Glandele suprarenale

Hormonii corticosuprarenali

1
Glandele suprarenale

Mineralcorticoizi (10-15%)

Glucocorticoizi (70-80%)

H. corticoizi sexuali (10-15%)

2
 Glandele suprarenale -
CORTEXUL
Regiunea corticală este constituită din trei zone care secretă
un număr mare de compuşi steroidici cu funcţii biologice
variate :
• zona glomerulată – ce reprezintă 15 % din masa cortexului
suprarenal, secretă MINERALCORTICOIZI
• zona fasciculată – ce reprezintă 70 %, GLUCOCORTICOIZI
• zona reticulată internă ce reprezintă 15 %, Hormoni
corticoizi SEXUALI

• INDIVIDUALITATE: • Morfologică Activitate

• Enzimatică
• Hormonal- biologică
secretorie diferită
3
 Hormonii corticosuprarenali
12 17
11 16
13
• Hormonii corticosuprarenali fac 1
10 15
STERAN (17C)
2 9 14
parte din categoria hormonilor 5
8

cu structură steroidică. 3
4 6
7

• Zona glomerulată secretă în 18

principal aldosteron, hormon
cu proprietăţi de C D ESTRAN (18C)

mineralocorticoid şi secundar, A B
corticosteron.
• Zona fasciculată secretă 18

cortizol, precum şi alţi hormoni 19 ANDROSTAN (19C)

steroizi.
• Zona reticulată secretă
hormoni cu însuşiri 21 CH3
androgenice dar şi compuşi cu 20 CH2

proprietăţi foliculinice, de unde

PREGNAN (21C)
şi denumirea de „gonadă
accesorie”. 4
 ZONA GLOMERULATĂ
Hormonii mineralcorticoizi

21 CH CH2-OH
2-OH OH
O 20 C O
C O CH
O
18 CH
HO
11 17 11

O O

ALDOSTERON ALDOSTERON
(forma aldehidicã) (forma semiacetalicã)

5
 ZONA FASCICULATĂ
Hormonii glucocorticoizi
21 CH2-OH 21 CH2-OH

20 C O 20 C O
OH OH
HO O 17
11 17 11

O O

CORTIZOL CORTIZON
(Hidrocortizon)
17-Hidroxicorticosteron

21 CH2-OH 21 CH2-OH

20 C O 20 C O

HO O 17
11 17 11

O O

CORTICOSTERONA 11-DEHIDRO- 6
(Corticosterol) CORTICOSTERONA
 ZONA RETICULATĂ
Corticoizii sexuali

O OH

17 17

3
O HO

ANDROSTENDIONA ANDROSTANDIOL

O
HO
17
11

11- HIDROXI
ANDROSTENDIONA 7
 Biosinteza hormonilor steroizi (schema generală)
21 26

18 20 23 25
12 17
27
11 22
19 13 16
1 C D
2 9 14 15
10 8
A B
3 5 7
HO 4 6
Etapa comună catalizată de
COLESTEROL o enzimă dependentă de
I IV citocromul P450
20-desmolaza
II III (mitocondrie)
Steroizi
fecali 7-dehidrocolesterol 5-Pregnenolona
Acizi
biliari

Progesterona
Eliminare vitamina D3Hidroxilările
Individualitate enzimatică pentru
(colecalciferol)
fiecare zonă a cortexului
Hormoni Hormoni
estrogeni Hormoni corticosteroizi
androgeni
 COLESTEROL
20- desmolaza CH3 Biosinteza cortizolului
C O

17

HO 5 5 - PREGNENOLONÃ
6

dehidrogenare 3- 
+ izomerizare
4) CH3

C O

17

O 5 PROGESTERONÃ
4

17-  - hidroxilaza
CH3 21 CH2-OH CH2-OH

C O C O C O
OH OH HO OH
17 11 17 17
11

21- hidroxilaza 11-hidroxilaza

O O O

17- HIDROXIPROGESTERONÃ CORTIZOL 9

11- DEZOXICORTIZOL
 Biosinteza aldosteronului

COLESTEROL

5 - PREGNENOLONÃ

PROGESTERONÃ
21- hidroxilaza

21 CH 21 CH -OH
2
-OH 21 CH
2
-OH 2
O 20
C O C O C O
18 CH
HO HO
17 17 11 17
11
11-hidroxilaza
18- hidroxilaza

O O 18 - dehidrogenaza O

DEZOXICORTICOSTERONÃ CORTICOSTERONÃ ALDOSTERON

(forma aldehidicã)

10
Schema generală a steroidogenezei

11
 Reglarea secreției de cortizol

3 Mecanisme:

I. Nivelul plasmatic al cortizolului suferă o variație diurnă

(ritm circadian) rezultat al perioadelor: - de alimentare
- de somn-veghe
• Maxim al secreţiei: orele 6 – 8 a.m.
II. Prin axul hipotalamo-hipofizar

III. Al treilea mecanism este operabil în STRES

• Efectele metabolice declanșate de cortizol furnizează organismului

mijloace de a răspunde la stres

• Acest răspuns este mai lent decât cel mediat de catecolamine, dar
are o durată mai mare și cu ecouri mai adânci în metabolism.
12
 Reglarea secreției de cortizol
Ritmul circadian Impulsuri din cortex • Durere
• Frică
Stimuli exogeni/ endogeni
• Hemoragie
HIPOTALAMUS • Hipoglicemie

Feedback
negativ Corticoliberină (CRH) (ng)
+
-
HIPOFIZA
-

ACTH (μg)
+ -
Glandele
Cortexcorticosuprarenale
suprarenal

Cortizol (în sânge)

(mg)
Celule ţintă Răspuns biologic13
 Mesagerii secunzi
(AMPc, IP3, Ca 2+) implicaţi în
modularea
biosintezei şi eliberării
corticosteroizilor.

14
 Cortizolul – efecte biologice

• Cortizolul – acţiuni metabolice importante, esenţial pentru

menţinerea homeostaziei, permiţând adaptarea organismului la
condiţii de stres.
• Efecte la nivelul metabolismului glucidic
– Stimulează sinteza glicogenului în ficat (cu creșterea conținutului de glicogen
hepatic) şi mai puţin în muşchi
– Favorizează gluconeogeneza Diabet cortizolic
– Reduce utilizarea glucozei la nivel tisular
– Contribuie la reglarea nivelului glicemiei; doze mari au effect hiperglicemic
determinând diabetul adrenal
• Efecte la nivelul metabolismului lipidic
– Favorizează lipoliza, prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din ţesutul adipos
sub acţiunea catecolaminelor, glucagonului, hormonilor de creştere, hormonilor
tiroidieni
– Cantităţi mari de corticosteroizi determină o redistribuire caracteristică a
ţesutului adipos, la nivelul trunchiului, gâtului şi feţei

15
Cortizolul – efecte asupra metabolismului glucidic,
lipidic și proteic la nivelul celulei hepatice

16
 Cortizolul – efecte biologice Leziuni cutanate
Osteoporoza
Imunosupresie
• Efecte la nivelul metabolismului proteic
– Stimulează catabolismul proteic la nivelul muşchilor, oaselor, pielii,
ţesutului conjunctiv și limfoid
– Efecte de tip mineralcorticoid (slabe) ­– cortizolul determină retenţia de
sodiu şi de apă în organism, şi eliminarea renală de potasiu şi hidrogen
(prin stimularea reabsorbţiei tubulare de sodiu)
• Efectul antiinflamator – foarte intens; sunt activi în toate fazele
inflamaţiei (exudativă, necrotică, proliferativă); se acumulează
în ţesutul inflamat, inhibă migrarea leucocitelor, inhibă
fagocitoza, stabilizează capilarele, diminuează edemul local.

• Efecte imunosupresive – la doze mari, corticosteroizii detemină

distrugerea limfocitelor și reduce eliberarea anticorpilor ca
răspuns la stimulul microbian

• Efect de tip antialergic - determinat de acţiunea

imunosupresivă şi antiinflamatorie 17
 Cortizolul – efecte biologice

• Mecanismul acţiunii antiinflamtorii şi imunosupresive -

corticosteroizii au receptori la nivel nuclear, şi reglează pozitiv
transcripţia unor gene şi sinteza proteinelor corespunzătoare.
Una din aceste proteine este anexina 1 (sau lipocortina) – care
inhibă fosfolipaza A2, enzima membranară responsabilă de
iniţierea cascadei metabolice a acidului arahidonic, cu formarea
de prostaglandine și prostacicline cu activitate proinflamatoare.

• În plus, corticosteroizii reglează negativ transcripţia (inhibă

exprimarea) unor gene şi sinteza proteinelor corespunzătoare.
Una din acestea este ciclooxigenaza 2 (COX2), enzimă
inductibilă care contribuie la generarea inflmaţiei (catalizează
generarea de prostaglandine).

18
19
cortizol

Mecanismul prin care cortizolul este

implicat în transcrierea genelor și în
biosinteza proteică
(reglează expresia genelor) 20
 Tulburări de secreție ale glandelor corticosuprarenale

I. Insuficiența corticosuprarenală

HIPOSECREȚIE

Boala Addison (atrofie autoimună) cunoscută încă din 1855

• Scăderea capacității de muncă

• Oboseală fizică
• Somn neodihnitor
• Momente de depresie
• Diminuarea rezistenței intelectuale
• Scăderea interesului social

21
 Tulburări de secreție ale glandelor corticosuprarenale

I. Tulburări de HIPERSECREȚIE

Sindrom Cushing (cunoscut din 1912)

• Obezitate HIPERCORTICISM:
• Astenie musculară
• Primar
• Hipertensiune
• Secundar
• Osteoporoză • Iatrogen (consecința
• Virilism medicației excesive)
• Edeme
• Tulburări sexuale
• Tulburări menstruale
22
Sindrom Cushing

23
 Aldosteronul – efecte biologice
• Influențează metabolismul mineral
• Induce o creștere a reabsorbției apei și Na+
• Intervine direct în controlul kalemiei prin stimularea excreției
renale de K+ atunci când concentrația sangvină este prea
ridicată
• Intensifică reabsorbția Na+ în regiunea distală a tubilor contorţi
renali (retenție de Na+) => retențíe de apă și compensatoriu,
excreție de K+
Factori care intervin în controlul secreției de aldosteron
1). Diminuarea concentrației de NaCl
2). Creșterea concentrației de KCl în sânge, induc o
stimulare a secreției de aldosteron prin activarea axului
funcțional hipotalamus – hipofiză – suprarenale, prin
intermediul ACTH care acționează asupra gluco- și mineral -
corticoizilor
3). Angiotensina produsă de sistemul renină – angiotensină
24
 Aldosteronul – reglarea biosintezei şi secreţiei

Sistemul renină – angiotensină controlează:

• producerea de aldosteron
• volemia (volumul sangvin)

Ce stimuli sunt eficace?

• diminuarea presiunii arteriale (şi implicit a volemiei)
• diminuarea Na+ din tubulii renali

• Renina, enzimă sintetizată în RINICHI, este eliberată în SÂNGE,

unde catalizează hidroliza angiotensinogenului (decapeptid
sintetizat în FICAT)

25
 sânge
RINICHI
+
HIPOVOLEMIE
(scãderea
volumului sangvin) celule
juxtaglomerulare
Hiponatremie

Sinteza +
aldosteronului este -
controlată de renină
angiotensinogen + reninã
– enzimă proteolitică
de origine renală,
care catalizează HIPERVOLEMIE
formarea angiotensina I (cresterea
volumului fluidelor
angiotensinei I. extracelulare)
enzimã de
conversie
Angiotensina II
intervine direct în angiotensina II
secreţia de
+
aldosteron

CORTEX ALDOSTERON
SUPRARENAL retentie de apã

+ -
26
hiperkalemie hipokalemie
Hormonii sexuali feminini

27
 Nomenclatura steroizilor
12 17
11 16
13
1 STERAN (17C)
10 15
2 9 14
8
5
3 7
4 6

18

C D ESTRAN (18C) Hormoni sexuali

feminini
A B

18

19
Hormoni sexuali
ANDROSTAN (19C)
masculini

21 CH3
20 CH2

PREGNAN (21C)

28
 Hormonii sexuali feminini
Secretaţi de:
• Ovare
• Placentă
• Cortexul suprarenal
În anumite etape sunt secretaţi de :
• Trompele uterine
• Uter
• Vagin
Ovarul – rolul cel mai important; este un organ ovoid, uşor turtit, de
4-8g.
Compartimentele sale funcţionale sunt:
• Compartimentul folicular (secretă estrogeni)
• Compartimentul corpului galben (celulele tecale luteinizante, care
secretă în principal progesterona)
• Compartimentul stromal (celulele stromei ovariene, care secretă în
principal estrogeni)
29
 Structura
microscopică a
ovarului

Corticala – alcătuită
din stromă laxă, celule
conjunctive alungite şi
fibre unde se găsesc
foliculii ovarieni în
diferite stadii de
dezvoltare

Medulara – ţesut
conjunctiv cu fibre
musculare netede, vase
sangvine şi terminaţii
nervoase

Uterul, trompele uterine şi ovarul

30
 Foliculii de Graaf
• Unitatea morfofuncţională a ovarului
• 400.000 foliculi primordiali → 300-400 ajung la maturitate
• Structura → teaca externă (conjunctivă)
→ teaca internă (celule gandulare)
→cavitatea foliculară (cuprinde ovocitul)
• Ovocitul – prin două diviziuni de maturaţie se transformă în
ovul care devine apt pentru fecundaţie

31
 Hormonii sexuali feminini
Estrogeni şi progestativi
• sunt hormoni care la femei influenţează dezvoltarea
organismului, acţionând între pubertate şi
menopauză,
• au efecte neuroendocrine
• determină anumite aspecte ale comportamentului
feminin
• Sunt implicaţi în controlul ovulaţiei, în menţinerea
echilibrului mineral, hidrocarbonat, proteic şi lipidic
• Studii recente au evidenţiat faptul că estrogenii au
efecte metabolice importante la bărbaţi, acţionând la
nivel osos dar şi la nivel comportamental
32
 Hormoni estrogeni
OH OH
O
OH

HO HO
HO
Estradiol Estriol
Estrona (foliculina)
Derivaţi de la estran (C18)

Hormoni progestativi
Estrogenul natural cu
CH3
cea mai mare potenţă
C O
este 17-β-estradiolul,
urmat de estronă şi
Derivat de la pregnan (C18)
estriol

O
33
Progesterona
 Biosinteza hormonilor sexuali feminini

CH3
Desmolaza C O
Izomeraza
HO Dehidrogenaza
Colesterol

Progesterona
O

CH3 17-hidroxilaza Precursorii estrogenilor sunt

C O androstendiona sau testosteronul
OH
Ovarele conţin o formă a 17-β-hidroxisteroid
dehidrogenazei care favorizează
producerea testosteronului din
17-hidroxi-progesterona
O androstendionă sau estronă
17-desmolaza
O O
O O
HO O

19-hidroxilaza 19-reductaza 19-desmolaza

O O
Androstendiona O O
19-hidroxi-androstendiona

34
AROMATAZA FOLICULINA
Reglarea secreţiei de hormoni sexuali feminini
HIPOTALAMUS

Folliberina (FSH-RH) Luliberina (LH-RH) Prolactoliberina Prolactostatina

+ +
+ -

HIPOFIZA ANTERIOARÃ
-
FSH LH Prolactina

-
Glandele sexuale feminine Glandele mamare

Foliculinã Progesteronã

35
Sânge Efecte biologice
 Mecanismul biochimic de
acţiune al hormonilor
sexuali feminini – este
comun pt hormonii steroizi

(a) Fiecare receptor nuclear

are un domeniu de legare,
unde se ataşează hormonul,
şi un alt domeniu unde se
realizează interacţiunea cu
ADN, la nivel de hormone-
response element

(b) Legarea hormonului

determină dimerizarea
receptorului şi stimularea
sintezei proteice
36
 Efectele estrogenilor la nivelul celulelor ţintă
• Sunt evidente după pubertate
• Sunt în special efecte morfogenetice
– dezvoltarea caracterelor sexuale primare şi secundare la femei
– dezvoltarea organelor genitale externe de tip feminin
– creşterea glandelor mamare
– depunerea tipic feminină a ţesutului adipos (forma corpului tipic feminină)
– timbrul vocii
– reduc creşterea în înălţime şi masa musculară

Direct - asupra dezvoltãrii foliculilor ovarieni

- stimuleazã sinteza "de novo" a receptorilor citozolici pt estrogeni,
a receptorilor membranari pentru FSH şi LH
Efecte la nivelul ovarelor
(acţioneazã ca adevãraţi
"hormoni de creştere" asupra
foliculilor ovarieni)
Indirect - prin creşterea sensibilităţii celular-foliculare la acţiunea
gonadotropinelor
37
- stimularea sintezei de prostaglandine în foliculi, ceea ce stimulează
ovulaţia
 Efecte la nivelul Determină creşterea numărului şi
trompelor uterine înălţimii celulelor ciliate

Efecte majore de creştere la animale imature, cu uter hipotrofic

Efecte la nivelul uterului
Estrogenii produc primii modificări caracteristice
fazei proliferative a ciclului endometrial, în care cresc toate structurile
(glande, stromă, vase)
Induc proliferarea mucoasei uterine pregătind-o pentru
acţiunea progesteronului (acţiune permisivă)
Colul uterin suferă modificări importante (creşte cantitativ glera în cursul
fazei foliculare a ciclului ovarian)

Efecte la nivel vaginal Cornificare şi descuamare epitelială

Efecte la nivel SNC Determină comportamentul sexual feminin

Fluctuaţiile estrogenilor/reducerea concentraţiei
plasmatice sunt asociate cu modificări ale stării
psihice ( se explică astfel depresia post-partum/
post-menopauză) 38
 Efectele metabolice ale estrogenilor

• Retenţie tisulară de apă şi de sodiu (edeme premenstruale)

• Creşte nivelul plasmatic al angiotensinogenului (substrat pentru
renină, ceea ce determină formarea angiotensinelor →
hipertensiunea arterială)
• Efect pe metabolismul lipidic : →Se explică efectul general antiaterogen,
– Scade colesterolul total incidenţa mai redusă a complicaţiilor
aterosclerotice (infarct, accidente vasculare)
– Scade lipemia, scade LDL
înainte de menopauză, la femei comparativ
– Creşte HDL cu bărbaţii
– Creşte discret trigliceridemia
Efect pe metabolismul fosfo-calcic
→scăderea resorbţiei osoase şi a concentraţiei de parathormon;
→ sub stimul estrogenic scade excreţia urinară de calciu, se reduce numărul şi
activitatea osteoclastelor

→Se explică de ce după menopauză se

instalează osteoporoza
 Efectele metabolice ale estrogenilor

• Efect pe echilibrul fluido-coagulant

– Unele date clinice au demonstrat creşterea riscului de tromboembolism prin
administrarea de estrogeni
• Efect asupra eritropoiezei
– Efect inhibitor prin scăderea captării fierului
• Efect la nivelul tegumentelor
– Efect trofic, stimulează sinteza proteică
– Antagonizează acţiunea testosteronului asupra glandelor sebacee fluidificând
secreţia acestora (creme cu estrogeni în tratarea acneei juvenile)

40
 Efectele hormonilor progestativi
• Efecte la nivelul organelor ţintă:
– Directe – în procesul de diferenţiere celulară la nivelul ţesuturilor implicate direct în
reproducere, mai ales la nivel uterin
– Indirecte – intervin sistemic la nivelul metabolsimului intermediar
• Efecte la nivelul trompelor uterine:
– Progesterona acţionează după foliculină, are acţiune de favorizare-protejare a sarcinii
– determină declanşarea activităţii secretorii a mucoasei
– Determină accelerarea miscărilor ciliare în primele două zile după ovulaţie (în
condiţiile pregătirii estrogenice prealabile)
– Produce o creşter a tonulului musculaturii trompelor uterine
• Efecte la nivelul uterului:
– Reprezintă cel mai important organ ţintă al progesteronei
– La nivelul endometrului pregătit de estrogeni se produc modificări caracteristice –
glanadele endometriale se dilată, apare un aspect dantelat, endometrul fiind direct
implicat în implantare
– Are acţiunea antiestrogenică – efect protector faţă de riscul de declanşare a
hiperplaziei endometriale şi a cancerului endometrial
– Determină reducerea contracţiilor spontane uterine 41
 Efectele hormonilor progestativi
• Efecte la nivelul colului uterin:
– Determină diminuarea cantitativă a secreţiei de mucus cervical şi modifică
proprietăţile fizico-chimice ale acesteia
– În acest fel se explică scăderea dramatică a penetraţiei spermatice în faza luteală a
ciclului estral şi în primele luni de sarcină
• Efecte la nivel vaginal:
– În condiţii fiziologice, în faza luteală a ciclului ovarian, progesteronul acţionează
pe un epiteliu pregătit de acţiunea prealabilă a estrogenului şi determină dispariţia
celulelor superficiale şi descuamarea celulelor bazale
• Efecte la nivelul glandelor mamare:
– Stimulează diferenţierea celulară a acinilor glandulari
– Prin mecanisme specifice progesterona se opune acţiunii proliferative a
estrogenilor asupra ţesutului mamar (efect protector faţă de instalarea cancerului
mamar)
• Efect la nivelul echilibrului termic:
– S-a evidenţiat creşterea temperaturii corporale în faza luteală a ciclului ovarian;
acest proces este independent de estrogeni şi de horm. tiroidieni fiind implicată
progesterona
– se exercită prin modificarea echilibrului centrului termic hipotalamic consecutiv
42
eliberării crescute de noradrenalină în structurile nervoase centrale
 Activitatea aparatului genital la femei
Ciclul estral

• Activitatea aparatului genital feminin este determinată

prin manifestări periodice, controlate de hipotalamus şi
de hipofiză, constând în modificări ovariene, uterine şi
vaginale, care în ansamblu constituie ciclul estral
• Este caracteristic perioadei adulte, între pubertate şi
menopauză
• Durata medie – 28 zile
• Este constituit din două faze:
– Faza foliculară (proliferativă)
– Faza luteală (secretorie)

43
 Ciclul estral – faza foliculară

• Se desfăşoară sub control hipofizar (FSH) şi hipotalamic

(FSH-RH)
• Evenimente:
– Foliculul se maturează , devine glandă cu secreţie internă -
secretă estrogeni - care pregătesc mucoasa uterină pt acţiunea
progesteronului
– Folicului se deplasează către suprafaţa ovarului
– După 12-14 zile de la ciclul anterior, foliculul matur rupe
peretele ovarian şi expulzează ovulul în trompele uterine →
OVULAŢIE
– De la nivelul trompelor ovulul este condus spre uter – toată
această perioadă este perioada fertilă
44
 Ciclul estral – faza luteală

• Se desfăşoară sub control hipofizar (LH şi prolactina) şi hipotalamic

(LH-RH şi prolactoliberină)
• Evenimente:
– Foliculul rupt se metamorfozează în corp galben – glandă cu secreţie
internă care produce progesterona
– Progesterona are ca organ ţintă uterul
– Progesterona determină dantelarea mucoasei uterine, pe care o
pregăteşte pentru ovoimplantaţie
– Sunt două situaţii posibile:
• Fecundarea s-a produs – apare secreţia de gonadotropină corionică, aceasta are rolul
de a menţine funcţia corpului galben pe parcursul sarcinii
• Fecundarea nu s-a produs – mucoasa involuează, corpul galben involuează, scade
brusc secreţia de progesteron şi apare ciclul

45
 Ciclul estral – dinamica hormonală

• Scăderea concentraţiei steroizilor plasmatici (asociată menstruaţiei)

determină stimularea secreţiei hipotalamice de FSH-RH
• FSH-RH acţionează la nivel hipofizar şi stimulează secreţia de FSH
care determină, la nivel ovarian, secreţia de estrogeni şi maturarea
foliculului de Graaf
• La jumătatea ciclului estral se produce creşterea bruscă a conc de
estrogeni (36h) care, în loc să inhibe hipofiza, acţionează la nivel
hipofizar prin feed-back pozitiv, stimulând eliberarea de FSH şi LH
• În aceste condiţii se produce ruperea peretelui ovarian şi expulzarea
foliculului – OVULAŢIA
• Corpul galben produce progesteronă sub influenţa LH
• În absenţa sarcinii, corpul galben involuează, nivelurile hormonale
scad şi apare menstruaţia
46
Ciclul estral şi dinamica hormonală

47
Stadiile dezvoltării ovulului şi ale foliculului ovarian, în cursul unui ciclul
estral
48
Hormonii sexuali masculini

49
 Hormonii sexuali masculini
OH OH

O O
H
testosteron 5-dehidrotestosteron
O O

HO HO • sunt de fapt produşi de excreţie şi de catabolism

H H ai testosteronului (17-cetosteroizi)
androsteron etiocolanolon • se elimină prin urină sub formă conjugată
(glucorono- sau sulfoconjugaţi)
• origine mixtă, suprarenală şi gonadică !

50
 Hormonii sexuali masculini

• Secretaţi de : OH
– Testicule
17
– Cortexul suprarenal
– Ovare
• Testiculele: O
– Glande genitale masculine TESTOSTERON
– Organe pereche, de formă ovoidă
– 4-6 cm, 25g
– Bifuncţionale :
• Sinteza de hormoni sexuali masculini – celulele Leydig
• Spermatogeneza – celulele Sertoli

51
Glandele sexuale masculine. Repere anatomo-morfologice

Celule Leydig văzute la

Secţiune sagitală prin testicul
microscop

52
 Structura chimică şi forma activă a
testosteronului

OH OH

5--testosteron-reductaza

O O
H
Testosteron
5--dihidro testosteron
Forma activă la nivel tisular

Finasterid (Proscar) – inhibitor de 5-reductază, blochează conversia

testosteronului în DHT la nivelul ţesuturilor ţintă (prostată).
Finasterida blochează efectul DHT de stimulare a creşterii celulelor
prostatei, afectând inclusiv libidoul.
Este autorizat pentru tratarea hiperplaziei benigne de prostată;
administrarea determină reducerea dimensiunilor prostatei.
Principalul efect advers – impotenţa 53
 COLESTEROL
20- desmolaza CH3
Mitocondrie
C O

17
Biosinteza testosteronului

HO 5 5 - PREGNENOLONÃ
6

dehidrogenare 3- 
+ izomerizare
4) CH3

C O

17

O 5 PROGESTERONÃ
4

17-  - hidroxilaza
Reticul endoplasmic CH3

C O O OH
NADP+
OH
17 11 17 17
NADPH2
17- desmolaza
17-hidroxi
O (17,20 - Liaza) O steroid O
oxidoreductaza 54
TESTOSTERON
17- HIDROXIPROGESTERONÃ 4 - ANDROSTENDIONA
 Metabolizarea
testosteronului

Testosteronul este transportat la

nivelul celulelor ţintă legat de o
proteină specifică (androgen
binding protein)
Formele de excreţie sunt 17-
cetosteroizii:
•Androsterona
•Etiocolanolona
Se elimină sub formă conjugată :
•Glucuronoconjugaţi
•Sulfoconjugaţi
La nivel ovarian se pot transforma
în estrogeni
55
 Reglarea secreţiei de testosteron
HIPOTALAMUS

Folliberina (FSH-RH) Luliberina (LH-RH)

+ +

-
HIPOFIZA ANTERIOARĂ

FSH LH ICSH
-

TESTICULE

56
Spermatogeneza Secreţia de testosteron
 Reglarea secreţiei de testosteron

• La bărbaţi, LH acţionează la nivel celulelor Leydig şi stimulează sinteza de

testosteron
• FSH – acţionează la nivelul celulelor Sertoli şi stimulează producţia de
inhibină şi conversia testosteronului sintetizat de celulele Leydig în 17-β-
estradiol care este necesar în procesul de spermatogeneză
• FSH stimulează de asemenea, celulele Sertoli pt a secreta o proteină de legare a
hormonilor androgeni (androgen binding protein) care transportă testosteronul
şi estradiolul în lumenul tubilor seminiferi, unde cei doi hormoni sunt
disponibili pt maturarea spermatică
• Testosteronul acţionează prin feed-back negativ şi reduce secreţia de Gn-RH
(LH-RH).
• Celulele Sertoli secretă inhibină care inhibă selectiv secreţia de FSH; prin acest
mecanism este inhibată secreţia de estradiol şi testosteron, şi se reglează
spermatogeneza
57
Reglarea sintezei de testosteron

58
Hormonii sexuali masculini – rol fiziologic

I. Acţiune androgen-virilizantă
II. Acţiune somatotropă
III. Acţiune anabolizantă

59
 Hormonii sexuali masculini – rol fiziologic
I. Acţiune androgen-virilizantă
Controlează apariţia caracterelor sexuale masculine:
Primare
• creşterea şi dezvoltarea normală a organelor sexuale
masculine
• Influenţează spermatogeneza
• Determină apariţia instinctelor şi funcţiilor sexuale
Secundare
• Îngroşarea vocii
• Dezvoltarea sistemului pilos caracteristic
• Apariţia trăsăturilor proprii masculine
La femei testosteronul are acţiune anti-foliculară! 60
 Hormonii sexuali masculini – rol fiziologic

II. Acţiune somatotropă

Stimulează :
• Creşterea în general
• Dezvoltarea scheletului
• Dezvoltarea musculaturii

III. Acţiune anabolizantă

• Influenţează metabolismul proteic
• Produce hipertrofia musculaturii, creşterea masei musculare

Aceste efecte apar şi la femei şi la bărbaţi !! 61