Sunteți pe pagina 1din 7
| STIINTA DESPRE OASE — | OSTEOLOGIA {OSTEOLOGIA) GENERALITATI Una din functiile organismului_uman const in a schimba pozitia partilor cor pului, a realiza deplasarea lui in spativ Aceste migcari se fac cu participares oaselor, care execut func{ii de pirghii, sia muschilor scheletici, care impreund cu oasele si articulatiile lor formeazd aparatul locomotor. Oasele si jonctiunile lor aledtuiesc partea pasiva a aparatului locomotor, pe cind mugchii dotati_ cu funetii contractile, deci capabili sa schim- be pozitia oaselor, constituie partea lui activa Scheletul, skéleton (din gr. skeletés — useat, desicat), constituie totalitates oaselor care in corpul uman formeaza 0 carcasa solida ce asigura executarea unei serii de funefii importante (fig. 13) In scoputi instructive, oasele prepara- te, degresate, uscate (macerate) in mod special se unesc intre ele artificial si con- stituie un material didactic. Acest schelet nuseat" are o masa de 5—6 kg, ceea ce constituie 8—10% din masa corpului in intregime. Oasele omului via sint mult mai grele. Masa lor totalé constituie 1/5—1/7 din masa corpului uman. Scke- letul si oasele, care il alcatuiesc, au structura si compozitie chimic& compli cata gi sint foarte rezistente. In organism ele executa functii de suport, locomot protectie, constituie un depozit pentru sa- turile de caleiu, fosior etc. Funetia de suport @ scheletului consta in faptul c& oasele sustin {esuturile moi (muschii, fasciile) fixate pe ele, partici pa la formarea peretilor pentru cavitati, in care se ailé organele interne. De n-at avea schelet, corpul omului, asupra ca- ruia actioneaza fortele de gravitatie, n-ar putea sa ocupe o anumita pozitie in spa- tiv. De oase sint fixate fascii, ligamente si alte elemente ale carcasei moi sau ale Scheletului moale, care participa de ase- menea la mentinerea organelor ling’ Fig." 18. Scheletul omului, aspect anterior. Nai Sp once rl 2 —"onsee mtaarsis 2% Fig. 14. Fragment sectionat dinte-un os tubular ung) ase, acestea la rindul lor formind sche- letul tigid (dur) al corpului Oasele scheletului executd functii de lungi gi scurte, actionate de mugchi, Datoriti acestui fapt parile cor- pului pot sa se miste. Scheletul formeaza recipiente pentru organele de importants vitala, le apara de influentele mediului extern. De exem- plu, tn cavitatea craniului se afl encefa- ful, in canalul vertebral — maduva 5 nati, cutia toracica apara inima, plami- nii, vasele de calibru mare ; bazinul pel- Vian apr organele sistemului uroge- nital ete Oasele contin cantit importante de saruri de calciu, fosfor, magneziu side . alte elemente, care participa a metabo- lismul mineral. In componenta scheletu- lui intra peste 200 de oase, printre care cel putin 30 (33—34) sint impare, iar ce- lelalte sint pare: 29 de oase formeaza craniul, 26 — coloana vertebrala, 25 de ase alealuiese evastele yi stermul, 64 de ase formeaz’ scheletul membreior su- perioare si 62 — scheletul membrelar in- ferioare. Coloana vertebralé, craniul si toracele fac parte din scheletul axial, oasele membrelor superioare si inferioare constituiescheletul complemen tar. % CLASIFICAREA OASELOR Fiecare os, 0s, se prezinta ca un organ in: dependent: El este alcdtuit din fesut osos, in exterior e tapetat de periost si in interi- or incorporeazé maduva (lig. 14) Oasele diferd ca dimensiuni si forma si ‘ocupa un anumit loc in organism, Pentru inlesnirea studiului se obignuieste a deo- sebi urmatoarele grupuri de oase : tubu lare, spongioase (scurte), plate (ate), mixte, aerofore (pneumatice) (fig. 15) Osul tubular are o parte medie alungi- 4, cilindricd sau triedriea — cor pul osului sau diafizd (didphysis) (din gr. dia — intre, phyo — cresc). Capetele groase ale osului se numesc epifize, epip- ftysis (din ge. epi — de asupra). Ele au Jefe articulare (fécies articuldres), care, fiind tapetate eu un cartilaj articular, ser vesc pentru jonctiune cu oasele vecine Puifiunea usului, unde diafiza (rece ti epifiza, e desemnata ca metajiza (metép- fysis).” Aceasti portiune eorespunde cu cartilajul epifizar osificat in ontogeneza postnatala. Oasele tubulare constituie scheletul membrelor si executa functii de pirghii, Distingem oase tubulare lungi (humerus, femur, oasele antebratului $1 gambei) gi oase tubulare scurte (meta carpiene, metatarsiene, falangele dege telor), Oasele spongioase (scurte) au o forma de cub neregulat sau de poliedru. Astiel de oase se intilnesc in regiunile scheletu. lui, in care rezistenta oaselor se imbina cu mobilitatea lor (oasele carpiene, apo fizele tarsiene). Oasele plate (Jate) participa la forma- rea cavitatilor corpului si executa de ase- -menea o functie de protectie (oasele bol- 4ii_craniene, oasele bazinului, sternul, coastele). Totodata ele oferd ‘suprafete mari pentru insertia muschilor asele mixte sint construite foarte complical si au forme variate. Ele sint aleatuite din parti ce difera ca structura si forma. De exempltt, corpul vertebrei ca forma (si ca structura) face parte din ‘oasele spongioase, iar arcul gi toate apo- fizele ei se refera la cele plate. Oasele acrofore (pneumatice) au in corpul lor cavitafi tapetate cu mucoasa si pline cu aer, Din ele fac parte unele Fig. 15. Forme de oase. ae lang (tbat) {ecu ¢ Sagi 28 PE e+ spongios oase ale craniului : frontalul, sfenoidul, etmoidul, maxila, Pe suprafata fiecdrui os exists rugo: tai: aici ii lau originea sau se insera mugehii i tendoanele lor, faseiile, liga- mentele. Proeminentele, care se inalta pe suprafaja osului se numesc apofize (apdphysis — excrescenta). Din acestea fac parte : tuberozitatea (tuber), tuber- culul (tubérculum), creasta (crista), apotiza (procéssus). In locul, unde mus- cchiul se inserd cu partea lui cétnoasa, se profileazd o depresiune numita fosa (f6s- sa, fovea) sau o foseta (féssula). Supra- fata osului este delimitat’ de margini (mdrgo — margine, limita). Pe unele oase, avind in adiacenta un nerv sau un vas Sanguin, se formeazé un sant (siil- cus). La nivelul de penetrare prin os @ unui vas se formeaza un canal (candlis), un canalicul (canaliculus), 0 fisura ({is- sura), 0 ineizura (incisdra). Pe fata fie- carui os, mai ales pe cea interna, obser- vam niste orificit punctiforme, care duc in adincul tui. Acestea sint orificitle nut- titive, fordmina nutricia Epifiza rotunjita, care este delimitats de la corpul osului printr-o ingustare — col (céllum), se numeste cap sau capitul al osului (edput, capitulum). Capul osu- lui e de obicet neted si constituie o fata articular tapetata cu cartilaj articular si serveste la jonc{iunea cu alt os. Supra- fata articulara poate fi concava sau con- vex (fosd articulara, fossa articularis) saul formeazd un condil (céndylus). STRUCTURA OSULUI Osul are structuré gi compozitie chimics complicatd. In organismul viu osul con- fine 50% de ap’, 98,15% materi organi- ce (inclusiv 15,75% lipide) si 21,85% substanfe neorganice prezentate "prin compusi de calciu, fosfor, magneziu alte elemente. Osul degresat, inalbit $i uuscat (macerat) contine 1/3 din masa materiei organice, care impreuna se nu- mese ,oseina", si 2/3 — substan{e neor- ganice. Rezistenta osului (caracteristicile me- canice) este asigurata de unitatea fizico- chimica a materiilor organice si neorga- nice, precum gi de particularitatile de structurd ale fesutului osos. Ca rezisten- {8 osul poate fi comparat eu unele metale a Fig. 16, Arhitectura osului (schema), 1 substaia spungosy trabecular): 2 ‘ rama, fier). Faptul c& in oase (la co: prevaleazs materiile organice, le asi urd acestora elasticltate 91 flexiblitate sporita. Cind proportia se modifica spre preponderenta materiilor neorganice, osul devine fragil (la batrini) Stratul exterior al osului prezinté o placa groas4 (In diafizele oaselor tubu- fare) sau fina (In epifizele oaselor tubu. lare, in oasele spongioase si plate), alea tuita dintr-o materie osoasé compacta (substéntia compacta). Sub substanta compacta se aila substanta spongioasa (substantia spongidsa) de structura po- roasd cu aspect de burete, alcatuita din traveuri osoase cu alveole printre ele. Desenul siructuri osului se releva ugor pe sectiunile oasetor (fig. 16). In interio- ul diafizei osului tubular se afla cavita- tea medularé (cdvum meduldre), care adiiposteste maduva osoass. Substan(a compacta e construita din tesut osos la- melar gi este penetratd de un sistem de canalicule osoase fine, unele fiind orien- tate paralel cu suprafata osului, iar in oasele tubulare sint orientate pe parcur- sul dimensiunii mai lungi (canalul cen- tral sau Havers), celelalte, perforante (canalele Folcman) sint orientate per- 28 pendicular la suprafata. Aceste canali cule osoase sint continuarea unor canale de calibru mai mare, numite canale nutri- tive (candles nutricii). Ele se deschid pe suprafafa osului sub forma de orifici, din care una-doud la fiecare os sint destul de largi. In orificiile nutritive ale osului prin sistemul canaliculelor lui, penetrea Zio atterd, un nervy siiese o vena, Peielii canaliculelor centrale sint ales tuifi din lamele osoase dispuse concentric sub forma de tuburi fine introduse unul in altul. Canalul central impreund cu sis- temul de lamele concentrice constituie unitatea de structurd a osului, denumita osteon sau sistem Havers (fig. 17). Spa- tite dntre osteont stat Completate cu la mele intermediare (interstitiale). Stratul extern al substanfel compacte este format din lamelele circumvalare externe. Stra tul intern al osului, care delimiteaza ca. vitatea osteomedulara, tapetat de endost, este aleatuit din lamele circumvalare in terne, Osteonii si lamelele interstitiale formeaza substanta corticala compacté a osului. Pe linga felele articulare tapetate cu cartilaj, in exterior osul este acoperit de periost (peridsteunt). Periostul cons tuie o placa conjunctiva fina si rezistent, alestuits din doua straturi. El contine din abundenta vase sanguine, limfatice si nervi, Periostul adera intim la os prin niste fibre perforante, care se implinta in masivul osos. Stratui extern al periostu- Ini are un caracter fibros, iar cel intern este cambial (osteogen, adic’ asiguré cresterea osului). Acesta adera nemijlo- cit la fesutul osos. Pe contul stratului intern al periostului se formeaza celulele osoase tinere (osteoblastii), care se de- pun pe suprafata osului, In acest mod, datoritd proprietatilor osteogene ale periostului, osul creste in grosime. In interiorul osului, in cavitatea osteo- medularé si in alveolele substantei spongivase, se afl méduya oaselot. Tn perioada intrauterina si 1a nou-ndscuti toate oasele contin maduva rosie, mediil la, dssium riibra, care executa o functie hematopoetica si protectoare. Ea este pre. zeniata de o relea de fibre reticulare si celule, in ochiurile carora se afla celule sanguine tinere si mature. In maduva oaselor se ramificd fibre nervoase si vase.