Sunteți pe pagina 1din 16

Temă proiect :Fortificarea cu iod

Student :Ceremis Alina


Facultatea: Zootehnie
Anul II C.E.P.A.
Cuprins:
1) Alimente fortificate sau Alimente îmbogățite
2) Rolul fortificării alimentelor
3) Definiția iodului
4) Situația deficitului de iod pe glob și în România
5) Alimente bogate în iod
6) Consecințele deficitului sever de iod
7) Consecințele excesului de iod
Alimente fortificate sau
Alimente îmbogățite !!!
Fortificare și Îmbogătirea sunt ambele care adaugă nutrienți alimentelor ,dar
aceste procese sunt un pic diferite .
Conform Organizației Alimentare a Sănătății și Organizației Națiunilor Unite
pentru Alimentație și Agricultură,Fortificarea este procesul când un nutrient
este adăugat într -un aliment care niciodată nu a conținut acel nutrient .
Îmbogățirea, pe de altă parte ,este procesul în care nutrienții care s-au pierdut
în urma procesării ,se adaugă înapoi în aliment .
Rolul Fortificării
alimentelor

Fortificarea unui aliment poate avea o contribuţie importantă la reducerea deficienţelor


nutriţionale în cazul în care alimentaţia existentă nu reuşeşte să asigure aportul necesar de
nutrienţi. Pentru a avea siguranţa că populaţia ţintă va beneficia de programul de fortificare
trebuie ales un aliment pe scară largă, pe toată durata anului,de un procent cât mai mare
din populația țintă.
De asemenea este consumat de grupurile vulnerabile secundare, cum ar fi persoanele în
vârstă şi cei cu alimentaţie neechilibrată.
Cea mai eficientă şi accesibilă cale de asigurare a populaţiei cu micronutrienţi şi vitamine
este îmbogăţirea suplimentară cu ei a produselor de larg consum, în special a făinii obţinută
prin măcinarea cerealelor şi produselor de panificaţie. Una dintre cele mai importante
cerinţe pentru fortificarea alimentelor cu micronutrienti constă în faptul de a nu înrăutăţi
caracteristicile de consum şi calitatea acestor produse, inclusiv de a nu modifica
semnificativ gustul şi asimilarea celorlalte substanţe alimentare, să nu reducă termenul de
valabilitate a produselor, să nu afecteze parametrii de siguranţă a produselor.
Ce este iodul:
Iodul este un miroelement ,adică se găsește în cantități mici în
organismul uman (15 -20 mg la adult ),rolul său esențial fiind cel de
substrat pentru sinteza hormonilor tirodiene.Hormonii tirodieni
joacă un rol vital în dezvoltarea creierului și a sistemului nervos
înainte de naștere ,la nou –născut și la copii mici.Hormonii tirodiene
sunt foarte importanți și în dezvoltarea altor organe dar și în
procesul de creștere al copiilor .
Situaţia deficitului de iod pe glob şi în
România

Există în România deficit de iod ?Care este starea actuală a


prevenției deficitului de Iod în România.
Conform datelor OMS din 2007, deficitul de iod afectează
aproximativ 35% din populaţia globului, adică peste de 2 miliarde de
oameni. Situaţia în Europa este şi mai gravă, proporţia populaţiei
afectate fiind de aproximativ 57%. Conform aceloraşi date în
România aproximativ 47% din copii de vârstă şcolară suferă de un
deficit de iod mediu şi uşor, mai ales cei din mediul rural. În rândul
gravidelor, situaţia este mai severă, aproximativ 90% având un aport
insuficient de iod şi dintre acestea aproximativ 70% suferă de un
deficit iodat sever. Frecvenţa guşei în România, marcă a deficitului
iodat, atinge în anumite regiuni un procent de până la 30% din
populaţie.(Studii realizate în 2007 )
Cantitatea de iod din apă și alimente depinde de conținutul
în iod al solului din regiune.În zonele cu deficit de iod aportul
acestuia prin alimentație este insuficient .Unele vegetale și apa
potabilă sunt surse de iod ,dar conținutul lor în iod variază in
funcție de concentrația acestui element in sol ,astfel în zonele
geografice cu deficit de iod ,cum este și cea mai mare parte din
România ,aportul de iod prin alimentație este insuficient. În
aceste regiuni s-au introdus programe de suplimentare a
iodului în alimentație prin iodare universală a sării și prin
fortifierea unor alimente precum păine și uleiul .
Sarea Iodată
Iodarea universală a sării reprezintă procesul de introducere a
iodului în sare ,pentru orice tip de consum :uman,animal,industria
alimentară;
În magazine se găsește doar sarea iodată ,întrucât există
obligativitatea comercializării sării iodate pe piața românească prin
Hotărârea de Guvern 568/2002 publicată în Monitorul Oficial
,Parte I nr,407 din 12.06.2002 privind iodarea universală a sării
destinate consumului uman,hranei animalelor și utilizării în
industria alimentară.
Un nou aliment fortifiat cu
iod:Uleiul
Utilizarea uleiului de floarea soarelui iodurat reprezintă una
din metodele accesibile şi necostisitoare de prevenire şi
eradicare a maladiilor iododeficitare. Uleiul de floarea
soarelui este un produs cu o pondere considerabilă, astfel
producerea şi consumul uleiului fortificat cu iod (40 - 50
µg/zi), asociat aportului de iod din sarea de bucătărie, ar
contribui la eradicarea carenţei în iod.
Alimente bogate in iod
Fructele de mare
Fructele de mare sunt alimentele bogate în iod, ne protejează de radiații și tot mai multă
lume le include în masele lor. O porție de fructe de mare oferă și mai mult de un gram de
iod. Fructele de mare ajută la combaterea depresiei, la întărirea sistemului imunitar și
sunt recomandate chiar și în diete.
Struguri
Chiar dacă pare ciudat, semințele din struguri sunt cele care conțin iod și ne protejează
de efectul radiațiilor, iar cunoscătorii nu ezită să recomande consumul de struguri cu tot
cu sâmburi. Pe lânga semințele de struguri, putem opta și pentru semințele de mere,
pere, precum și pepene verde. (Semințele din alimentele enumerate sunt semințe
comestibile.)
Spanacul
Este un aliment bogat în iod și magneziu, ideal pentru sanatatea noastra, adoptat de
multe persoane care doresc sa ducă un stil de viata sănătos, esențial pentru cei care țin
o dieta. Conține minerale, vitamine și calciu pentru întărirea oaselor.
Nucile
Fructele oleaginoae sunt benefice pentru organismul nostru
,un pumn de nuci pe zi ajută la combaterea depresiei
,precum și la îmbunătățirea memoriei,100 de grame de nuci
conține 29% potasiu și iod ,din necesarul zilnic.Fructele
oleaginoase bogate în iod mai sunt și migadalele ,castanele
comestibile.

Ciupercile
Ciupercile sunt și ele alimente care conțin foarte mult iod, in
principiu ciupercile albe însa și celelalte tipuri conțin, dar in
cantități mai mici. Ciupercile sunt și ele o alternativă ușoară
de preparare, introduse în diverse tipuri de mâncare, salate
etc.
Consecințele
deficitului sever de iod
Carența severă de iod la adult se însoțește de creșterea
numărului de cazuri de gușă ,hipotiroidism ,infertilitate
,scăderea capacităților intelectuale .În ceea ce privește
sarcina ,deficitul sever de iod se asociază cu creșterea
numărului de avorturi spontane ,a numărului de nașteri.
premature și cu nou născuți cu o greutate scăzută la naștere.
La făt ,in-utero hipotiroidismul matern și fetal ,indus de
deficitul sever de iod are consecințe dezastruoase asupra
dezvoltării sistemului nervos central ,responsabile de
apariția unui retard mental .
Deficitul sever de iod se asociază cu creşterea morbidităţii şi
mortalităţii neonatale şi perinatale, secundară alterării
răspunsului imunitar.
Factori gușogeni care
pot impiedica
absorbția iodului

- legumele din clasa cruciferelor (varză ,conopidă ,napii și guliile)


meiul ,sorgul ,care conțin în mod mod natural anumite substanțe
(tiocianați ),care au o acțiune competitivă cu iodul .
- prezența în apă ,în exces ,a unor substanțe ca nitrații ,fluorul ,maneziul
,calciul ,și alte minerale a substanțelor poluate organice ,agravezaă
defititul de iod prin competiție cu acesta la absorbția digestivă.
Acţiunea „guşogenă”a acestor substanţe nu poate fi exercitată decât
printr-o carenţă pre-existentă de iod.
Consecințele
excesului de iod:
• creșterea numărului de cancere tiroidiene
• creșterea volumului glandei tiroide
• afectarea vederii prin toxicitate directă asupra retinei
• hipotiroidie indusă prin iod
• tiroidita Hashimoto
• creșterea cancerelor tiroidiene papilare.
Dozele de iod din mâncarea din ziua de azi şi din sare depăsesc cu mult (cca. de 20- 100
ori) doza maximă calculată de ministerele sănătăţii din cele mai multe ţări. În Germania
această doza a fost de 0,1 miligram pe zi mult timp şi s-a schimbat cândva peste noapte
fără explicaţie la 0,2 miligram pe zi. În general doza variază între 0,1 şi 0, 2 mg. Această
doza este însă depăşită deja după câteva felii de pâine cu sare iodată şi un pic de brănză
sau salam în care se pune de obicei sare iodata. Fiindcă la animale se dă de câţva ani
numai sare iodată în loc de sare de salină, carnea, laptele şi produsele lactate cât şi ouale
conţin deja destul de mult iod. Sarea de salină pur şi simplu nu prea se mai poate cumpăra
decât în magazine ecologice. Problema a doua este că acest iod nu este unul natural, cum
este în peşte sau produsele naturale ci este un produs chimic, artificial - potasiu de iod –
cu iod care se reciclează din deşeuri industriale: maşine xerox, imprimante, catalizatoare,
materiale de contrast radiologic (deci care a fost radiat!), dezinfectante şi alte gunoaie
industriale.

 În plus mai toate produsele sărate din toate ţările folosesc sare iodata. Asta se
poate citi pe pachet !  În India folosirea sării neiodate este chiar interzisă prin lege !
Bibliografie:
• http://www.leacuri.net/html/farma/Iod.htm
• https://
lege5.ro/Gratuit/gezdinzqhe/hotararea-nr-568-2002-privind-iodarea-universala-a-
sarii-destinate-consumului-uman-hranei-animalelor-si-utilizarii-in-industria-alime
ntara
• https://gandeste.org/general/moartea-din-sare/5026
• http://www.doctorulzilei.ro/ce-este-iodul-si-de-ce-este-important-pentru-organis
m-plus-alimente-in-care-se-gaseste
/
• https://www.wikipedia.org/