Catedra de igienă generală Lucrul individual al studenților

2019-2020
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”NICOLAE
TESTEMIȚEANU”

Catedra de igienă generală

Șeful Catedrei,
dr.hab,șt.med.,prof.univ.,
Ion Bahnarel

Referat
„Stresul condiționat de activitatea la caluculator„

Elaborat: Balan Larisa,M1813

Controlat: Cătălina Croitoru,
dr.șt.med.,conf.univ.

Nota:

CHIȘINĂU,2019

1
 CUPRINS

1. Ce este stresul?.........................................................................................pag.3
2. Resurse personale de a face față la factorii de stres…………..pag.4
3. Despre stresul informatic şi suprasolicita……………………….pag.5
4. Cele 8 simptome ale stresului visual……………………………….pag.6
5. Epuizarea psihică provocata de stress…………………………….pag.7
6. Calculatorul : prieten sau inamic?..................................................pag.8
7. Dispozitivul Torser – protejează organismul de la radiaţiile
electromagnetice…………………………………………………………………pag.9
8. Pc-ul un factor continuu de stress…………………………………..pag.10
9. Conluzii………………………………………………………………………..pag. 11
10. Bibliografie…………………………………………………………………..pag.12

2
Ce este Stresul?

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini,
situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respectivă
.Dicționarul de psihologie socială definește termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune, de incordare
și de disconfort, determinată de agenții afectogeni, cu semnificație negativă, de frustrarea sau deprimarea
unor stări de motivație (trebuințe, dorințe, aspirații), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvării unor
probleme.Stresul are o importantă componentă subiectivă, in sensul ca ceea ce este provocator, facil sau chiar
relaxant pentru o persoană, pentru o alta poate deveni amenințător sau imposibil de realizat (Roesch si
colab., 2002). Diferențele individuale in ceea ce privește răspunsul la stres sunt datorate atât componenței
genetice, cât si experiențelor de viață diferite.
Din perspectiva neurofiziologică (triada formată din sistemul nervos autonom, sistemul endocrin și sistemul
imunitar – Cacioppo, 1994), stresul poate fi considerat o constantă a existenței umane, din perioada prenatală
și până la sfârșitul vieții noastre.Creierul este programat sa perceapă toate experiențele, sa le catalogheze pe
fiecare ca fiind negativă (periculoasă), neutră sau pozitivă și, apoi, sa reacționeze corespunzator.Exprimarea
furiei, agresivitatea verbala sau fizică sunt câteva exemple ale reacției de luptă, în vreme ce izolarea socială,
vizionarea excesivă a televizorului, dependența de substanțe sau de jocuri (de noroc, pe internet etc.)
reprezintă câteva exemple de reacții de „fuga”. Ulterior, a fost descrisă și o a treia reacție, cea de „înghețare”,
caracterizată prin lipsa reacțiilor fizice sau psihice, sentimentul de neajutorare, de neputință, simptome
depresive.Daca situația nu se rezolva prin “lupta sau fugi”, individul ramâne in continuare expus la agenții
stresori, iar, cu timpul, apar tulburări emoționale, neliniște, solicitări mari fizice și psihice permanente care, în
cele din urmă, produc boli (cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer etc.).Atunci când suntem supuși
solicitărilor externe, organismul secretă așa-numiții „hormoni de stres” pentru a le putea face față cu succes.
Problemele apar atunci când aceste substanțe persistă mai mult tip in sânge (expunere prelungită la stres);
pot aparea leziuni ale vaselor de sânge, afecțiuni ale rinichilor și chiar moarte; imbatrânirea celulară este
accelerată, iar imunitatea scade, astfel incât crește riscul apariției bolilor somatice sau psihice.
Din perspectiva psihologică, stresul este definit ca fiind “o relaţie particulară între persoană și mediu, în care
persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii și amenință starea sa de bine,
evaluare ce determină declanșarea unor procese de coping, respectiv răspunsuri cognitive, afective și
comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus si Folkman, 1984, p. 19).

Conform lui Lazarus, există două tipuri de evaluări:

Evaluarea primară – evaluarea situației în funcție de semnificația pentru confortul persoanei. În urma acestei
evaluări, situația poate fi catalogată ca fiind amenințătoare, ca fiind o daună deja produsă (nu mai poate fi
prevenită sau modificată) sau o provocare pentru individ.

Evaluarea secundară - evaluarea resurselor personale de a răspunde solicitărilor aduse de situația respectivă.

Evaluarea primară si secundară nu trebuie înțelese ca desfășurându-se secvențial, ci ca un proces continuu, ca

o “cascadă de evaluări si reevaluări” .

3
Resurse personale de a face fata la factorii de stres

Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca fiind capacitatea cognitiva, emotională şi
comportamentala de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe, care depăşesc capacitatea de
răspuns automată a organismului.Adaptarea la stres implica atât existenţa unor resurse reale (intelectuale,
emoţionale, fizice, sociale etc.), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse
pentru a face faţă evenimentelor evaluate ca fiind negative sau ameninţătoare (evaluare secundară).Nu de
puţine ori, există o discrepanţă între resursele reale de răspuns şi evaluarea acestor resurse (prezentă unor
reale resurse care, însă, sunt evaluate de persoană in cauza ca fiind insuficiente), care generează de cele mai
multe ori starea de stres.
Dacă un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reacţii la stres:
1. Reacţii fizice/fiziologice: dureri de inimă, palpitaţii; apetit alimentar scăzut sau crescut; indigestii
frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene; transpiraţii excesive, ameţeli,
stare generală de rău; constipaţii sau diaree (nemotivate medical); oboseala cronică;
2. Reacţii cognitive: blocaje ale gândirii; deficit de atenţie; scăderea capacităţii de concentrare; dificultăţi în
reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusă; diminuarea creativităţii.
3. Reacţii emoţionale: iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care reprezentau înainte
pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emoţionala; anxietate; tristeţe sau
chiar depresie; reprimarea emoţiilor; dificultaţi in angajarea in activităţi distractive sau relaxante.
4. Reacţii comportamentale: performante scăzute la locul de munca sau la şcoala; fumat excesiv; consum
exagerat de alcool; tulburări de somn; un management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare
excesivă pentru anumite activităţi; comportamente agresive.
Important de reţinut, este ca stresul (reacţiile neplăcute) are o dublă determinare: una din partea
stimulului (a factorilor stresori), alta din partea individului care interpretează situaţia (resurse personale, stil
de gândire şi interpretare). Acest lucru inseamnă ca avem o mare influenţă asupra propriilor stări de stres,
atât în bine, cât şi în rău.

4
Stresul informatic:

„Suntem dependenţi de tehnologie şi din ce în ce mai copleşiţi de problemele tehnice care ne pot strica
orice zi”, spun psihologii care au realizat studiul „Combaterea sindromului de stres informatic”. Atunci când
funcţionează bine, calculatorul este un ajutor de nepreţuit. Dar când ceva se strică, intri în panică, un simptom
al sindromului de stres informatic.
Ajungi dimineaţa la birou şi îţi porneşti calculatorul. Numai că asta durează câteva minute bune pentru că,
din motive numai de el ştiute, calculatorul tău se mişcă greu. Te apuci într-un final de treabă, dar, când îţi e
lumea mai dragă, calculatorul tău se blochează. Până când vine cineva să ţi-l repare pierzi din nou timp
preţios...Aşa se face că, la grijile cotidiene, se mai adaugă încă una, aceea a calculatorului pe care nu te poţi
baza niciodată. Nu e de mirare că pshihologii au identificat un nou tip de stres – de parcă cele deja existente
nu erau de ajuns – sindromul stresului informatic.
Lucrarea a identificat şi cauzele acestui stres: computerele şi celelalte dispozitive pe care le folosim sunt
maşinării foarte complexe pe care mulţi nu le înţeleg în totalitate, defecţiunile tehnice sunt la ordinea zilei, la
fel şi virusările, iar departamentele tehnice ale companiilor sunt atât de solicitate încât cu greu fac faţă
cererilor, deci oamenii sunt nevoiţi să aştepte mult, pierzând timp preţios în faţa unui calculator
stricat.Studiul realizat în Statele Unite pe mai mult de 1000 de persoane era menit să afle cât de mulţumiţi
sunt clienţii companiilor de IT.De fapt, s-a descoperit că există multe probleme persistente care îi supără pe
utilizatorii de calculatoare, dându-le stări de anxietate, stres, frustrare, furie.
90% dintre cei chestionaţi au spus că viaţa lor depinde de tehnologie, iar două treimi dintre ei au recunoscut
că în ultimul an au solicitat ajutorul unui expert IT şi au resimţit simptomele stresului informatic.
„Utilizatorii sunt într-o permanentă stare de anxietate din cauza provocărilor pe care le întâlnesc:
instalarea dispozitivelor noi, upgrade-urile de soft, trecerea de la un sistem de operare la altul, defecţiunile de
hardware, viruşii, furtul de identitate şi altele”, spune studiul citat de Yahoo News.„Pentru că sunt atât de
importante pentru noi, cumputerele devin o armă cu două tăişuri: când funcţioneaza sunt foarte utile, dar
când se strică intrăm în panică – este ceea ce numim sindromul stresului informatic”
Aşadar, Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de
muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care
afectează sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când
sunt privite la nivel organizațional și nu ca problemă individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi
gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.
Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum
și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic
sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care
determină riscuri psihosociale se numără:
1.volumul excesiv de muncă;
2.cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;
3.lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de
desfășurare a activității;
4.schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă;
5.comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;
6.hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.
Atunci când se analizează exigențele de la locul de muncă, este important să nu se confunde riscurile
psihosociale, precum volumul de muncă excesiv, cu condițiile în care mediul de lucru, deși deosebit de
stimulator și uneori reprezentând o provocare, este favorabil, lucrătorii fiind bine pregătiți și motivați să își
realizeze cât mai bine sarcinile de serviciu. Un mediu psihosocial favorabil sporește performanțele și
dezvoltarea personală, precum și bunăstarea psihică și fizică a lucrătorilor.
Lucrătorii sunt confruntați cu stresul când solicitările de la locul de muncă sunt prea mari, depășindu-le
capacitatea de adaptare. Pe lângă problemele de sănătate psihică, lucrătorii care se confruntă cu un stres
prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sănătate fizică, de exemplu afecțiuni cardiovasculare sau
musculo-scheletice.
La nivelul organizației, printre efectele negative se numără performanța economică generală slabă, creșterea
absenteismului, prezenteismul (prezența lucrătorilor la locul de muncă când sunt bolnavi sau când nu își pot
îndeplini în mod eficient sarcinile de serviciu) și înmulţirea vătămărilor și a accidentelor.

5
Cele 8 simptome ale stresului visual :

Dispozitivele electronice, razele ultraviolete, toxinele din mediu… Toți acești factori reprezintă principalele
cauze ale faptului că experimentăm din ce în ce mai des simptome ale stresului vizual.Stresul vizual este
caracterizat de o senzație incomodă de oboseală oculară. Această problemă este însoțită și de vedere
încețoșată, dificultăți de concentrare și, în anumite cazuri, iritare.80% dintre persoanele nevoite să lucreze la
calculator suferă de stres vizual cel puțin o dată în viață. În plus, acesta este frecvent în rândul celor care își
forțează ochii în spații prost iluminate.Cel mai îngrijorător aspect este faptul că mulți pacienți tind să ignore
simptomele. În ciuda disconfortului experimentat, aceștia nu se tratează la timp. Astfel, este foarte important
să putem recunoaște principalele simptome ale stresului vizual. După ce le-ai identificat, consultă un
specialist.
1. Ochii uscați, unul dintre cele mai frecvente simptome ale stresului visual:
Ochii uscați constituie un simptom incomod care, dacă nu este tratat, poate cauza durere și dificultăți de
vedere. Această problemă este cauzată de lipsa de fluide la nivelul lacrimalului, un os mic localizat în orbită,
responsabil de protejarea ochilor și menținerea lubrifierii lor.Deshidratarea ochilor poate cauza mâncărimi și
o senzație de iritație, ca atunci când particule mici pătrund în aceștia. Ochii devin frecvent uscați din cauza
expunerii la poluare, dar și stresul vizual poate cauza această reacție.
2. Mâncărimile oculare:
Mâncărimile oculare (pruritul) reprezintă o reacție care semnalează reducerea producției de lacrimi. Acest
simptom este însoțit de iritații și disconfort la nivelul ochilor. În general, mâncărimile se vor intensifica atunci
când pacientul se implică în activități care presupun suprasolicitarea ochilor.
3. Amețeala:
Printre cele mai răspândite simptome ale stresului vizual se numără amețeala și lipsa de coordonare. Din
cauza suprasolicitării, nivelul de energie scade și apare epuizarea. În cazul stresului vizual, oboseala
experimentată este însoțită de dureri de cap intense, o paloare nesănătoasă și slăbiciune la nivelul
extremităților.
4. Lăcrimarea:
Deși stresul vizual cauzează frecvent uscarea ochilor, în anumite situații suprasolicitarea acestor organe le
poate determina să lăcrimeze în exces.De obicei, acest simptom este cauzat de prezența unor particule și
substanțe în mediu, care reușesc să se depună pe suprafața ochilor. Uneori însă, lăcrimarea excesivă
semnalează prezența unei boli oculare.Indiferent de cauză, este esențial să consulți un medic. Numai acesta
poate stabili dacă ochii îți lăcrimează din cauza stresului vizual, a unei traume sau a unei boli oculare.
5. Migrenele:
Durerile de cap intense și migrenele pot fi simptome ale stresului vizual. Această reacție este cauzată de
problemele asociate tensiunii arteriale și circulației sanguine, care pot fi trecute cu vederea.Însă migrenele
pot fi cauzate de diverși factori, așadar nu da vina pe stresul vizual dacă nu observi și alte simptome ale
acestuia.
6. Hipersensibilitatea la lumină:
Persoanele care petrec prea multe ore în fața calculatorului experimentează deseori episoade recurente de
hipersensibilitate la lumină.Principala cauză a acestui fenomen este stresul la care ochii sunt supuși din cauza
luminilor emise de ecranele dispozitivelor electronice. Acestea alterează circulația sanguină la nivelul ochilor
și abilitatea lor de a se lubrifia.Hipersensibilitatea la lumină a fost asociată și unei boli numite fotofobie care,
împreună cu stresul vizual, poate cauza traumatisme corneene.
7. Conjunctivita:
Când petreci multe ore în fața ecranului unui dispozitiv electronic, îți crește riscul de a suferi de conjunctivită.
Această boală presupune inflamația membranei conjunctive din cauza suprasolicitării ochilor. Trebuie însă
menționat că, în general, conjunctivita este cauzată de viruși, bacterii și toxine din mediu.
8. Vederea încețoșată:
Vederea încețoșată și dificultățile în a vedea detaliile mici pot fi simptome ale stresului vizual, dar pot
semnala și prezența unei boli de refracție sau a orbirii iminente.

6
Epuizarea psihică:
Epuizarea psihică este un eveniment comun şi este un rezultat al supra-activităţii creierului. Sentimentele de
a fi copleşiţi de sarcini la locul de munca sau de responsabilităţi fată de copii şi membrii familiei vă pot aduce
sentimente de frustrare şi tulburări mintale.De asemenea, puteţi deveni invidioşi pe ceilalţi pe care ii
percepeţi ca fiind mai relaxaţi, deoarece nivelul vostru de stres mintal vă poate face să-i detestaţi pe cei care
par ca le este mai uşor.Când depuneţi mult efort mintal pentru o anumită sarcină, deveniţi epuizaţi psihic.
Deşi este uşor de gestionat la început, în timp, abilitatea de a vă menţine concentrarea devine din ce in ce mai
scăzută.Acest lucru vă poate aduce o incapacitate de a vă concentra şi astfel efectuaţi mai multe greşeli decât
în mod obişnuit. Sentimentele de a fi stresaţi, iritaţi şi chiar deprimaţi vă pot duce într-o spirală descendentă,
care vă poate afecta atât sănătatea, cât şi pe oamenii din jurul vostru.
Care sunt semnele şi simptomele epuizării psihice?
Epuizarea psihică poate fi uşor recunoscută ca un sentiment de “burn out" datorită stresului excesiv, pe
termen lung - este ceva ce toţi am experimentat până acum.Simptomele pot aparea iniţial subtil, dar în timp,
acestea se agraveaza. Este important de observat ca epuizarea psihică se poate manifesta în cele din urmă sub
forma unor simptome fizice, emoţionale şi comportamentale, deoarece toate aceste atribute sunt legate de
organul care primeşte tulburarea stresului: creierul.
Simptomele fizice: pot include sentimentele de a vă simţi obosiţi in cea mai mare parte a timpului, o
tendinţă crescută de a deveni bolnavi, frecvente dureri de cap, dureri de spate sau dureri musculare. De
asemenea, puteţi observa modificări ale apetitului şi ale obiceiurilor de somn
Simptomele emoţionale: se pot manifesta ca sentimente de neputinţă, pe măsura ce vă simţiti prinşi şi
înfrânţi de senzaţia copleşitoare de stres. Sentimentul de îndoială de sine şi de eşec poate cuprinde
majoritatea gândurilor voastre pe tot parcursul zilei, ceea ce vă face să vă izolaţi şi să dezvoltaţi o viziune
pesimistă asupra lumii şi a vieţii în general. Simptomele comportamentale: nu petreceţi prea mult timp cu
prietenii şi cu familia, deoarece vă simţiţi prea obosiţi pentru a face acest efort. Amânarea şi retragerea de la
responsabilităţi pot fi, de asemenea, un semn de epuizare psihică. Obiceiurile alimentare se pot schimba,
indiferent dacă consumaţi mai mult sau mai puţin. Utilizarea alcoolului sau a drogurilor pentru a face faţa
nivelurilor crescute de stres poate fi, de asemenea, un predictor al creşterii nivelului de stress
Cauzele şi complicaţiile epuizării psihice:
Epuizarea psihică nu are loc deodata, ci se acumulează lent în timp. Dacă sunteţi suprasolicitaţi, aveţi prea
multe responsabilităţi sau dacă purtaţi prea multe greutăţi pe umeri în viaţa voastră, acest lucru poate
determina atingerea unui punct culminant când mintea şi corpul nu mai pot face faţă. Acum încep simptomele
să se manifeste.Atunci când capacitatea noastră de a face faţă stresului se epuizeaza, ne poate doborâ într-o
stare de oboseală psihică permanentă. Acest lucru poate duce chiar la probleme de sănătate potenţial grave,
cum ar fi depresia, bolile cardiace, bolile cronice şi tulburările autoimune.
Epuizarea psihică poate avea un impact asupra fiecarui aspect al vieţii unei persoane. Performanţa slabă a
muncii din cauza scăderii productivităţii poate duce la consecinţe negative la locul de munca, cum ar fi
retrogradarea sau concedierea. Iritabilitatea şi starea proastă de spirit i-ar putea afecta pe oamenii din jurul
vostru, ducând la conflicte cu prietenii şi cu cei dragi. Nivelul de epuizare psihică poate, de asemenea, să
afecteze modul în care efectuaţi sarcinile fizice, deoarece creierul poate percepe sarcinile simple ca fiind
dificile şi obositoare din cauza lipsei de motivaţie.
Cum vă puteţi reveni in urma epuizării psihice?
Mintea şi corpul sunt destul de elastice şi sunt capabile să se recupereze deplin de la cele mai nocive leziuni
fizice, iar acest lucru este valabil şi pentru epuizarea psihică. Cea mai mare provocare este să recunoaştem că
trebuie să facem o schimbare pentru a ne reîncărca mintal şi a nu ne simti vinovaţi.
Iată câteva sfaturi simple care nu necesită multă energie, dar va vor stabili pe o cale de revigorare psihică:
Găsiţi timp pentru a vă relaxa: Unul dintre motivele cele mai mari pentru acumularea stresului este lipsa de
timp. Dacă nu aveţi nicio ieşire pentru a diminua stresul, acesta se va dezvolta continuu şi va începe să se
manifeste sub forma simptomelor legate de stres. Găsirea unui minut liber din când in când pentru a vă aduna
gândurile vă poate uşura mintea. A petrece ceva timp pentru a vă destinde după muncă într-o locaţie liniştită
vă poate ajuta să vă echilibraţi nivelul de stres pentru restul zilei.
Reduceţi stimularea senzorială: Fiind în jurul vostru un exces de zgomot şi de lumina, acest lucru poate
bombarda simţurile, ducând la stres. Corpul este cel mai relaxat atunci când sta într-o cameră slab luminată şi
liniştită, cu o minimă distragere a atenţiei. Stimularea senzorială a dispozitivelor electronice, cum ar fi
televizorul sau smartphone-ul, poate provoca oboseala ochilor, ducând la dureri de cap şi chiar la insomnie.
Dacă este posibil, plimbarea într-un parc din apropiere în weekend vă poate ajuta să vă daţi un reset
sensorial.Prioritizaţi-vă sarcinile: Nu toate lucrurile merită sa fie facute şi unele dintre aspectele
neimportante ale vieţii pot aduce cele mai mari contribuţii la stres. Recunoaşterea lucrurilor care va sunt
apropiate şi dragi şi eliberarea de sarcinile inutile care pot fi cauze de epuizare psihică pot fi experienţe
purificătoare şi metode minunate de recuperare în urma epuizării psihice.

7
Calculatorul : prieten sau inamic?
Datorită dezvoltării rapide a tehnologiei informaț iei calculatorul a devenit un instrument indispensabil
oricărei persoane, instrument prin intermediul căruia putem avea acces la impresionante surse de informare
datorită numărului mare de site-uri web existente, biblioteci virtuale sau muzee on-line, un instrument cu
ajutorul căruia orice persoană poate păstra legătura cu familia sau cu prietenii şi cu ajutorul căreia se pot obț
ine informaț ii într-un timp redus şi cu costuri minime. Cu toate acestea trebuie avut în vedere şi faptul că şi
excesul de tehnologie poate fi un pericol serios la adresa sănătăț ii şi a dezvoltării armonioase a copiilor. Care
este efectul utilizării calculatorului asupra minţii copiilor? Este calculatorul bun sau rău pentru copii? Aceste
întrebări sunt în atenț ia părinț ilor şi educatorilor raportându-ne la prezenţa tot mai frecventă a
calculatorului la serviciu, în scoli şi acasă. Cercetările au identificat că utilizarea patologică a calculatorului
afectează funcț ionarea socială, psihologică şi ocupaț ională. Deci, bazându-ne pe datele găsite în literatura de
specialitate, acest articol examinează impactul utilizării calculatorului la copii şi adolescenț i. Ca orice lucru,
folosirea calculatorului are atât avantaje, cât şi dezavantaje. Dacă noi, adulț ii, avem capacitatea de a discerne
şi de a lua doar ce este bun, nu acelaș i lucru se poate spune şi despre copii. Dar să ne oprim mai întâi asupra
dezavantajelor. Deci la momentul actual putem vorbi despre efectele nocive ale calculatorului asupra: stării
fizice; dezvoltării psiho-cognitive; dezvoltării relaț iilor şi a interacț iunii sociale; şi a perceperii realităț ii.
Efectele asupra stării fizice: Utilizarea îndelungată a calculatorului constituie un important factor de risc
pentru obezitate Poate determina iniț ial disconfort/tensiune la nivelul muș chilor spatelui, pentru ca ulterior
să observăm diferite poziț ii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) Favorizează apariț ia tendinț
elor, numite chiar non tendinț e (după numele jocului Nintendo), caracterizate prin durere severă la nivelul
tendonului extensorului degetului mare drept urmare a 37 repetatelor apăsări pe butoane din timpul jocului.
Este un factor trigger pentru crizele epileptice (epilepsia fotosenzitivă determinată de "licăririle frecvente"
sau imaginile rapide luminoase). Reprezintă 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vârstă 7-19 ani. La
persoanele cu epilepsie este posibil ca atacurile să fie declanș ate prin concentrarea intensă şi susț inută
necesară la aceste jocuri. Monitorul rămâne un factor trigger prin timpul îndelungat petrecut în faţa acestuia,
a concentrării intense necesare activităț ii. Timpul tot mai mare pe care îl petrec în faţa calculatorului duce la
reducerea duratei de somn, coș maruri, inversarea programului de somn. Depravarea de somn cauzează
oboseală excesivă ce interferă cu funcț ionarea socială şi ș colară, poate duce la scăderea rezistenţei
sistemului imun având ca consecinţă creș terea vulnerabilităț ii pentru boală. Alte efecte: cefalee, tulburări de
alimentaţie (bulimie), scăderea acuităţii vizuale, modificări ale frecvenţei cardiace. Efectele asupra dezvoltării
psiho-cognitive: Utilizarea îndelungată a calculatorului poate determina tulburări emoț ionale: anxietate,
iritabilitate, tolerantă scăzută la frustrare, până la depresie. Mulț i adolescenț i preferă să folosească
computerul atunci când se simt abandonaț i de familie sau când stau mult timp singuri acasă, părinț ii fiind la
serviciu sau sunt ocupaț i cu diverse probleme. Ei au o stimă de sine scăzută şi sentimentul de devalorizare.
Efectele asupra dezvoltării aptitudinilor sociale: Studiile longitudinale relevă cum sunt influenț ate trăsăturile
de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii şi adolescenț i. M. Weinstein (1995),
profesor la Political Science at Purdue University subliniază că tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori
şi funcț ionarea socială la adolescenț i. Utilizarea îndelungată a calculatorului duce la tulburări de
comportament: retragere socială, introversiune, agresivitate verbală sau fizică, comportament exploziv iritant
atunci când i se cere să facă altceva. Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a
psihosexualităț ii, cu suiș urile şi coborâș urile sale, cu părț ile sale de lumini şi umbre, de spectaculos şi banal.
S-a evidenț iat o creș tere a numărului "prietenilor electronici" la utilizatorii de calculator odată cu o
diminuare a relaț iilor de prietenie care implică interacț iunea socială. Cercetările expunerii la jocurile
violente pe calculator sugerează o creș tere a comportamentului agresiv prin dezvoltarea gândirii şi a senzaț
iilor agresive , scăzând comportamentul prosocial Efectele utilizării calculatorului asupra perceperii realităț
ii: Lumea virtuală creată de computer (jocuri, internet) depărtează copii de cea reală. Prin intermediul
jocurilor copilul interacț ionează cu personaje simulate şi creaturi diferite şi prin intermediul internetului
adolescenț ii îș i asumă diverse identităț i în interacț iunea cu străinii. Acestea fac ca limita real - 38 virtual să
nu mai fie clară la copii şi adolescenț i. Cred că mulț i părinț i nu-şi dau seama de efectele nocive pe care le
poate avea calculatorul folosit numai în acest fel, asupra copiilor lor. Poate că unii sunt chiar mândri că
odraslele lor sunt foarte dibace şi petrec mult timp la calculator, fără să se gândească la folosul antrenării de
fapt spre agresivitate şi violentă. Pe lângă toate acestea folosirea calculatorului în mod neraț ional poate
conduce la : - poziț ia în faţa calculatorului poate duce la deformări ale coloanei vertebrale; - îşi neglijează
temele; - lipsa de miș care duce la obezitate; - poate intra în contact cu persoane necunoscute, periculoase; -
poate viziona materiale cu scene violente sau interzise minorilor; - i se poate forma deprinderea de a lua totul
"de-a gata" (referate, lucrări); - nu mai este atras de lectură; - tendinț a de a folosi în conversaț iile cu prietenii
forme şi formulări care nu au nimic comun cu limba română; tendinț a de a accepta greș elile de scriere; -
inventarea" unor noi reguli descriere, care îl pot deruta in scrierea corecta; - se pare ca unii copii devin mai
puţin sociabili;

8
Dispozitivul Torser

Telefonul mobil, pc-ul, laptopul, monitorul, cuptorul cu microunde, imprimantele cu laser etc., toate fac parte
din viața de zi cu zi. Durerile de cap, amețelile, durerile articulare, problemele cardio-vasculare, stresul etc., sunt
probleme de sănătate cu care din ce în ce mai mulți oameni se confruntă. Acestea sunt cauzate de dezechilibre
energetice cauzate de aparatele electrice și electronice folosite.
Torser-ul este o sursă artificială de câmpuri de torsiune de dreapta care, în momentul în care interacționează cu
câmpuri de torsiune de stânga, le deviază și neutralizează. Toate aparatele electronice și electrice pe care noi le
folosim, antenele radar, de telecomunicații etc., creează cămpuri de torsiune de stânga care ne afectează
sănătatea. Organismul nostru nu are capacitatea de a se proteja de aceste câmpuri de torsiune. Radiațiile nu pot fi
ecranate. Așa că s-a găsit o soluție, devierea lor cu aparatul Torser. Radiațiile electromagnetice produse de toate
aceste aparate sunt extrem de dăunătoare pentru sănătatea noastră. Studiile efectuate de către oamenii de știință
din domeniul medical au confirmat influența negativă pe care radiațiile electromagnetice le au asupra
organismului nostru. Din acest motiv este foarte indicat să folosim un dispozitiv precum Torser. Acesta a fost
special creat pentru a ne proteja contra radiațiilor electromagnetice și pentru a revolva problema dezechilibrului
bioenergetic. Prin înlăturarea radiațiilor organismul are capacitatea de a reface zonele afectate, astfel încât
organele să-și îndeplinească funcțiile lor. Torser asigură corpului o zonă singură din punct de vedere biologic.
Persoane care pot utiliza dispozitivul Torser Oricine dorește poate folosi acest dispozitiv, însă el este foarte
indicat persoanelor care utilizează frecvent aparate electrice și electronice, celor care lucrează în domeniul
telecomunicațiilor etc. Acest dispozitiv nu protejează doar adulții ci și copiii, care sunt mult mai vulnerabili la
efectele extrem de dăunătoare ale radiațiilor. Sistemul imunitar al copiilor este mult mai expus. Prin utilizarea
dispozitivului Torser ajutăm organismul să se echilibreze din punct de vedere bioenergetic și să funcționeze în
mod optim.
Prin utilizarea dispozitivului Torser: – ne protejăm corpul prin curățarea și protejarea câmpului bioenergetic
contra radiațiilor electromagnetice foarte dăunătoare emise de diversele aparate tehnice pe care le folosim zilnic.
Ne expunem radiațiilor chiar și atunci când facem radioterapie, chimioterapie sau facem radiografii dentare,
pulmonare sau osoase; – înlăturăm factorii și stresul geopatogen din birouri, cabinete medicale, spitale, spații de
locuit etc. -echilibrăm energetic și bioinformațional corpul nostru și restabilim câmpul energo-informațional al
acestuia. Adesea obosim, suntem nervoși, suferim de insomnie, dureri de cap, depresie etc., probleme care pot fi
cauza expunerii la radiații electromagnetice. Toate aceste simptome ne pot afecta sistemul imunitar, nervos,
endocrin etc. Însă, dacă vom începe să folosim dispozitivul Torser putem beneficia de:
-echilibrare psihică și psihoemoțională;
– un somn profund și odihnitor care va ajuta organismul să se refacă; -o vindecare mai rapidă a organismului pe
perioada diverselor terapii și tratamente;
-lipsa senzației de furnicături, de rece sau caldură în anumite părți ale corpului etc. Utilizarea corectă a
dispozitivului Torser ne ajută să ne bucurăm de toate aceste beneficii. Protecția, echilibrarea și energizarea în
urma folosirii acestui dispozitiv au fost dovedite prin intermediul testelor realizate cu diverse aparate medicale
precum cele de biorezonanță. Purtând mereu dispozitivul, ne putem bucura de o stare de bine și putem preveni
apariția diverselor afecțiuni. De asemenea, ne putem întări sistemul imunitar. Acesta acționează pe o rază de 2,5
metri, iar perioada de funcționare este de 10 ani. Torser nu este un aparat care se încarcă pe bază de baterii sau la
priză electrică. Astfel, nu produce câmpuri electromagnetice negative. Principul de funcționare a acestui
dispozitiv se bazează pe tehnologii unice. Este vorba despre microgeratorul magnetic cu pol sferic și nucleul
matriceal quasifractalic care încarcă dispozitivul cu câmp de torsiune. El acționează concomitent asupra nivelului
fizic, energetic și informațional al organismului. Acestea sunt cele trei nivele principale ale acestuia. Prin urmare,
achiziționarea unui astfel de dispozitiv este foarte indicată. Torser, cea mai bună invenție și produsul anului 2010
poate fi achiziționat intrând pe torser.net. Datorită acestui dispozitiv avem șansa ne a proteja de radiațiile de la
locul de muncă, de acasă, de oriunde există aparate electrice și electronice. Astfel, ne putem bucura de sănătate în
fiecare clipă.

9
PC-ul un factor continuu de stress

Conform Organizaţiei Mondiale a Sanătăţii,utilizarea computerului personal reprezintă un factor continuu

de stress.Astfel,printre cele mai serioase afecţiuni constatate de un grup de lucru al Organizaţiei Mondiale a
Sănătaţii,ce pot fi determinate de utilizarea computerului se află afecţiunile canceroase,posibilitatea de a
dezvolta o forma de cancer fiind influenţată de durata expunerii la radiaţiile electromagnetice şi component
de torsiune asupra organismului. Totodata,alte tipuri de afecţiuni sunt cele ale aparatului de
reproducere,câtsi dereglarea sferei psihoemoţională,precum sindrom de stres sau agresivitate ,înrăutăţirea
vederii şi afecţiunile organelor vizuale.De asemenea,utiliyarea computerului poate duce,conform Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii,la dereglarea sistemului imunitar,cât şi la evoluţia nefavorabilă a sarcinii,astfel încât
dacă o femeie însărcinată petrece peste 20 ore in faţa calculatorului personal,posibilitata de avort creste de
2,7 ori. O altă afecţiune constatată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii,ce poae fi cauzata de expunerea la
radiaţii electromagmetice din motive personale.Computerul nu afectează doar adulţii ,ci şi copii,astfel este
întâlnită dereglarea activităţii neurorefexe superioare în urma prezenţei copilului mai mult de 50 de minute
pe yi in faţa computerelui sau a televiyorului.Astfel,este redusa de 1,4 ori capacitatea copilului de a memora
informaţii noi.Totodată,din cauza fapului că radiaţiile sunt absorbite neuniform de către creier,pot fi cauzate
diferite modificări structural ale celulelor nervoase din zona de absorbţie. În ciuda evoluţiei ştiinţifice şi a
apariţiei unora dintre cele mai moderne computer,nu este asigurată o protecţie completă a omului,astfel
încât sunt dăunătoare sănătăţii atât computerele fixe,cât şi cele portabile cu ecrane cu cristale lichide.De
asemnea,cu toate că monitoarele existente la ora actual produc radiaţii conform normelor,aceste radiaţii
considerate normale dăunează sănătăţii organismului.Ca dovadă a faptului ca PC-ul este un factor de stres
continuu,cercetările medico-biologice si medico-clinice effectuate de catre oamenii de ştiinţă au demostrat ca
doar 15-30 minute petrecute în faţa computerului sunt suficiente pentru a modifica starea organismului şi a
duce la influenţarea negativă creierului,cât şi a altor organe.Printre simptomele manifestate fervent la
persoanele care utilizează un computer se afla dureri de cap,irascibilitate,oboseala,insomnia,diminuarea
atenţiei,dereglarea vederii ,ameţeli frecvente.Pentru a asigura protecţia organismului împotriva radiaţiilor
electromagnetice produse de computer,dar si de alte aparate electronice,a fost conceput dispozitivul
Torser,acesta fiind o modalitate prin care pot fi prevenite afecţiunile cauzate de utilizarea aparatelor de
radio-locaţie,a celor cu laser,a televizoarelor,a computerelor şi a aparatelor de copiat.Experimentele practice
şi cele ale cercetărilor detaliate effectuate de către oamenii de ştiinţă,medici,igienişti şi de importante centre
internaţionale demonstrează eficienţa dispozitivului Torser în a a asigura protectia organismului şi a
echilibra câmpul bioenergetic al acestuia.

10
 Concluzii

În ultimele decenii au fost marcate de preocuparea ştiinţelor umaniste pentru definirea, caracterizarea şi
teoretizarea adaptării individului la cerinţele vieţii moderne. În aceste condiţii, termeni ca: nevroză, stres
sindrom de neadaptare au fost transferaţi din limbajul ştiinţific în cel cotidian.Că sănătatea este considerată
un echilibru dinamic, stresul este o parte a acestuia. Nu exsită stare de sănătate fără o interacţiune cu alţi
indivizi sau cu alte medii. Chiar stresul excesiv devine patologic.Deaceea unele tipuri de stres sunt chiar ceva
normal şi necesar, atât la serviciu, cât şi în afara lui. În cazul în care stresul este intens, continuu saurepetat,
atunci acesta poate deveni un efect negativ ce poate conduce la îmbolnăvire fizică şi tulburări psihologice. În
contextul organizaţional, aceasta generează adesea adaptări inadecvate la situaţii.Este important de amintit
că stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative, ci de asemenea al unor presiuni şi
tensiuni zilnice.Acestea din urmă, prin frecvenţa lor, au un rol important în mediul profesional şi afectează
mai mult individul, decât evenimentele negative majore, dar mai rare.Dovezile psihologice sugerează că, în
sensul său de incongruenţă,conflictul este natural şi vindicarea lui este imposibilă, chiar neimperativă.
În schimb, este necesară manipularea lui în mod constructiv, în interesul tuturor celor implicaţi. Acest lucru
nu este uşor de realizat, de vreme ce conflictul poate da naştere unor situaţii provocatoare, ce implică o
multitudine de factori. Le putem însă îmbunătăţi abilitatea de management al stresului, al
conflictului,devenind mai competenţi în managementul relaţiilor umane şi, nu în cele dinurmă, al abilităţilor
de comunicare.Dacă vom putea depăşi simpla rezolvare a stresului, trecând la managementul lui creativ,
există posibilitatea obţinerii unor rezultate superioare.Acest lucru nu este deloc uşor. Procesul trebuie
condus cu atenţie, pentrua evita extrema stagnării, pe de o parte, şi a haosului, pe de altă parte.Ca urmare,
fiecare individ trebuie să ştie cine este, ce trebuie să facă, cine este responsabil şi pentru ce rezultate.

11
 Bibliografie:

https://www.timpul.md/ro/articol/stresul-informatic-boala-omului-modern-10035.html

https://osha.europa.eu/ro/themes/psychosocial-risks-and-stress

https://dozadesanatate.ro/8-simptome-ale-stresului-vizual/

https://doc.ro/relatii-si-familie/epuizarea-psihica-oboseala-simptome-cauze-si-sfaturi-pentru-
recuperare

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Calculatorul_prieten%20sau%20inamic_.pdf

https://www.libertatea.ro/stiri/p-stimulatorul-bioenergetic-torser-ne-protejeaza-organismul-de-
radiatiile-electromagnetice-1973733

https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:bi9YJ_klcl8J:https://www.torser.net/articole
/pc-ul-este-un-factor-continuu-de-stres.html+&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=md

12