Bolile profesionale

Bolile profesionale sunt afectiuni ale organismului dobandite ca urmare a participarii la

realizarea unui proces de munca.
Def. -Boala profesionala este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei
meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului
de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in
procesul de munca.
Afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de
asemenea, boli profesionale.
Prin urmare, pentru ca o afectiune a organismului sa fie calificata drept boala
profesionala, trebuie sa fie indeplinite cumulativ doua conditii:
1. sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii
2. sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici caracteristici locului de munca
sau de suprasolicitari.
În cazul expunerii lucratorului la factori nocivi, procesul patologic este lent si afecteaza
fie starea generala a organismului, fie anumite aparate sau organe. În multe cazuri,
vatamarea produsa este reversibila. Prin scoaterea bolnavului din mediul nociv si aplicarea
unui tratament adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar complet.
Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine
cunoscuti si studiati din punct de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar o data cu
dezvoltarea unor noi tehnologii.
În tara noastra este recunoscuta si boala legata de profesiune, respectiv boala cu
determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.

Clasificarea bolilor profesionale

a)Dupa natura factorului nociv care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in
urmatoarele grupe:

- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice;

1
- pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli prin expunere la energie radianta;
- boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute;
-  boli prin expunere la zgomot si vibratii;
-  boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
-  alergii profesionale;
-  dermatoze profesionale;
-  cancerul profesional;
-  boli infectioase si parazitare;
-  boli prin suprasolicitare;
- alte boli (care nu intra in categoriile anterioare).

b)Dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv, exista:

- boli cronice, provocate, de regula, de doze relative mici, dar care actioneaza timp
indelungat asupra organismului;
- boli acute, generate de o expunere de scurta durata la actiunea factorului nociv asupra
organismului, dar la doze mari.

c)Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului se pot distinge:

-  boli cu actiune generala, care afecteaza intregul organism;

-  boli cu actiune locala, care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ.

Exemple boli profesionale

1. Sindromul burnout (epuizarea profesională)- apare in cazul unui efort prelungit sau
al unor condiții de muncă improprii.
2. Astmul este una dintre afecțiunile care pot fi cauzate de activitatea desfășurată într-
un mediu industrial(tuse, dificultate in respiratie).
3. Riscul de infarct este crescut în cazul persoanelor care suferă deja de afecțiuni
cardiovasculare, cunoscute sau nu, și care se expun la efort prelungit.
4. Bolile reumatice - o boală inflamatorie cronică și dureroasă, resimțită la nivelul articulațiilor,
oaselor și mușchilor.
5. Afecțiunile oculare - sindromul ochiului uscat și miopia
6. Bolile cauzate de stres, cum ar fi depresia, sindromul burnout sau oboseala cronică, sunt
poate cele mai frecvente în mediile extrem de competitive, și afectează mai ales persoanele
foarte ambițioase, care nu se pot detașa cu ușurință de activitatea pe care o desfășoară peste
zi.
7. Boli ale aparatului respirator
Boala Noxa profesionala
Silicoza Dioxid de siliciu liber cristalin
Silicotuberculoza
Azbestoza Azbest
Pneumoconioza minerului la carbune Carbune

2
 Aluminoza pulmonara Aluminiu
Berilioza Beriliu
Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice Antimoniu = stibiu (stibioza), bariu
(baritoza), caolin (caolinoza), fibre
minerale artificiale, mica (micatoza),
nefelina - apatita, olivina (olivinoza),
oxid de ceriu, oxizi de fier (sideroza),
perlit, pulberi anorganice mixte, staniu
(stanoza), talc (talcoza), tantal, titan,
tungsten, vanadiu, wolfram, zirconiu
si altele
Fibroza pulmonara Ardezie

indromul toxic al pulberilor Pulberi organice

organice (boala de siloz si
altele)
BPOC Pulberi organice
Azbest
Dioxid de siliciu liber cristalin
Alte pulberi anorganice
Substante chimice (gaze,
fumuri si vapori)
Rinite Alergeni respiratori profesionali
Iritanti respiratori profesionali
8. Boli ale pielii si tesutului subcutanat
Boala Noxa profesionala
Dermatita alergica de contact:  
a) eczema alergica de contact Antigene animale si vegetale, adezivi, biocide, cauciuc,
coloranti, cosmetice, detergenti, esente aromate,
explozivi, fotoprotectoare, gaze de lupta, medicamente
(unele anestezice de contact, antibiotice, antifungice
imidazolice, chinina, corticoizi, nitrofurazona, sulfamide
si altele), metale si compusii lor, rasini naturale si
sintetice (monomeri), revelatori fotografici, solventi
organici, substante de contrast, substante de curatat,
uleiuri de racire si altele
b) eczema fotoalergica de Fotoalergeni
contact
c) eritrodermie Insectofuncigide arsenicale si mercuriale
Tricloretilena
Tetracloretilena
si altele
d) dermatita de contact la Proteine vegetale si animale
proteine
e) eritem polimorf Alergeni ce induc eritem polimorf

3
f) eruptie lichenoida
g) dermatita limfomatoida
h) dermatita purpurica de
contact
(purpura alergica de contact)
i) dermatita de contact
sistemica
Dermatita ortoergica de
contact:
a) dermatita de uzura
b) dermatita iritativa (propriu-
zisa)
c) dermatita caustica (arsura
chimica)
d) dermatita fototoxica de
contact
Dermatita de contact mixta
(alergica si iritativa)
Urticarie, angioedem (edem
Quincke), soc anafilactic
Radiodermita
Acnee profesionala
Porfirie cutanata tardiva (tarda) Hexaclorbenzen si alte hidrocarburi aromatice
9. .Boli infectioase si parazitare
Boala
Tuberculoza
Hepatita A, B, C, E
Leptospiroza
Bruceloza
Alergeni ce induc eruptii lichenoide
Alergeni ce induc dermatita limfomatoida
Adjuvanti ai cauciucului, balsamul de Peru, coloranti
(de tipul Disperse si Basic, parafenilendiamina si
derivati si altele), cumarine, dimetilol-dihidroxi-
etilenuree, dimetilol-dihidroxi-propilenuree, dimetilol-
propilenuree, fibre de sticla, lana, medicamente
(aprotinina, chinidina, flavonoide, mefenazina,
peroxidul de benzoil si altele), plante (muschii de
copac, pastarnac, sumac si altele), rasini melamin-
formaldehidice, rasini ureo-formaldehidice, sulfura de
carbon, tetrametilol-acetilendiuree si altele
Alergeni ce induc dermatita de contact sistemica
 
Pulberi anorganice (de ciment, metalice, minerale, vata
de sticla, zgura si altele), pulberi organice (lemn si
altele), microtraumatisme repetate si altele
Detergenti, produse petroliere, reactivi chimici,
sapunuri, solventi organici, uleiuri si lubrefianti,
umezeala ("eczema menajera") si altele
Acizi si baze tari (caustici)
Alumino - silicatii de calciu (ciment)
Arsen si compusi
Fosfor si compusi
Var nestins (oxid de calciu)
si altele
Substante fototoxice
Alergeni si iritanti cutanati
Alergeni ce induc urticarie
Presiune cutanata, spectrul solar (radiatii infrarosii,
vizibile si ultraviolete), temperaturi extreme, vibratii
Radiatii ionizante
Compusi halogenati, gudron de huila, produse
petroliere, uleiuri minerale si altele
halogenate
Virus hepatitic C
si altele
Noxa profesionala
Mycobacterium tuberculosis (uman si animal)
Virus hepatiticA, B, C, E
Leptospira
Brucella
4
Tetanos Clostridium tetani

Declararea bolilor profesionale

1)Declararea bolilor profesionale este obligatorie și se face de către medicii din cadrul
autorităților de sănătate publică teritoriale și a municipiului București.
(2) Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor,
precum și stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiștii
autorităților de sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoriale de muncă.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate
publică teritorială și a municipiului București la Centrul național de coordonare metodologică
și informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică București, la
Centrul de Calcul și Statistică Sanitară București, precum și la structurile teritoriale ale
asigurătorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicația acută profesională se declară, se cercetează și se înregistrează atât ca boală
profesională, cât și ca accident de muncă.

Masuri de prevenire a bolilor profesionale

Principalele direcţii de acţiune sunt:

 identificarea şi monitorizarea nivelului noxelor profesionale

 înlocuirea substanţelor toxice cu altele mai puţin toxice
 delimitarea şi izolarea surselor de noxe profesionale
 alte măsuri tehnice
 purtarea echipamentului individual de protecţie
 alte măsuri organizatorice de natură a reduce expunerea la noxe

Comitetul de sănătate şi securitate în muncă, din care face parte conform legislaţiei şi
medicul de medicina muncii, alături de angajaţi cu diferite responsabilităţi de la diferite nivele
ierarhice din organizaţie are în sarcină urmărirea şi impunerea luării măsurilor de protecţie a
muncii, adică de prevenţie primară a bolilor profesionale.

Măsuri de prevenţie secundară a bolilor profesionale

5
 Aceste măsuri au ca scop diagnosticarea precoce a îmbolnăvirilor profesionale, chiar
înainte ca muncitorul să prezinte simptome.
Supravegherea medicală a angajaţilor cade în seama medicului de medicina muncii şi
se realizează acest deziderat prin:
- examinările medicale la angajare,
- controlul medical periodic şi de adaptare în muncă,
- examenele clinice generale şi de specialitate,
- examinările paraclinice şi de laborator (determinarea indicatorilor de expunere şi de efect
biologic).
În urma supravegherii medicale, medicul de medicina muncii face recomandările
necesare pentru prevenirea dezvoltării în continuare a afecţiunii profesionale, care includ
măsuri medicale sau tehnico-organizatorice care vizează angajatul în cauză, elaborarea de
rapoarte şi recomandări către angajator în vederea îmbunătăţirii măsurilor de prevenţie
primară şi control al factorilor de risc profesional, semnalarea cazului de boală profesională
către autorităţi.

Măsuri de prevenţie terţiară a bolilor profesionale

Aceste măsuri presupun managementul clinic al angajaţilor bolnavi în vederea

maximizării capacităţii lor de muncă şi recuperării lor, îmbunătăţirea prognosticului pe termen
lung. În cadrul acestor măsuri sunt incluse acordarea primului ajutor, tratarea bolilor
profesionale, alte măsuri de reabilitare.