Boli profesionale

Definitie: bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent ntre angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse n conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii.

Clasificarea bolilor profesionale

Neoplazii

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil monomer, Pulberi

de lemn (esente tari), Compusi de crom (VI)) Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel) Neoplasm laringian (Azbest) Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest, Arsen si compusii sai, Compusi de nichel, Produsi de dezintegrare ai

radonului, Dioxid de siliciu liber cristalin, Bisclormetileter, Beriliu, Cadmiu) Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante) Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen, Produsi de gazeificare a carbunelui, uleiuri

minerale) Mezoteliom: mezoteliom pleural, mezoteliom peritoneal (Azbest) Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice) Leucemii: leucemia limfoida, leucemia mieloida, alte leucemii cu celule specifice (Radiatii ionizante, Benzen)

Boli de snge non-maligne

Anemie hemolitica dobndita (Naftalina, TNT, Hidrogen arseniat) Anemii aplastice (Benzen, Radiatii ionizante) Anemia secundara (Plumb) Agranulocitoza (Benzen, Radiatii ionizante) Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi)

Afectiuni psihice si comportamentale

Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca) Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante)

Boli ale sistemului nervos

Parkinsonism secundar (Magneziu) Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi) Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului

radial (Miscari repetitive, Vibratii, Pozitii extreme ale incheieturii minii) Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi, Acrilamida, Sulfura de carbon, Plumb, Mercur,

Radiatii) Polineuropatie (Vibratii)

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

Encefalopatia toxica (Plumb, Mercur, Solventi organici)

Boli ale ochiului si anexelor

Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali) Cheratite (Radiatii UV) Cataracte (Radiatii infrarosii, TNT, Dinitrofenol, Etilen oxid, Naftalina) Nistagmus (Iluminat inadecvat) Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale)

Boli ale urechii

Hipoacuzie, surditate (Zgomot peste LMA, Substante chimice ototoxice)

Boli ale sistemului circulator

Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare) Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit) Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor superioare)

Boli ale sistemului respirator

Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune) Azbestoza (Azbest) Silicoza, silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin) Aluminoza pulmonara (Aluminiu) Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti) Berilioza (Beriliu) Sideroza (Pulberi de fier) Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu) Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte) Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale (Azbest) Pneumonii interstitiale (Metale grele) Rinite alergice (Alergeni profesionali) Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti respiratori

profesionali) Bisinoza (Bumbac, in, cnepa) Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale, tutun, dejectii de animale) Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fn mucegait, bagasa, dejectii de animale, malt, ciuperci etc.) Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori)) Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori)) Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori)) Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom, Arsen si compusi)

Bolile ficatului
Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice)

Boli ale pielii si tesutului subcutanat

Dermita alergica de contact (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi,

metale, cosmetice, alti agenti)

o o

Dermita iritativa de contact (Sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze,

ciment, saruri metalice, zgura si vata de sticla, alti agenti) Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc,

vopsele, adezivi, metale, saruri metalice, cosmetice, sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, zgura si vata de sticla, alti agenti)

o o o

Urticarie (Latex, Epitelii animale, Temperaturi extreme)

Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv

Sinovite si tenosinovite, bursite, epicondilite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor,

Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor) Artroze cronice, periartrite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor, Suprasolicitare si

presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor, Vibratii, Microclimat nefavorabil)

Boli ale aparatului urinar

o o o o o o o o

Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate)

Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor

Expunerea profesionala la agenti chimici

Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici

Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice (Microclimat cald) Hipotermie, degeraturi (Microclimat rece) Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau scazute) Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindrom Raynaud, sindrom nervos

(Vibratii) Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante) Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Cmpuri electrice si magnetice, Radiatii electromagnetice

neionizante din banda microunde si radiofrecventa)

Cele mai dese boli profesionale

19 Feb 2009 Victor Popescu | 0 comentarii | 4116 vizualizari

Rating: 8 voturi

Durerile de spate i problemele de respiraie predomin printre afeciunile dobndite la locul de munc.
19 Feb 2009

foto(1)

Durerile de spate care tin mai mult de doua saptamani necesita consult medical

Unsprezece zile reprezint n medie concediul medical pe care angajaii nemi i-l iau ntr-un an, potrivit unui studiu guvernamental, citat de tabloidul Bild. Cercetarea privind sigurana i sntatea salariailor a realizat un top al celor mai des invocate suferine provocate de condiiile de munc. 1. Dureri de spate. Dac simptomele in mai mult de dou sptmni, atunci e vorba despre o suferin cronic i e nevoie de consult. Uneori poate fi vorba despre muchi tensionai, alteori despre afectarea unui nerv. 2. Respiraie dificil. Pn la consult i medicamente, Bild ne recomand s deschidem fereastra i s respirm pentru cteva minute aer curat, s rdem din toat inima sau s facem exerciii de respiraie. 3.
Publicitate

Probleme cardiace. La aduli, cele mai frecvente boli ale inimii sunt tulburrile de circulaie, restul categoriilor de vrst fiind afectate mai ales de aritmie i de inflamarea miocardului, spune profesorul Hartmut Glker. 4. Dureri de ceaf. Fr s reprezinte un paliativ magic, yoga este recomandat n aceste cazuri. 5. Dureri de old. Cu exerciii fizice simple, trei sferturi dintre suferinzi pot evita operaia. 6. Tulburri digestive. Mncatul pe fug este nesntos i mbolnvete unul din doi germani. Printre consecine se numr arsurile la stomac i chiar cancerul esofagian, scrie tabloidul german. 7. Durerea de genunchi. Statisticile la nivel mondial arat c trei din zece brbai i patru din zece femei au dureri la nivelul ncheieturii genunchilor. Acestea pot fi cauzate i de jogging. 8. Depresia. Dac moralul sczut, lipsa de interes i de randament, anxietatea, insomniile i durerile de cap inexplicabile dureaz mai mult de 14 zile e semn c depresia s-a instalat. 9. Infeciile respiratorii. Cele 200 de virusuri gripale nu se transmit prin srut, cci virusurile transportate de saliv sunt ucise de sucul gastric, precizeaz Bild. 10. iuitul urechilor. Vuietul auzit tot timpul apare de obicei la persoanele care lucreaz n zgomot (telefoniste, piloi), dar a nceput s bntuie i printre putii care ascult muzic tare n cti. 11. Iritaii ale pielii. Transpiraia i aerul poluat sunt principalii vinovai pentru mncrimile angajailor. 12. Dureri ale braelor i minilor. Boala secretarelor a fost denumit inflamarea ncheieturii minii i braului aprut n urma micrilor iui ale mouse-ului. 13. Usturimea ochilor. Antidotul imediat: stingei lumina artificial de la serviciu i mai ridicai privirea din monitor. 14. Senzaii de ameeal. Dac neplcerile devin cronice, e semn c sngele are o presiune cam mic sau c e nevoie de un ORL-ist.

15. Dureri ale picioarelor. Nu in ntotdeauna de statul n picioare, ci uneori pot fi semnul unei boli vasculare, al cancerului sau al diabetului.

Munca peste program te poate ucide

In vremuri de recesiune, unii angajati muncesc mai mult pentru a-si pastra locul de munca, uneori peste program. Insa pentru barbatii sedentari, care nu au grija de ei, acest lucru ar putea fi fatal, arata un studiu. Studiul a fost realizat la centrul de cercetare privind mediul profesional din Copenhaga, iar cercetatorii au descoperit ca barbatii care nu sunt in forma si lucreaza peste program isi dubleaza riscul de a murit de boli de inima, in comparatie cu cei care fac sport, relateaza MSN.com. Diferenta dintre programul de lucru nu este mare: barbatii care lucrau 41 pana la 45 de ore pe saptamana aveau un risc mai mare sa aiba probleme, in comparatie cu cei care lucrau sub 40 de ore pe saptamana. Interesant este ca cercetatorii danezi au stabilit ca barbatii care erau intr-o forma fizica buna aveau sanse mai mici cu 45% sa moara de boli de inima si cu 38% sa moara din alte cauze. Studiul a fost realizat pe un esantion de 5.000 de barbati danezi, cu varste ingtre 40 si 59 de ani, care lucrau la 14 companii diferite. Pe o perioada de 30 de ani, 587 dintre acestia (aproape 12%) au murit din cauza problemelor la artere.

La fiecare 3 minute, un european moare din cauza muncii

server fujitsu siemens primergy980 RON

Un om moare la fiecare trei minute intr-un accident de munca sau din cauza bolilor profesionale, arata un studiu Eurostat. Aproximativ 5.700 de angajati din tarile Uniunii Europene isi pierd viata, in fiecare an, in accidente de munca si peste 160.000 de salariati mor in fiecare an din cauza bolilor profesionale. Si in Romania, anul trecut, aproape in fiecare zi, un muncitor a murit si alti 2-3 s-au imbolnavit, arata datele furnizate de Institutul de Sanatate Publica. Sectoarele de activitate care prezinta riscuri ridicate sunt constructiile, confectiile si agricultura, informeaza Realitatea Tv. cele mai raspandite boli profesionale au fost pierderile de auz cauzate de zgomot, silicoza, bronsita cronica, intoxicatiile, unele boli ale aparatului locomotor si astmul bronsic