Definitie: bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii

sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii.

Toti purtam in viata de zi cu zi pecetea propriei profesii: suntem obisnuiti sa dam sarcini sau sa ni se spuna ce sa facem. Uneori insa, profesia ne urmareste in timp, punandu -si amprenta asupra sanatatii noastre.
Desi neglijate, bolile profesionale sunt mai frecvente decat ne-am imagina. Controalele medicale periodice sau ori de cate ori apare o problema de sanatate impiedica dezvoltarea bolii. Este importanta diagnosticarea la timp a afectiunii, deoarece principala metoda terapeutica este parasirea mediului nociv. Nu ezita sa-ti schimbi locul de munca atunci cand conditiile o cer. Stii ca sanatatea este mai importanta ca orice pe lume. Si, de obicei, o apreciem in momentul in care nu o mai avem! Boli sau dezechilibre, urmarile activitatii noastre ne vor schimba viata. Sunt multe categorii de boli profesionale, unele cunoscute, altele anticipate si unele inca nedescoperite, aparand odata cu noi profesii si disparand odata cu altele. Ele sunt consecinta factorilor nocivi care apar in mod repetitiv, deteriorand in timp anumite functii ale organismului. Orice agresiune din mediul exterior, repetata, poate deveni un factor de risc pentru o boala profesionala, astfel incat acest capitol este unul dinamic, ce trebuie in permanenta adaptat la realitatile sociale. In trecutul nu foarte indepartat, cand clasa proletara era ?talpa tarii? si visul oricarui baiat de tara era sa ajunga muncitor la oras, principalele boli profesionale apareau in urma expunerii la factori agresionali fizici: pulberi, scame, temperaturi extreme, nivel ridicat de umezeala. In zilele noastre, cand munca fizica a fost inlocuita de munca intelectuala, stresul psihic si sedentarismul au devenit principalii factori de risc in aparitia bolilor.

Tipologia afectiunilor profesionale Bolile profesionale pot fi de tip intoxicatii cronice, boli alergice, infectioase, parazitare, reumatice, tumorale, in functie de agentii cauzatori si de durata expunerii.
Din fericire, pe masura ce stiinta permite depistarea acestor efecte, se creeaza si metodele de protectie, cu echipamente si tratamente adecvate. Organele cel mai frecvent afectate sunt cele in contact direct cu mediul exterior si, deci, cu agentii toxici: pielea si aparatul respirator. Uneori, insa, efectele toxice se manifesta la distanta, in timp, asa cum se intampla in cazul afectarii renale sau al formatiunilor tumorale.

Afectiuni pulmonare profesionale Plamanul reprezinta una dintre cele mai solicitate interfate cu mediul inconjurator. Prin plamani trec zilnic 13 000 l de aer, iar 400 de milioane de alveole pulmonare au grija ca oxigenul din aerul inspirat sa ajunga in sange si de aici la celulele organismului.
Prezenta in aerul inspirat a unor substante toxice - agenti chimici - in mod acut, ca in cazul accidentelor de munca soldate cu incendii si degajare de gaze fierbinti si fum, sau cronic, prin expunere repetata la pulberi, duce la afectarea si distrugerea partiala a cailor respiratorii si a membranei alveolare la nivelul careia se face schimbul de gaze. Cand in peretii alveolei se acumuleaza foarte multe toxine, aceasta se ingroasa si, in timp, isi pierde permeabilitatea, ducand la aparitia insuficientei respiratorii. In urma expunerii la toxine, plamanul poate reactiona prin aparitia mai multor afectiuni: pneumoconioze, pneumonite prin hipersensibilizare, tulburari obstructive ale cailor aeriene, leziuni pulmonare toxice, cancere pulmonare sau afectiuni pleurale.

Compusi de crom (VI)) o Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel) o Neoplasm laringian (Azbest) o Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest. alte leucemii cu celule specifice (Radiatii ionizante. mezoteliom peritoneal (Azbest) o Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice) o Leucemii: leucemia limfoida. Solventi organici) Boli ale ochiului si anexelor o Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali) o Cheratite (Radiatii UV) o Cataracte (Radiatii infrarosii. placi pleurale (Azbest) . Cadmiu) o Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante) o Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen. Dinitrofenol. Pozitii extreme ale incheieturii mâinii) o Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi. Etilen oxid. Substante chimice ototoxice) Boli ale sistemului circulator o Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare) o Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit) o Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor superioare) Boli ale sistemului respirator o Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune) o Azbestoza (Azbest) o Silicoza. Benzen) Boli de sânge non-maligne o Anemie hemolitica dobândita (Naftalina. Sulfura de carbon. uleiuri minerale) o Mezoteliom: mezoteliom pleural.Clasificarea bolilor profesionale y y y y y y y y Neoplazii o Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil monomer. Pulberi de lemn (esente tari). silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin) o Aluminoza pulmonara (Aluminiu) o Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti) o Berilioza (Beriliu) o Sideroza (Pulberi de fier) o Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu) o Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte) o Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna. Mercur. Plumb. Radiatii) o Polineuropatie (Vibratii) o Encefalopatia toxica (Plumb. Produsi de gazeificare a carbunelui. surditate (Zgomot peste LMA. Hidrogen arseniat) o Anemii aplastice (Benzen. leziuni ale nervului ulnar. agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale) Boli ale urechii o Hipoacuzie. Dioxid de siliciu liber cristalin. Radiatii ionizante) o Anemia secundara (Plumb) o Agranulocitoza (Benzen. Produsi de dezintegrare ai radonului. TNT. Arsen si compusii sai. leucemia mieloida. Acrilamida. Beriliu. Compusi de nichel. Mercur. Vibratii. TNT. leziuni ale nervului radial (Miscari repetitive. Radiatii ionizante) o Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi) Afectiuni psihice si comportamentale o Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca) o Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante) Boli ale sistemului nervos o Parkinsonism secundar (Magneziu) o Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi) o Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian. Naftalina) o Nistagmus (Iluminat inadecvat) o Astenopie acomodativa. atelectazii rotunde. Bisclormetileter.

sapunuri. zgura si vata de sticla. Radiatii electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa) o o o Bolile profesionale. subacute si cronice profesionale si consecintele lor o Expunerea profesionala la agenti chimici Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici o Soc caloric. dejectii de animale. vopsele. detergenti. sindrom digestiv. crampe calorice (Microclimat cald) o Hipotermie. metale. periartrite (Miscari repetitive. studenti. Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor. Lista ramâne deschisa si pentru alte boli. biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca. tutun. metale. conservanti. ale articulatiilor.y y y y y y Pneumonii interstitiale (Metale grele) Rinite alergice (Alergeni profesionali) Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti respiratori profesionali) o Bisinoza (Bumbac. ale articulatiilor. ele sunt precizate în Anexa nr. sindrom nervos (Vibratii) o Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante) o Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Câmpuri electrice si magnetice. ciment. fortate. Pozitii extreme. solventi. degeraturi (Microclimat rece) o Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau scazute) o Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular. Temperaturi extreme) Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv o Sinovite si tenosinovite. Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor) o Artroze cronice. cauciuc. la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus. cercetare si evidenta sunt obligatorii în România sunt prezentate în Anexa nr. ucenici.3 a NGPM 2002. ciment. solventi. produse petroliere. Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor. vopsele. baze.) o Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze. Pentru ca o afectiune a organismului sa poata fi calificata ca boala profesionala trebuie ca aceasta sa decurga . antiseptice. Epitelii animale. alti agenti) o Urticarie (Latex. in. alti agenti) o Dermita iritativa de contact (Sapunuri. Pozitii extreme. colaps caloric. arbori si plante. acizi. alti agenti) o Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice. cauciuc. detergenti. baze. pentru care se face dovada relatiei noxa/suprasolicitare boala profesionala. precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca. Vibratii. Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor. produse petroliere. sindrom Raynaud. Microclimat nefavorabil) Boli ale aparatului urinar o Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate) Intoxicatii acute. fumuri si vapori)) o Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze. acizi. saruri metalice. epicondilite (Miscari repetitive. chimici. sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici. adezivi.2 a NGPM 2002. ciuperci etc. zgura si vata de sticla. adezivi. uleiuri si lubrifianti. Arsen si compusi) Bolile ficatului o Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice) Boli ale pielii si tesutului subcutanat o Dermita alergica de contact (Antibiotice. malt. antiseptice. uleiuri si lubrifianti. fumuri si vapori)) o Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom. arbori si plante. fumuri si vapori)) o Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze. cosmetice. saruri metalice. conservanti. bagasa. cosmetice. Bolile profesionale ale caror declarare. Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactoriala. indiferent de tipul de contract de munca existent între angajator si angajat. în sensul Legii Protectiei Muncii. cânepa) o Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale. dejectii de animale) o Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fân mucegait. fortate. afectiuni suferite de elevi. în timpul efectuarii practicii profesionale si de personalul care lucreaza în perioada de proba. bursite.

cel putin tot atât de important ca si criteriul economic. toxicologie.din exercitarea unei meserii sau profesii si sa fie provocata de factori nocivi fi ici.ameliorarea conditiilor si a mediului de munca în vederea asigurarii sanatatii si securitatii în munca . O asemenea politica trebuie sa transforme obligativitatea legala a realizarii securitatii si sanatatii în munca într-o actiune voluntara. ceea ce în final. Sanatatea Ocupationala Introducere in Sanatatea Ocupationala Sanatatea ocupationala este definita la ora actuala de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind "promovarea si mentinerea celui mai înalt grad de bunastare fizica. a reducerii cheltuielilor pentru servicii medicale si a absenteismului si a cresterii productivitatii lucratorilor. protejarea în munca fata de riscurile rezultate din prezenta agensilor nocivi pentru sanatatea lor.implementarea unui sistem de management al sanatatii si securitatii în munca. Prevenirea i eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza numai printr-o politica adecvata care sa aiba în vedere îmbunatatirea continua a performantei si integrarea managementului de securitate si sanatate în munca în managementul strategic al firmei. cu efecte benefice în planul sanatatii angajatilor. ceea ce necesita cunostinte temeinice de medicina a muncii. trebuie sa fie considerata drept principiu de baza în activitatea firmei si un obiectiv la fel de important ca si profitul. în beneficiul angajatilor si al organizatiei Construirea si implementarea unui sistem performant al managemenului securitatii si sanatatii în munca necesita obligatoriu cunostinte fundamentale în domeniul stiinta managementului. pentru eficientizarea si controlul activitatilor din domeniul sanatatii ocupationale. .promovarea si mentinerea sanatatii muncitorilor si a aptitudinii lor de munca . La momentul actual noile tendinte la nivel european si international în domeniul sanatatii si securitatii în munca sunt reprezentate de elaborarea de sisteme integrate de management care includ managementul sanatatii si securitatii în munca alaturi de managementul calitatii si al mediului. mentala si sociala a muncitorilor de toate ocupatiile. conjugat si nu subordonat acestuia. efectuarea de recomandari pertinente pentru protejarea sanatatii si a securitatii acestora. indiferent de reglementarile legale. psihologie a muncii. se poate traduce printr-un raport cost-beneficiu favorabil angajatorului. Dar la fel de importanta este întelegerea interrelatiei dintre munca si sanatate. Activitatile în materie de sanatate ocupationala sunt grupate în trei domenii: . înzestrând specialistul care are sarcina conceperea sistemului cu instrumentele necesare unei conduceri moderne. fizica si alte domenii. într-o asumare voita a responsabilitatii pentru conditiile de munca ale salariatilor. stintifice." "Omul este masura tuturor lucrurilor" spunea Protagoras: protejarea fortei de munca. chimie industriala. permitând scaderea incidentei bolilor profesionale si a accidentelor de munca. Obiectivul final este promovarea sanatatii ocupationale a tuturor angajatilor în sensul defintiei de Organizatiei Mondiale a Sanatatii. în special pe termen lung. ergonomie. ceea ce impune o atitudine proactiva în identificarea riscurilor profesionale si supravegherea sanatatii lucratorilor. prin prevenirea perturbarilor cauzate sanatatii acestora de catre conditiile muncii. O alta directie de actiune o constituie dezvoltarea de programe eficiente de promovare a sanatatii la locul de munca. Criteriul de securitate a muncii trebuie sa apara. chimici sau biologici z characteristic locului de munca sau suprasolicitarii. plasarea si mentinerea muncitorului într-o munca adecvata aptitudinilor fiziologice si psihologice.

Efectuat : Puzur O.Catedra ³Igien general ´ Referat Tema: ³Boli profesionale´ Profesor : Cebanu E. gr 1301 2009 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful