P. 1
boli profesionale

boli profesionale

|Views: 2,231|Likes:
Published by Anna Orlic

More info:

Published by: Anna Orlic on May 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

Definitie: bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii

sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii.

Toti purtam in viata de zi cu zi pecetea propriei profesii: suntem obisnuiti sa dam sarcini sau sa ni se spuna ce sa facem. Uneori insa, profesia ne urmareste in timp, punandu -si amprenta asupra sanatatii noastre.
Desi neglijate, bolile profesionale sunt mai frecvente decat ne-am imagina. Controalele medicale periodice sau ori de cate ori apare o problema de sanatate impiedica dezvoltarea bolii. Este importanta diagnosticarea la timp a afectiunii, deoarece principala metoda terapeutica este parasirea mediului nociv. Nu ezita sa-ti schimbi locul de munca atunci cand conditiile o cer. Stii ca sanatatea este mai importanta ca orice pe lume. Si, de obicei, o apreciem in momentul in care nu o mai avem! Boli sau dezechilibre, urmarile activitatii noastre ne vor schimba viata. Sunt multe categorii de boli profesionale, unele cunoscute, altele anticipate si unele inca nedescoperite, aparand odata cu noi profesii si disparand odata cu altele. Ele sunt consecinta factorilor nocivi care apar in mod repetitiv, deteriorand in timp anumite functii ale organismului. Orice agresiune din mediul exterior, repetata, poate deveni un factor de risc pentru o boala profesionala, astfel incat acest capitol este unul dinamic, ce trebuie in permanenta adaptat la realitatile sociale. In trecutul nu foarte indepartat, cand clasa proletara era ?talpa tarii? si visul oricarui baiat de tara era sa ajunga muncitor la oras, principalele boli profesionale apareau in urma expunerii la factori agresionali fizici: pulberi, scame, temperaturi extreme, nivel ridicat de umezeala. In zilele noastre, cand munca fizica a fost inlocuita de munca intelectuala, stresul psihic si sedentarismul au devenit principalii factori de risc in aparitia bolilor.

Tipologia afectiunilor profesionale Bolile profesionale pot fi de tip intoxicatii cronice, boli alergice, infectioase, parazitare, reumatice, tumorale, in functie de agentii cauzatori si de durata expunerii.
Din fericire, pe masura ce stiinta permite depistarea acestor efecte, se creeaza si metodele de protectie, cu echipamente si tratamente adecvate. Organele cel mai frecvent afectate sunt cele in contact direct cu mediul exterior si, deci, cu agentii toxici: pielea si aparatul respirator. Uneori, insa, efectele toxice se manifesta la distanta, in timp, asa cum se intampla in cazul afectarii renale sau al formatiunilor tumorale.

Afectiuni pulmonare profesionale Plamanul reprezinta una dintre cele mai solicitate interfate cu mediul inconjurator. Prin plamani trec zilnic 13 000 l de aer, iar 400 de milioane de alveole pulmonare au grija ca oxigenul din aerul inspirat sa ajunga in sange si de aici la celulele organismului.
Prezenta in aerul inspirat a unor substante toxice - agenti chimici - in mod acut, ca in cazul accidentelor de munca soldate cu incendii si degajare de gaze fierbinti si fum, sau cronic, prin expunere repetata la pulberi, duce la afectarea si distrugerea partiala a cailor respiratorii si a membranei alveolare la nivelul careia se face schimbul de gaze. Cand in peretii alveolei se acumuleaza foarte multe toxine, aceasta se ingroasa si, in timp, isi pierde permeabilitatea, ducand la aparitia insuficientei respiratorii. In urma expunerii la toxine, plamanul poate reactiona prin aparitia mai multor afectiuni: pneumoconioze, pneumonite prin hipersensibilizare, tulburari obstructive ale cailor aeriene, leziuni pulmonare toxice, cancere pulmonare sau afectiuni pleurale.

TNT. Mercur. Etilen oxid. Acrilamida. Hidrogen arseniat) o Anemii aplastice (Benzen.Clasificarea bolilor profesionale y y y y y y y y Neoplazii o Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil monomer. Dioxid de siliciu liber cristalin. silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin) o Aluminoza pulmonara (Aluminiu) o Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti) o Berilioza (Beriliu) o Sideroza (Pulberi de fier) o Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu) o Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte) o Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna. Naftalina) o Nistagmus (Iluminat inadecvat) o Astenopie acomodativa. surditate (Zgomot peste LMA. Sulfura de carbon. leziuni ale nervului radial (Miscari repetitive. Bisclormetileter. Pulberi de lemn (esente tari). Benzen) Boli de sânge non-maligne o Anemie hemolitica dobândita (Naftalina. Pozitii extreme ale incheieturii mâinii) o Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi. Radiatii) o Polineuropatie (Vibratii) o Encefalopatia toxica (Plumb. mezoteliom peritoneal (Azbest) o Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice) o Leucemii: leucemia limfoida. Cadmiu) o Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante) o Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen. Produsi de gazeificare a carbunelui. uleiuri minerale) o Mezoteliom: mezoteliom pleural. Radiatii ionizante) o Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi) Afectiuni psihice si comportamentale o Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca) o Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante) Boli ale sistemului nervos o Parkinsonism secundar (Magneziu) o Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi) o Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian. Solventi organici) Boli ale ochiului si anexelor o Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali) o Cheratite (Radiatii UV) o Cataracte (Radiatii infrarosii. leziuni ale nervului ulnar. leucemia mieloida. placi pleurale (Azbest) . atelectazii rotunde. Arsen si compusii sai. Substante chimice ototoxice) Boli ale sistemului circulator o Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare) o Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit) o Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor superioare) Boli ale sistemului respirator o Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune) o Azbestoza (Azbest) o Silicoza. alte leucemii cu celule specifice (Radiatii ionizante. Plumb. Beriliu. Compusi de crom (VI)) o Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel) o Neoplasm laringian (Azbest) o Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest. Radiatii ionizante) o Anemia secundara (Plumb) o Agranulocitoza (Benzen. Mercur. Vibratii. TNT. Produsi de dezintegrare ai radonului. agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale) Boli ale urechii o Hipoacuzie. Dinitrofenol. Compusi de nichel.

crampe calorice (Microclimat cald) o Hipotermie. solventi. bagasa. baze. ciuperci etc. epicondilite (Miscari repetitive. fortate. subacute si cronice profesionale si consecintele lor o Expunerea profesionala la agenti chimici Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici o Soc caloric. dejectii de animale) o Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fân mucegait. ele sunt precizate în Anexa nr. Pentru ca o afectiune a organismului sa poata fi calificata ca boala profesionala trebuie ca aceasta sa decurga . Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactoriala. cosmetice. produse petroliere. Vibratii. Microclimat nefavorabil) Boli ale aparatului urinar o Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate) Intoxicatii acute. alti agenti) o Urticarie (Latex. Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor. Supraincordarea si traumatizarea articulatiilor) o Artroze cronice.) o Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze. periartrite (Miscari repetitive. studenti. în sensul Legii Protectiei Muncii. Bolile profesionale ale caror declarare. malt. alti agenti) o Dermita iritativa de contact (Sapunuri. vopsele. fumuri si vapori)) o Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze. ciment. ucenici. cânepa) o Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale. adezivi. detergenti. zgura si vata de sticla. precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului în cadrul procesului de munca. metale. Epitelii animale. sindrom digestiv. pentru care se face dovada relatiei noxa/suprasolicitare boala profesionala.y y y y y y Pneumonii interstitiale (Metale grele) Rinite alergice (Alergeni profesionali) Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti respiratori profesionali) o Bisinoza (Bumbac. colaps caloric. cauciuc. la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala. sindrom Raynaud. uleiuri si lubrifianti. sindrom nervos (Vibratii) o Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante) o Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Câmpuri electrice si magnetice. antiseptice.2 a NGPM 2002. acizi. Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor. detergenti. metale. arbori si plante. cercetare si evidenta sunt obligatorii în România sunt prezentate în Anexa nr. acizi. dejectii de animale.3 a NGPM 2002. în timpul efectuarii practicii profesionale si de personalul care lucreaza în perioada de proba. chimici. Pozitii extreme. fortate. conservanti. sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici. bursite. Pozitii extreme. afectiuni suferite de elevi. uleiuri si lubrifianti. adezivi. arbori si plante. solventi. Arsen si compusi) Bolile ficatului o Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice) Boli ale pielii si tesutului subcutanat o Dermita alergica de contact (Antibiotice. ale articulatiilor. in. cosmetice. baze. sapunuri. fumuri si vapori)) o Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze. cauciuc. zgura si vata de sticla. produse petroliere. degeraturi (Microclimat rece) o Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau scazute) o Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular. vopsele. ale articulatiilor. tutun. Radiatii electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa) o o o Bolile profesionale. Lista ramâne deschisa si pentru alte boli. saruri metalice. ciment. Temperaturi extreme) Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv o Sinovite si tenosinovite. biologici sau psihosociali caracteristici locului de munca. indiferent de tipul de contract de munca existent între angajator si angajat. Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor. alti agenti) o Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice. Sunt considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus. saruri metalice. fumuri si vapori)) o Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom. conservanti. antiseptice.

O alta directie de actiune o constituie dezvoltarea de programe eficiente de promovare a sanatatii la locul de munca. indiferent de reglementarile legale. Prevenirea i eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza numai printr-o politica adecvata care sa aiba în vedere îmbunatatirea continua a performantei si integrarea managementului de securitate si sanatate în munca în managementul strategic al firmei. psihologie a muncii." "Omul este masura tuturor lucrurilor" spunea Protagoras: protejarea fortei de munca. Dar la fel de importanta este întelegerea interrelatiei dintre munca si sanatate. Obiectivul final este promovarea sanatatii ocupationale a tuturor angajatilor în sensul defintiei de Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Activitatile în materie de sanatate ocupationala sunt grupate în trei domenii: . în beneficiul angajatilor si al organizatiei Construirea si implementarea unui sistem performant al managemenului securitatii si sanatatii în munca necesita obligatoriu cunostinte fundamentale în domeniul stiinta managementului. înzestrând specialistul care are sarcina conceperea sistemului cu instrumentele necesare unei conduceri moderne. chimie industriala. în special pe termen lung. conjugat si nu subordonat acestuia. ceea ce în final.promovarea si mentinerea sanatatii muncitorilor si a aptitudinii lor de munca . trebuie sa fie considerata drept principiu de baza în activitatea firmei si un obiectiv la fel de important ca si profitul. se poate traduce printr-un raport cost-beneficiu favorabil angajatorului. mentala si sociala a muncitorilor de toate ocupatiile. ceea ce necesita cunostinte temeinice de medicina a muncii. ergonomie. Criteriul de securitate a muncii trebuie sa apara.din exercitarea unei meserii sau profesii si sa fie provocata de factori nocivi fi ici. toxicologie. cel putin tot atât de important ca si criteriul economic. . prin prevenirea perturbarilor cauzate sanatatii acestora de catre conditiile muncii. chimici sau biologici z characteristic locului de munca sau suprasolicitarii. plasarea si mentinerea muncitorului într-o munca adecvata aptitudinilor fiziologice si psihologice. fizica si alte domenii. permitând scaderea incidentei bolilor profesionale si a accidentelor de munca. O asemenea politica trebuie sa transforme obligativitatea legala a realizarii securitatii si sanatatii în munca într-o actiune voluntara. protejarea în munca fata de riscurile rezultate din prezenta agensilor nocivi pentru sanatatea lor. La momentul actual noile tendinte la nivel european si international în domeniul sanatatii si securitatii în munca sunt reprezentate de elaborarea de sisteme integrate de management care includ managementul sanatatii si securitatii în munca alaturi de managementul calitatii si al mediului. ceea ce impune o atitudine proactiva în identificarea riscurilor profesionale si supravegherea sanatatii lucratorilor.implementarea unui sistem de management al sanatatii si securitatii în munca. Sanatatea Ocupationala Introducere in Sanatatea Ocupationala Sanatatea ocupationala este definita la ora actuala de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind "promovarea si mentinerea celui mai înalt grad de bunastare fizica. efectuarea de recomandari pertinente pentru protejarea sanatatii si a securitatii acestora. într-o asumare voita a responsabilitatii pentru conditiile de munca ale salariatilor.ameliorarea conditiilor si a mediului de munca în vederea asigurarii sanatatii si securitatii în munca . a reducerii cheltuielilor pentru servicii medicale si a absenteismului si a cresterii productivitatii lucratorilor. pentru eficientizarea si controlul activitatilor din domeniul sanatatii ocupationale. cu efecte benefice în planul sanatatii angajatilor. stintifice.

gr 1301 2009 . Efectuat : Puzur O.Catedra ³Igien general ´ Referat Tema: ³Boli profesionale´ Profesor : Cebanu E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->