Metabolismul lipidic

Lipidele reprezinta o clasa eterogena de substante insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (alcool, benzen, cloroform etc). Din punct de vedere chimic sunt esteri ai alcoolilor cu acizi grasi cu greutate moleculara mare. Clasificare 1. Lipide simple trigliceride sau grasimi neutre - Esteri ai glicerolului cu trei molecule de acizi grasi de cele mai multe ori diferiti - !ai raspanditi sunt acidul oleic si stearic cu 1" atomi de carbon si palmitic cu 1# atomi de carbon - Diferentele calitative de consistenta si fluiditate, punctul de topire al diverselor grasimi animale se datoreaza acizilor grasi diferiti care intra in constitutia lor. $. Lipoizi sunt esteri ai unui alcool cu acizi grasi superiori, care mai au in molecula acid fosforic si o baza azotata. - Lipide comple%e de mare importanta biologica fosfolipidele si cerebrozidele. &. 'terolii sunt esteri ai alcoolilor monovalenti aromatici cu acizi grasi superiori. - (olesterolul si diversi derivati sterolici (hormoni corticosuprarenali si gonadali, acizii biliari, vitaminele din grupul D). Rolul lipidelor biliari - (olesterolul intra in structura membranelor celulare iar alaturi de fosfolipide conditioneaza permeabilitatea lor selectiva. functional lipidele de natura sterolica sunt precursori ai acizilor biliari si ai hormonilor se%uali si corticosuprarenalieni unii acizi grasi nesaturati) linoleic, linolenic si arahidonic nu pot fi sintetizati de organism (se numesc acizi grasi esentiali) protector stratul lipidic subcutanat are rol de izolator termic colesterolul din stratul cornos face tegumentul impermeabil pentru apa. energetic plastic intra in constitutia membranelor celulare si intracelulare

- (olesterolul este materia prima din care se sintetizeaza hormonii steroizi, vitamaminele D, acizii

1. Digestia si absorbtia lipidelor - *mportanta biologica a lipidelor consta +n faptul ca ele servesc ca substante energetice de rezeva ale organismului. - 'ubstantele nutritive consumate (glucide, protide) se transforma +n mare parte +n lipide si sunt depozitate +n tesuturile corespunzatoare. Digestia lipidelor - Digestia trigliceridelor este realizata de lipaze - (ea mai mare parte a digestiei trigliceridelor are loc +n duoden, sub actiunea lipazei pancreatice, dar si +n intestin, sub actiunea lipazei intestinale. - ,ctivitatea lipazei pancreatice se desfasoara la un p- alcalin. - Lipidele emulsifiate +n prealabil de catre sarurile biliare sunt hidrolizate de catre lipaza la acizi grasi liberi si monogliceride. - Desi nu contine enzime (cu e%ceptia fosfatazei alcaline), bila scindeaza moleculele lipidelor, datorita sarurilor biliare. - .ila realizeaza emulsionarea grasimilor (fractionarea lor +n picaturi foarte fine), favoriz/nd +n acelasi timp, activitatea lipazelor intestinale, precum si absorbtia acizilor grasi. - Dupa emulsionare, grasimile sunt mult mai usor de hidrolizat de catre lipaze. - Lipaza pancreatica, activata de catre sarurile biliare, (a0$ si aminoacizi, realizeaza desfacerea lipidelor +n acizi grasi si glicerol (glicerina). - 1n urma hidrolizei se formeaza micelii minuscule, sub forma unor picaturi e%trem de fine mult mai mici dec/t cele rezultate din emulsionarea biliara. - 'ub influenta sarurilor biliare, alaturi de grasimile emulsionate, apar si acizi grasi saponificati. - ,cizii grasi si glicerina trec liberi sau reesterificati, prin peretii intestinului subtire, +n limfa si +n s/nge, +n urma procesului de absorbtie. - Colesterolul alimentar este +n cea mai mare parte esterificat si este hidrolizat de sterol-ester hidrolaza pancreatica la colesterol liber. - Fosfolipidele alimentare sunt digerate de fosfolipaza ,$ pancreatica, la acizi grasi si lizofosfolipide. - 1n lumenul intestinal, produsii de digestie ai lipidelor formeaza +mpreuna cu sarurile biliare micele, agregate cilindrice cu un continut lipidic diferit) - +n zona centrala hidrofoba contin +n general acizi grasi, monogliceride si colesterol. - +n zona periferica contin sarurile biliare. - rolul miceliilor este de a solubiliza lipidele si de a asigura transportul lor +n enterocite.

Digestia si absorbtia lipidelor

Absorbtia lipidelor 2 La nivelul microvililor enterocitelor, lipidele se desfac din structura micelelor si trec +n enterocit. 2 'arurile biliare se desfac din structura micelelor si ram/n +n lumenul intestinal pentru a forma noi micele. 2 1n prezenta lor se absorb 345 din lipide, pe c/nd +n absenta lor, se atinge un procent de 67-#75. 2 1n enterocit) - acizii grasi si monogliceridele refac rapid trigliceridele, mentin/nd un gradient de concentratie, +ntre lumenul intestinal si celula, favorabil absorbtiei - colesterolul liber absorbit +n enterocit este convertit la colesterol esterificat. 2 8 parte din trigliceride sunt formate din glicerofosfatul rezultat din catabolismul glucozei. 2 9rigliceridele si cea mai mare parte a colesterolului esterificat formeaza, +mpreuna cu fosfolipidele si proteine hidrosolubile specifice (apo-proteine), comple%e denumite chilomicroni (chilocromi). 2 (hilomicronii sunt eliberati pe la polul bazal al enterocitelor prin e%ocitoza si trec +n limfa. 2 Datorita marii cantitati de chilomicroni din limfoticele intestinale, acestea se mai numesc si vase chilifere, iar limfa - chil. 2 (hilomicronii trec din limfa +n s/nge, unde persista apro%. # ore. 2 ,cizii grasi cu lant scurt (ca cei din lipidele untului) sunt direct absorbiti de capilarele sanguine din vilozitati, de unde trec +n s/ngele portal. 2 ,cizii grasi cu lant lung sunt convertiti +n trigliceride +n enterocit. 2 1n lipsa enzimelor pancreatice, ca si +n cazul lipsei sarurilor biliare, digestia si absorbtia lipidelor este alterata si deficitara (lipidele se elimina +n scaun, determin/nd aspectul steatoreic al acestuia).

2 ,paritia steatoreei se mai poate datora inhibitiei lipazei pancreatice +n prezenta unui e%ces de secretie gastrica acida, care reduce semnificativ p--ul intestinal.

2. Catabolismul lipidelor - :rima etapa +n degradarea grasimilor este cea hidrolitica (cu formare de acizi grasi si glicerol) si are loc +n citoplasma. - ;licerolul (format +n cantitati mici din grasimi) este metabolizat +n continuare prin reactiile finale ale glicolizei, urmata de ciclul <rebs. - Etapa finala de catabolizare a acizilor grasi cu catena lunga (=-o%idarea sau etapa de ardere celulara, cu formare de (8$, -$8 si generare de energie sub forma de ,9:), are loc numai +n mitocondrii (uzinele energetice ale celulei). - ,cizii grasi cu catena lunga au o capacitate limitata de a traversa sistemul de endomembrane si de a a>unge din citoplasma (unde se formeaza) +n mitocondrii (unde se metabolizeaza). - :entru o metabolizare totala a grasimilor este necesara parcurgerea celor $ etape, cea initiala, de hidroliza citoplasmatica, si cea finala, de o%idare mitocondriala. - :entru a se cupla cele $ etape catabolice este necesar un purtator (o molecula caraus, un mi>loc de transport molecular) care sa preia acizii grasi din citoplasma si sa-i duca +n interiorul mitocondriomului. - !olecula purtator este L-carnitina care preia gruparea acil (rest de acid gras) de pe acilcoenzima, (forma activa a acidului, sub care apare +n citoplasma), form/nd acil-carnitina. - ,cil-carnitina trece prin membranele mitocondriei, cu a>utorul unui sistem de transport specific si al unei enzime numite translocaza. - 1n ultima etapa a procesului de intrare +n mitocondrii, gruparea acil este transferata de la carnitina la coenzima , mitocondriala, reform/ndu-se acil-coenzima ,. - (arnitina eliberata se intoarce +n citoplasma, fiind disponibila pentru transferul altor resturi de acid gras. - (arnitina are deci o actiune de biocatalizator, la sf/rsitul ciclului de reactii metabolice regasinduse neschimbata. - ,rderea grasimilor se declanseaza +n celule numai atunci c/nd nu este disponibila glucoza la nivel tisular. - ?ezultatul ultimei etape a =-o%idarii este formarea unui acid activat (acil-(o,) cu $ ( mai putin dec/t acidul de plecare. - @oul acid reia ciclul de o%idare p/na c/nd, dintr-un acid cu numar par n de (, rezultA nB$ molecule de (-&-(8C'co, (acetil-coenzima,). - 1n acest stadiu, degradarea acidului este practic terminata, deoarece acetil-(o, reactioneaza direct cu acidul o%alil-acetic cu formare de acid citric si intra astfel +n ciclul <rebs unde va fi complet degradat cu formare de (8$ si -$8.

- 8%idarea completa a acizilor grasi este redata prin schema)

- Daca se realizeaza un bilant energetic al acidului palmitic (1#(), prin degradarea lui completa, se formeaza 1$3 de legaturi macroergice, adica echivalentul a 3"7 Dcal. - Degradarea acizilor grasi prin =-o%idare reprezinta deci o sursa bogata de energie.

-oxidarea acizilor grasi

3. Anabolismul lipidelor E .iosinteza glicerolului se realizeaza +n cantitate mare din aldehida &-fosfoglicerica si din fosfodihidro%i-acetona, care se formeaza +n procesul de glicoliza (prin scindarea froctozo-1,#difosfatului). E 1n biosinteza gliceridelor punctul de plecare este F- fosfoglicerolul, care este mult mai activ dec/t =-fosfoglicerolul. E .iosinteza acizilor grasi se realizeaza pe $ cai diferite) 1. o cale evidentiata la nivel mitocondrial $. alta, localizata +n citoplasma celulara,calea de importanta ma>ora E 9rasatura esentiala a sistemului citoplasmatic al biosintezei acizilor grasi este dependenta lui totala de (8$ sau de -(8&-, de ,9:, !g0$ sau !n0$, de @,D:- 0 -0 si de biotina.

E :unctul de plecare +n sinteza acizilor grasi la nivel citoplasmatic este acetil-(o, (acetatul activat), compus care rezulta) - +n procesul de degradare o%idativa a acizilor grasi, - din acidul pruvic rezultat +n metabolismul glucidelor, - din aminoacizii glucoformatori. @oul acid gras saturat, rezultat +n urma sintezei, poate reactiona cu malonil-(o,, rezult/nd un acid gras saturat ce contine cu $ ( mai mult dec/t acidul gras de plecare. 'ursa fragmentelor de $ ( o constituie malonil-(o,, care la r/ndul sau provine din acetil-(o,. .iosinteza acizilor grasi la nivel mitocondrial se caracterizeaza prin condensarea repetata a unitatilor de $ ( +ntr-o serie de reactii succesive catalizate de aceleasi enzime care participa la procesul de o%idare al acizilor grasi si este de fapt un proces invers acestuia. :rincipalul sediu al biosintezei acizilor grasi este ficatul, dar pot fi sintetizati si +n tesutul adipos, mucoasa intestinala, plam/ni, rinichi, glanda mamara, creier. !amiferele pot sintetiza si acizi grasi nesaturati cu o singura dubla legatura, ceilalti acizi grasi nesaturati fiind procurati de organismele animale din alimente. .iosinteza trigliceridelor si digliceridelor are loc +n limite reduse la nivelul celulelor din mucoasa peretelui intestinal, de unde trec ulterior +n limfa. :rocesul necesita prezenta ,9: si -'-(o,. :entru biosinteza trigliceridelor este absolut necesar ca glicerolul, rezultat +n urma absorbtiei intestinale, sa fie fosforilat sub forma de F-glicerofosfat. Gormarea F-glicerofosfatului este conditionata la nivelul tesuturilor si celulelor de prezenta unei enzime, glicerokinaza, care a fost identificata +n ficat, rinichi, inima si este absenta +n tesutul adipos si mucoasa intestinala. 1n absenta gliceroDinazei, sinteza trigliceridelor nu este posibila. 1n tesutul adipos si mucoasa intestinala, se utilizeaza probabil derivati fosforilati ai glicerolului, rezultati +n procesul glicolizei. 4. Metabolismul colesterolului (u e%ceptia, celulelor nervoase mature, toate celelalte celule nucleate ale organismului sunt capabile de biosinteza colesterolului. Ea urmeaza un drum lung Hi complicat Hi porneHte, de asemenea de la acetil-(o,. ,portul de colesterol e%ogen cu hrana poate +ncetini procesul de biosintezI. *n metabolismul colesterolului, ficatul ocupI un loc central. Gicatul este organul care

sintetizeazI cantitIJi considerabile de colesterol care este cedat lichidului biliar Hi contribuie, +mpreunI Hi cu alte substanJe, la emulsionarea lipidelor alimentare. Din intestin colesterolul este practic complet resorbit a>ung/nd din nou +n ficat. ,ceastI cale ficatintestin-ficat se numeHte circulaJia enterohepaticI a colesterolului. 1n ficat +Hi are originea Hi aproape +ntreaga cantitate de colesterol care circulI +n plasma sanguinI sub formI de lipoproteine +n fracJiunea =-lipoproteicI. Esterii colesterolului prezenJi +n plasma sanguinI rezultI din esterificarea colesterolului liber sub acJiunea unei enzime elaboratI tot de ficat. ,cest fapt e%plicI Hi scIderea bruscI a colesterolului esterificat +n afecJiuni acute ale ficatului. Gicatul efectueazI Hi degradarea o%idativI a colsterolului form/nd acizii biliari (acidul colic Hi dezo%icolic). Ei formeazI produsul cantitativ cel mai important de degradare a colesterolului Hi sunt eliminaJi +n lichidul biliar cu care a>ung +n intestin, unde +ndeplinesc o funcJie importantI +n absorbJia lipidelor. ,cizii biliari sunt combinaJii care posedI trei atomi de carbon mai puJini dec/t colesterolul, 1-& grupIri hidro%ilice +n plus. Dintre acizii biliari mai importanJi amintim acidul colic (-8- fi%at +n poziJiile &, 4 Hi 1$ Hi acidul dezo%icolic -8- fi%at +n poziJiile & Hi 1$).

Lipoproteinele i funciile lor (hilomicronii) transportI trigliceridele din intestin Lipoproteinele cu densitate foarte micI (KLDL) i lipoproteine cu densitate intermediarI (*DL)) KLDL sunt produse +n ficat Hi transportI colesterolul i trigliceridele Lipoproteine cu densitate scIzutI (LDL) LDL rezultI din metabolizarea KLDL i *DL i transporta colesterolul. LDL sunt cauza importanta a bolilor de inima Lipoproteine cu densitate mare (-DL) -DL este colesterolul LbunL. (u a>utorul -DL se indeparteaza colesterolul si se prote>eaza organismul impotriva bolilor de inima.

. Dislipidemiile ?eprezinta totalitatea tulburIrilor cantitative Hi calitative ale lipidelor plasmatice (cresterea (, cresterea 9;, scaderea -DLc). Ele constituie un important element in calcularea riscului cardiovadcular al unui individ. ,laturi de obezitate, sedentarism, tabagism, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, dislipidemiile cresc considerabil riscul de evenimente cardio-vasculare. (and ne referim la profilul lipidic, vorbim de fapt de lipide totale, chilomicroni (lipide mari formate la nivelul intestinului), trigliceride si diverse fractiuni de colesterol denumite in functie de lipoproteinele transportoare (KLDL, LDL Lcolesterolul rauL de care trebuie sa ne temem si pe care trebuie sa-l tinem neaparat sub control si -DL - Lcolesterolul bunL, care ne apara de evenimente neplacute). :roblemele apar mai ales atunci cand colesterolul total este mai mare de $77 mgBdl,

fractiunea LDL este mai mare de 1&7 mgBdl si fractiunea -DL este mai scazuta de M7 mgBdl la barbati si 67 mgBdl la femei. :revalenJa N&75 Gactor ma>or de risc pentru ,9' O@ormalulP lipidic) (9 Q$77 mg5 9;) 67-167 mg5 -DLc) R M7-67 mg5 S 67-#7 mg5

Clasi!icarea dislipidemiilor "n !unc#ie de natura anomaliei $ipercolesterolemii %$C& 'enetice (primare, familiale) -( familialI -( prin deficit de apo.177 -( poligenicI $ipertrigliceridemii %$)'& 'enetice %primare, familiale) Deficit de L:L Deficit de apo (** -9; familialI $iperlipidemii mixte %$M& 'enetice %primare, familiale) Disbetalipoproteinemia (-L: familialI tip ***) -iperlipidemia familialI combinatI (ecundare 'indrom nefrotic -ipotiroidism .oalI (ushing Diuretice DT controlat nesatisfIcItor (ecundare DT controlat nesatisfIcItor, sindrom nefrotic, uremie, alcoolism, estrogeni, beta-blocante (ecundare -ipotiroidism 'indrom nefrotic (olestazI

Clas!icarea "n !unc#ie de se*eritate $ipercolesterolemii - uHoare) $77-$&3 mg5 - moderate) $M7-$33 mg5 - severe) U &77 mg5 $ipertrigliceridemii - de graniJI) 167-133 mg5 - moderate) $77-M33 mg5 - severe) U 677 mg5 )ablou clinic

+antelasm,

+antoame tendinoase