Sunteți pe pagina 1din 79

CURS 6

Etape de elaborare a unei diete; individualizarea dietei. Dietetic profilactic

METABOLISMUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI


1 kcal reprezint cantitatea de energie necesar pentru a create cu 1 Celsius (de la 15 la 16) temperatura unui litru de ap. Se mai utilizeaz i consumul caloric n kilojoule (kj). Un kj reprezint cantitatea de energie cheltuit pentru deplasarea unei mase de 1 kg, pe distana de 1 metru, cu o forta de 1 Newton. (1 Newton = fora aplicat unei mase de 1 kg, pentru a imprima o acceleraie de 1 m/sec). 1 kcal = 4,185 kj 1 kj = 0,239 kcal. Necesarul caloric zilnic trebuie s acopere consumul energetic al zilei respective.
2

Componentele consumului energetic sunt reprezentate de:


1) Consumul energetic de repaus (CER) exprimat prin

rata metabolica bazala (RMB)- care reprezinta cea mai mare parte a consumului energetic, aproximativ 60%75%; 2. Efectul termogenetic al alimentelor (ETA) sau termogeneza indusa de dieta; 3. Energia cheltuita pentru activitati voluntare.
3

A. Rata metabolica bazala


n conditii bazale, energia este utilizata in activitatile mecanice necesare mentinerii vietii, cum ar fi
respiratia sau circulatia sanguina, sinteza constituientilor organici, mentinerea temperaturii corpului, pompele ionice transmembranare.

Masurarea RMB
presupune repaus complet, fizic si psihic, relaxat, dar nu in timul somnului, ci la cateva ore dupa o activitate obositoare, intr-o atmosfera confortabila. RMB este masurat dimineata, dupa trezirea subiectului si la 10-12 ore de la ultima masa; RMB este relativ constanta si reprezinta 60-70% din totalul energetic.

Factorii care influenteaza rata metabolica bazala( RMB):


1. aria suprafetei corporale - datorita caldurii pierdute prin

evaporarea apei de la nivelul pielii; 2. masa corporala - este legata de rata metabolica de repaus; 3. greutatea corporala - persoanele cu greutate mai mare au o rat a metabolismului mai mare; 4. Sexul - femeile au REE cu 5-10% mai mic dect brbaii de aceeai nlime i greutate, probabil datorit unui raport mai mic ntre masa muscular/masa gras;

5. Varsta - la adult REE scade progresiv, cu aproximativ 2-3%

pe decad, posibil prin creterea procentului de esut adipos odat cu vrsta. Exerciiul fizic poate atenua aceast scdere, nu numai prin cretera consumului energetic n timpul exerciiului fizic, ct i prin creterea esutului muscular, ce are activitate metabolic intens. in copilrie, pubertate, adolescenta, 1-15% din REE se utilizeaz pentru procesul de cretere;
6. dezvoltarea musculaturii - la atleti, RMB este cu 5% mai

mare fata de cei care nu practica sportul, iar femeile cu o proportie mai mare de tesut adipos decat masa musculara, fata de barbati, au o RMB cu 5-10% mai redus ca acestia;
7. cresterea- RMB este mai intens in perioada de crestere

accelerata( primii doi ani de viata) si se diminueaza progresiv in timpul pubertatii si adolescentei;

8. glandele endocrine - tiroxina si noradrenalina sunt principalii

reglatori ai metabolismului; cand exista deficit de tiroxina, metabolismul bazal scade cu 30-50%, iar in hipertiroidie RMB creste aproape de 2 ori peste valorile normale; stimularea SNS( sistemului nervos simpatic), de exemplu in stres creste activitatea celulara cu eliberare de adrenalina care stimuleaza glicogenoliza;
9. alti hormoni influenteaza RMB - cortizolul, insulina,

STH, etc., iar la femei exista variatii in functie de ciclul menstrual si in sarcina;
10. Somnul - in timpul somnului, metabolismul scade cu aproape

10% cel realizat in timpul starii de veghe, datorita relaxarii musculare si inhibarii sistemului nervos simpatic;
8

12. compoziia corpului: cu ct raportul dintre masa slab a

corpului (fat free mass - FFM)/masa gras este mai mare, cu att REE este mai mare, ntruct FFM este esutul metabolic activ al corpului
13. Febra - creste rata metabolismului bazal cu 13% pentru

fiecare grad peste temperatura normala;


14. temperatura mediului ambiant cea de la tropice creste

RMB cu 5-20% fata de zona temperata;


15. ciclul menstrual
16. graviditatea.

B.

Efectul termogenetic al alimentelor

Reprezinta aproximativ 10% din totalul consumului energetic. Se mai numeste termogeneza indusa de dieta/alimentatie. Are doua componente:
termogeneza obligatorie - este energia necesara pentru digestia, absorbtia si metabolizarea substantelor nutritive; termogeneza facultativa - este o crestere a ratei metabolice stimulata de ingerarea de alimente, pentru transformarea caloriilor in exces in caldura;
ea creste de aproape doua ori in conditii de efort fizic; este stimulata si de frig, cofeina si nicotina.

Termogeneza alimentelor este mai mare dimineata, dupa micul dejun, decat dupa pranz sau cina, fiind mai mare dupa consumul de carbohidrati si proteine fata de lipide. De aceea, arderea lenta a grasimilor poate duce la aparitia 10 obezitatii.

Factori ce influeneaz ETA: compoziia dietei este mai mare dup consumul de proteine (20-30%) i hidrai de carbon (5-10%), dect dup consumul de lipide (4%); alimentele condimentate (chili, mutar) cresc ETA o perioad de peste 3 ore, comparativ cu aceleasi alimente necondimentate, fumatul, consumul de cafea, frigul cresc ETA cu pn la 8-11%.

11

C. Activitatea fizica
Consumul energetic variaza in limite foarte mari in functie de activitatea fizica - 10% la persoanele imobilizate la pat si pana la 50% la persoanele foarte active, sportivii.

Energia consumat n timpul exerciiului fizic (Energy Expended in Physical Activity EEPAJ - cuprinde energia folosit n exerciiul fizic voluntar, dar i n activitatea fizic involuntar, cum ar fi: tremurturile, agitaia i controlul postural. Factori ce influeneaz EEPA:
greutatea corporal, crescnd paralel cu aceasta; sexul este mai mare la brbai comparativ cu femeile, posibil datorit unei mase musculare mai mari, dar i datorit unei greutati mai mari; vrsta descrete pe msura naintrii n vrst, datorit probabil scderii cantitatii de mas muscular.

EEPA se poate calcula ca multiplu al RMB. 12 rezultatul obinut astfel reprezint suma dintre RMB i EEPA

13

Alt variant de calcul a necesarului caloric zilnic Calculul necesarului caloric zilnic se efectueaz funcie de: nlime, greutate, vrst, sex, gradul de efort fizic, starea fiziologic, greutatea actual etc.
14

Calcularea energiei provenite din alimente


Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Arderea unui gram din diferite principii alimentare furnizeaza calorii:
proteine 4,1 kcal/g lipide 9,3 kcal/g carbohidrati 4,1 kcal/g alcool 7 kcal/g fibre alimentare (sunt glucide rezistente la digestie) 2 kcal/g

Necesarul de energie se obtine adunand necesarul energetic in repaus, in activitate fizica si efectul termic al alimentelor. Pe baza valorilor energetice se poate calcula aportul de calorii recomandat pe categorii de persoane (sugari, copii, barbati, femei), folosind tabele de referinta in care sunt precizate 15 varsta (ani), greutatea (kg), talia( cm).

Necesarul energetic total zilnic trebuie s acopere: cheltuielile metabolismului bazal; aciunea dinamic specific a alimentelor; cheltuielile energetice determinate de activitatea fizic depus; cheltuielile energetice ca rspuns la modificarea temperaturii mediului nconjurtor. Calculul necesarului caloric Factorii utili calculrii necesarului caloric sunt: greutatea, nlimea, vrsta, profesia, activitatea fizic, starea fiziologic (sarcin, alptare, pubertate).

16

Etape de elaborare a unei diete


intocmirea unui regim alimentar, att pentru persoanele bolnave dar i pentru persoanele sntoase, trebuie s se respecte o serie de etape comune care se bazeaz pe cunoaterea unor date antropometrice, fiziologice (activitate profesional i extraprofesional) i fiziopatologice (caracteristicile afeciunii prezente), fr de care calculul pentru ntocmirea meniului ntr-o zi anume este imposibil. Regimul alimentar trebuie:
sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate sanatoasa, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau boala.

Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ cat si cantitativ. Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata si fragmentata (de obicei, in trei pranzuri si doua gustari).

1. 2. 3. 4. 5.

6.

Pentru alctuirea unui regim alimentar care trebuie respectate urmtoarele etape Calcularea greutii ideale Calcularea aportului caloric necesar (raia caloric) Distribuia caloriilor (repartiia caloric pe principii alimentare) Repartitia calorica pe mese i gustri ntocmirea meniului zilnic Respectarea regulilor de gastrotehnie

18

1. Calcularea greutii ideale


Pentru calcularea greutatii ideale cele mai utilizate formule sunt: formula Broca, formula Lorentz, formula Metropplitan Life Insurance i indicele masei corporale. - Indicele masei corpului (IMC) sau Body Mass Index formula Asigurrilor Metropolitane din New York GI = 50 + 0,75 (I - 150)+ (V-20)/4
GI = greutatea ideal (n kg); I = nlimea (n cm); V = vrsta (n ani). Rezultatul obinut - valabil pentru brbai. n cazul femeilor, rezultatul trebuie nmulit cu 0,9.

Obezitatea este definit prin depirea greutii ideale cu 20%. Indicele de mas corporal (IMC) - cea mai folosit formul
raportul dintre greutate (kg) i nlime la ptrat (m2) IMC = G/T2

Din 1995 OMS a stabilit c ideal este corelaia IMC, care nu necesit corecii n funcie de sex i vrst, cu excepia extremelor de vrst (copiii sub 16 ani, vrstnici peste 70 ani), la care calcularea IMC se face folosind indici de corecie pe nomograme (n funcie de percentile)

20

21

Clasificarea greutii n funcie de valorile IMC (Kg/m2)


Subponderal Normal Supraponderal Obezitate gradul I Obezitate gradul II Obezitate gradul III Obezitate monstruoas (morbid) < 18,5 18,5 - 24,9 25 29,9 30 34,9 35 39,9 40 44,9 > 45
22

Calcularea aportului caloric necesar (raia caloric)


Stabilirea necesarului caloric este exprimat n kcal/kg pe corp. Acest necesar poate varia, n general, ntre 5 kcal/kg corp/zi i 45kcal/kg corp/zi. Calculul se face pentru greutatea ideal, adic greutatea pe care persoana respective ar trebui s o aib i care este fie calculate, fie citit n tabele speciale.
Pentru o persoan cu greutatea ideal de 70 kg 5 kcal/kg corp/zi nseamn 350 kcal, n timp ce 54 kcal/kg corp/zi nseamn 3150 kcal/kg corp/zi.

Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi usor hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali. La normoponderali dieta va fi normocalorica
In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 2400 cal pe zi.

24

La persoanele normale aportul caloric trebuie sa fie adaptat la: activitatea profesionala sau sportiva
Fiecare nivel de activitate fizic presupune o cheltuial energetic dat de travaliul muscular care se adaug la metabolismul bazal n funcie de numrul de ore n care se efectueaz acest travaliu.

vrsta necesarul caloric scade pe msura naintrii n vrst

Sex - la aceeai vrst i efort fizic femeile consum cu 500700 kcal/zi mai puin Starea hormonal:
hipertiroidismul i hipotiroidismul indue creterea, respectiv scderea consumului energetic; creterea catecolaminelor n timpul emoiilor sau stresului due la creterea consumului energetic; cortizolul, hormonul de cretere, insulina, influeneaz consumul 25 energetic.

Starea fiziologic:
la gravida diabetic i n timpul alptrii sunt suficiente 1800-2400 kcal/zi; n timpul sarcinii consumul energetic descrete n prima parte iar apoi crete, prin consumul placentar, creterea copilului, creterea activitatii cardiace materne.

greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati)


pacienii obezi vor primi pn la normalizarea greutatii cu 500-1000 cal/zi mai puin dect normalul calculat. Pacienii cu deficit ponderal vor primi un supliment caloric zilnic.

exigentele specifice ale corpului crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a activitatii Ali factori: febra crete consumul energetic cu 13% pentru fiecare grad peste 37; temperatura crescut a mediului duce la creterea 26 consumului energetic cu 5-20%.

Greutatea actual: pacienii obezi vor primi pn la normalizarea greutatii cu 5001000 cal/zi mai puin dect normalul calculat. Pacienii cu deficit ponderal vor primi un supliment caloric zilnic.

27

1.

Persoana n repaus 25-30 kcal/kgc/zi

2.
3.

Activitatea sedentar necesit cheltuial energetic ntre 30-35 kcal/kgc/zi


Activiti fizice uoare (35-40 kcal/kcg/zi): funcionari, avocai, medici, profesori, informaticieni, arhiteci.

4.

Activiti fizice medii (40-45 kcal/kcg/zi): muncitori din industria uoar, studeni, munci agricole mecanizate, comerciani, militari.
Activiti fizice mari (45-50 kcal/kcg/zi): munci agricole nemecanizate, forestieri, oelari, turntori, dansatori, militari n campanie, unele sporturi de performan. Activiti fizice excepionale (> 50 kcal/kgc/zi): tietori de lemne, pietrari, unele sporturi de performan (maraton, box, canotaj, etc) Obezi inactivi maxim 1200 kcal/zi De ex. Adult 70 kg, AF redusa (30-35kcal/kgc/zi) 2100 kcal/zi
28

5.

6.

7.

29

30

Distribuia caloriilor (repartiia caloric pe principii alimentare)


Caracterizarea general a dietei i distribuirea necesarului caloric pe cele 3 principii nutritive: glucide, proteine i lipide. aceleai procente de proteine, glucide si lipide pot s corespund unor aporturi calorice diferite. n aceast etap a ntocmirii dietei este obligatorie i caracterizarea general a dietei n raport de necesarul caloric i de principiile nutritive care rezult din analiza tuturor elementelor menionate.
De ex., dieta poate fi hipocaloric, hipoproteic, normolipidic, hiperglucidic i uor hiposodat, srac n purine, bogat n fibre etc.

Caracterizarea dietei decurge din nevoia corectrii unor tulburri sau afeciuni existente i care urmeaz a fi parial corectate prin diet.
31

n funcie de caracteristicile dietei ce decurg din diagnosticul clinic al afeciunilor prezente se vor face i recomandrile privind i proveniena proteinelor i lipidelor, preciznd ct la sut vor fi animate i ct la sut vegetale. Distribuia caloriilor pe cele 3 principii energetice tb. s fie: Proteine 11-15% din raia caloric (din 2100 cal 15% = 315 cal din proteine; 315/4 = 76 g proteine) 50% din proteine de origine animala (aac eseniali) si 50% de origine vegetal
Copilul n dezvoltare: 4 g proteine/kgc/zi Copil 3-10 ani: 3 g proteine/kgc/zi 10-20 ani: 2 g proteine/kgc/zi Femeia ce alpteaz 3-4 g proteine/kgc/zi Femeia n sarcin: 15% din raia caloric

Se poate, de asemenea, meniona cte grame de acizi grai vor fi polinesaturai, mononesaturai sau saturai.
32

Lipidele 25-30% (1/3 animale, 2/3 vegetale)


Din cauza obezitii se tinde la maxim 25% din raia caloric

Glucidele 55-60% din raia caloric


de preferat de origine vegetal (glucide cu index glicemic redus) Evitarea glucidelor simple n favoarea celor complexe.

Indicele glicemic = proprietatea unei glucide de a crete glicemia imediat dup ingestie

Produsele zaharoase:
Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa la realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate sub forma de grasime corporala.
33

Produsele zaharoase:
Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa la realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate sub forma de grasime corporala.

Cerealele, painea si leguminoasele:


Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia necesara pentru buna functionare a organismului.

34

Fructele:
Fructele sunt bogate in glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre. Se recomanda consumul a 2 fructe pe zi, din care un citric (portocala, grepfrut, lamaie).

alimentele care contin zahar rafinat au de obicei o valoare nutritiva mica si pot cauza carente daca sunt consumate in locul alimentelor bogate in substante nutritive.

Prin urmare, se recomanda limitarea consumului acestor alimente de catre toate persoanele si nu doar de diabetici.

35

1. Alimente cu coninut glicemic mare, interzise diabeticului Zahr Miere, mal Biscuii, prjituri de cofetrie Smochine, stafide, curmale uscate, dulceuri Prune uscate, gem de prune, marmelad Lapte condensat, ndulcit 2. Alimente cu coninut glicemic mediu, permise limitat diabeticului Pine alb Pine graham Cartofi, orez, paste finoase, fasole boabe, mazre boabe, linte Ciree de var, mere ionatan Mmligu Fructele proaspete (struguri, prune, pere Bergamotte, banane, curmale, stafide, smochine), sucurile de fructe 3. Alimente permise diabeticului Morcovi, elin, sfecl, ceap, usturoi, gulii, elin, cpuni, portocale, mandarine, fragi, mere, ciree de mai Legume verzi: roii, salat, ardei, varz, vinete, praz, castravei, conopid, ciuperci, lmi, pepeni, grapefruit Bere Lapte i derivate (iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce) Carne, pete i derivatele lor

100% 80% 75% 70% 65% 55% 50% 45% 20% 15% 12,5% 10-20%

10% 5% 5% 4% 2%
36

Clasificarea alimentelor in functie de indexul glicemic Index slab (sub 50):


linte, soia, cirese de mai

Index modest (50 75):


paste fainoase, fasole, mazare Lactate Mere

Index mediu (75 90):



paine intermediara, graham sau neagra biscuiti neindulciti fulgi de orez, ovaz cartofi (ignami, patate) banane
paine alba, cozonac, biscuti indulciti, prajituri fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune miere de albine, dulceata, gem, marmelada, zahar lapte indulcit

Index ridicat ( > 90):

37

Alimentele cu coninut glicemic > 50% trebuie evitate, cu excepia unor cantiti mici de miere, mal sau biscuii Alimentele cu coninut glucidic ntre 10-50% vor fi permise n cantitai limitate

Cele cu coninut glucidic sub 10% sunt permise fr restricii.


echivalena glucidic = cantitatea din diferite alimente care conin 12,5 i respectiv 10 g glucide
Ex. 10,5 g glucide coninute n 100 g mr = 25 g pine = 200 g varz

Pentru a nu depasi cele 250 g glucide permise zilnic, trebuie cntrite fructele, legumele uscate i pinea:
maxim dou fructe pe zi, la sfritul mesei; 1- 2 porii de legume uscate i maxim 100 g de pine alb.

38

n general, cu ct concentraia glucidic dintr-un aliment este mai mic, cu att coninutul n fibre alimentare este mai mare Fibrele alimentare, att cele solubile (gume, pectine, mucilagii), ct i cele insolubile (celuloz, hemiceluloz, lignin) au proprietatea ntrzierii golirii gastrice, a digestiei i absorbiei glucidelor, evitnd n acest fel creterile glicemice postprandiale mari. Dietele de tip occidental dezechilibrate bogate n lipide, proteine si glucide simple) conin mai puin de 15 g fibre/zi Cantitatea recomandat de fibre aprox 20-30 g/zi

Consumul excesiv >40 g fibre/zi are ca efecte secundare pierderea de calciu i accentuarea tendinei la osteoporoz
Bauturile alcoolice contin multe calorii si pot altera echilibrul alimentar: 1 pahar de whisky = 300 cal 39 500 ml bere = 150 cal

40

4. Repartitia calorica pe mese i gustri


Alimentele alese trebuie s fie ct mai variate, pentru a evita monotonia regimurilor Alimentele trebuie alese astfel nct din ele s fie alctuit meniul zilnic cu 3 mese principale i 2 gustri Ele trebuie s se suprapun cu numrul de calorii calculat, precum i cu procentul de glucide, lipide i proteine calculate n etapele anterioare Trebuie avute la ndemn tabelele cu coninutul alimentelor n proteine, glucide, lipide i calorii
Se recomand iniial cntrirea alimentelor ce urmeaz a fi consumate, urmnd ca, dup un timp s se ajung la o apreciere destul de corect a greutii diferitelor alimente (cartofi, mere, pine, etc)
41

42

43

Distribuirea caloriilor pe numrul de mese precizat Mic dejun 20% din raia caloric (420 calorii) Prnz 40% din raia caloric (840 calorii) Cina 30% din raia caloric (630 calorii) Gustrile: cte 5% din raia caloric (cte 105 calorii) Distribuirea glucidelor La fiecare mas se respect repartiia normal a principiilor alimentare De ex, la micul dejun 55-60% glucide , 11-15% proteine, 25% lipide (1/3 animale, 2/3 vegetale) (din cele 420 calorii repartizate pt micul dejun.

44

5. ntocmirea meniului zilnic


Dup ce s-au stabilit necesarul caloric, principiile nutritive, se va ntocmi tabelul cu alimentele ce vor fi folosite la prepararea meniului, astfel nct s se respecte piramida alimentaiei sntoase, care prevede ca fiecare principiu alimentar s aib o anume provenienta.
inainte de ntocmirea tabelului cu alimente se vor gndi cele mai importante principii ale alimentaiei pentru fiecare caz i vor fi trecute n tabel n primul rnd alimentele ce vor fi restricionate, iar la principiile nutritive vor fi trecute totdeauna glucidele, lipidele, proteinele, dar i alte elemente, cnd acestea vor trebui restricionate, cum ar fi:
Na i lichidele n caz de retenie hidric (insuficienta renal, cardiac, ciroz decompensat vascular etc.), restricie de K n caz de insuficienta renal etc.
45

Pentru meniul zilnic trebuie alese mncrurile pentru fiecare mas sau gustare, n funcie de grupele de alimente Grupele de alimente
Lapte i derivate Carne, pete, preparatele de carne i pete Ou Cereale Legume Fructe Grsimi Buturi (ap, ceai, suc) Condimente

46

Meniul se obine prin gruparea felurilor de mncare ntr-o anumit ordine la o mas, ntr-o zi sau ntr-o sptmn. in alctuirea unui meniu se va urmri o mare variabilitate a acestuia, att n ceea ce privete tipul de preparat, ct i modul de prezentare al acestora, cu scopul de a obine un apetit ct mai bun, care s declaneze i s ntrein secreiile digestive necesare transformrii alimentelor n timpul digestiei. Pentru a asigura o variabilitate a meniului, se recomand efectuarea lui pe 7-14 zile, pentru a se putea asigura aprovizionarea.
Produsele de origine animal (carnea, laptele, brnzeturile, oule) vor asigura factorii nutritivi cu valoare crescut: proteine animate, grsimi animate. Produsele de origine vegetal vor asigura n principal glucidele, vitaminele i mineralele, din: cereale, legume, fructe. Aportul caloric va fi completat de grsimile animate i vegetale.
47

Se pot permite nlocuiri ale unor alimente n cadrul unei grupe evitndu-se asocierea alimentelor deficitare n acelai principiu nutritiv. Orice meniu trebuie s conin i alimente de origine animal i vegetal. Nu trebuie s lipseasc legumele i fructele n stare crud sau preparate ca salate sau deserturi, asigurndu-se astfel aportul de vitamine i minerale. Se recomand respectarea orelor fixe de mas pentru crearea i ntreinerea reflexelor stimulatoare ale secreiilor digestive: ultima mas se va lua cu 2-3 ore nainte de culcare, pentru a asigura digestia i odihna noaptea. Alctuirea meniului se face n funcie de sezon. Cel mai consistent va fi felul 2, felul 1 avnd rol de declanare a apetitului, fiind reprezentat de: aperitive, supe, ciorbe. Desertul va fi folosit la sfritul mesei, preferabil cu 48 fructe, el asigurnd saietatea.

Exemplu de diet: dimineaa, ora 8: lapte 250ml, 30g pine, 10g unt, 30g brnz; gustarea de la ora 11: un mr de 150g prnzul de la ora 13: sup crem de legume, pete fiert cu garnitur de cartofi, salat de varz, 100g pine, 1 mr de 100g; gustarea de la ora 17: 100g orez cu lapte, 30g pine, 20g parizer; cina de la ora 21: 40g budinc de conopid cu brnz, un ou fiert, 150g roii.

49

6. Respectarea regulilor de gastrotehnie


Gastrotehnie = o ramur a nutriiei care se ocup cu arta preparrii alimentelor, studiind transformrile suferite de alimente n cursul preparrii lor prin diverse tehnici culinare, avnd n vedere i influena acestor transformri asupra strii de sntate a individului. inainte de a interveni la prepararea culinar a alimentelor se trece prin mai multe etape:
etapa preliminar care const ntr-o serie de manopere pregtitoare pentru prelucrarea culinar propriu-zis; tratamentul termic este folosit pentru majoritatea alimentelor, nainte de a fi consumate.

Vizeaz meninerea integral a principiilor nutritive din alimente, precum i o prelucrare mecanic sau termic prin care procesul de digestie s fie uurat, fr a produce compui iritani pentru mucoasa gastro-duodenal F important deoarece influeneaz apetitul i sapiditatea 50 (gustul mncrii)

Educaia nutriional n populaia general


n orice ar, att progresul la nivel de individ, ct i dezvoltarea la nivel naional depind de sntate sntatea individului i cea a populaiei rii n ansamblu. n consecin, o nutritie mai bun trebuie s constituie o component important a dezvoltrii naionale. n acest context, educaia alimentar la nivel natioanal poate contribui n plus i considerabil, eficient, la optimizarea statutului de nutritie al populatiei.

n Romania deprinderile alimentare de zi cu zi reflect o serie 51 de tipare unice regionale, economice i culturale.

Pentru unii, problemele pot fi cauzate de deficitul de energie si trofine eseniale pentru organism. Pentru alii, problema major poate fi constituita de existenta unui regim alimentar dezechilibrat;
de exemplu, nlocuirea alimentelor disponibile la nivel local, care au asigurat subzisena pentru multe generaii, cu alimentele moderne nalt procesate care tind s fie tot mai bogate n zahr, grsimi i sare.

Deoarece sntatea nutriional este complexa i influeneaz toate aspectele fiinei umane, elaborarea i implementarea unor proiecte educaionale de nutriie necesit participarea unui procent cat mai mare din populatia de la nivelul intregii tari si o astfel de participare multisectorial reprezint calea cea mai sigur de dezvoltare a unui program educational care s in seama de necesitile tuturor categoriilor de populatie.
52

Pentru unii, problemele pot fi cauzate de deficitul de energie si trofine eseniale pentru organism. Pentru alii, problema major poate fi constituita de existenta unui regim alimentar dezechilibrat;
de exemplu, nlocuirea alimentelor disponibile la nivel local, care au asigurat subzisena pentru multe generaii, cu alimentele moderne nalt procesate care tind s fie tot mai bogate n zahr, grsimi i sare.

Deoarece sntatea nutriional este complexa i influeneaz toate aspectele fiinei umane, elaborarea i implementarea unor proiecte educaionale de nutriie necesit participarea unui procent cat mai mare din populatia de la nivelul intregii tari si o astfel de participare multisectorial reprezint calea cea mai sigur de dezvoltare a unui program educational care s in seama de necesitile tuturor categoriilor de populatie.
53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

S-ar putea să vă placă și