Sunteți pe pagina 1din 19

BALANȚA ENERGETICĂ A ORGANISMULUI

Pentru a putea funcţiona normal, organismul uman necesită un aport constant de energie,
aport care se realizează prin intermediul principiilor alimentare (proteine, glucide, lipide).
Balanţa energetică a organismului stă la baza stabilităţii ponderale şi a echilibrului mediului
intern. Masa corporală este un bun indicator al aportului energetic, dar nu este şi un bun indicator
pentru aportul de macro- şi
micronutrienţi.
Pentru că aportul energetic al omului este discontinuu şi variabil, în timp ce consumul
energetic este permanent, este necesară existenţa unor depozite energetice care să asigure
organismului uman “combustibilul” în perioadele dintre prânzuri. Depozitele energetice ale
organismului sunt determinate de balanţa existentă între aportul de alimente şi consumul de
energie.

EVALUAREA APORTURILOR ENERGETICE

Valoarea energetică a alimentelor şi nevoile energetice ale omului se exprimă în mod obişnuit în
kilocalorii (Kcal), cal (cal), sau jouli (J), kilojouli (KJ).

Caloria nutriţională sau “caloria 15” reprezintă cantitatea de căldură necesară pentru
creşterea temperaturii unui litru de apă, in conditii de presiune atmosferică normală, de la 14,5°C
la 15,5°C.

Energia necesară pentru creşterea temperaturii apei de la 14,5°C la 15,5°C are o valoare
medie de 4,1855 jouli (valoare stabilită de Organizaţia Internaţională a Standardelor).

După OMS, termenii de conversie între “caloria 15” (nutriţională) şi Jouli sunt:

 1 kcal = 4,184 kjouli;

 1000 calorii = 4184 jouli;

 1 Joule = 0,239 calorii nutriţionale;

 1000 kjouli = 239 calorii nutriţionale.

Evaluarea aporturilor nutriţionale constă în colectarea de informaţii cu privire la cantitatea şi tipul


alimentelor ingerate şi calculul nutriţional şi energetic pornind de la compoziţia lor.
Metoda principală de evaluare a aporturilor energetice o reprezintă ancheta alimentară.
Ancheta alimentară, indispensabilă înaintea stabilirii oricărei diete, este de fapt un suport
pentru sfaturi dietetice personalizate, ajutându-ne mai puțin în a determina cu exactitate aporturile
individului, și mai mult în a ne face o idee asupra obiceiurilor persoanei respective (gusturi, orarul
meselor, mod de preparare, obiceiuri familiale).
Culegerea de infomații se poate face prin sfătuirea inerlocutorului să țină un jurnal
alimentar, în care să noteze cât mai exact alimentele și băuturile consumate zilnic (ce, cât, în ce
condiții, eventual starea psihică, metode de preparare, și alte informații care să ne ajute să
înțelegem de ce apar modificări în statusul nutrițional al persoanei).
Aportul real este calculat după tabelele de compoziţie a alimentelor.
Arderea (metabolizarea) unui gram din diferitele principii alimentare furnizează calorii, după
cum urmează:
- proteine – 4,1 kcal/g
- lipide – 9,3 kcal/g
- carbohidrați – 4,1 kcal/g
- alcool – 7 kcal/g
- fibre alimentare (sunt glucide rezistente la digestie) – 2 kcal/g
Valoarea calorică a alimentelor ingerate se poate calcula și prin însumarea produselor
dintre factorii energetici și puterile lor calorice , dupa formula:
W(cal) = P(g) x 4,1cal/g + L(g) x 9,3(cal/g) + G(g) x 4,1(cal/g)

Componentele consumului energetic

METABOLISMUL BAZAL (consumul energetic de repaos) exprimat în kcal/ora,


reprezintă cea mai mare parte a consumului energetic, aproximativ 60-75%

NEVOILE ENERGETICE DE RELATIE includ nevoile calorice suplimentare (peste


metabolismul bazal) cerute de ingestia alimentelor, termoreglare și travaliu muscular.

Acțiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS) reprezintă energia consumată pentru


metabolizarea principiilor nutritive, reprezentând 4% din NE (necesarul energetic) pentru lipide, 6%
pentru glucide și 30% pentru proteine. În cadrul unei alimentații echilibrate, ADS reprezintă în
medie 10% din NE/24 ore

Temogeneza (procesul de menținere constantă a temperaturii corpului) - Valoarea


consumului energetic pentru termogeneză este de cca 3-10% dar variază în funcție de o serie de
factori, ca: sezon, climă, mod de viață (locuință, îmbracaminte, etc.), ca și de capacitatea reactivă a
individului.

Activitatea fizică presupune un consum energetic cuprins între 50-400 kcal/oră, în funcție
de intensitatea efortului.

Metabolismul bazal (MB)

nivelul minim obligatoriu de energie pentru întreținerea funcțiilor bazale (respirația,


circulația, excreția, etc)

se masoară în urmatoarele condiții:

 post de cel puțin 12 ore (iar pentru proteine cel puțin 18h);

 în repaos complet fizic și psihic (stare de veghe, fără medicație sedativă sau
stimulantă);

 în condiții de neutralitate termică (18-22 grade C);

 dimineața devreme;

 în decubit dorsal
MB reprezintă 60-70% din totalul energetic zilnic.

Factorii care influențează metabolismul bazal (MB):

1. aria suprafeței corporale - datorită căldurii pierdute prin evaporarea apei de la nivelul pielii;

2. masa corporală - este legată de rata metabolică de repaus;

3. greutatea corporală - persoanele cu greutate mai mare au o rată a metabolismului mai


mare;

4. Sexul - femeile au metabolismul cu 5-10% mai mic decât bărbaţii de aceeaşi înălţime şi
greutate, probabil datorită unui raport mai mic între masa musculară/masa grasă;

5. Vârsta - la adult metabolismul scade progresiv, cu aproximativ 2-3% pe decadă, posibil prin
creşterea procentului de ţesut adipos odată cu vârsta. Exerciţiul fizic poate atenua această
scădere, nu numai prin creşterea consumului energetic în timpul exerciţiului fizic, cât şi prin
creşterea ţesutului muscular, ce are activitate metabolică intensă. În copilărie, pubertate,
adolescență, 1-15% din metabolism se utilizează pentru procesul de creștere;

6. dezvoltarea musculaturii - la atleți, MB este cu 5% mai mare față de cei care nu practică
sportul, iar femeile cu o proporție mai mare de țesut adipos decât masa musculară, față de
barbați, au un MB cu 5-10% mai redus ca aceștia;

7. creșterea - MB este mai intens în perioada de creștere accelerată( primii doi ani de viață) și
se diminuează progresiv în timpul pubertății și adolescenței;

8. glandele endocrine - tiroxina și adrenalina sunt principalii reglatori ai metabolismului; când


există deficit de tiroxină (hipotiroidie), metabolismul bazal scade cu 30-50%, iar în
hipertiroidie MB crește aproape de 2 ori peste valorile normale; stimularea SNS (sistemului
nervos simpatic), de exemplu în stres crește activitatea celulară cu eliberare de adrenalină
care stimulează glicogenoliza;

9. alți hormoni influentează MB - cortizolul, insulina,


STH, etc., iar la femei există variații în funcție de
ciclul menstrual și în sarcină;

10. Somnul - în timpul somnului, metabolismul scade cu aproape 10% față de cel realizat în
timpul stării de veghe, datorită relaxarii musculare și inhibării sistemului nervos simpatic;

11. compoziţia corpului: cu cât raportul dintre masa slabă a corpului si masa grasă este mai
mare, cu atât metabolismul este mai mare, întrucât masa slaba este ţesutul metabolic activ
al corpului;

12. Febra – crește metabolismul bazal cu 13% pentru fiecare grad peste temperatura normală;

13. temperatura mediului ambiant – cea de la tropice crește MB cu 5-20% față de zona
temperată;

14. ciclul menstrual;


15. Graviditatea si lehuzia.

CALCULUL METABOLISMULUI BAZAL

Pentru estimarea MB, formulele cel mai frecvent utilizate de către clinicieni în
practica zilnică sunt ecuațiile Harris-Benedict care iau în calcul greutatea (G în kg)
actuală, după majoritatea autorilor, sau greutatea ideală + 1/4 din diferența între greutatea
actuală și cea ideală, dupa altii; talia (T în cm); vârsta (V în ani), iar rezultatul se exprimă în
kcal/24ore:

MB femei =655+(9,56xG)+(1,8xT)–(4,7xV)

MB bărbați =66,5+(13,75xG)+(5xT)–(6,8xV)

Ecuaţiile de predicţie formulate de Harris şi Benedict sunt valabile în cazul


persoanelor normale, sănătoase şi nu sunt valabile pentru persoanele în situaţii speciale
cum ar fi cei cu arsuri, tulburări de comportament alimentar, alterarea severă a activităţii
sistemului nervos central, paralizia cerebrală, sarcina şi lactaţia, în cazul copiilor sau al
persoanelor în vârstă.

Calculul metabolismului bazal (MB) in kJ/zi se poate realiză prin aplicarea formulelor:

18 - 30 ani 31 - 60 ani Peste 60 ani

Bărbați 0,063 x G 0,0484 x G (kg) + 0,0491 x G (kg) + 2,4587


(kg) + 2,8957 3,6534

Femei 0,0621 x G 0,0342 x G (kg) + 0,0377 x G (kg) + 2,7545


(kg) + 2,0357 3,5377

Pentru transformarea în kcal/zi se va înmulți cu 240.

Corecția pentru activitatea fizică se va face prin înmulțirea rezultatului obținut (cu
menținerea numărului de zecimale) cu indicele de activitate fizică de 1,3 pentru sedentari și
moderat activi și cu 1,5 la cei cu activitate intensă

Alte formule de calcul pentru MB:

Formula Mifflin-St.Jeor – pentru adulți cu vârsta cuprinsă între 19 – 78 ani

 pentru femei : (10 x G) + (6,25 x I) – (5 x V) -161

 pentru bărbați : (10 x G) + (6,25 x I) – (5 x V) +5

Dacă se cunoaște masa slabă a organismului, se poate afla MB folosind formula:


MB(kcal/zi) = 370+ (21,6 x masa slabă în kg)

Alte formule de calcul pentru MB:

OMS a elaborat în urma a numeroase studii nutriționale o ecuație de calcul a metabolismul


bazal.

În această ecuație cifrele sunt indici iar literele semnifică: P=greutate si T=înaltime.

Ecuațiile sunt clasificate după vârstă și sex.

Vârsta Bărbați - cal/zi Femei - cal/zi

10-18 ani 16,6P + 77T + 572 7,4P + 482T + 217

18-30 ani 15,4P – 27T + 717 13,3P + 334T +35

11,3P + 16 T +
30-60 ani 8,7P – 25T + 865
901

După 60 de 8,8P +1128T -


9,2P + 637T – 321
ani 1071

După calcularea metabolismului bazal, valorile obținute se înmulțesc cu indici pentru efort,
stabilindu-se astfel necesarul caloric zilnic al unei persoane.

Tip de activitate fizică Bărbați Femei

Redusă 1,56 1,56

Moderată 1,78 1,64

Intensă 2,1 1,82


Nu toți factorii din viața noastră pot fi puși într-o ecuație, însă dacă anumite condiții se modifică,
precum stres, frig, program de muncă prelungit, intensificarea efortului, creșterea temperaturii
mediului ambiant etc., atunci și necesarul zilnic de calorii crește.

Important este sa stabilim un număr minim de calorii necasare pe zi în jurul căruia să putem alege
un regim (de slăbire sau îngrășare) scăzând puțin sau adăugând un mic număr de calorii.

Acțiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS)

Reprezintă energia consumata pentru metabolizarea nutrientilor (proteine,lipide si glucide)


și variază în funcţie de principiul nutritiv utilizat.

Acțiunea dinamică specifică a alimentelor este mai mare dimineața, după micul dejun, decât
după prânz sau cină, fiind mai mare după consumul de carbohidrați și proteine față de
lipide.

De aceea, arderea lentă a grăsimilor poate duce la apariția obezității.

ADS reprezintă în medie 10% din NE/24 ore.

Factori ce influenţează ADS:

 compoziția dietei: ADS este mai mare după consumul de proteine (20-30%) și hidrați de
carbon (5-10%), decât după consumul de lipide (4%);

 alimentele condimentate (chili, muștar) cresc ADS o perioadă de peste 3 ore, comparativ cu
aceleași alimente necondimentate;

 fumatul, consumul de cafea, frigul cresc ADS cu până la 8-11%.

Activitatea fizică

Consumul energetic variază în limite foarte mari în funcție de activitatea fizică - 10% la
persoanele imobilizate la pat si până la 50% la persoanele foarte active, sportivii.

Energia consumată în timpul exerciţiului fizic (Energy Expended in Physical Activity


– EEPA)- cuprinde energia folosită în exerciţiul fizic voluntar, dar şi în activitatea fizică
involuntară, cum ar fi: tremurăturile, agitaţia şi controlul postural.

Factori ce influențează EEPA:

 greutatea corporală: crește paralel cu aceasta;

 Sexul: este mai mare la bărbați comparativ cu femeile, posibil datorită unei mase
musculare mai mari, dar şi datorită unei greutați mai mari;

 Vârsta: descrește pe măsura înaintării în vârstă, datorită probabil scăderii cantitatii


de masă musculară.

EEPA se poate calcula ca multiplu al MB.

rezultatul obţinut astfel reprezintă suma dintre MB şi EEPA.


Activitatea fizică a fost măsurată pentru diverse categorii de activităţi musculare şi pentru
diverse profesii, întocmindu-se tabele care indică aceste cheltuieli. În mod schematic, în
funcţie de energia depusă, diversele profesii au fost împărţite astfel:

a) profesii care necesită o cheltuială mică de energie: profesori, funcţionari, dactilografe,


cizmari, ceasornicari, ş.a.;

b) profesii care necesită o cheltuială moderată de energie: mecanici, tractorişti, strungari,


zugravi, vopsitori, şoferi, militari ş.a.

c) profesii care necesită o cheltuială mare de energie: dulgheri, turnători, lăcătuşi,


instalatori de apă, treierători, mineri în munci mecanizate, betonişti ş.a.

d) profesii care necesită o cheltuială foarte mare de energie: mineri nemecanizaţi, fierari
manuali, muncitori agricoli care lucrează nemecanizat, înotători ş.a.

e) profesii cu cheltuială excesivă de energie: tăietori de lemne, spărgători de piatră


nemecanizaţi, cosaşi, săpători de pământ ş.a.

CALCULAREA NEVOILOR ENERGETICE LA ADULT (KCAL/KGC/ZI)

(în funcție de IMC si tipul activității)

ACTIVITATE ACTIVITATE
GREUTATEA ACTIVITATEMEDIE
UȘOARĂ INTENSĂ

NORMALĂ (IMC 18,5-24,9) 30 35 40

SUBPONDERAL (IMC
35 40 45-50
< 18,5)

SUPRAPONDERAL (IMC
25 30 35
25-29,9)

OBEZITATE (IMC >30) 20 25 30

Caloriile necesare scad cu vârsta :

18-39 ani = normal, ca mai sus

40-59 ani = 5% mai puțin

>60 ani = 10% mai puțin

* IMC = indice de masă corporală


CALCULAREA NEVOILOR ENERGETICE LA ADULT

Pentru calcularea numărului zilnic de calorii care ar trebui consumate de o persoană pentru
a-și menține greutatea se înmulțește rezultatul MB (obținut cu ecuația Harris-Bennedict) cu un
coeficient care ține cont de activitatea fizică sau prezența bolii (coeficienți variabili după autori), în
general:

 1,5 pentru activitate fizică ușoară,

 1,7 pentru activitate medie,

 1,9 activitate fizică intensă,

 1+ 13% x nr. de grade peste 37 in caz de febra, (ex.1,26 pentru febra 39; 1,4 – 2 pentru
arsuri),

 1,2 pentru pacienți spitalizați în general,

 1,4 – 2 în caz de traumatisme;

Într-o altă formulare se pot adăuga 30% din valoarea MB în caz de sedentarism, 50% de
activitate moderată sau 100% în caz de activitate intensă, etc).

CALCULAREA NECESARULUI CALORIC ZILNIC

Raportate la kilogramcorp greutate ideală, necesarul caloric al unui individ în funcţie de


efortul depus este considerat astfel:

 pentru repaus la pat sunt necesare 25-30 cal./kgcorp/zi;

 pentru exerciţiu uşor 30-35 cal./kgcorp/zi;

 pentru exerciţiu moderat 35-40 cal./kgcorp/zi;

 pentru exerciţiu intens 40-45 cal./kgcorp/zi;

 pentru exerciţiu foarte intens 50-60 cal./kgcorp/zi.

Greutatea ideală (redată prin formula Metropolitan Life Insurance):

G=50 + 0,75(T-150)+ (v-20)/4

G= greutatea în kg;

T= talia în cm;

V= vârsta în ani.

(La femeie întregul produs se înmulţeşte cu 0,9)

Variantă de calcul a necesarului energetic/zi (NE/zi):


1. MB se dermină cu ajutorul ecuației Harris-Benedict.

2. Exprimarea MB în kcal/ora: MB (kcal/oră) = MB (exprimat în kcal/24 ore)/24.

3. Repartiția NE în funcție de activitatea fizică:

 8 ore de somn - pentru 1 oră de somn necesarul este de 90% din MB=0,9xMB.
Rezultă un NEsomn = 8x0,9xMB.

 8 ore de stare de veghe - pentru 1 oră necesarul este de 130% MB=1,3xMB.

Rezultă un NEstare de veghe = 8x1,3xMB.

 8 ore de activitate fizică - pentru 1 oră sunt necesare MB+nr.kcal/ora în funcție de


efortul fizic depus.

Rezultă un NE în funcție de activitatea fizică depusa = 8x(MB+nr.kcal/oră) de activitate.

Variantă de calcul a necesarului energetic/zi (NE/zi):

4. Calculul NE în functie de activitatea fizică/24ore:

NE/24 ore=NEsomn + NEstare de veghe + NE în funcție de activitatea fizică depusă

NE/24 ore = (8x0,9xMB) + (8x1,3xMB) + 8 x (MB + nr.kcal/ora de activitate)

5. Calculul ADS. Se adaugă ADS = 10%xNE/24 ore

6. Determinarea NEtotal/24 ore.

NEtotal/24 ore=NE/24 ore+ADS=NE/24 ore+0,1xNE/24 ore=1,1xNE/24 ore

Există și posibilitatea unui calcul rapid pentru metabolismul bazal în cazul persoanelor
normoponderale, considerînd că el este acoperit prin consumul de 1 kcal/kg corp/oră, la care se
adaugă consumul necesar activitatii fizice.

Variantă de calcul a necesarului energetic/zi (NE/zi) la adult :

O altă modalitate de a stabili necesarul caloric este aceea de a adăuga un plus de calorii peste
valoarea metabolismului bazal al individului în funcţie de intensitatea efortului depus, astfel:

 pentru viaţa sedentară 800-900 calorii/zi;

 pentru o activitate uşoară 900-1400 calorii/zi;

 pentru o activitate moderată 1400-1800 calorii/zi;

 pentru o activitate grea 1800-4500 calorii/zi.

La persoanele normale aportul caloric trebuie să fie adaptat la:

 activitatea profesională sau sportivă


 fiecare nivel de activitate fizică presupune o cheltuială energetică dată de
travaliul muscular care se adaugă la metabolismul bazal în funcţie de
numărul de ore în care se efectuează acest travaliu.

 vârsta - necesarul caloric scade pe măsura înaintării în vârstă

 Sex - la aceeaşi vârstă și efort fizic femeile consumă cu 500-700 kcal/zi mai puţin

 Starea hormonală:

 hipertiroidismul și hipotiroidismul include creşterea, respectiv scăderea


consumului energetic;

 creşterea catecolaminelor în timpul emoțiilor sau stresului duce la creșterea


consumului energetic;

 cortizonul, hormonul de creştere, insulina, influențează consumul energetic.

 Starea fiziologică:

la gravida diabetică și în timpul alăptării sunt suficiente 1800-2400 kcal/zi;

în timpul sarcinii consumul energetic descrește în prima parte iar apoi creşte, prin
consumul placentar, creşterea copilului, creşterea activitatii cardiace materne.

 greutatea ideala (IMC < 24 la femei și 25 la bărbați)

pacienţii obezi vor primi până la normalizarea greutatii cu 500-1000 cal/zi mai puţin
decât normalul calculat.

pacienţii cu deficit ponderal vor primi un supliment caloric zilnic.

 exigentele specifice ale corpului – creștere, cicatrizare, oprirea provizorie a activității

Alţi factori:

 febra creşte consumul energetic cu 13% pentru fiecare grad peste 37;

 temperatura crescută a mediului duce la creșterea consumului energetic cu 5-20%.


Necesarul zilnic de calorii și substanțe nutritive pentru copii și adolescenți (Ordinul
M.S. nr.1563 /2008)

Copii Adolescenți

Băieți Fete

1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 15-19 ani 11-14 ani 15-19 ani
ani

Calorii

Necesar 1300 1800 2400 3100 3500 2600 2800


mediu

Variații 900- 1300- 1700- 2200- 3000- 1800-3000 2000-3000


posibile 1800 2300 3300 3700 3900

Proteine totale

Necesar 44-51 61-70 82-94 g 106- 120-137 g 89-101 g 96-109 g


mediu g g 121 g

% din 14-16 14-16 14-16 % 14-16 14-16 % 14-16 % 14-16 %


valoarea % % %
calorică

Variații 31-70g 44-90g 58-129g 75- 102-152g 61-117g 68-117g


posibile 144g
Copii Adolescenți

Băieți Fete

15-19
1-3 ani 4-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 11-14 ani
ani

Lipide totale

Necesar 49-60 g 58-68 65-77 g 83-100 g 94-113 g 70-84 g 75-90


mediu g g

% din 35-40% 30- 25-30% 25-30% 25-30% 25-30% 25-


valoarea 35% 30%
calorică

Glucide totale

Necesar 143-168 g 220- 322-351 416-454 g 470-521 g 349-380 g 376-


mediu 240 g g 410 g

% din 45-53% 50- 55-60% 55-60% 55-60% 55-60% 55-


valoarea 55% 60%
calorică