Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe baza greutații și a înalțimii se calculează Indicele de Masă Corporală (IMC), dar spre
deosebire de adulți, la copii rezultatele sunt interpretate în funcție de vârstă și sex pe baza
unor tabele și sunt înregistrate sub formă de percentile sau sub forma deviațiilor standard,
care ne permit aprecierea mai corectă a curbei de creștere a copilului investigat.
1. Greutatea
Copilul va fi cântărit (cu respectarea dreptului la intimitate) înaintea unei mese, folosind un
cântar medical sau unul electronic de uz clinic, calibrat adecvat pentru colectarea datelor cu
acuratețe. Copilul trebuie să fie îmbrăcat foarte ușor și să nu poarte încalțăminte sau ciorapi.
Greutatea va fi inregistrată în kilograme și diviziuni zecimale de 0,1kg.
2. Înalțimea
Deoarece calcularea IMC implică ridicarea la pătrat a valorii înalțimii, orice eroare în
măsurarea înalțimii va duce la o evaluare incorectă a IMC. Copilul se măsoara fără
încalțăminte sau ciorapi, cu ajutorul unui taliometru montat pe perete. Înălțimea se măsoară
în centimetri, apoi se transformă în metri.
4. Curbele de creștere
Sunt utilizate în pediatrie pentru a evalua dacă indicii antropometrici (greutate, înalțime,
IMC) pentru un anumit copil se încadreaza sau nu în normal. Rezultatele sunt înregistrate
sub formă de:
a) Percentile
b) Deviații standard (DS) sau Scor Z
Tabelele și graficele OMS care cuprind curbele de creștere pe baza cărora se face
evaluarea stării de nutriție a copilului au fost elaborate în urma unor studii pe loturi de copii
sănătoși din mai multe țări, cu mame nefumătoare, care au fost alaptați până la vârsta de 12
luni și la care diversificarea alimentației a început la vârsta de 6 luni. În Romania nu sunt
disponibile curbe de creștere oficiale bazate pe studiul populației de copii ai Romaniei, astfel
încât în practică se lucrează cu curbe de creștere folosite în alte țări din Europa.
a) Referințe percentile:
1. Copil normoponderal: copilul al cărui IMC este = sau > decât percentila 5 și < decât
percentila 85;
2. Copil supraponderal: copilul al cărui IMC este = sau > decât pecentila 85 și < decât
pecentila 95 (97);
3. Copil obez: copilul al cărui IMC este = sau > decât pecentila 95 (97);
Dupa calculul IMC-ului și calculul vârstei copilului in luni (la data când s-a făcut
măsuratoarea), pe culoarul corect (dependent de sexul copilului) se plasează VÂRSTA pe
axa x și IMC-ul pe axa y. Folosind o riglă se determină punctul de intersecție al celor două
valori, iar linia cea mai apropiată de acest punct reprezintă percentila specifică vârstei și
sexului copilului, putându-se face astfel încadrarea în categoria de greutate.
O a doua măsurare (la 6-9 sau 12 luni de la prima determinare) va permite identificarea
tendinței greutății copilului (spre suprapondere sau obezitate sau spre subpondere), dar și
aprecierea eficienței unei diete recomandate.
3. Copil obez: copilul al cărui IMC este > de 2 DS (după unii autori 3 DS)
Valoarea DS se poate regăsi în grafice și tabele întocmite de OMS. Astfel, un scor Z=0
este echivalent cu mediana (sau cu valoarea percentilei 50), iar unui scor Z=+2 îi
corespunde aproximativ percentila 95 (97). Scorul Z al percentilei IMC reprezintă de fapt o
măsură cantitativă a deviației unei percentile față de media unei populații. Asfel, un scor Z
pozitiv ne spune că un copil este mai greu decât media și un scor Z negativ că este mai ușor
decât media. Deci un scor Z de +1 este 1 DS peste medie și un scor Z de -1,5 reprezintă 1
DS și jumatate sub medie. Deci scorul Z ne permite să comparăm IMC-ul unui copil, cu
distribuția IMC-ului pentru o populație de copii de aceeași vârstă și sex.
O înregistrare exactă a creșterii rămâne unul dintre cele mai folositoare instrumente de
evaluare atât pentru copiii sanatoși cât și pentru cei care suferă de diferite boli.
Aceștia pot fi obținuți prin raportarea indicatorilor de bază, separat pe sexe și grupe de
vârstă, la datele de referință pentu copiii sănătoși.