Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scapula
Scapula sau omoplatul este un os lat,pereche,asimetric,de forma triunghiulara,situat la partea
posterioara a toracelui.Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal la nivelul
caruia se afla baza si coasta a 8a,la nivelul careia se fla varful.
Prezinta 2 fete,3 margini si 3 unghiuri.
Orientare:se aseaza psterior fata prevazuta cu o pternica spina,superior marginea cea mai mica
si sbtire,lateral unghiul cel mai voluminos.
Fata posterioara priveste postero-lateral si de pe ea se desprinde transversal .la unirea patrimii
superioare cu patrimii inferioare,o puternica lama osoasa numita spina scapulei care imparte
fata posterioara intr-o fosa situata deasupra sa,fosa supraspinoasa si alta situata dedesubtul ei
, fosa subspioasa,fose caere dau insertie muschilor cu acelasi nume.Fosa subspinoasa este
separata de marginea laterala a osului printr-o creasca verticala in afara careia se insera
muschii micul rotund si marele rotund.Spina scapulei se continua in portiunea ei laterala cu o
prelungire libera ,numita acromion.Spina scapulei este aplatizata in sens cranio-caudal si are o
forma triunghiulara prezentand 2 fete,superioara si inferioara,pe care se insera muschii supra
si subspinos si 3 margini,dintre care una anterioara,prin care spina adera de fata dorsala
ascapulei,alta laterala concava,care proveste articulatia scapulo-humerala si a treia dorsala
,libera.
Marginea dorsala este groasa si rugoasa si de insertie pe buza superioara muschiului trapez iar
pe cea inferioara m.deltoid.Marginea laterala formeaza cu gatul scapulei un sant prin care
trece PVN suprascapular din fosa supraspinoasa in cea subspinoasa.
Acromionul este o proemineneta turtita supero-inferior dar cu orientare in sens invers
spinei,care poata fi palpata sub piele.Prezinta 2 fete si 3 margini.Fata superioara din in raport
cu tegumetele,fata inferioara netede si doncava priveste articulatia scapulo-
humerala,marginea laterala serveste pentru insertia m deltoid.Marginea posterioara constinua
marginea posterioara a spinei,iar marginea mediala prezinta o suprafata articulara ovalara
pentru extremitatea laterala a claviculei.Pe varful acromionului se insera ligamentul acromio-
coracoidian.La unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei se formeaza unghiul
acromionului:pornind de la el se pot face masuratorile pentru stabiliea eventualelor luxatii ale
centurii scapulare.
Fata costala sau anterioara prezinta o concavitate,fosa subscapulara strabatura de 3-4 creste
oblice.Pe ea se insera m.subscapular.Pe portiunea mediala a fetei se insera m dintat anterior la
nivelul a 2 suprafete rugoase,triunghiulare(superioara si inferioara)
Marginea superioara sau cervicala este subtire si prezinta in partea laterala incizura
scapulei(incizura coracoida) prin care trece n.suprascapular.Incizura este transformata intr-un
canal osteo-fibros fe catre ligamentul coracoidian.Pe desupra ligamentului trec artera si
venele scapulare.Medial de scobitura,marginea superiaoara da insertie m. Omo-hioidian.
Marginea mediala este orientata spre coloana vertebrala si se mai numeste marginea spinala
sau vertebrala.Este formata din 2 segmente care fac intre ele un unghi obtuz cu deschidere
laterala:segmentul superior,situat in ¼ superioara ,este oblic supero-lateral,iar cel inferior care
ocupa ¾ inferioare,este aproape vertical.Pe aceasta margine se insera:m supra si subspinosul
pe buza posterioara,rudicatorul scapulei si romboidul pe interstitiul si dintatul mare pe buza
anterioara.
Marginea laterala sau axilara este orientata spre axila,fiind groasa si oblica infero-medial.
Unghiul inferior sau varful scapulei este format din unirea marginii mediale cu cea laterala.PE
el se insa m subscaular,rotud mare,dintat mare si dorsal mare.
Unghiul superior se formeaza la unirea marginii superioare cu cea mediala.Pe el se insera
m.ridicator al scapulei.
Unghiul lateral este cel mai voluminoc.Prezinta de studiat2 elemente:cavitatea glenoidala si
procesul coracoid.Cavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printr-o portiune mai
ingusta numita gatul sau colul scapulei;cavitatea este putin ovala,cu axul mare vertical sau
oblic.La cele 2 extremitati ale cavitatii se gasesc rugozitati:cea inferioara este tuberculul
infraglenoidal pentru inserta capului lung al tricepsului brahial.iar cea superioara este
tuberculu supraglenoidal pentru insertia capului scurt al muschiului bicepsului
brahial.Procesul coracoid este o prelungire recurbata in forma de cioc de corb.Baza sa ocupa
spatiul dintre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.Portiunea orizontala prezinta un varf
pe care se insera tendonul comnun al caoului scurt al bicepsului brahial si al
coracobrahialului;o fata superioaa pe care se insera ligamentele coraco-claviculare conoid si
trapezoid;o fata ibferioara pe sub care aluneca tendonul m.subscapular si care priveste
articulatia scapulo-humerala;o margine laterala pe care se insera tendonul m pectoral mic.
Clavicula
Clavicula este un os lung,pereche,asimetric ,situat la limita domtre torace si gat.Este orientata
transversal,intre manubriul sternului si acromion.Clavicula prezinta 2 curburi inegale,care ii
dau forma de „S” italic:una mediale cu concavitatea postrior si alta laterala cu concavitatea
anterior.Clavicula prezinta un corp si 2 extremitati.
Orientare:se aseaza lateral extremitatea turtita,anterior marginea concava a acestei extremitati
si inferior fata osului prevazuta cu un sant.
Corpul claviculei prezinta 2 fete si 2 margini.Fata superioara este convexa in 2/3 mediale si
plana pana la 1/3 laterala.Neteda in portiuneamijlocie,unde se poate palpa sub piele,la cele 2
extremitati fata superioara este rugoasa si servestii pt insertii musculare.In partea mediala a
acestei fete rugozitatile dau insertie m.sterno-cleido-mastoidian,iar in partea laterala a
m.deltoid pe versantul anterior si trapez pe versantul posterior.Fata inferioara corespunde
primei coaste.Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ne-a ajutat la
orientare,numit santul muschiului subclavicular,in care se insera muschiul
subclavicular.Medial de sant se gaseste imoresiuna ligamentului costo-clavicular pe care se
insera ligamentul cu acelasi nume.Lateral de sant se gasesc 2 proeminente rugoase:tuberculul
conoidian si linia trapezoida.Pe tubercul se insera ligamentul coraco-clavicular conoid,iar pe
linia trapezoidala ligamentul coraco-clavicular trapezoid.Marginea anterioara este concava in
1/3 laterala unde da insertie m.deltoid si convexa in 2/3 mediale unde da insertie m pectoral
mare.Marginea posterioara este si ea concav-convexa.In partea mediala da insertie
fasciculului clavicular al m.sterno-cleido-mastoidian.In portiunea laterala a marginii
posterioare se insera m.trapez,iar in portiunea mijlocie marginea posterioara are raporturi cu
m.omo-hioidian,cu muschii scaleni,cu artera si vena subclaviculara si cu trunchiurile plexului
brahial.Extremitatea mediala sau sterala este partea cea mai voluminoasa a osului.Prezinta o
fata sternala aproape verticala,destinata articularii cu manubriul sternului.In partea posterioara
a extremitatii mediale a claviculei se insera fasciculul clavicular al m.sterno-cleido-
hioidian.Extremitatea laterala sau acromiala este turtita cranio-caudal.Prezinta in partea
laterala suprafata articulara acromiala,de forma ovalar,care se va articula cu o suprafata
similara de pe marginea mediala a acromionului.
Humerusul
Humerusul este un os lung,pereche si asimetric care formeaza singur scheletul
bratului.Prezinta o diafiza si 2 epifize,proximala si distala.
Orientare:se aseaza superior extremitatea prevazuta cu un cap feric dispus medial,anterior
santul profund si alungit pe care pe care il prezinta aceasta extremitate.
Corpul este usor rasucit pe axul sau,fiind aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic
triunghiular in portiunea inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini,bine diferentiate in portiunea
inferioara si mult mai putin evidente in portiunea superioara.
Fata antero-laterala prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de „V” numita
tuberozitatea deltoidiana sau V-ul deltoidian pe care se insera muschiul deltoid( pe buza
superioara) si muschiul brahial(pe buza inferioara).Sub tuberozitate se afla un sant putin
pronuntat,care pleaca de pe fata posterioara:este santul nervului radial prin care trec nervul
radial si vasele brahiale profunde spre fata posterioara a osului.Deasupra tuberozitatii fata
antero-laterala este inconjurata de nervul axilar,care poate fi interesat in fracturile osului.
Fata antero-mediala prezinta:gaura nutritiva a osului,santul intertubercular,care coboara de la
epifiza superioara ; o impresiune rugoasa pentru isertia muschiului coraco-brahial.Deasupra
tuberozitatii,fata antero-mediala vine in raport cu tendoanele m.dorsal mare si rotund mare,iar
inferior aesteia fata antero-mediala este acoperita de muschiul brahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial sau santul de torsiune.Deasupra
santului se insera capul lateral al m.triceps brahial si dedesubtul lui se insera capul medial al
m.triceps brahial.Acesti muschi se insera si pe buzele corespunzatoare ale santului.
Marginea anterioara este bine pronuntata fiind formata din 2 portiuni:superioara care
formeaza buza externa a santului intertubercular oe care se insera pectoralul mare si inferioara
oe care se inseara muschiul brahial.Inferior,marginea anterioara se bifurca cuprinzand intre
cele 2 ramuri de bifurcatie foseta coronoidiana.
Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarte creste in jumatatea lor inferioara dar mai
putin coturate in partea lor superioara.In partea lor inferioara cele 2 margini formeaza creasta
supracondiliara laterala respectiv creasta supracondiliara mediala.Ele dau insertie septurilor
intermusculare medial si lateral,care separa loja anterioara a bratului de loja posterioara.
Epifiza sau extrimitatea superioara este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului.Cele
mai frecvente fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical.Tot aici are
loc dezzlipirea traumatica a epifizei care se poate produce la copii si tineri,deoarece epifiza
superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 20-25 de ani.
Epifiza proximala este formata din cap,colul antomic si 2 tuberculi.
Capul humerusului este o suprafata articulara neteda,rotunjita reprezentan 1/3 dintr-o
sfera.Este orientat supero-medial si putin posterior.Se articuleaza cu cavitatea glenoidala a
scapulei.
Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul epifizei.
Tuberculul mare sau trhiterul este situal pe partea laterala a capului si prezinta 3 fetisoare
pentru insertii musculare.Pe fetisoara superioara se insera m.supraspinos,pe cea mijlocie
m.subspinos,iar pe cea inferioara m.rotund mic.
Tuberculul mic sau trohinul este situal pe partea anterioara a epifizei.Pe el se insera
m.subscapular.
Santul intertubercular sau santul bicipital este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara
a epifizei si se termina pe cea antero-mediala a diafizei.Este delimitat de creasta tuberculului
mare si creasta tuberculului mic,situata posterior.Prin sant aluneca tendonul capului lung al
m.bicep brahial.Pe creasta tuberculului mare se insera m.pectoral mare,iar pe creasta
tubercului mic se inseara m.rotund mare.
Epifiza sau extremitatea inferioara este turtita si recurbata postero-anterior a.i.diamentrul
transversal este cu mult mai mare ca cel antero-posterior,numindu-se de aceea paleta
humerala.Epifiza distala prezinta un condil si 2 epicondili.Condilul humerusului prezinta la
randul lui 2 categorii de formatiuni:suprafete articulare si fose.Suprafetele articulare sunt
destinate radiusului si ulnei. Ele sunt reprezentate de trohleea humerusului( se articuleaza cu
scobitura trohleara a ulnei),capitulul humerusului(se articuleaza cu foseta capului radial) si un
sant intermediar.Fosele sunt in numar de 3:fosa coronoidiana(supratrohleeara) situata desupra
trohleei,pe fata anterioara a epifizei;in ea patrunde varful procesului coronoidian al ulnei in
miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa radiala sau supracondilara sau supracapitulara
situata desupra capitulului si este putin adanca;in ea patrunde circumferinta capului radiusului
in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa olecraniana este adanca fiind situata pe fata
posterioara a epifizei.In ea patrunde varful olecranului in miscarile de extensie ale
antebratului pe brat.
Epicondilii sunt 2 proeminente osoase,una mediala si alta laterala care servesc pentru insertii
musculare.
Epicondilul medial este o puternica proeminenta triunghiulara,aplatizata antero-posterior,la
nivelul sau terminandu-se marginea mediala a diafizei.Se mai numeste si epitrohlee.Fata
posterioara a epicondilului medial prezinta santul nervului ulnar prin care trece nervul
ulnar.Pe epicondilul medial se insera m. pronatori ai antebratului,flexori ai antebratului,mainii
si degetelor(rotund pronator,flexor medial al carpului,palmar lung,flexor ulnar al carpului si
flexor superficial al degetelor).Toti acesti muschi se numesc muschi epitrohleeni.
Epicondilul lateral este mai mic ca cel medial la nivelul sau terminandu-se marginea laterala a
diafizei.Pe el se inseara m supinatori ai antebratului,respectiv extensori ai antebratului,mainii
si degetelor(scurt extensor radial al carpului,supinator,extensor lung al degetelor,extensorul
degetului mic,extensorul ulrnar al carpului,anconeu).Acesti muschi se numesc muschi
epicondilieni.
Ulna
Ulna sau cubitusul este un os lung,pereche si asimetric,situat in partea mediala a
antebratului.Prezinta un corf si 2 epifize.
Orientare:se pune superior extremitatea mai voluminoasa ,anterior scobitura aceste extremitati
iar lateral marginea cea mai ascutita.Corpul nu este rectiliniu.El descrie o curba usoara cu
concavitatea anterior.In plan vertico-transversal descrie o sinuozitate in „S” italic acarei
concavitate superioara este mediala,iar concavitatea inferioara este laterala.Corpul este mai
voluminos superior,fiind prismatic triunghiular om ¾ superioare si neregulat cilindric in ¼
inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini.Fata anterioara prezinta gaura nutritiva putin deasupra
mijlocului sau.In partea superioara unde este concava,se insera m .flexor profund al
degetelor,iar in partea inferioara ,unde este convexa, se insera m patrat pronator.Fata
posterioara este strabatuta in 1/3 superioara de o linie oblica infero-medial.Deasupra liniei se
delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia m.anconeu.Dedesubtul liniei oblice fata
posterioara a ulnei este impartita la randul ei ,printr-o linie verticala,intr-o portiune mediala si
alta laterala.In portiunea mediala a fetei posterioare se insera m.extensor ulnar al carpului,iar
in cea laterala se insera suprior m supinator iar mai jos m .lung abductor al policelui,scurtul si
lungul extensor al policelui si extensorul propriu al indexului.Fata mediala este larga in
portiunea superioara unde este acoperita de m.flexor profund al degetelor si se igusteaza in
portiunea inferioara unde este acoperita de piele.Marginea anterioara bine pronuntata ,incepe
la proceul coronoidian si se termina la procesul stiloid.Pe ea se insera m. Flexor profund al
degetelor iar inferior patratul pronator.Marginea posterioara proemina prin piele.Pleaca de la
olecran,coboara sub forma unei creste foarte accentuata in portiunea mijlocie si dispare apoi
in 1/3 inferioara a diafizei.In2/3 sau ¾ superioare ea da insertie muschilor:flexor profund al
degetelor,flexor ulnar al carpului si extensor ulnar al carpului.Marginea laterala sau
interosoasa da insertie membranei interosoase,ce uneste corpurile celor 2 oase ale
antebratului.Superior se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara in care este situata
incizuyra radiala a ulnei.Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta
muschiului supinator.Extremitatea sau epifiza superioara este formata din 2 proeminente
osoase:una verticala situata posterior numita procesul olecranian si alta orizontala si
anterioara numita procesul coronoidian.Cele 2 proeminente formeaza intre ele un unghi drept
si circumscriu o cavitate articulara ve priveste anterior,numita incizura trohleara sau marea
cavitate sigmoida ce se articuleaza cu trohleea humerusului.Ea este formata din fata anterioara
a olecranului si fata superioara a coronoidei,cele 2 suprafete articulare fiind separate de catre
o creasta transversala.Incizura trohleara prezinta si o creasta antero-posterioara ce corespunde
snatului de pe trohleea humerusului.Procesul olecranian prezinta o fata posterioara
convexa,rugoasa,triunghiulara cu varful inferior;o fata anterioara articulara care contribuie la
formarea incizurii trohleare;o fata inferioara sau baza prin care olecranul se continua cu
corpul osului ; o fat asuperioara sau varful,rugoasa posterior,unde se insera tricepsul,care se
insera si pe fata posterioara a olecranului ; 2 fete colaterale ,una laterala si una mediala pe
care se insera ligamentele colaterale medial si lateral ale articulatiei cotului.Fata colaterala
mediala da insertie in partea posterioara a sa m.flexor ulnar al carpului,iarpe fata colaterala
laterala da insertie m.anconeu.Procesul coronoidian are forma unei piramide prezentand un
varf,o baza si 4 fete .Varful este situat anterior,baza este implantata pe fata anterioara a
ulnei,antero-inferior olecranului.Cele 4 fete ale procesului coronoidian sunt: fata superioara
articulara apartine incizurii trohleare,fata inferioara rugoasa pe care se insera m
brahial,rugozitatile de pe fata inferioara formeaza tuberozitatea ulnei ; fata mediala este
rugoasa si da insertie fasciculelor anterior si mijlociu ale logamentului colateral medial al
articulatiei cotului ; fata laterala prezinta o suprafata articulara eliptica cu marele ax antero-
posterior,cancava lateral,numita incizura radiala care se va articula cu circumferinta capului
radiusului.Marginea sa posterioara ,ascutita,da insertie ligamentului inelar al articulatiei
cotului.Extremitatea sau epifiza inferioara prezinta 2 formatiuni:capul si procesul
stiloid.Capul are forma unui segment dintr-un cilidru.Suprafata laterala a capului este
articulara pentru incizura ulnara a radiusului.Fata lui inferioara corespunde ligamentului
triunghiular al articulatiei pumnului.Procesul stiloid este situat in partea mediala a
cpaului.Este o prelugire conica cu varful inferior,pe varf inserandu-se ligamentul calateral
medial al articulatiei pumnului.Intre cap si procesul stiloid se formeaza pe fata posterioara a
osului un sant prin care trece tendonul m.extensol ulnar al carpului,iar inferior o incizura in
care se insera ligamentul triunghiular.
Radiusul
Radiusul este un os lung,pereche,asimetric situat pe partea laterala a antrebratului.Pezinta un
corp si 2epifize.Orientare:Se aseaza inferior extremitatea cea mai voluminoasa.posterior fetele
sale prevazute cu santuri,lateral procesul descendent al acestei extremitati.Corpul descrie o
curba in asa fel incat el este concav antero-medial.Creste progresiv in volum supero-
inferior.Este prismatic triunghilar prezentand 3 fete si 3 margini.Fata anterioara este ingusta in
portiunea superioara,largindu-se spre extremitatea inf. Pe ea se gaseste gaura nutritiva putin
desupra mijlocului sau.In paortiunea superiaoara a fetei anterioare,este usor concava,se insera
m.flexol lung al policelui,iar cea inferioara m. Patrat pronator.Fata posterioara este rotunjita in
portiunea superioara,unde corspunde m supinator.Este plana si usor concava, in restul intiderii
sale unde se inseram.lung abductor si scrurt extensor al policelui.Fata laterala este convexa si
rotunjita.Prezinta la partea mijlocie o rugozitate pt m.rotund pronator.Deasupra rugozitatii se
insera m.supintor si vine in raport intim cu ramura profunda a n.radial.Marginea anterioara
este pronuntata superior si dispare in1/3 inferioara.Ea se intinde de la extremitatea tuberozitati
radiusului pana la baza procesului stiloid.Pe ea se insera fascicolul radial al flexorului
superficial al degetelor.Marginea posterioara exista doar in portiunea mijlocie.Marginea
mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inf. a corpului bifurcandu-se si
delimutand astfel o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se geste scobitura sau
incizura ulnara a radiusului.Extremitatea sau epifiza sup. Este compusa din 3
elemente:capul,colul si tuberozitatea radiusului.Capul este un segment dintr-un cilindru,fata
lui suprioara prezinta o depresiune numita foseta articulara a capului radial care se articuleaza
cu capitolul humerusului.Circumferinta articulara a capului se articuleaza cu incizura radiala a
ulnei.Tuberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala situala sub col;pe ea se
inseram.biseps brahial.Extremitatea sau epifiza inferioara este comparata cu o piramida
patruunghiulara,prezentand 4 fete si o baza.Fata mediala este triunghiulara si concava atero-
post,fiind limitata prin cele 2 ramuri de bifurcatie ale marginii mediale a corpului osos.In
partea sup. Fata mediala este rugoasa si da insertie patratului pronator;in partea sa inferioara
se afla incizura ulnara a radiusuluicare se va articula cu capul ulnei .Fata laterala este
strabatuta de 2 santuri verticale prin care trec tendoanele lungului abductor si scrutului
extensor al policelui.Se prelungeste inf cu o proeminenta osoasa cilindrica numita procesul
stiloid al radiusului.La baza stiloidei se insera tendonul m.brahioradial pe o mica creasta
osoasa numita creasta suprastiloidiana iar pe vf procesului stiloidian se insera ligamentul
colateral lateral al articulatiei pumnului.
Fata posterioara prezinta creste verticale care delimiteaza 4 santuri,santurile tendoanelor m
extensori prin care aluneca tendoanele m extensori de pe fata post. a antebratului.Fata
superioara face corp comun cu osul.Fata anterioara este concava supero-inferior si da insertie
m.patrat pronator.
Baza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi al carui varf se prelungeste lateral de
procesul stiloidian.Baza este subdivizata printr-o creasta antero-posterioara in 2 fete
secundare:una laterala triunghiulara ce se articuleaza cu scafoidul si un amediala patrulatera
care se artculeaza cu semilunarul.
Oasele carpiene
Carpul este format din 8 oase scurte dispuse pe 2 randuri,un rand superior proximal in care
incepand de la police in directia degetului mic se gasesc 4
oase:scafoidul,semilunarul,piramidalul si pisiformul.In aldoilea rand,iferior,distal sau carpian
se gasesc in aceeasi ordine alte 4 oase:trapezoid,trapez,capitat si osul hamat.In ansamblul lor
formeaza un masiv osos numit masiv carpian.Fata anterioara este concava formand santul
carpian transformat intr-un canal osteofibros de catre retinaculul flexorilor pe unde aluneca
tendoanele flexorilor degetelor si nervul median. Santul carpian este marginit lateral de
tuberculii scafoidului si trapezului, iar medial de pisiform si carligul osului hamat.Fata
posterioara este convexa si vine in raport cu tendoanele extensorilor.Fata superioara convexa
formeaza condilul carpian care se va articula cu radiusul si ligamentul triunghiular.Fata
inferioara se va articula cu oasele metacarpiene.Oasele carpiene prezinta 6 fete, 2 nearticulate,
anterioara si posterioara si 4 articulare cu oasele vecine: superioara, inferioara, laterala si
mediala.Scafoidul este cel mai lateral os al primului rand, prezinta pe fata lui palmara
tuberculul scafoidului pe care se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si
retinaculul flexorilor. Se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu trapezul si trapezoidul,
medial cu semilunarul si osul capitat. Pe fata laterala are un sant pentru artera
radiala(Poirier)Semilunarul se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu osul capitat si
hamat, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul.Piramidalul se articuleaza superior cu
ligamentul triunghiular, inferior cu osul hamat, lateral cu semilunarul. Fata anterioara prezinta
o fetisoara articulara pentru pisiform, fata posterioara prezinta creasta piramidalului pe care se
insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului.Pisiformul situat anterior
piramidalului cu care se articuleaza, lateral prezinta un sant putin profund pentru artera ulnara.
Pe fata anterioara se insera muschii flexor ulnar al carpului si adductor al degetului mic si
retinaculul flexorilor. In partea sa mediala se insera ligamentul colateral medial al articulatiei
pumnului.Trapezul este cel mai lateral os din randul al doilea, pe fata anterioara prezinta un
sant si tuberculul trapezului care delimiteaza lateral acest sant. Trapezul se articuleaza
superior cu scafoidul, pe fata inferioara se articuleaza cu metacarpianul I, pe fata mediala se
articuleaza cu trapezoidul si metacarpianul II.Trapezoidul se articuleaza superior cu scafoidul,
inferior cu metacarpianul II si lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.Osul capitat este cel
mai voluminos os al carpului, prezinta cap, col si corp, se articuleaza superior cu semilunarul,
inferior cu metacarpianul II, III, IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul hamat.
Fata posterioara se prelungeste inferior cu procesul osului capitat.Osul hamat sau osul cu
carlig are forma unei piramide triunghiulare de pe a carui fata palmara se desprinde un croset
sau carligul. Fata laterala limiteaza medial santul carpian, iar fata mediala prezinta un sant
pentru ramura profunda a nervului ulnar si pentru ramul palmar profund al arterei ulnare, in
partea infero mediala a carligului se insera muschii scurtul flexor si opozantul degetului mare.
Oasele metacarpiene si falangele
Metacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii, format din 5 oase lungi numite
metacarpiene. Numerotarea lor se face latero-medial de la `1 la 5. Se articuleaza superior cu
oasele celui de-al doilea rand de carpiene si inferior cu primele falange. Prezinta corp, baza si
cap.
Caracterele proprii ale metacarpienelor:
Metacarpianul I, cel mai scurt si cel mai gros, aplatizat antero-posterior se articuleaza cu
trapezul si nu se articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II este cel mai lung, baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat,
respectiv cu metacarpianul III. Pe fata dorsala prezina in partea laterala o suprafata
triunghiulara pentru insertia muschiului lung extensor al carpului.
Metacarpianul III prezinta la nivelul bazei procesul stiloidian, la baza caruia se insera
muschiul scurt extensor radial al carpului, se articuleaza cu osul capitat, respectiv cu
metacarpienele II si IV, prezentand doua suprafete articulare, mediala si laterala.
Metacarpianul IV se articuleaza prin baza sa cu osul capitat si hamat, cu metacarpianele III si
V. Metacarpianul V se articuleaza prin baza sa cu osul hamat, respectiv cu metacarpianul IV.
Medial bazei, prezinta tubercul pentru insertia muschiului extensor ulnar al carpului.
Degetele
Sunt in numar de 5, numerotate latero-medial de la 1 la 5: police, indice, medius, inelar, deget
mic.Oasele care formeaza degetele se numesc falange. In afara de police care are doar doua
falange, celelalte au trei:falanga proximala, mijlocie si distala.Falanga proximala prezinta
corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.Falanga mijlocie are si ea
corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga distala.Falanga distala are un corp
foarte redus, convexa posterior si plana anterior. Baza asemanatoare cu cea a falangei
mijlocii. Se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce corespunde unghiei.Falangele
degetului mare: prima asemanatoare celorlalte degete, dar prin unele caractere se aseamana cu
o falangina, a doua este asemanatoare falangetei. Ambele sunt masive.
Subiectul 5. Temporalul.
Temporalul este un os pereche, neregulat situat pe laturile craniului între occipital, parietal şi
sfenoid. Prezintă 5 porţiuni: porţiunea (partea) solzoasă, porţiunea (partea) mastoidiană,
porţiunea pietroasă (stânca temporalului, partea pietroasă), porţiunea (partea) timpanică şi
procesul stiloidian (apofiza stiloidă).
În temporal sunt săpate o serie de canale şi cavităţi, cea mai mare parte a acestora fiind legate
de organul vestibulocohlear.
Orientare:
în sus partea solzoasă;
lateral faţa scuamei de pe care se desprinde un proces;
înainte extremitatea liberă a acestui proces.
Porţiunea solzoasă (partea scuamoasă; partea solzoasă) prezintă o faţă laterală (temporală) o
faţă medială (sau cerebrală) şi o circumferinţă.
Faţa temporală (ffaţa externă) netedă, face parte din fosa temporală şi dă inserţie muşchiului
temporal. Prezintă:
- procesul zigomatic care formează, împreună cu procesul temporal al osului zigomatic,
arcul zigomatic (arcada) în partea inferioară a scuamei. Procesul prezintă o rădăcină
anterioară ce se termină la tuberculul articular şi o rădăcină posterioară ce se prelungeşte
posterior de meatul acustic extern. Procesul prezintă de asemenea 2 feţe (laterală
convexă, medială concavă), 2 margini (superioară pentru inserţia fasciei temporale şi
inferioară pe care se inseră fibre ale muşchiului maseter) şi 2 extremităţi (anterioară şi
posterioară);
- fosa mandibulară, depresiune elipsoidă situată medial de rădăcinile procesului
zigomatic.
Faţa medială (faţa cerebrală) prezintă şanţuri arteriale, impresiuni digitiforme şi eminenţe
mamilare în raport cu vasele meningee mijlocii.
Circumferinţa prezintă:
o porţiune liberă (superioară);
o porţiune aderentă (inferioară).
Prin intermediul circumferinţei, solzul temporalului se articulează anterior cu aripa mare a
sfenoidului şi posterior cu parietalul.
Porţiunea pietroasă sau stânca temporalului are forma unei piramide triunghiulare cu vârful
situat anteromedial şi baza posterolateral. Prezintă 3 feţe, 3 margini, o bază şi un vârf.
Faţa anterioară contribuie la formarea zonei mijlocii a endobazei prezentând:
impresiunea trigeminală = depresiunea ganglionului trigeminal, situată posterior de vârful
porţiunii pietroase;
eminenţa arcuată determinată de canalul semicircular anterior;
tegmen tympani ce corespunde peretelui superior al cavităţii timpanice;
Faţa posterioară face parte din fosa posterioară prezentând:
în mijlocul suprafeţei, porul acustic intern continuat de
meatul acustic intern. O creastă osoasă verticală şi una orizontală împart meatul în patru
fosete perforate de nervul facial, intermediar Wrisberg, vestibulocohlear precum şi de arterele
şi venele labirintice. Superior şi lateral de meatul acustic intern se găseşte
fosa subarcuată, depresiune situată superolateral de meatul acustic intern.
Faţa inferioară se găseşte pe faţa externă a bazei craniului şi prezintă:
în mijlocul său, fosa jugulară în care se găseşte bulbul superior al venei jugulare interne. În
partea laterală a feţei infe- rioare se găseşte
gaura stilomastoidiană, gaură ce corespunde orificiului extern al canalului facialului situată
posterior de baza procesului stiloidian;
orificiul extern al canalului carotic, situat posterior de aria patrulateră prin care trec artera
carotidă internă, plexul venos carotic intern şi plexul nervos carotic intern;
fossula petrosa, o depresiune situată pe creasta ce separă orificiul extern al canalului
carotidian de fosa jugulară. În depresiune se găseşte ganglionul inferior al nervului
glosofaringian;
orificiul canaliculului cohleei, situat la vârful fossulei petrosa prin care se deschide
canaliculul cohleei;
canaliculele caroticotimpanice ce se deschid pe peretele lateral al orificiului extern al
canalului carotic şi fac legătura cu casa timpanului.
Marginea superioară, care separă faţa anterioară de cea posterioară, este străbătută de şanţul
sinusului pietros superior. Vine în raport cu cortul cerebelului şi rădăcina trigemenului.
Marginea anterioară delimitează împreună cu aripa mare a sfenoidului fisura sfenopietroasă.
Marginea posterioară prezintă:
şanţul sinusului pietros inferior;
incizura jugulară, care participă la delimitarea găurii jugulare împreună cu incizura jugulară
a occipitalului;
procesul intrajugular care compartimentează gaura jugulară împreună cu procesul similar al
occipitalului.
Baza este mascată de partea scuamoasă şi partea mastoidiană ale osului temporal.
Vârful, situat la confluenţa dintre aripa mare a sfenoidului, corpul sfenoidului şi partea
bazilară a occipitalului, limitează posterolateral gaura ruptă. Este orientat anteromedial
prezentând orificiul intern al canalului carotic prin care trec artera carotidă internă, plexul
venos şi nervos carotic intern.
Porţiunea mastoidiană (partea mastoidiană) apare în jurul vârstei de 3 ani. Este situată
posterior de meatul acustic extern şi conţine cavităţi pneumatice (celulele mastoidiene)
căptuşite de mucoasă care comunică cu cavitatea timpanică prin antrul mastoidian. Prezintă 2
feţe şi o circumferinţă
Faţa externă (exocraniană), convexă prezintă:
procesul mastoidian care termină în jos faţa exocraniană. Pe proces se inseră muşchii
sternocleidomastoidian, splenius şi lungul capului;
incizura mastoidiană (scobitura mastoidiană) pe faţa medială a procesului mastoidian pe
care se inseră muşchiul digastric;
şanţul arterei occipitale, situat medial de incizură străbătut de artera omonimă;
Faţa internă (endocraniană) prezintă:
şanţul sinusului sigmoidian, în raport cu sinusul venos sigmoidian;
gaura mastoidiană ce se deschide la nivelul sinusului sigmoidian sau posterior de acesta.
Circumferinţa, groasă şi dinţată, se articulează anterior cu parietalul şi posterior cu occipitalul.
Porţiunea timpanică (partea timpanică) formează cea mai mare parte din meatul acustic
extern. Este situată inferior de porţiunea scuamoasă şi anterior de porţiunea mastoidiană.
Prezintă 2 feţe şi 3 margini.
Faţa posterioară formează pereţii posterior, anterior, inferior şi o parte a peretelui posterior al
meatului acustic extern. Medial prezintă şanţul timpanic pentru inserţia membranei timpanice.
Faţa anterioară, patrulateră şi concavă, formează peretele posterior al fosei mandibulare.
Marginea superioară formează medial creasta posterioară a fisurii pietrotimpanice.
Marginea laterală formează cea mai mare parte a meatului acustic extern.
Marginea inferioară formează o teacă osoasă numită vagina procesului stiloidian care
înconjură baza procesului stiloidian.
Procesul stiloidian se găseşte la nivelul feţei inferioare a stâncii lângă gaura stilomastoidiană.
Baza sa vine în raport cu nervul facial, iar vârful cu artera carotidă externă. Lateral este
acoperit de glanda parotidă. Partea sa proximală este înconjurată de vagina procesului
stiloidian în timp ce partea sa distală dă inserţie muşchilor stiloglos, stilofaringian şi
stilohiodian precum şi ligamentelor stilohioidian şi stilomandibular.
Subiectul 6. Frontalul.
Marginile superioare sau marginile lambdoide (Margo lambdoideus ossis occipitalis) sunt
aflate pe solzul osului occipital și se extind de la unghiul superior până la unghiurile laterale
ale solzului, sunt puternic dințate, și se articulează cu marginile occipitale ale oaselor parietale
(Margo occipitalis ossis temporalis), formând sutura lambdoidă (Sutura lambdoidea).
Marginile inferioare ale osului occipital se articulează cu oasele temporale. Ele sunt împărțite
în două porțiuni de procesul jugular.
Porțiunea marginii situate înapoia procesului jugular se numește marginea mastoidiană
(Margo mastoideus) și se extinde de la unghiul lateral ale solzului până la procesului jugular
și se articulează cu procesul mastoidian (Processus mastoideus) al osului temporal, formând
sutura occipitomastoidiană (Sutura occipitomastoidea).
Porțiunea marginii situate înaintea procesului jugular aflată pe porțiunea bazilară a
occipitalului delimitează împreună cu marginea posterioară a stâncii osului temporal fisura
pietrooccipitală (Fissura petrooccipitalis). Această margine se continuă înapoi pe porțiunea
laterală a occipitalului unde formează incizura jugulară (Incisura jugularis ossis occipitalis)
care formează peretele posterior și medial al găurii jugulare; de pe incizura jugulară
proeminează procesul intrajugular (Processus intrajugularis ossis occipitalis), care împreună
cu o spină omoloagă de pe stânca temporalului - procesul intrajugular al osului temporal
(Processus intrajugularis ossis temporalis) - împarte gaura jugulară în două porțiuni:
anterioară și posterioară. Unghiul superior, aflat la extremitatea superioară a solzului
occipitalului, în punctul de unirea a celor două margini lambdoide, și corespunde unghiului
occipital al parietalului aflat pe lambda.
Unghiul anterior, aflat pe marginea anterioară a porțiunii bazilare, se articulează cu corpul
sfenoidului.
Unghiurile laterale, aflate pe solzul occipitalului, în punctul de unirea a marginilor lambdoide
cu cele mastoidiene, corespunde asterionului.
Subiectul 9. Maxila.
Este un os pereche şi neregulat situat în centrul feţei. Celelalte oase ale feţei sunt grupate în
jurul maxilarelor cu care se articulează.
Orientare:
înapoi marginea cea mai voluminoasă;
în jos marginea prevăzută cu dinţi;
medial faţa prevăzută cu un orificiu mare.
Are un corp de forma unei piramide triunghiulare şi 4 procese: palatin, frontal, zigomatic
(prin care se articulează cu oasele cu acelaşi nume) şi procesul alveolar, care prezintă
alveolele destinate rădăcinilor dentare de pe arcada superioară.
În interiorul corpului său se găseşte sinusul maxilar, ce comunică cu meatul mijlociu al
nasului.
Corpul maxilei are forma unei piramide triunghiulare ce prezintă o bază îndreptată medial
spre cavitatea nazală (fapt pentru care mai este denumită şi faţă nazală), 3 feţe, 3 margini şi un
vârf.
Baza (faţa nazală) participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Prezintă:
Subiectul 9. Mandibula.
Singurul os mobil al craniului, este un os median şi nepereche.
Orientare:
în sus şi orizontal marginea prevăzută cu alveole;
înapoi concavitatea corpului.
Prezintă un corp şi 2 ramuri.
Corpul, în formă de potcoavă, este alcătuit din 2 porţiuni sudate, baza mandibulei şi porţiunea
alveolară. Porţiunea alveolară prezintă alveolele dentare ce adăpostesc rădăcinile dinţilor de
pe arcada inferioară. Corpul prezintă 2 feţe şi 2 margini.
Faţa anterioară (faţa externă) prezintă:
simfiza mentonieră (simfiza mandibulei), o linie verticală mediană unde se întâlnesc
cele 2 jumătăţi din care se formează mandibula. Simfiza se termină în jos prin
protuberanţa mentală (protuberanţa mentonieră).
De o parte şi de cealaltă a protuberanţei pleacă câte
o linie oblică ce se termină pe ramura mandibulei
gaura mentală (gaura mentonieră), orificiul anterior al canalului mandibulei;
foseta incisivă, situată inferior de dinţii incisivi pe care se inseră muşchiul mental şi
câteva fascicule ale muşchiului orbicular al gurii.
Faţa posterioară (faţa internă) prezintă:
spinele mentale (spinele mentoniere), situate pe linia mediană, în număr de patru, două
superioare, pe care se inseră muşchii geniogloşi, şi două inferioare, pe care se inseră
muşchii geniohioidieni. De o parte şi de cealaltă a liniei mediane pleacă
linia milohioidiană pe care se inseră muşchiul omonim. Deasupra liniei se găseşte
foseta sublinguală care adăposteşte glanda sublinguală;
foseta submandibulară, situată inferior de linia milohioidiană în raport cu glanda
submandibulară şi nodurile limfatice submandibulare.
incizura mandibulară, situată între cele două procese mai sus descrise străbătută de
nervul maseterin.
Conformaţie interioară
Fiecare jumătate a mandibulei este străbătută de canalul mandibulei, străbătut la rândul său de
artera, venele şi nervul alveolar inferior. Canalul începe la nivelul găurii mandibulei, străbate
ramura mandibulei şi ajuns la nivelul corpului (unde este situat inferior de alveolele dentare),
comunică cu alveolele dentare prin mici canalicule străbătute de nervi şi vase destinate
rădăcinilor dinţilor. Se termină inferior între rădăcinile primului şi celui de al doilea molar,
divizându-se într-un canal mental (care se deschide pe faţa externă a corpului mandibulei la
nivelul găurii mentale) şi într-un canal incisiv care se termină la nivelul dinţilor incisivi.
Subiectul 10. Etmoidul.
Etmoidul este un os median şi nepereche, pneumatic, situat în scobitura etmoidală a
frontalului. Contribuie la formarea porţiunii anteromediane a bazei craniului, a cavităţilor
nazale precum şi a orbitelor.
Orientare:
în sus lama verticală mică a osului;
înainte marginea groasă şi scurtă a acestei lame.
Are o formă de balanţă şi prezintă: o lamă verticală (perpendiculară), o lamă orizontală (lama
ciuruită), precum şi două mase laterale.
Lama verticală este mediană şi foarte subţire şi este formată:
dintr-o porţiune situată deasupra lamei orizontale numită crista galli (de formă
triunghiulară pe care se inseră coasa creierului) şi
dintr-o porţiune situată dedesubtul ei care ia parte la formarea septului nazal numită
lama perpendiculară. Lama perpendiculară prezintă:
o două feţe laterale cu şanţuri şi canale străbătute de filete ale nervilor olfactivi;
o margine superioară ce aderă la lama cribroasă;
o margine anterioară în raport cu spina nazală a frontalului şi cu oasele nazale;
o margine anteroinferioară în raport cu porţiunea cartilaginoasă a septului nazal;
o margine posterioară ce se articulează cu creasta sfenoidală;
o margine posteroinferioară care împreună cu vomerul formează porţiunea osoasă a
septului nasal.
Lama orizontală (lama cribroasă) este dispusă orizontal în scobitura etmoidală a frontalului.
Separă cutia craniană de fosele nazale. Constituie tavanul cavităţii nazale. Posterior se
articulează cu corpul sfenoidului. Lama orizontală se mai numeşte şi lama ciuruită deoarece
este străbătută de filetele nervului olfactiv. Prezintă:
faţă superioară (endocraniană) împărţită de crista galli în 2 şanţuri olfactive cu traiect
anteroposterior, în raport superior cu bulbii olfactivi şi girusurile drepte. Faţa
superioară prezintă găurile cribroase (foramina cribrosa) în număr de 20-30 străbătute
de filetele nervilor olfactivi.
Masele laterale sau labirintele etmoidale atârnă de marginile lamei orizontale. Au formă
cubică şi conţin o serie de cavităţi pline cu aer (celule etmoidale anterioare, mijlocii şi
posterioare). Fiecare labirint prezintă 6 feţe.
Faţa superioară prezintă semicelule completate de semicelulele frontalului.
Faţa inferioară este alcătuită de cornetul mijlociu. Cornetul nazal mijlociu este o lamă
osoasă subţire cu suprafaţă aspră, uşor răsucită. Sub el se găseşte meatul nazal
mijlociu în care se deschid celulele etmoidale anterioare şi mijlocii, sinusul frontal şi
sinusul maxilar.
Faţa anterioară prezintă semicelule completate cu cele ale osului lacrimal şi procesului
frontal al maxilei.
Faţa posterioară prezintă semicelule completate de semicelule de la nivelul corpului
sfenoidului şi procesului orbital al palatinului.
Faţa medială formează peretele lateral al cavităţii nazale. De pe această faţă se
desprind două lamele osoase paralele între ele, dispuse orizontal şi răsucite în formă
de cornet de hârtie numite conca nazală superioară (cornetul nazal superior) şi conca
nazală mijlocie (cornetul nazal mijlociu). Cornetele delimitează cu faţa medială a
labirintului meatul nazal superior respectiv meatul nazal mijlociu. În meatul superior
se deschid celulele etmoidale posterioare şi sinusurile sfenoidale. În meatul mijlociu se
deschid celulele etmoidale mijlocii şi anterioare, sinusul frontal şi sinusul maxilar.
Faţa laterală sau lama orbitală, lamă patrulateră netedă şi subţire participă la formarea
peretelui medial al orbitei.
Conformaţie interioară. Etmoidul este format din lame de os compact. Labirintul etmoidal
conţine însă celule de aer ce realizează în totalitate sinusul etmoidal. Celulele etmoidale
(căptuşite de o mucoasă ce se poate inflama dând etmoidita) se grupează în anterioare
(sinusurile infundibulare), mijlocii (sinusurile bulare) şi posterioare. Celulele anterioare şi
mijlocii se deschid în meatul mijlociu, iar cele posterioare în meatul superior al cavităţii
nazale.
- CORPUL SFENOIDULUI
Sfenoidul este un os median şi nepereche, parţial pneumatizat, situat pe linia mediană a bazei
craniului, anterior de oasele temporale şi de porţiunea bazilară a occipitalului.
Orientare:
superior faţa netedă a aripilor mici;
anterior marginea dinţată a aripilor mici.
A fost comparat cu o viespe în zbor şi prezintă un corp şi 3 perechi de prelungiri: aripile mici,
aripile mari şi procesele pterigoidiene.
Corpul are formă cubică găzduind în interiorul său sinusul sfenoidal. Prezintă 6 feţe.
Pe faţa sa superioară (faţa cerebrală) se găsesc:
fosa hipofizară ce adăposteşte glanda hipofiză. Anterior de această fosă se găseşte
şanţul chiasmatic ce conţine chiasma optică;
tuberculul şeii situat anterior de fosa hipofizară;
lama patrulateră ce mărgineşte posterior fosa hipofizară. Unghiurile superioare ale
lamei patrulatere prezintă:
procesele clinoidiene posterioare pe care se inseră cortul cerebelului. Fosa hipofizară,
tuberculul şeii, lama patrulateră şi procesele clinoidiene posterioare alcătuiesc
împreună şeaua turcească.
jugumul sfenoidal este o suprafaţă netedă, patrulateră, situată între aripile mici ale
sfenoidului, ce vine în contact cu girusul drept şi tracturile olfactive.
Faţa anterioară a corpului se articulează cu lama orizontală a etmoidului şi ia parte la formarea
foselor nazale. Prezintă creasta sfenoidală ce se articulează cu lama perpendiculară a
etmoidului. Faţa anterioară participă la formarea peretelui superior al cavităţii nazale.
De pe feţele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile mari
ale sfenoidului. Deasupra rădăcinii fiecărei aripi mari se află un şanţ în forma literei S numit
şanţ carotic străbătut de o serie de elemente vasculonervoase.
De pe faţa inferioară a corpului se desprind procesele pterigoidiene.
Faţa posterioară formează clivusul împreună cu porţiunea bazilară a occipitalului, un şanţ ce
adăposteşte bulbul şi puntea.
Aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, aşezate în plan orizontal. Prezintă 2 feţe şi 2
margini.
Faţa superioară (endocraniană) vine în raport cu lobul frontal.
Faţa inferioară (orbitală) formează peretele superior al orbitei şi alcătuieşte împreună cu
aripile mari fisura orbitală superioară ce face legătura între endocraniu şi cavitatea orbitală.
Marginea anterioară, dinţată se articulează cu osul frontal.
Marginea posterioară prezintă o bază situată medial străbătută de canalul optic prin care trec
nervul optic şi artera oftalmică. Capătul medial al acestei margini formează procesul
clinoidian anterior (processus clinoideus anterior).
PROCESELE SFENOIDULUI
Aripile mari sunt alcătuite din 5 feţe şi 6 margini.
Faţa cerebrală, concavă, în raport cu girusurile lobului temporal este străbătută în zona
medială de 3 orificii:
gaura rotundă care se deschide în fosa pterigopalatină şi prin care trec nervul maxilar
şi câteva vene emisare;
gaura ovală care se deschide în fosa infratemporală şi prin care trec nervul mandibular,
ramura accesorie a arterei meningee mijlocii şi plexul venos al găurii ovale;
gaura spinoasă care se deschide în fosa infra temporală şi prin care trec artera şi vena
menigee mijlocie precum şi ramura meningee a nervului mandibular.
Faţa orbitală participă la formarea peretelui lateral al orbitei.
Faţa temporală face parte din fosa temporală dând inserţie muşchiului temporal.
Faţa infratemporală formează peretele superior al fosei infratemporale, este situată sub faţa
temporală şi separată de aceasta prin creasta infratemporală.
Faţa maxilară (facies maxilaris) participă la formarea fosei pterigopalatine fiind situată sub
faţa orbitală.
Marginea frontală se articulează cu osul frontal şi delimitează inferior fisura orbitală
superioară.
Marginea scuamoasă (marginea solzoasă) priveşte lateral, este dinţată articulându-se cu
scuama temporalului.
Marginea pietroasă priveşte posterior şi formează limita anterioară a găurii rupte. Între
marginea scuamoasă şi pietroasă se formează spina sfenoidului.
Marginile frontală, scuamoasă şi pietroasă sunt margini endocraniene.
Marginea zigomatică separă faţa temporală de cea orbitală.
Marginea parietală se articulează cu parietalul formând sutura sfenoparietală.
Marginea orbitală formează împreună cu maxilă fisura orbitală inferioară prin care nervul
maxilar pătrunde în orbită.
Procesele pterigoidiene sunt orientate vertical şi se desprind de pe faţa inferioară a corpului şi
a aripilor mari. Prezintă o lamă laterală şi una verticală, unite anterior, între care se
delimitează posterior fosa pterigoidiană (dreaptă respectiv stângă). Inferior cele două lame se
depărtează, formând incizura pterigoidă, o despicătură triunghiulară, în care pătrunde procesul
piramidal al osului palatin.
Lama medială este mai lungă şi mai îngustă decât lama laterală.
Lama laterală este mai mare intrând prin faţa sa laterală în constituţia fosei infratemporale şi
prin faţa sa medială în constituţia fosei pterigoide.
Muschii spatelui:planul 1.
1.Muschiul Trapez
-origine:forma de trapez,prtuberanta occipital externa,1/2 mediala a liniei nucale,procesele
spinoase ale C7 si T12,ligamentul supraspinos toracal.
-insertie:1/3 laterala a marg.post a claviculei,marg.post. a acromionului si spina
scapulei,marg post a spinei scapulei
-actiune:punct fix pe coloana deplaseaza scapula supero-medial,daca fasc.actioneaza
separate:cele sup ridica umarul , cele mijlocii il apropie de linia media , cele inf.il coboara
; punct fix pe scapula: fasc cu inclina capul spre partea respectiva si il roteste fata de patea
opusa,fasc mijlocii inclina coloana de partea lor,fasc inf. Ridica corpul in actiunea de
catarare
-inervatie:nervul XI,bervul trapezului ram din plexul cervical,marele nerv occipital.
2.Fascia Nucala
-origine:=fascia m trapez
-insertie:medial pe ligamentul nucal si procesele spinoase ,superior pe occipital,inferior se
continua cu m dorsal mare.
3.Latisimul Dorsal(DORSAL MARE)
-origine:forma triunghiulara,fata externa si marginea sup.a ultimelor 3-4 coaste,1/3 post a
buzei externe a crestei iliace,fascia toracolombara pri care se prinde de procesele spinoase
si lig.spinoase ale ultimelor 6-7 vertebre dorsale,procesele spinoase lombare si creasta
sacrala.
-insertie:fasc. sup.sunt orizontale,fasc.mijlocii sunt oblic ascendente ,fasc.inf. sunt
vertical. ; fasc se rasucesc si se continua cu un tendon ce se insera in santul intertubercular
al humerusului.
-actiune:punct fix pe coloana mobilizeaza bratul inferior,posterior si medial ; cand bratul
este ridicat in coboara apropiindu-l de trunchi ; punct fix pe humerul ridica coastele
inferioare ; cand bratele membr.sup. sunt agitate trage corpul in sus (m.catarator).
4.Fascia toraco-lomara
-origine:-forma triunghiulara, = lama conjunctiva a dorsalului mare,dintat posterior,oblic
intern si transvers abdominal
-insertie:marg.lat.da insertie m.dorsal mare ; marg medial se fixeaza pe procesele
spinoase ale ultimelor vertebre toracale si toate vertebrele lombare sip e creasta sacrata
mediana ; marg inf se insera pe creasta iliaca marg post a coxalului ; varful este acoperit
de trapez.
Muschii spatelui:planul 2.
1.Muschiul Romboid
-origine:forma romboidala ; lig nucal,procesul spinos C7,T1-T5 ; de la aceasta origine se
imparte in 2:rhomboid mic cu originea pe procesul spinos C7 si m romboid mare cu
originea pe procesele spinoase T1-T5.
-insertie:marg medial a scapulei
-actiune:adductor ;ridicator al umarului ; rotator al scapulei in jurul unghiului lateral ;
ajuta la aplicarea sacpului pe torace
-inervatie:n.romboid ram din plexul cervical,n.dorsal al scaulei din din plexul brachial.
2.Levatorul Scpulei(Angularul Omoplatului)
-origine:situate pe partile laterale ale cefei ; tuberculii post ai proceselor transverse
cervicale iar apoi fbrele se unesc intr-un tendon comun
-insertie:unghiul superior al scapulei
-actiune:punct fix pe coloana ridica scapula ; punct fix pe scapula inclina coloana
vertebrala de partea sa
-inervatie:levatorul scapului ram din plexul cervical ; nervul dorsal al scapulei ram din
plexul brachial
3.Dintat postero-superior
-origine :forma patrulatera,procesele spinoasa C7-T3 si se continua cu 4 fascicule .
-insertie:fetele laterale si marg sup ale coatelor 2-5
-actiune:ridica coastele si este un muschi inspiratory
-inervatie:primii 4 nervi spinali toracali
4.Dintat postero-inferior
-origine:forma patrulatera,procesele spinoase T9-L2 si se continua cu 4 fascicule
-insertie:fetele laterale ale ultimelor 4 coaste
-actiune:coboara coastele si este un muschi expirator
-inervatie:nervii spinali toracali 9-12
5.Aponevroza intermediara a dintatilor
-origine:ocupa spatiul din cei 2 muschi dintati posteriori
-insertie:medial pe procesele spinoase,lateral pe coaste
6.Splenius
-origine:1/3 inferioara a lig nucal, procele spinoase ale C7-T5 , lig interspinoase,apoi
fibrele se impart in 2 fascicule :spleniusul gatului si cel al capului.
-insertie:spleniusul gatului pe vf proceselor transverse ala C1-C2 ; spleniusul capului pe
2/3 laterale ale liniei nucale superioare si fata laterala a mastoidei.
-actiune:-cand se contracta bilateral produc extensia capului ; in cotractia unilaterala
produc extensia si inclinarea laterala a capului si roteaza fata de aceeasi parte.
-inervatie:n.suboccipital , ramurile posterioare ale nrevilor cervicali 3 si 4
Muschii spatelui : planul 3
1.Erectorul spinal
-origine:se intinde de la occipital la pelvisul osos ; procesele spinoase ale
ultimelor vertebre lombare ; creasta sacrala mediana ; creasta iliaca ; fata post a
sacrumului si fascia toraco-lombara ; de aici pleaca 3 coloane musculare
:laterala(m.ilio-costal),mij (m longisimul dorsal) si mediala (m.spinali).
Muschiul Iliocostal
-origine:partea superficiala si laterala a masei musculare comune (creasta si
tuberozitatea iliaca si pe fascia toracolombara)
-insertie:unghiurile post ale coastelor , tuberculii post ai ultimelor 5 vertebre
cervicale.
M iliocostal se imparte in 3 componente:
-m iliocostal lombar pleaca din masa comuna si se insera pe unghiurile costale
ale ultimelor 6 coaste
-m iliocostal toracic leaga ultimele 6 coaste cu primele 6 coaste
-m iliocostal cervical cu insertie pe coastele 3-4 si pe tuberculii post ai
ultimelor 4 procese transverse cervicale.
M.longisimul dorsal
Situal de-a lungul santurilor vertebrale,medial de m.iliocostal.
Intins de la masamusculara comuna pana la mastoida ; uneste bazinul cu
coastele si procesele transverse ale vertebrelor perezentand 3 componente:
-m longisimul toracic leaca de la masa comuna si se insera pe procesele
costiforme ale vertebrelor lombare , pe coaste si pe procesele accesorii
-m.longisimul cervical cu origine pe procesele transverse ale primelor 5
vertebre toracale dupa care se insera pe tuberculii post ale ultimelor 5 vertebre
cervicale
-m longisimulcapului(micul complex)cu origine pe procesele transverse ale
primelor 3-4 vertebre toracale si ultimelor 6 vertebre cervicale si se vor insera
pe mastoida.
Muschiul spinal
Prezinta 3 componente:
-m.spinal toracic cu originea pe procesele spinoase ale primelor 2 vertebre
lombare si ultimelor 2 vertebre toracale si se insera pe procesele spinoase ale
primelor 7-8 vertebre cervicale
-m.spinal cervical cu originea pe procesul spinos al C7 si se insera pe procesul
spinos al axisului
-m.spinalul capului
Muschii spatelui :planul 4
Muschiul transverso-spinalul
Se imparte in 3 componente:
-m.semispinal alcatuit din 3 muschi :semispinalul toracic cu origine pe procesele
transverse ale ultimelor 6 vertebre toracice si se insera pe procesele spinoase ale ultimelor
2 vertebre cervicale si primele 4 toracalelseminspinalul cervical cu origine pe procesele
transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si se termina pe procesele spinooase ale
vertebrelor cervicale 2-5 ; semispinalul capului (marele complex) cu origine pe procesele
transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si a ultimelor 5 vertebre cervicale si se insera
pe occipital intre cele 3 linii nucale.
-m.multifizi umplu santul vertebral de la sacrum pana la axis
-muschii rotatori leaga radacina proceselor transverse cu radacinea proceselor spinoase
sau cu lamele vertebrale subiacente(m rotatoro scurti) sau cu cele de-a doua vertera
superioara (m rotatori lungi) contribuind la echilibrarea capului.
Muschii spatelui : planul 5
Muschii interspinosi fac legatura dintre 2 procese spinoase vecine
Muschii inter-transversari sunt mici si leaga procesele transverse intre ele
Muschii suboccipitali
Muschii anterococcigieni
Segmentul suprapectoral:
Artera patrunde in groapa axilara prin varful acesteia, care are aspectul unei fante
transversal, delimitata de clavicula si de prima coasta cu prima digitatie a dintatului anterior.
Artera este flancata medial de vena axilara, care este de aproximativ 3 ori mai voluminoasa
decat artera, pe care o acopera partial pe fata sa anterioara. Lateral de artera se gasesc
fasciculele plexului brachial: fasciculele antero-lateral si antero-medial sunt net latero-
arteriale, iar fasciculul posterior, cel mai voluminos, se va etala sub artera, in ungiul pe care il
formeaza artera cu prima coasta.
Continuandu-si traiectul pana la marginea superioara a micului pectoral artera va
merge pe primele doua coaste dublate de digitatiile corespunzatoare ale dintatului anterior. In
aceasta prima portiune artera strabate peretele medial al fosei axilare. Artera este acoperita de
catre insertia claviculara a pectoralului mare, sub care se afla muschiul subclavicular si fascia
clavi-pectorala.
Intre marginea superioara a pectoralului mic si muschiul subclavicular se delimiteaza
un triunghi cu baza pe peretele thoracic, triunghiul subclavicular, a carui suprafata este
formata de fascia clavi-pectorala si in profunzimea caruia, la mijlocul claviculei descoperim
artera axilara: este triunghiul de legatura al arterei axilare. In aceasta regiune artera coboara
intre fasciculele plexului brachial situate lateral si vena axilara situate medial. In aceasta
portiune vena axilara primeste venele cefalica, toraco-acromiala si anastomoza preclaviculara
cu vena jugulara externa, toate aceste ramuri venoase gasindu-se anterior arterei. Tot anterior
arterei se gasesc nervii muschilor pectorali mare si mic, intre care se stabileste o anastomoza
puternica dispusa transversal.
Segmentul retropectoral:
Artera paraseste planul costal si are raport posterior cu muschiul subscapular si apoi
este ridicata de capul humeral, raport foarte important in luxatiile antero-mediale ale
umarului. La nivelul segmentului sau retropectoral, artera devine organul principal al axilei, in
jurul careia se grupeaza celelalte elemente. Vena axilara este situata tot medial de artera, dar
usor inferior acesteia. Anterior arterei se afla pectoralul mic cu fascia sa si muschiul pectoral
mare. Importante sunt raporturile cu fasciculele plexului brachial. Fasciculul radio-circumflex
ramane posterior arterei, fasciculele antero-medial si antero-lateral plasandu-se medial si
respective lateral fata de artera. Din fasciculele anterioare se desprinde cate o radacina care
vor forma furca nervului median, artera fiind cuprinsa intre cele doua radacini ale nervului.
De cele mai multe ori furca nervului median nu este situata strict anterior arterei, ci usor
lateral acesteia, radacina mediala a nervului median incrucisand oblic artera pe fata sa
anterioara. Din acest segment retropectoral al arterei se formeaza deja ramurile terminale ale
plexului brahial.
Segmentul infrapectoral:
Se intinde de la marginea inferioara a micului pectoral la marginea inferioara a marelui
pectoral, reprezentand portiunea cea mai lunga si in acelasi timp cea mai accesibila a arterei.
Artera are rapoarte posterior cu muschii dorsal mare si rotund mare, precum si cu nervii
acestor muschi, care reprezinta ramuri colaterale dorsale ale plexului brahial. De asemenea,
posterior se afla nervii radial si axillar.
Anterior arterei se afla tendonul pectoralului mare si ligamentul suspensor al axilei.
Sub pectoralul mare, muschiul coracobrahial se apropie progresiv de artera, tinzand sa ajunga
din pozitia laterala fata de artera, anterior acesteia, marginea mediala a muschiului constituind
un reper important pentru descoperirea arterei in segmentul sau infrapectoral.
Medial, artera are raporturi cu vena axilara, cu nervii ulnar, cutanat brahial medial,
cutanat antebrahial medial si cu muschiul dintat anterior. Nervul ulnar tinde sa se dispuna in
unghiul diedru posterior format de artera si vena axilara, iar cutanatul antebrahial medial este
situate antero-medial fata de artera. Artera poate fi palpate pe peretele lateral al axilei,
deasupra reliefului format de muschiul coracobrahial.
Lateral artera are raporturi cu nervii median, musculocutan si cu muscii coracobrahial
si capul scurt al bicepsului brahial. Nervul musculocutan paraseste artera pentru a perfora
muschiul coracobrahial, iar nervul median este veritabilul satelit al arterei, coborand antero-
lateral fata de artera, intre ea si marginea mediala a coracobahialului, constituind un reper
pentru legatura arterei axilare.
Ramuri colaterale:
-ramuri subscapulare
-artera toracica suprema
-artera acromio-toracica
-artera toracica laterala
-artera subscapulara
-artera circumflexa humerala anterioara
-artera circumflexa humerala posterioara
Ramurile subscapulare, variabile ca numar si dimensiuni, sunt destinate muschiului
subscapular, luand nastere din segmentul retropectoral al arterei axilare.
Artera toracica suprema sau artera toracica superioara, se desprinde de pe fata
anterioara a primului segment al arterei axilare, la marginea inferioara a muschiului
subclavicular. Este un ram inconstant, putand lipsi. Cand exista, de la origine se indreapta
anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala distribuindu-se primului intercostal, dintatului
anterior, portiunii superioare a pectoralilor si a regiunii mamare. Artera poate lua nastere si
din toraco-acromiala.
Artera toraco-acromiala sau artera acromio-toracica se desprinde in unghi drept de pe
fata anterioara a axilarei, la nivelul marginii superioare a muschiului mic pectoral. De la
origine se indreapta anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala, dupa care se imparte in patru
ramuri:
1. Ramul acromial, cel mai voluminos, se indreapta lateral sub muschiul deltoid si
vascularizeaza acest muschi si articulatiile umarului; ramul acromial ia parte la
formarea retelei arteriale acromiale
2. Ramul clavicular, ram subtire, destinat claviculei si muschiului subclavicular
3. Ramul deltoidian merge in santul delto-pectoral si se distribuie muschilor deltoid
si pectoral mare
4. Ramul pectoral sau ramurile pectoral se afla intre cei doi pectorali pe care-I
vascularizeaza, dand ramuri si pentru muschiul dintat mare
Artera subscapulara, numita si artera scapulara inferioara sau infrascapulara, reprezinta ramul
colateral cel mai voluminous al arterei axilare, care ia nastere la nivelul marginii inferioare a
muschiului subscapular, caruia ii furnizeaza cateva ramuri vasculare. Se indreapta oblic
infero-lateral si se imparte in doua ramuri:
1. Artera toraco-dorsala sau ramul medial, continua traiectul arterei subscapulare,
coboara intre dintatul anterior si dorsalul mare pe care-I vascularizeaza, dand
ramuri si pentru rotundul mare si muschii intercostali externi
2. Artera circumflexa a scapulei sau ramul lateral se angajeaza in triunghiul birondo-
tricipital si se imparte in trei ramuri:
a) Anterior, care se distribuie muschiului subscapular
b) Posterior, care se ramifica pe fata profunda a muschiului supraspinos pe care-l
vascularizeaza si se anastomozeaza cu ramul supraspinos al arterei
subscapulare
c) Descendent, care merge de-a lungul marginii laterale a scapulei, pana la
unghiul inferior al acesteia, unde se anastomozeaza cu ramul terminal al arterei
scapulare posterioare
Artera toracica laterala, numita si toracica inferioara sau mamara laterala, ia
nastere de pe fata mediala a arterei axilare, inapoia pectoralului mic. Oblica
anterior si infero-medial, artera merge pe peretele lateral al toracelui, intre marele
pectoral si dintatul anterior pana la nivelul spatiilor intercostale V-VII, unde se
termina anastomozandu-se cu arterele intercostale anterioare. Da ramuri vasculare
pentru muschii subscapular, dintat anterior, pectoralii mare si mic, intercostali si
pentru ganglionii limfatici axilari. Prin ramurile mamare laterale participa la
vascularizatia partii laterale a glandei mamare.
Artera circumflexa humerala anterioara, deseori foarte subtire si aproape
intotdeauna mai putin voluminoasa decat cea posterioara, ia nastere de pe partea
laterala a axilarie, la nivelul marginii inferioare a subscapularului. Se indreapta
orizontal si lateral, merge pe partea anterioara a colului chirurgical humeral,
postero-inferior de coracobrahial si capul scurt al bicepsului, carora le trimite
cateva ramuri si ajungand in santul intertubercular se imparte in doua ramuri: unul
ascendant si altul lateral. Ramul ascendant urca in santul intertubercular de-a
lungul tendonului capului lung al bicepsului si se termina la nivelul articulatiei
scapula-humerale. Ramul lateral sau orizontal continua traiectul arterei, merge
profund pe sub deltoid care-l vascularizeaza si se anastomozeaza cu artera
circumflexa humerala posterioara.
Anastomozele arterei axilare: sunt frecvente si constant, se stabilesc atat la
interiorul cat si la exteriorul muschilor, cat si la nivelul scapulei si humerusului.
Caile scurte sunt reprezentate mai intai de vasele subcutanate sau cutanate,
foarte fine si greu de disecat si prin anastomozele intramusculare sau de la
suprafata muschilor. Dintre acestea din urma cea mai frecventa si cea mai
voluminoasa este anastomoza semnalata de Masse si Testut, intre artera
circumflexa humerala posterioara si artera brahiala profunda. Aceasta anastomoza
se face fie in interiorul, fie la suprafata tricepsului brahial.
Caile lungi, cele mai importante sunt cele prin inosculatie. Cea mai frecventa
este cea dintre scapulara posterioara si artera circumflexa a scapulei, care se
gaseste pe fata profunda a subspinosului, in apropierea unghiului inferior al
scapulei. O a doua anastomoza prin inosculatie se stabileste intre artera scapulara
inferioara si ramul acromial al arterei toraco-acromiale, la nivelul fetei inferioare a
partii laterale a acromionului. Se mai stabilesc anastomoze prin inosculatie intre
ramurile toracice ale arterelor toracica laterala, scapulara inferioara si toraco-
acromiala cu ramurile parietale ale intercostalelor si arterei toracice interne.
Importante sunt si anastomozele ce pot fi disecate la nivelul fosei subscapulare, la
nivelul foselor supra si subspinoasa. Anastomozele intre cele trei artere scapulare
formeaza cercul arterial periscapular.
Retelele anastomotice periscapulara si pericervicala
Reteaua arteriala periscapulara
Se formeaza prin anastomoza celor 3 artere scapulare,superioara sau
suprascapulara,posterioara sau descendenta,ambele ramuri din artera subclaviculara si artera
subscapulara sau infrascapulara,ram din artera axilara.
Artera suprascapulara trece pe deasupra incizurii coracoidiene,inconjoara marginea laterala a
spinei omoplatului si infraspinos se anastomozeaza cu scapulara inferioara.
Scapulara posterioara sau descendenta coboara de-a lungul marginii mediale a
scapulei si la varful acesteia se anastomozeaza cu terminatia scapularei inferioare.La formarea
acestei retele participa si artera acromio-toracica care se anastomozeaza cu
suprascapulara.Aceasta retea anastomotica prezinta anastomoze transversal, de regula una
supraspinoasa si 2-3 infraspinoase.
In jurul colului chirurgical al humerusului intre cele 2 artere circumflexe humerale,
anterioara si respective posterioara, se formeaza o anastomoza circulara , reteaua sau cercul
arterial al colului chirurgical, la care participa si ramuri din arterele acromio-toracica, brahiala
profunda si scapulara inferioara.
Reteaua arteriala pericervicala
O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la
nivelul umarului de catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere
circumflexe humerale, retea arteriala la formarea careia participa si ramuri din artera brahiala,
brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara inferioara.
Artera brahiala
Traiect si directie
-continua artera axilara, intinzandu-se de la marginea inferioara a marelui pectoral pana in
fosa cubitala, nivel la care se bifurca in 2 ramuri terminale: unul lateral, artera radiala si
celalalt medial, artera ulnara
Raporturi
La brat:
-anterior coracobrahial(superior) si de marginea mediala a bicepsului(inferior)
-posterior capul medial al tricepsului(superior) si pe muschiul brahial(inferior)
-medial- fascia brahiala si pielea
-lateral merge pe marginea mediala a coracobrahialului, iar inferior se afla intre biceps si
brahial
Fascia brahiala si expansiunile sale formeaza pe marginea mediala a bratului o teaca
aponevrotica, numita canalul brahial, prin care trec artera brahiala cu venele sale satellite,
nervul median si numai pe o portiune a canalului, nervii ulnar si cutanat antebrahial medial
In fosa cubitala artera brahiala se afla situata in santul bicipital medial.
-anterior-expansiunea aponevrotica a bicepsului
-posterior-muschiul brahial
-medial are raport cu rotundul pronator
-lateral are raport cu tendonul muschiului biceps
Pe tot parcursul sau artera brahiala este insotita de doua vene satellite, una mediala si
cealalta laterala, legate prin anastomoze transversal.
Artera are raporturi cu patru nervi:
-nervul cutanat antebrahial medial situat antero-medial
-nervul radial situat posterior
-nervul ulnar situat medial
-nervul median situate initial lateral arterei, apoi o incruciseaza anterior si ajunge pe fata
mediala a acesteia
Ramuri colaterale
-artera brahiala profunda
-artera colaterala ulnara superioara
-artera colaterala ulnara inferioara
-ramuri musculare si artera nutritiva a humerusului, cand aceasta din urma nu isi are originea
in artera brahiala profunda
Artera brahiala profunda sau artera colaterala laterala ia nastere la marginea inferioara
a rotundului mare si se indreapta oblic infero-lateral si posterior, impreuna cu nervul radial
perforeaza septul intermuscular lateral si ajunge in santul nervului radial. Artera brahiala
profunda da urmatoarele ramuri colaterale:
1. Arterele nutritive ale humerusului
2. Ramul deltoidian, pentru muschiul deltoid si se anastomozeaza cu ramul descendent al
arterei circumflexe humerale posterioare
3. Artera colaterala mijlocie participa la formarea retelei arteriale a cotului,
anastomozandu-se cu artera recurenta radiala posterioara
4. Artera colaterala radiala se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara
participand la formarea retelei arteriale a cotului
Artera colaterala ulnara superioara traverseaza septul intermuscular medial impreuna cu
nervul ulnar si ajunge in regiunea posterioara a bratului si deasupra epicondilului medial se
anastomozeaza cu artera recurenta ulnara posterioara, ram al arterei ulnare.
Artera colaterala ulnara inferioara se imparte in doua ramuri: anterior care trece anterior
de epicondil pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara anterioara si posterior, care merge
posterior epicondilului pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara posterioara.
Ramurile musculare se distribuie muschilor biceps, coracobrahial, brahial, deltoid si
capului medial al tricepsului.
Artera nutritiva a humerusului care se angajeaza in gaura nutritiva a humerusului
Pachetele vasculo-nervoase ale bratului
La nivel brahial: artera brahiala cu cele 2 vene satelite ce flancheaza artera si nervul
median.Nervul in jumatatea superioara a bratului se gaseste lateral de artera,o incrucisaza
anterior,dispunandu-se in jumatatea inferioara a bratului medial de artera brahiala.Muschiul
satelit al PVN este bicepsul, marginea mediala a acestuia servind pentru descoperirea PVN-
ului.
Artera radiala
Traiect si directie
-ramura de bifurcatie laterala a arterei brahiale
-se intinde din fosa cubitala pana la partea profunda a fetei palmare a mainii
-initial oblica infero-lateral, apoi devine aproape vertical si coboara pana la procesul stiloid al
radiusului
-inconjoara procesul stiloid, ajunge in primul spatiu intermetacarian apoi in regiunea palmara
unde se anastomozeaza cu ramul profund al arterei ulnare, formand arcul palmar profund
Raporturi
1. La nivelul antebratului se afla in santul format lateral de brahioradial, medial de
rotund pronator si inferior de flexorul radial al carpului.
-posterior-muschii brahial si biceps, supinator, rotund pronator, flexorul superficial al
degetelor, lungul flexor al policelui si patratul pronator
-anterior este acoperita de brahioradial(superior) apoi artera devenind subfasciala parcurge
santul pulsului(cuprins intre tendoanele brahioradialului si flexorului radial al carpului, stand
pe flexorul lung al policelui si patratul pronator). Artera este insotita de doua vene satelite.
2. La nivelul gatului mainii
-sta pe ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si pe fata dorsala a scafoidului si
trapezului, ajunge in tabachera anatomica, nivel la care este situate pe fata dorsala a
trapezului. Strabate extremitatea superioara a primului spatiu intermetacarpian, ajungang pe
fata palmara a mainii.
Ramurile colaterale
-un numar mare de ramuri colaterale subtiri si scurte pentru radius, muschii invecinati si
tegumentelor regiunii laterale a antebratului. Ramurile sale colaterale principale sunt
recurenta radiala anterioara, ramul carpian palmar, ramul palmar superficial, ramul carpian
dorsal si artera principala a policelui.
Artera recurenta radiala(artera recurenta radiala anterioara) merge prin santul bicipital
lateral, delimitat medial de muschii brahial si biceps, iar lateral de muschii brahioradial, lung
extensor radial al carpului si scurt extensor radial al carpului.
Ramul carpian palmar(artera transversa anterioara a carpului) se desprinde din radiala
la marginea inferioara a patratului pronator, indreptandu-se transversal spre partea mediala
unde se anastomozeaza cu ramul similar al arterei ulnare.
Ramul carpian dorsal ia nastere in tabachera anatomica. Ea se indreapta pe fata dorsala
a mainii si se anastomozeaza cu un ram similar din artera ulnara, formand arcada dorsala a
mainii. Din aceasta arcada se desprind ramuri ascendente pentru fata posterioara a articulatiei
pumnului si descendente formand cele trei artere metacarpiene dorsale sau arterele interosoase
dorsale, corespunzatoare ultimelor trei spatii intermetacarpiene. Fiecare artera metacarpiana
dorsala se imparte in doua ramuri: arterele digitale dorsale, care se termina pe fata dorsala a
degetului corespunzator.
Artera principal a policelui sau artera dorsala a policelui merge pe fata dorsala a
primului metacarpian si se imparte in doua artere digitale: una pentru police si alta care va
merge pe marginea laterala a indexului, numita artera radiala a indexului.
Portiunea terminala a arterei radiale formeaza la nivelul regiunii palmare arcul palmar
profund prin anastomoza cu ramul palmar profund al arterei ulnare.
Artera ulnara
Traiect si directie
-ramul medial de bifurcatie al arterei brahiale
-este mai voluminoasa decat radiala
-se intinde de la fosa cubitala pana la fata palmara a mainii unde se termina anastomozandu-se
cu ramul palmar superficial al radialei, formand arcul palmar superficial
-initial oblica infero-medial pana la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a fetei mediale a
antebratului, apoi devine vertical si coboara pana la marginea inferioara a retinaculului
flexorilor, nivel la care se indreapta infero-lateral pentru a forma arcul palmar superficial.
Raporturi
1. La nivelul treimii superioare a antebratului
-anterior-rotundul pronator si flexorul superficial al degetelor
-posterior-tendonul muschiului brahial, iar sub acesta cu muschiul flexor profund al degetelor
Nervul median incruciseaza anterior artera si se plaseaza lateral de artera
2. In doua treimi inferioare ale antebratului
-posterior-flexorul profund si patratul pronator
-anterior-fascia antebrahiala profunda
Trece pe sub flexorul superficial si vine in raport cu muschiul flexor ulnar al carpului,
care este muschiul satelit al arterei si care o acopera.
3. La nivelul gatului mainii trece lateral de pisiform, pe fata anterioara a retinaculului
flexorilor.
Pe tot parcursul sau, artera ulnara este insotita de doua vene satellite, iar numai in portiunea sa
vertical de nervul ulnar, care este situat medial de artera.
Ramurile colaterale
-artera recurenta ulnara
-artera interosoasa comuna-ramul carpian palmar
-ramul carpian dorsal
-ramul palmar profund
Artera recurenta ulnara:
-se bifurca in doua ramuri anterior care se anastomozeaza cu ramul anterior al arterei
colaterale ulnare inferioare si posterior se anastomozeaza cu artera colaterala superioara a
brahialei si cu ramul posterior al colateralei inferioare, de asemenea ram colateral al arterei
brahiale
Artera interosoasa comuna se desprinde de pe fata posterioara a arterei ulnare si se
imparte in doua ramuri: anterior si posterior.
Artera interosoasa anterioara coboara vertical anterior membrane interosoase, trece pe
fata profunda a patratului pronator si se termina pe fata dorsala a gatului mainii,
anastomozanduse cu interosoasa posterioara si ramuri ascendente din arcada dorsala a
carpului. Da numeroase ramuri vecine, un ram subtire ce se alatura medial mervului median
pe care-l insoteste pana la gatul mainii, artera nervului median.
Artera interosoasa posterioara traverseaza spatiul interosos deasupra membrane
interosoase si merge intre cele doua planuri musculare ale regiunii posterioare a antebratului.
Coboara pana la nivelul gatului mainii si se anastomozeaza cu interosoasa anterioara si cu
ramuri din arcada dorsala a carpului. Da ramuri muschilor vecini si un ram mai important:
artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala posterioara care se anastomozeaza
posterior epicondilului lateral cu artera colaterala radiala a brahialei profunde.
Ramul carpian dorsal ia nastere deasupra capului ulnei si ajunge pe fata dorsala a
gatului mainii si se anastomozeaza deasupra patratului pronator cu ramul corespunzator din
artera radiala.
Ramul palmar profund patrunde in eminenta hipotenara, se indreapta lateral si se
anastomozeaza cu terminarea arterei radiale formand arcul palmar profund.
Portiunea terminal a arterei ulnare se anastomozeaza la nivelul fetei palmare a mainii
cu ramul palmar superficial al radialei, pentru a forma arcul palmar superficial.
Reteaua arteriala a cotului
Articulatia cotului este inconjurata de o bogata retea arteriala.
Cele doua ramuri ale arterei brahiale profunde, artera colaterala medie si artera
colaterala radiala, se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara(ram din radiala),
respective cu artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala posterioara(ram din
artera interosoasa posterioara) pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana laterala.
Pe fata mediala a articulatiei, artera colaterala ulnara superioara si cele doua ramuri ale
a rterei colaterale ulnare inferioare, se anastomozeaza cu cele doua ramuri, anterior si
posterior, ale arterei recurente ulnare, pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana
mediala. Cele doua retele arteriale sunt unite intre ele prin anastomoze anterioare si
posterioare, constituindu-se astfel reteaua articulara a cotului.
Pachetele vasculo-nervoase ale antebratului
La nivelul antebratului exista 5 pachete vasculo nervoase,4 anterioare si unul
posterior.
Anterior: PVN median format din nervul median, artera nervului median ram din interosoasa
anterioara si cele 2 vene satelit.Muschiul satelit este flexorul superficial al degetelor in teaca
caruia pe fata profunda se afla PVN-ul.
PVN radial format din artera radiala cu cele 2 vene satelite, nervul radial(ramul
anterior terminal senzitiv al nervului radial).Muschiul satelit este brahioradialul. In partea
inferioara a antebratului artera radiala se gaseste in santul pulsului, delimitat intre tendoanele
brahioradialului si flexorului radial al carpului, la nivelul caruia se ia pulsul.
PVN ulnar pe partea mediala a antebratului, format din artera ulnara cu cele 2 vene
satelite si nervul ulnar.Muschiul satelit fiind flexorul ulnar al carpului.
PVN interosos anterior format din artera interosoasa anterioara cu cele 2 vene satelite
si din nervul interosos, ram din nervul median.El este PVN profund care se afla pe membrana
interosoasa, intre muschii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui.
Posterior: PVN interosos posterior format din artera interosoasa posterioara cu venele satelite
si nervul interosos posterior care este ramul terminal posterior motor al nervului radial.Este
situata intre planul muscular superficial si planul muscular profund al muschilor posterior ai
antebratului.
Arcul palmar superficial
Se formeaza prin anastomoza dintre terminarea arterei ulnare cu ramul palmar
superficial al arterei radiale.
Raporturi
Arcul palmar superficial este situate imediat sub fascia palmara superficiala si
incruciseaza fata anterioara a tendoanelor flexorilor degetelor si ramurile terminale ale
nervului median si ulnar.
Ramuri colaterale
Arcul palmar superficial nu da nici un ram din partea sa concava. Din convexitate iau
nastere patru ramuri: arterele digitale palmare commune care se indreapta spre ultimele patru
degete furnizand: prima, a doua, a treia si a patra artera digitala, dinspre medial spre lateral.
Ajunsa la nivelul comisurii interdigitale fiecare artera se bifurca in doua artere digitale
palmare proprii.
Arcul palmar profund
Se formeaza prin anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul palmar
profund al arterei ulnare.
Raporturi
Arcul palmar profund este situate anterior extremitatii proximale a metacarpienelor si
a spatiilor intermetacarpiene, avand anterior tendoanele flexorilor si fascia palmara
superficiala. Arcul palmar profund descrie o curba cu concavitatea in sus, dispusa la 0,5-1 cm
deasupra celui superficial. Emite colaterale prin concavitatea sa, prin convexitate si prin fata
sa posterioara.
Din concavitatea sa emite ramuri ascendente sau articulare pentru oasele carpiene si
articulatiile lor.
Din convexitatea arcului iau nastere ramurile descendente, care sunt reprezentate de 3-
4 artere metacarpiene palmare sau artere interosoase palmare, cate una pentru ultimele trei sau
pentru toate cele patru spatii intermetacarpiene.
Ramurile posterioare sau ramurile perforante sunt trei, se anastomozeaza cu arterele
metacarpiene dorsale, ramuri ale retelei dorsale a carpului.
Reteaua limfatica a membrului superior
Membrul superior prezinta doua retele limfatice: una superficiala si alta profunda.
Fiecare retea este formata din vase limfatice si noduli limfatici. Nodulii limfatici primesc vase
limfatice aferente si de la ei pleaca vase limfatice eferente.
Reteaua limfatica superficiala
Colecteaza limfa din regiunile suprafasciale ale membrului superior. Limfaticele
superficiale isi au originea in tegumentele membrului superior, prin retele fine situate la
nivelul mainii, antebratului si bratului. Trunchiurile limfatice importante iau nastere la nivelul
tegumentului care acopera extremitatile degetelor si fata palmara a mainii. Vasele limfatice
care iau nastere din tegumentele celorlalte regiuni ale membrului superior se vor deschide in
trunchiurile principale, la diverse nivele ale traiectului lor. Retelele limfatice ale degetelor
sunt foarte bogate pe fata palmara. Vasele limfatice se indreapta spre cele doua laturi ale
degetelor, formand de fiecare parte a degetului cate 2-3 trunchiuri limfatice care urmeaza
traiectul arterelor si venelor digitale proprii. Aceste vase se indreapta apoi spre fata dorsala a
mainii unde se anastomozeaza si formeaza reteaua limfatica dorsala a mainii. Din aceasta se
formeaza la nivelul antebratului trei grupe colectoare formate de vasele limfatice superficiale,
care vor insoti venele superficiale.
1. Limfaticele din grupul medial, atasate venei bazilice, aduna limfa de la ultimele
doua sau trei degete si de la partea mediala a mainii si merg la nodulii
supracondilieni mediali.
2. Limfaticele din grupul lateral, atasate venei cefalice, cu care merg pana la nivelul
santului delto-pectoral si ajung sub clavicula, perforeaza fascia clavi-pectorala
impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii subclaviculari.
3. Limfaticele din grupul median, atasate venei mediane, sunt plasate intre primele
doua grupe si isi continua traiectul ascendant pana la nivelul bratului, unde la
marginea inferioara a marelui pectoral, strabat fascia axilara si merg la nodulii din
grupul brahial.
Nodulii limfatici superficiali
Sunt situati pe traiectul vaselor limfatice superficiale, fiind reprezentati de nodulii
limfatici cubitali sau nodulii supracondilieni mediali si nodulii santului delto-pectoral.
Nodulii limfaici cubitali sunt in numar variabil de 1-3, fiind situati in tesutul celular
subcutanat la 4-5 cm deasupa epicondilului medial, de-a lungul venei bazilice. Acesti noduli
primesc vase aferente din grupul medial al fetei dorsale a mainii. Vasele eferente ale acestor
noduli traverseaza fascia brahiala la mijlocul bratului impreuna cu vena basilica, se unesc cu
vasele limfatice profunde impreuna cu care merg spre nodulii axilari.
Nodulii limfatici ai santului delto-pectoral sunt inconstanti. Cand exista, ei se gasesc la
partea superioara a santului delto-pectoral. Numarul lor este de 1-3. Ei primesc cateva vase
limfatice superficiale laterale, satellite venei cefalice, iar vasele lor eferente perforeaza fascia
clavi-pectorala impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii axilari subclaviculari.
Reteaua limfatica profunda
Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului superior: oase, periost,
articulatii, muschi si din reteaua limfatica superficiala.
Vasele limfatice profunde sunt atasate vaselor sanguine profunde. Ele incep la nivelul
arcurilor palmare si urca la antebrat impreuna cu vasele radiale, ulnare si interosoase
anterioara si posterioara. Aceste trunchiuri limfatice urca pana la nivelul fosei cubitale, unde
contribuie la formarea canalelor limfatice care vor insoti vasele brahiale, iar acestea se
termina in grupul brahial al ganglionilor axilari.
Ganglionii limfatici profunzi
1. Ganglioni sateliti arterelor membrului superior: sunt inconstanti, cand exista, atat
dispozitia lor cat si numarul lor sunt variabile. Cel mai frecvent se pot intalni 2-3
ganglioni limfatici de-a lungul arterei brahiale si de asemenea 1-2 ganglioni limfatici
de-a lungul arterelor radiala si ulnara. Acesti ganglioni primesc vase limfatice aferente
satellite vaselor sanguine profunde, iar vasele eferente merg la ganglionii axilari.
2. Ganglionii axilari sau nodulii limfatici axilari aduna limfa din cele doua retele
limfatice, superficiala si profunda, ale membrului superior. Ei sunt situati in tesutul
celulo-adipos al axilei. Sunt variabili ca numar(15-35), ca forma si dimensiuni. Au fost
impartiti in 5 grupe: subscapular, pectoral, lateral, central, apical.
Nodulii limfatici subscapulari sunt in numar de 6-7, situati pe peretele posterior al axilei
de-a lungul vaselor scapulare inferioare. Primeste limfaticele superficiale ale jumatatii
inferioare a cefei si a partii superioare a spatelui si limfaticele fetei posterioare a umarului si a
muschilor subiacenti. Vasele aferente ale acestor ganglioni merg la ganglionii grupului
central.
Nodulii limfatici pectorali, grupul mamar sau thoracic lateral, in numar de 4-6 situati de-a
lungul vaselor toracice laterale, pot fi impartiti in doua grupuri secundare: superior, situate la
nivelul spatiilor intercostale 2-3, inaintea arterei toracice laterale, la nivelul marginii
inferioare a marelui pectoral si inferior situate la nivelul celui de-al cincilea spatiu intercostal.
Primesc limfatice din partea antero-laterala a toracelui, de la portiunea supraombilicala a
peretelui abdominal, limfaticele muschilor subiacenti, de la glanda mamara si cateva vase
limfatice care vin de la pleura parietala. Vasele aferente merg la grupul ganglionar central.
Nodulii limfatici laterali sau grupul brahial sunt in numar de 4-5, situati pe peretele lateral
al axilei, de-a lungul fetei mediale a pachetului vascular. Primeste vase limfatice superficiale
si profunde ale membrului superior, cu exceptia limfaticelor satellite venei cefalice care se
termina in ganglionii din santul delto-pectoral si mai ales in ganglionii subclaviculari. Vasele
eferente se termina in ganglionii centrali cat si in cei subclaviculari.
Nodulii limfatici centrali sau intermediari sunt in numar de 3-5 fiind situati in portiunea
mijlocie a axilei, cuprinsi in curb ape care o descrie vena toracica laterala la varsarea sa in
vena axilara. Acesti noduli primesc limfa de la cele trei grupe ganglionare descrise anterior.
Nodulii limfatici apicali sau grupul subclavicular sunt in numar de 5-12, fiind situati in
varful axilei pe fata mediala a venei axilare, corespunzand primelor doua coaste, imediat sub
clavicula. Acesti noduli primesc vase eferente de la grupul central, dar si direct de la celelalte
grupe axilare. Primesc vase limfatice superficiale care vin cu vena cefalica si inconstant pot
primi cateva vase limfatice care vin de la mamela. Vasele eferente se reunesc in 1-3 trunghiuri
care trec intre vena subclaviculara si muschiul subclavicular, patrund in fosa supraclaviculara
si se varsa in marea vena limfatica la dreapta si in ductul toracic la stanga.
Venele profunde ale membrului superior
Venele profunde insotesc arterele. Ele sunt in numar de doua pentru fiecare artera si au
acelasi nume cu artera corespunzatoare. Numai artera axilara este insotita de o singura vena,
Cele doua vene care insotesc artera sunt unite intre ele din loc in loc prin scurte
anastomoze transversal.
Venele metacarpiene palmare- venele situate pe fata palmara a mainii si continua
venele interdigitale si se varsa in arcul venos palmar profund
Venele digitale palmare insotesc arterele digitale palmare commune si se varsa ina
rcul venos palmar superficial.
Arcul venos palmar profund dreneaza sangele in venele radiale si ulnare, care
insotesc arterele omonime. Prin unirea venelor radiale si ulnare la nivell fosei cubitale se
formeaza venele brahiale, care insotesc artera brahiala. La nivelul marginii inferioare a
subscapularului venele brahiale se unesc si constituie vena axilara, la formarea careia
participa uneori si vena basilica, care de regula se varsa in una din venele brahiale.
Vena axilara in partea interioara se afla situate medial de artera axilara, apoi
inconjoara usor artera situandu-se antero-medial fata de artera.
Formarea plexului brahial
-se formeaza prin anastomoza ramurilor anterioare ai ultimilor patru nervi rahidieni
cervicali(C5-C8) si ramul anterior al lui T1
-pot participa uneori C4 si T2
-ramul anterior al lui C5 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui C6 formand trunchiul
superior
-ramul anterior al lui C7 ramane independent si formeaza trunchiul mijlociu
-ramul anterior al lui C8 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui T1 si formeaza trunchiul
inferior
-fiecare trunchi se imparte in doua ramuri, anterioara, posterioara
-ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc formand fasciculul posterior. Acest
fascicul este format din nervul radial si axillar
-ramurile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu formeaza fasciculul lateral. Este
format din nervul musculocutan si radacina laterala a nervului median
-ramul anterior al trunchiului inferior formeaza singur fasciculul medial din care fac parte:
radacina mediala a nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat antebrahial medial, nervul
cutanat brahial medial.
Ramurile colaterale ale plexului brahial
-sunt ramuri anterioare si posterioare
Ramurile anterioare:
-nervul pectoral lateral(al pectoralului mare) trece anterior arterei si venei axilare, perforeaza
fascia clavi-pectorala si ajunge pe fata profunda a pectoralului mare
-nervul pectoral medial(al pectoraului mic) se bifurca intr-un ram muscular pentru pectoralul
mic si un ram anastomotic care participa la formarea ansei pectoralilor
-nervul subclavicular care are doua ramuri: prima se anastomozeaza cu frenicul, a doua se
termina in portiunea mijlocie a muschiului subclavicular
Ramurile posterioare:
-nervul dorsal al scapulei(muschiul ridicator al scapulei, romboid mare si mic)
-nervul toracic lung(muschiul dintat anterior)
-nervul suprascapular(muschiul supra si subspinos, da ram pentru articulatia scapula-
humerala)
-nervul superior al suprascapularului
-nervul inferior al suprascapularului
-nervul toraco-dorsal(muschiul dorsal mare)
-nervul rotundului mare(muschiul rotund mare)
Nervul axillar
Origine:
-in fasciculul posterior(C5-C6), se termina la nivelul umarului
Traiect si rapoarte:
-la origine nervul se gaseste lateral de radial, posterior de artera axilara si anterior muschiului
subscapular, apoi merge infero-lateral, strabate patrulaterul bicipito-humero-tricipital,
inconjoara orizontal colul chirurgical al humerusului dinspre posterior spre anterior si ajunge
pe fata profunda a deltoidului unde se termina
Ramuri colaterale:
-ramuri articulare- pentru partea antero-inferioara a articulatiei umarului
-ramuri musculare- pentru muschiul subscapular si rotund mic
-nerv cutanat brahial lateral superior(nerv cutanat al umarului) pentru tegumentele portiunii
postero-laterale a umarului si supero-laterale a bratului
Ramuri terminale:
-ram muscular pentru articulatia umarului, inerveaza muschiul deltoid
Nervul radial
Origine:
-fibrele sale provin din C6-D1
Traiect:
-traverseaza partea inferioara a fosei axilare, ajunge la brat, trece in santul nervului radial al
humerusului, apoi in santul bicipital lateral, pana in vecinatatea interliniului articular, unde se
imparte in ramurile sale terminale
Raporturi:
-in fosa axilara-nervul este situat posterior PVN-ului, avand lateral nervul axillar
-posterior nervului se afla muschiul subscapular, dorsal mare si rotund mare
-la brat- are un traiect oblic infero-posterior si lateral, trece prin fapta humero-tricipitala, trece
pe fata posterioara a humerusului si ajunge pe fata anterioara deasupra epicondilului lateral.
Ramuri colaterale:
-nerv cutanat brahial posterior(ram cutanat medial) pentru tegumentele regiunii postero-
mediale a bratului
-nerv cutanat brahial latero-inferior inerveaza tegumentele portiunii inferioare a fetei laterale a
bratului
-ramuri musculare pentru: triceps brahial, anconeu, brahio-radial, lung extensor radial al
carpului si portiunea laterala a nervului brahial
-nerv cutanat posterior al antebratului(ram cutanat lateral) pentru tegumentele din partea
mijlocie a regiunii posterioare a antebratului
-nerv subscapular si nerv toracodorsal
Ramuri terminale:
Ramurile superficiale(anterioare) sensitive:
-perforeaza fascia, da ram communicant ulnar si se termina cu 3 nervi digitali dorsali, din care
vor lua nastere 5 nervi digitali dorsali proprii: primul nerv digital dorsal comun sau lateral
formeaza nervul digital propriu dorsal lateral al policelui si da si un filet, al doilea nerv digital
dorsal comun sau mijlociu se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al policelui si nerv
digital propriu dorsal lateral al primei falange, al treilea nerv digital dorsal comun sau medial
se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al indexului si nerv digital dorsal propriu
lateral al mediusului.
Ramurile profunde(posterioare) motorii:
-da un ram pentru scurtul extensor radial al carpului
-traverseaza muschiul supinator si ajunge pe fata posterioara a antebratului luand numele de
nerv interosos antebrahial dorsal dand ram pentru: extensorul degetelor, extensorul degetului
mic, extensorul ulnar al carpului, lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui,
lungul extensor al policelui si extensorul indexului
Nervii cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial
Nervul cutanat antebrahial medial
Origine:
-in fasciculul medial C8-D1 deasupra originii nervului ulnar
Traiect si rapoarte:
-nu coboara medial fata de artera axilara, dispunandu-se progresiv anterior acesteia si anterior
de vena axilara
-la brat nervul coboara anterior venei brahiale mediale, spre mijlocul bratului, nervul
traverseaza fascia brahiala devenind superficial, merge cu vena basilica pana in fosa cubitala,
impartindu-se in cele doua ramuri terminale ale sale
Ramuri colaterale:
-se desprind din partea inferioara a axilei si se vor distribui tegumentelor regiunii antero-
mediale a bratului
Ramuri terminale:
-ramul anterior-inerveaza ½ mediala a tegumentelor fetei anterioare a antebratului
-ramul ulnar(posterior)-se ramifica la nivelul tegumentului marginii 1/3 mediale a fetei
posterioare a antebratului
Nervul cutanat brahial medial
Origine:
-in fasciculul medial(D1), deasupra nervului cutanat antebrahial medial
Traiect si rapoarte:
-la origine nervul se afla medial de nervul cutanat antebrahial medial si de artera axilara, apoi
merge infero-medial; incruciseaza fata anterioara a venei axilare, coborand medial de ea
-la partea inferioara a axilei se anastomozeaza, apoi strabate fascia brahiala la partea
superioara a bratului si devine superficial, coborand pe fata mediala a bratului pana la nivelul
epicondilului medial
Ramuri colaterale si terminale:
-se distribuie portiunii inferioare a axilei si mediale a bratului
Nervul musculocutan
Origine:
-in fasciculul lateral al plexului brahial, lateral de artera axilara
Traiect:
-traverseaza portiunea mijlocie a coracobrahialului, se plaseaza intre muschii biceps anterior
si brahial posterior, coboara intre cei doi pana in fosa cubitala, iar la nivelul santului bicipital
lateral traverseaza fascia si devine superficial, impartit in doua ramuri terminale
Ramuri colaterale:
-nerv diafizar al humerusului
-ram vascular pentru partea distala a arterei axilara si brahiala
-ram muscular pentru coracobrahial, biceps si brahial
Ramuri terminale:
-dupa ce devine superficial, ia denumirea de nerv cutanat antebrahial lateral care se imparte in
doua ramuri, unul anterior ce inerveaza tegumentele regiunii anterolaterale a antebratului,
unul posterior ce inerveaza tegumentele regiunii posterolaterale a antebratului
Nervul ulnar in axila, la brat, cot si antebrat
Origine:
-in fasciculul medial al plexului brahial
Traiect si rapoarte:
-in fosa axilara este situate profund in interstitial dintre artera si vena axilara
-la brat superior merge pe fata postero-mediala a vaselor brahiale, lateral de care se afla
nervul median. Spre partea mijlocie a bratului, nervul ulnar cu colaterala ulnara superioara a
brahialei si cele 2 vene satelite perforeaza septul intermusculae medial si ajung pe fata
posterioara a bratului
-la nivelul regiunii posterioare a cotului, nervul trece in santul nervului ulnar
-la nivelul antebratului: situate posterior la nivelul cotului redevine anterior la nivelul 1/3
superioare a antebratului, coborand aproape vertical pana la pisiform
Ramuri colaterale:
-la brat nu da ram colaterale
-ram articular pentru partea poster-mediala a articulatiei cotului
-ram muscular pentru flexorul ulnar al carpului si celor 2 fascicule mediale ale flexorului
profund al degetelor
-ram vaascular pentru artera ulnara
Nervul ulnar la pumn si mana
-la nivelul gatului mainii este insotit lateral de vasele ulnare, ramane relatv superficial, iesind
din canalul carpian se imparte in cele doua ramuri ale sale terminale
Ramuri colaterale:
-ramul dorsal al nervului ulnar se imparte in trei nervi digitali dorsali la nivelul fetei dorsale a
mainii
-primul nerv digital dorsal formeaza nervul digital dorsal propriu medial al degetului mic
-al doilea nerv digital dorsal se imparte in colateral dorsal lateral al degetului mic si colateral
dorsal medial pentru prima falanga a inelarului
-al treilea nerv digital dorsal se imparte in doua ramuri colaterale dorsale: lateral al inelarului
si medial al mediusului, numai la nivelul primei falange
Ramuri terminale:
-se imparte inferior si lateral de pisiform in doua ramuri terminale: superficial si profund
-ramul superficial coboara anterior de eminenta hipotenara acoperit de fascia pe care o
strabate si se distribuie muschiului palmar scurt, impartit in: nerv digital palmar comun
medial care formeaza nervul digital palmar medial propriu, nerv digital palmar lateral propriu
care se imparte in doi nervi digitali palmari proprii, lateral al inelarului si medial al degetului
mic
-ramul profund insoteste ramul profund palmar al arterei ulnare, se termina prin trei filete
nervoase care se vor distribui: adductorului policelui, primilor interososi palmari si dorsali,
fasciculului profund al scurtului flexor al policelui
Nervul median in axila, la brat, cot si antebrat
In fosa axilara nervul median este situate antero-lateral fata de artera axilara. Lateral
are raport cu nervul musculocutan si muschiul coracobrahial, care este muschiul satelit al
nervului. Medial vine in raport cu nervii ulnar, cutanat antebrahial medial si cutanat brahial
medial. Anterior nervului median se gasesc muschii pectoral mic si mare, cu fasciile anexate
lor. Posterior vine in raport cu nervu radial si muschiul subscapular, iar mai jos de acesta, cu
dorsalul mare si rotundul mare.
La brat coboara in teaca aponevrotica a PVN al bratului, numita canalul brahial.
Acesta este format anterior si lateral de fasciile muschilor coracobrahial si biceps, posterior de
fascia brahialului, iar anterior si medial de fascia brahiala. In acest canal brahial se afla si
nervii ulnar si cutanat antebrahial medial. Nervul median situate lateral fata de artera brahiala
in partea superioara a bratului, incruciseaza artera brahiala pe fata sa anterioara, sub forma
unui X alungit, situandu-se in partea inferioara a bratului medial fata de artera.
In fosa cubitala nervul este de asemenea situate medial de vasele brahiale, de care
este despartit printr-un spatiu triunghiular cu varful superior, vasele indreptandu-se spre
mijlocul fosei cubitale, in timp ce nervul median ramane vertical, coborand spre fata
anterioara a epicondilului medial, fiind acoperit de expansiunea aponevrotica a bicepsului si
stand pe brahial. In continuare nervul trece printer doua capete ale insertiei proximale ale
rotundului pronator, coronoidian si epicondilian medial, fasciculul coronoidian despartindu-l
de vase brahiale. Se angajeaza apoi pe sub arcada fibroasa a flexorului superficial al
degetelor, nivel la care incruciseaza artera ulnar ape fata anterioara a acesteia si ajunge pe
linia mediana a antebratului.
La antebrat nervul coboara exact pe mijlocul fetei anterioare a antebratului,
justificandu-se astfel numele. In traiectul sau la antebrat, nervul se afla situate pe fata
profunda a flexorului superficial, chiar in teaca acestuia, avand posterior interstitial dintre
muschii flexor profund al degetelor si flexorul lung al policelui. Artera interosoasa anterior ii
trimite un ram colateral subtire care-l va insoti pana la gatul mainii, artera nervului median.
Nervul median in canalul carpian si mana
La nivelul fetei anterioare a pumnului se angajeaza in canalul carpian, trecand peste
retinaculul flexorilor. La iesirea din canal, se imparte in ramurile sale terminale.
-la nivelul fetei palmare da nastere la trei nervi digitali pamari comuni. Acestia se impart in:
primul nerv digital palmar comun: are un ram tenarian pentru muschiul scurt abductor si
opozantul policelui, al doilea ram care formeaza nervul digital prorpiu lateral al policelui, al
treilea ram care formeaza nervii digitali proprii medial al policelui si lateral al indexului
-al doilea nerv digital palmar comun: nervi digitali palmari proprii medial al indexului si
lateral al mediusului
-al treilea se imparte in nerv digital propriu medial al mediusului si lateral al radiusului
Inervatia senzitiva a membrului superior
Umarul:
-partea anterioara si postero-superioara-ramuri cutanate din plexul cervical
-partea postero-inferioara si postero-laterala-nervul axillar
Bratul:
-in partea mijlocie a fetei anterioare-nervul cutanat antebrahial medial
-posterior-nervul radial
-lateral-nervul axillar
-medial-nervul cutanat brahial medial
Antebratul:
-antero-medial-nervul cutanat antebrahial medial
-antero-lateral-nervul musculocutan
-posterior: medial-nervul cutanat antebrahial medial, lateral-nervul musculocutan, in
portiunea mijlocie-nervul radial
Mana:
-fata palmara:lateral-nervul median, mediala-nervul ulnar
-la nivelul eminentei tenare se adauga si filete din musculocutan si ramul tenarian al radialului
-fata dorsala-nervii unlar, radial si median
Face parte din articulaţiile elipsoidale. Uneşte radiusul cu rândul proximal al carpului.
Ulna nu participă, fiind separată de oasele carpului prin discul articular al articulaţiei
radioulnare distale.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
La nivelul antebratului este o cavitate de receptie numita si cavitatea glenoida a
antebratului,format din 2/3 laterale de epifiza distala a radiusului,iar in treimea mediala de
ligamentul triunghiular.Suprafata radiala este triunghiulara,cu varful pe procesul stiloid
radial.Este impartita de catre o creasta atero-posterioara,care corespunde interliniului articular
scafo-lunar in 2 suprafete:laterala si mediala care se va articula cu semilunarulEste acoperita
de cartilaj hialin.Suprafata carpiana este reprezentata din suprafetele articulare superioare ale
scafoidului,semilunarului si piramidalului.Cele 3 oase formeaza condilul carpian acoperit de
cartilaj hialin.
VASCULARIZATIA este asigurata de arterele interosoase anterioara si posterioara
sin din ramurile carpiene ale arterelor ulnara si radiala.
INERVATIA provine din nervii interososi anterior si posterior,precum si prin fibre ale
nervilor median si ulnar.
BIODINAMICA
Articulatia este sediul miscrilor mainii pe antebrat,dar aceste miscari de
flexie,extensie,lateralitate,circumductie si rotatie nu se produc numai in articulatia radio-
carpiana ci la aceste miscari participa si articulatia medio-carpiana si de aceea miscrile vor fi
descrise in ansamblul articulatiilor mainii.
Articulatia radio-carpiana
1.capsula articulară – stratul fibros se inseră în sus la periferia suprafeţei
articulare radiale şi a discului articular, iar în jos, pe periferia eliposidului
carpian la limita cartilajului articular al oaselor carpiene; stratul sinovial îl
tapeteazp pe cel fibros şi se termină la nivelul cartilajului articular care acoperă
suprafeţele artoculare;
2.lig. Palmare- au forma literei „v”, sunt formate din:
o lig. Radiocarpian- se inseră în partea superioară pe marginea ant a
suprafeţei articulare radiale şi a procesului stiloid radial, iar în partea inf
fibrele sale se îndreaptă unele spre semilunar iar altele spre osul capitat;
o lig. Ulnocarpian- se inseră pe marginea ant a discului articular şi a
fosetei ce separă capul de procesul stilod ulnar, apoi fibrele merg spre
semilunar, piramidal şi osul capitat.
3.lig. Radiocarpian dorsal- se inseră în partea sup pe marginea post a feţei
articulare radiale, iar pe partea inf pe faţa post a osului piramudal;
4.lig. Colateral radial al carpului – se inseră pe vârful procesului stiloid al
radiusului şi pe scafoid;
lig. Colateral ulnar al carpului- se inseră pe procesul stiloid al ulnei, piramidal şi pisiform
Suprafata laterala superioara este reprezentata de trohleea talara,care este mai larga anterior
decat posterior.Gatul trohleei este indreptat oblic postero anterior si medio-lateral,ceea ce
explica deviata piciorului in aceeasi directie.Versantul sau mediala este mai ingust decat cel
lateral.Maeginea sa laterala este mai ridicata decat cea mediala,prezinta la cele 2 extremitati
ale asale o stergere oblica produsa de frecarea exercitata la acest nivel de catre ligamentele
anterior si posterior ale articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intinsa in sens
antero-posterior ale articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intins in sens antero-
posterior decat suprafata tibiala si deci o portiune asa va depasi scoaba gambiera si va
corespune capsulei articulare.
Suprafata talara mediala corespune maleolei tibiale si are forma de virgula cu capul situal
anterior.
Suprafata talara laterala corespunde maleolei fibulare,are forma triunghiulara cu varful
orientat inferior si usor lateral.
Suprafetele articulare talare sunt acoperite de cartilaj hialin.Interliniul articular corespunde
unui plan orizontal care in partea laterala este situat la 2 cm deasupra varfului maleolei
fibulare,iar medial la 1 cm deasupra varfului maleolei tibiale.
Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus
fiziologic. Cand acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi
varum. Cand unghiul dintre coapsa si gamba diminua poarta numele de genum
valgum.(PICIOARE IN X)
Calcaneul poate prezenta in partea posterioara a sa o excrescenta care poarta numele de
dintele calcanean ce produce jena la merg si frecvent intre partile moi si pintene se dezvolta si
o bursa seroasa ce se poate inflama.
237.Rupturi ale meniscurilor, ligamentelor incrucisate, dezlipiri ale tendoanelor patelar
si ahilean
Posibilitatea fracturarii ligamentului patellar sau a dezlipirii ligamentului pateral de pe
tuberozitatea anterioara a tibiei. De la nivelul coapsei muschiul gracilis poate fi folosit pentru
transplant muscular, putand inlocui un muschi de la antebrat, lipsa sa la coapsa fiind supleata
de actiunea muschilor abductori. La nivelul genunchiului se pot intalni bursite suprapatelare si
infrapatelare care sunt superficiala, intre tendonul patellar si tibie si profunda sub aceasta.
Poate exista in capul lateral al gastrocnemianului un os care poarte numele de os Fabella
pe partea postero-mediala a tendonului lui Achile poate exista un corp muscular care ia
denumirea de muschi solear accesoric. Se poate produce dezlipirea tendonului lui Achile de
pe fata posterioara a calcaneului cu impotenta functionala marcata de imposibilitatea
executarii flexiei plantare si cu afectarea miscarilor piciorului si a membrului inferior, in
special a articulatiei gleznei. Se poate produce o inflamatie a bursei tendonului lui Achile-
bursita Achileana cu tumefactie, durere si jena marcata la mers.
La nivelul psoasului se poate forma un abbces care poate fi condundat cu o tuberculoza a
coloanei vertebrale si acest abbces este o infectie retro-peritoneala care uneori necesita
interventie chirurgicala.
Paralizia muschiului cvadriceps este insotita de imposibilitatea extensiei gambei pe coapsa si
o scadere a flexiei coapsei pe bazin pana la disparitia sa.
La nivelul tuberozitati ischiatice muschii ischio-gambieri aluneca pe tuberozitate prin
intermediul unei burse serosae care se poate inflama si da nastere unei bursite ischiatice,
persistenta acestei bursite poate fi urmata de aparitii de calcificari. De asemenea gluteul mare
aluneca pe trohanterul mare prin intermediul unei burse seroase ce se poate inflama dand
bursita trohanteriana.muschii ischio-gambieri pot prezenta variatii de lungime: pot fi mai
scurti sau pot fi mai lungi cu repercusiuni asupra miscarii articulatiei genunchiului.
Aponevroza epicraniana patrunde median sub forma unui triunghi intre fasciculele muschiului
frontal si il imparte in 2: stanga si dreapta. Posterior aponevroza epicraniana se intinde pana la
muschiul occipital iar in partile laterale pana la arcada zigomatica. Insertia sa posterioara fixa
permite tragerea in sus a pielii din regiunea frontala facand cute transversale.
Portiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr-un strat subtire de fibre
dispuse sub forma a 2 semiinele ce se prind pe ligamentele palpebrale.
Portiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, fibrele orientate inspre lateral si
se impart in doua fascicole care se prind in pleoape.
Are o actiune mimica si oroulu de a apara globul ocular de asemenea prin clipit distribuie si
dreneaza lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele.
II. Muschiul corugator al sprancenei e un muschi mic, puternic, fascicol care depinde de
muschiul orbicular al ochiului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din
treimea mediala. Cealalta insertie este pe portiunea nazala a osului frontal.
III. Muschiul depresor al sprancenei (coborator) este un fascicol al muschiului orbicular si are
o forma triunghiulara cu baza orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele,
varful orientat in jos si se insera pe procesul ascent al maxilei in apropierea radacinii nasului.
Prin contractie coboara capul sprancenei si este sinergist al muschiului corugator
IV. Muschiul procerus sau piramidal al nasului este mic, se insera pe piramida nazala si pe
pielea din regiunea intersprancenoasa . Prin contractie produce cute transversale si toate la
radacina nasului.
Muschiul nazal are doua portiuni. Portiunea transversala are forma triunghiulara si este
dispusa transversal pe partea cartilaginoasa a nasului. Se insera pe fata anterioara a maxilei
sub incizura nazala. Fibrele se orienteaza spre dosul nasului unde se unesc cu cele de partea
opusa printr-o aponevroza. Prin contractie apasa pe aripa nasului si comprima orificiul nazal.
A doua portiune a muschiului este portiunea alara. Insertia este comuna cu fascicolul
precedent dar e formata din fibre mai scurte care ajung pana la aripa nasului.
Acesti muschi formeaza doua sisteme. Unul central si unul periferic. Sistemul central e format
din fascicule musculare circulare dispuse in jurul orificiului bucal care alcatuiesc muschiul
orbicular al buzelor. Sistemul periferic este format din fascicule musculare, radiale, mai mult
sau mai putin individualizate. Deoarece acesti muschi intra in componenta aparatului dento
maxilar au fost numiti muschi orofaciali.
a)Muschiul orbicular al buzelor este dispus in jurul orificiului bucal si constituie suportul
buzelor. In componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la muschii invecinati. Dupa
topografia fasciculelor I se descriu doua portiuni. Portiunea marginala este alcatuita din
fascicule provenind de la muschii invecinati. La nivelul comisurii labiale fasciculele
musculare venite din directii diferite se intersecteaza si formeaza un nod muscular numit
MODIOLUS. Portiunea labiala ocupa marginea libera a buzelor si reprezinta portiunea
principala a muschiului. Cele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. Pe sectiune sagitala ele
descriu un L inversat. Portiunea orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar
portiunea verticala lunga este formata din portiunea marginala. In unghiul dintre cele doua
portiuni se gaseste artera labiala. Pe langa aceste doua portiuni musculare s-au descris si fibre
cu orientarea anteroposterioara. Numarul acestora este variabil. Densitatea lor e mai mare in
apropiere de marginea libera a buzelor. Aceste fibre alcatuiesc muschiul compresor al
buzelor. Actiunea muschiului orbicular este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin
contractia sa participa la numeroase acte fiziologice: supt, masticatie, vorbire
Muschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat profund. Singurul muschi pielos
prevazut cu fascie. Insertia fixa se realizeaza de-a lungul unei linii in forma de potcoava cu
deschiderea anterioara. Ea se gaseste pe procesele alveolare ale maxilei si mandibulei, iar
posterior pe rafeul pterigomandibular. Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre
cartilajul procesului pterigoidian si extremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele
muschiului buccinator converg spre comisura buzei de unde patrund in muschiul orbicular si
unele fibre se insera pe piele altele pe mucoasa. Fata profunda a muschiului nu este acoperita
de mucoasa. Fata superficiala in partea posterioara vine in raport cu ramura mandibulei
anterior de acasta se invecineaza cu muschiul maseter apoi e acoperit de muschii ziomatici
rizorius, ridicator al unghiului labial. Muschiul e in raport cu ramuri ale muschiului facial cu
vasele faciale si e perforat de ductul parotidian. Intre muschiul buccinator si maseter se
gaseste o masa groasa invelita intr-o foita conjunctiva subtire numita corpul adipos al
obrazului. Corpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul variabil dintre
formatiunile invecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune: cand cavitatea este plina, prin
contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limba mentine alimentele
pe arcadele dentare. Mucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica
plicaturarea mucoasei. Trage comisura inapoi atunci cand cavitatea este goala. De asemenea
are o functie mimica.
c)Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului este situat in santul nazogenian.
Muschiul se insera pe fata laterala a procesului forntal al maxilei. Fasciculele sale se termina
pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza superioara. Crin contractie ridica aripa nasului si
buza superioara.
d)Muschiul zigomatic mic este situat lateral de muschiul ridicator al buzei superioare, se
insera pe osul zigomatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea buzei
superioare. Prin contractie ridica buza superioara.
e)Muschiul ridicator al unghiului labial sau muschiul canin este situat profund si lateral de
zigomaticul mic. Se insera in fosa canina si pe comisura labiala. Prin contractie trage
comisura inspre superior si medial.
f)Muschiul zigomatic mare este un muschi lung si subtire situat superficial in regiunea
centrala a obrazului. Se insera pe fata laterala a osului zigomatic si pe comisura labiala. Prin
contractie trage comisura inspre superolateral.
g)Muschiul rizorius este situat superficial, un muschi mic de multe ori absent, are forma
triunghiulara cu varful la comisura labiala si baza inspre obraz uneori pana pe fascia
muschiului maseter. La unii indivizi are o insertie cutanata in regiunea obrazului si prin
contractie determina foseta rasului.
h)Muschiul coborator al unghiului bucal are forma triunghiulara, situat superficial. Se insera
pe linia oblica externa, iar cealalta se face prin varf pe pielea comisurii bucale. Este un muschi
coborator
i)Muschiul coborator al buzei inferioare are forma patrulatera. Este situat medial si profund
fata de muschiul coborator al unghiului bucal. Se insera in zona mediala a liniei oblice externe
si pe buza inferioara. Prin contractie trage buza in jos si o rasfrange inainte.
j)Muschiul mental este mic, puternic situat profund in muschiul coborator al buzei inferioare.
Se insera pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele au un traiect
descendent si se insera pe pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate forma fosa
barbiei.
Muschiul sternotiroidian se insera pe stern si pe primul cartilaj costal, iar insertia superioara e
pe cartilajul tiroid. El coboara laringele si osul hioid.
-Digastric
-Stilohioidian
-Milohioidian
-Geniohioidian
Muschiul digastric este alcatuit din doua pantece musculare legate printr-un tendon
intermediar legat de osul hioid. Pantecele anterior se insera in foseta digastrica de pe
mandibula. Pantecele posterior se insera in santul digastric de pe mastoida.
Actiune: cand ambele pantece se contracta este ridicat osul hioid. Pantecele anterior ia punct
fix pe mandibula ridicand osul hioid. Punctul fix este pe hioid, coboara mandibula.
Actiunea pantecelui posterior: punctul fix este pe mastoida, ridica hioidul. Punctul fix este pe
hioid, se produce extensia capului. Pantecele anterior este inervat de nervul trigemen, iar cel
posterior este inervat de facial si de glosofaringian.
2.Muschiul drept anterior al capului este de mici dimensiuni. Se insera pe procesul bazilar si
pe masa laterala a primei vertebre cervicale. E inervat de primul nerv cervical. Actiunea este
similara cu a muschiului lung al capului.
3.Muschiul lung al gatului este situat paramedian, format din 4 portiuni si anume: o portiune
verticala cu fibre pornite de pe vertebrele 2si4 cervicale cu traiect descendent. Se insera pe
ultimele 3 vertebre cervicale si pe primele 3 toracale. Portiunea oblica superioara se insera pe
procesele transverse cervicale de la 3 la 6 si pe tuberculul anterior al atlasului. Portiunea
oblica inferioara se insera pe corpul primelor 3 vertebre toracale si pe procesele transversale
ale vertebrei cervicale 5-7. Inervatia acestor fascicule musculare este asigurata de nervii
cervicali 2-6. Actiune: punctul flexor al capului si gatului. Portiunea oblica superioara roteste
capul de aceeasi parte, iar portiunea inferioara roteste capul de partea opusa.
Articulatia occipito-atloidiana
-este o articulatie de tip dublu condilian, care se realizeaza intre condilii occipitalului si
suprafetele articulare superioare ale atlasului
-condilii occipitalului, convecsi in ambele sensuri sunt dispusi pe laturile foramenului
magnum si orientate infero-lateral. Suprafetele articulare atloidiene se gasesc pe fata
superioara a maselor laterale, au o forma eliptica(de forma unei amprente de pantof) avand
extremitatea anterioara mai apropiata una de cealalta. Suprafetele articulare sunt acoperite de
cartilaj hialin si articulatia prezinta o capsula articulara mai slaba anterior si medial, puternica
posterior si lateral, unde este intarita si de un ligament occipito-atloidian lateral. Fiecare
articulatie prezinta o capsula proprie si o sinoviala proprie. Fiecare capsula este intarita de o
membrana occipito-atloidiana ant si cealalta posterioara. Membrana occipito-atloidiana
anterioara pleaca de pe suprafata bazilara a occipitalului, 2-3mm anterior de foramen magnum
si se prinde pe marginea superioara a arcului anterior al atlasului. Ea este formata din 2 foite,
una superficiala si cealalta profunda, foita superficiala fiind continuata pe partile laterale de
acel ligament occipito-atloidian lateral. Membrana occipito-atloidiana posterioara din partea
posterioara a foramenului magnum pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului.
Cele 2 membrane occipito-atloidiene impreuna cu ligamentul occipito-atloidian lateral
formeaza marele ligament occipito-atloidian al lui Dubreuil-Chambardel. Membrana occipito-
atloidiana posterioara este perforate de artera vertebrala si ramul posterior al primului nerv
spinal cervical care vor intra in cutia craniana.
-in aceasta articulatie se executa miscari de flexie-extensie si miscari de inclinare laterala, dar
de amplitudine redusa.
-intre occipital si axis nu exista o articulatie veritabila, adica cu suprafete osoase, ci exista o
legatura realizata prin intermediul ligamentelor, ligamente care unesc pe de o parte occipitalul
cu corpul axisului numite ligamente occipito-axoidiene, iar pe de alta parte occipitalul cu
dintele axisului numite ligamente occipito-odontoidiene.
-ligamentele occipito-axoidiene sunt in nr de 3, unul median si 2 laterale. Cel median merge
de pe suprafata bazilara a occipitalului pe fata posterioara a corpului axisului, in portiunea sa
mijlocie. Cele laterale, in numar de 2 pornesc de pe marginile foramenului magnum si se
termina pe fata posterioara a corpului axisului, de o parte si de alta a ligamentului median,
realizand impreuna asa numita membrana tectoria.
-ligamentele occipito-odontoidiene sunt 3, unul median si 2 laterale. Cel median se numeste si
ligamentul varfului dintelui sau suspensor al dintelui si care pleaca din partea anterioara a
foramenului magnum, terminandu-se pe varful procesului odontoid. Cele laterale se numesc si
ligamente alare, plecand de pe partile laterale ale foramenului magnum, se termina pe fetele
laterale ale dintelui axisului si au rolul de a limita miscarea de rotatie.
Rol in conventia acestor articulatii il au si ligamentele longitudinale vertebrale anterior,
respectiv posterior.
Studii EMG au aratat ca fasciculul superior al p teri goidianul ui extern se contracta inaintea
celui inferior in miscarea de propulsie si deschidere. Pteri-goidianul extern participa nu numai
la protractii si diductii ci si in miscarile de ridicare a mandibulei. Revenirea meniscului in
glena este o miscare pasiva, determinata de revenirea condilului sub actiunea elevatorilor si de
elasticitatea fraului meniscal posterior. in aceste conditii, contractia usoara a fasciculului pte-
rigoidian superior are rolul de a preveni o revenire brusca a meniscului in glena sub actiunea
elevatorilor si elasticitatii fraului meniscal posterior
Aceste elemente de fiziologie menisco-pterigoidiana explica producerea zgomotelor
articulare, patogenia luxatiilor temporo-mandibulare, aparitia disfun-ctiilor temporo-
mandibulare in conditia unor mici tulburari de ocluzie.
Deplasarile mandibulei sunt necesare in toate functiile sistemului oro-faciat.
in timpul masticatiei, daca aceasta se face bilateral, mandibula poate fi considerata ca
actioneaza ca o parghie de gradul III (punctul de sprijin in condil, forta la mijloc, Ia nivelul
gonionului si apofizei coronoide, iar rezistenta la nivelul arcadei dentare, deci la cealalta
extremitate a parghiei). in aceste conditii se exercita o forta puternica la nivelul articulatiei
temporo-mandibulare.
Cand masticatia se face unilateral, condilul de partea activa este mai putin solicitat, deoarece
participa in cealalta jumatate a mandibulei (de balans in aceasta miscare) si mandibula este
transformata intr-o parghie de gradul II deoarece se adauga si forta musculara de pe partea de
balans, care pe langa faptul ca mareste forta, reduce si sarcina condilului de partea opusa.
Cand mandibula actioneaza ca o parghie de gradul III, fortele sunt egal repartizate de fiecare
parte. Cu cat rezistenta alimentara este mai posterioara, cu atat presiunea exercitata la nivelul
condililor este mai mare.
in activitatea unilaterala a mandibulei (parghie de gradul II), bolul alimentar deplasandu-se
dinainte-inapoi, presiunea se reduce la condilul de partea activa, putand deveni chiar negativa
(tractiunea pe capsula in loc de presiune), in timp ce presiunea la condil de partea de balans
ramane inalta.
Deci: ATM - este sediul de receptionare si transmitere catre scheletul cranian al unor forte
puternice.
Teoria lui Marsh Robinson sustine ca la nivelul ATM nu se exercita nici o forta. Toate fortele
se transmit in regiunea arcadelor dentare. Deplasarile mandibulei se fac prin echilibrul fortelor
musculare antagoniste si protagoniste, realizat prin jocul controlat al reflexelor nervoase, atat
in pozitia de repaus a mandibulei cat si in diversele ei miscari. In teoria Robinson nu se ia in
considerare rolul pterigoidianului extern.
Repciuc, considera ATM ca o articulatie de conducere musculara iar zonele articulare
influenteaza elementele miscarii.
In cursul miscarilor fiziologice nu este posibila o pierdere de contact a suprafetelor articulare,
vidul articular, datorita presiunii atmosferice» asigura deplasarea elementului osos in
articulatie dupa terminarea miscarii.
Studii de mecanica musculara arata ca presiunea condilului la nivelul cavitatii glenoide nu
poate fi importanta. insa, in pozitie de ocluzie centrala, analizele de mecanica musculara au
aratat ca iau nastere forte ce sunt indreptate spre ATM, iar condilul apasa mai puternic pe
rebordul posterior al fosei articulare care este ingrosat, in general, toata circumferinta fosei
articulare este supusa la solicitari, ce pot modela condilul.
Studii complexe ale functionalitatii ATM arata ca:
presiunea cea mai mare este absorbita la nivelul arcadei dentare;
o parte din forte pot fi transmise si de-a lungul osului mandibular spre ATM;
alte forte se propaga prin fasciile musculare, in special fascia muschiului temporal.
Conformatia ATM prezinta modificari succesive in raport cu varsta, modificari ce sunt intr-o
stransa corelatie cu fenomenele dentitiei, ATM ar fi complet formata la 25 de ani. Eruptia
dintilor temporari se insoteste de modificari in jocul muscular cu instalarea unor noi reflexe.
Cu varsta, au loc dezvoltarea tuberculului articular si a capului condilului.
La nivelul ATM pot avea loc modelari functionale ce includ conformatia cavifatii glenoide si
a tuberculului articular, dezvoltarea si conformatia condilului mandibular.
Tratamentele cu aparate ortodontice pot determina modificari Ia nivelul ATM;
resorbtii pe suprafetele de contact cu presiune;
apozitie compensatoare pe versantele opuse presiunii;
restructurarea condilului ca si a restului osului mandibular;
modificari ale cavitatii glenoide.
2,1- Miscarile ATM pentru deschiderea gurii
In miscarea de deschidere a gurii, condilul se deplaseaza inainte impreuna cu meniscul
articular, facand si o usoara miscare de rotatie. Aceasta deplasare este efectuata de muschii
pterigoidieni externi, prin contractia bilaterala: fasciculul superior al muschiului pterigoidian
extern deplaseaza meniscul inainte, iar fasciculul inferior deplaseaza condilul. Meniscut
aluneca pana pe fata inferioara a tuberculului articular unde formeza o 'glenoida transportabila
si deformabiia' condiiului articular (Rainer) aceasta pentru a raspunde diferentelor de presiune
a diferitelor momente mecanice din articulatie.
Deschiderea gurii se face in trei etape:
Etapa I: consta din realizarea unei miscari de rotatie a condiiului pe menise in jurul unui ax
transversal ce trece prin centrul condililor si corespunde cu insertia inferioara a ligamentului
temporomandibular. Caracteristicele acestei etape sunt:
miscarea este de tip 'balama';
deschide gura cu aproximaxiv 2-4 mm;
- corespunde trecerii de la ocluzia centrala la pozitia de repaus a
mandibulei;
miscarea este ghidata de receptorii din ligamentele interne si externe (temporo-mandibular)
ale articulatiei;
limitarea miscarii se realizeaza de catre ligamentele pterigomandibulare
si sfenomandibuiare.
Etapa II: consta din efectuarea a doua miscari in ATM: una de rotatie condilo-meniscala si
alta de translatie temporo-meniscala. Caracteristicile acestei etape sunt:
insumarea celor doua miscari (rotatie, translatie) determina deschiderea gurii cu 4 centimetri;
rotatia condiiului este asigurata de muschii suprahioidieni si pielosi;
miscarea de translatie este realizata de contractia simetrica a muschilor pterigoidieni externi;
miscarile se realizeaza in jurul unui ax transversal care aluneca si el in jos si inainte.
Etapa III: se efectueaza suplimentar si voluntar. La sfarsitul etapei Ii, muschii maseteri si
pterigoidieni interni sunt intinsi la maximum iar fibrele lor devin paralele cu ramura
ascendenta a mandibulei, in momentul cand acesti muschi se relaxeaza brusc, se contracta
muschii pterigoidieni externi care prin fascicolele inferioare trag inapoi de bratul mic al
parghiei mandibulare iar fascicolele superioare trag meniscul inainte- Consecintele acestor
contractii sunt:
- se produce miscarea de translatie inainte a meniscului si miscarea de
rotatie inapoi a condiiului;
Denumita si gura, reprezinta prima portiune a tubului digestiv. Fiind dispusa in partea
inferioara a fetei, sub fosele nazale, deasupra muschilor milo-hioidieni si anterior faringelui.
Este marginita anterior de buze, pe partile laterale de obraji, avand astfel forma unui ovoid.
Cand cele 2 maxilare sunt apropiate, cavitatea este virtuala si este reala atunci cand maxilarele
sunt departate sau cand se introduc alimente.
Ca dimensiuni, un diametru antero-posterior de 7 cm, transversal 6-6,5 cm si un
diametru vertical doar atunci cand gura este inchisa este 0 si poate ajunge la 7 cm cand gura
este deschisa.
Cavitatea bucala comunica prin 2 orificii si anume anterior cu exteriorul iar posterior
cu orofaringele(bucofaringele). Orificiul anterior se numeste orificiul bucal iar cel posterior
istmul buco-faringian. Cavitatea bucala este impartita in 2 portiuni de catre arcadele alveolo-
dentare, si anume in vestibulul bucal si in cavitatea bucala propriu-zisa.
Vestibulul bucal este un spatiu in forma de potcoava, marginit de arcadele alveolo-
dentare de o parte, de buze si obraji de cealalta parte. El prezinta 2 pereti: unul exterior,
musculocutanat si celalalt interior, osteodentar. La locul de unire al celor 2 pereti mucoasa se
reflecta si formeaza santul vestibular denumit si gingivo-labial superior si inferior. Ambele
santuri prezinta pe linia mediana cate o plica a mucoasei orientata antero-superior denumita
fraul buzei. In vestibulul bucal la nivelul celui de al 2 lea molar se deschide canalul excretor
al glandei parotide si anume canalul lui Stenon. Cand cele 2 maxilare sunt apropiate,
vestibulul bucal comunica cu cavitatea bucala propriu-zisa prin spatiile interdentare si prin
spatiul retromolar, iar cand maxilarele sunt departate, aceasta comunicare este larga. In partea
posterioara a vestibulului bucal se gaseste plica pterigo-mandibulara care determina rafeul
pterigo-mandibular situat la nivelul muschiului buccinator.
Cavitatea bucala propriu-zisa este acea portiune a gurii limitata anterior si de partile
laterale de catre arcadele alveolo-dentare si cuprinsa intre bolta palatina superior si limba
inferior si comunicand posterior prin istmul buco-faringian cu faringele. Peretii cavitatii
bucale sunt in numar de 6, unul anterior format de buze, 2 pereti laterali formati de obraji, un
perete inferior format de limba si de o regiune situata dedesubtul acesteia denumita regiunea
sublinguala, un perete superior reprezentat de bolta palatina si un perete posterior reprezentat
de valul palatin si istmul buco-faringian.
Peretele anterior(buzele) sunt doua formatiuni musculo-membranoase care alcatuiesc
peretele ant mobil al cavitatii bucale, au rol estetic, exprimand mimica, intervenind si in
definirea fizionomiei. Distingem 2 buze, una superioara si alta inferioara, fiecare prezentand o
fata anterioara sau cutanata, una posterioara (mucoasa), o margine aderenta, o margine libera
si 2 extremitati: dreapta si stanga.
-Fata anterioara este cutanata, prezinta pe linia mediana un sant: santul sub-nazal care se
termina inferior cu tuberculul buzei superioare denumit si filtrum. Prezinta de o parte si de
alta cate o suprafata triunghiulara cu varful orientat lateral acoperita la barbati de mustata.
Buza inferioara, pe linia mediana prezinta o depresiune, nivel la care la barbati poate exista un
smoc de par.
-Fata posterioara sau mucoasa are o culoare cenusie sau rosiatica, este umeda si prezinta
glandele labiale.
-Marginea aderenta la buza superioara corespunde narinelor si santului nazo-labial(la nivelul
partii cutanate), iar la nivelul portiunii mucoase corespunde santului vestibular format de
reflectarea mucoasei buzei pe maxila. In acest sant, pe linia mediana gasim o plica mucoasa si
anume fraul buzei superioare. Marginea aderenta a buzei inf, pe partea cutanata este separata
de regiunea mentoniera printr-un sant cu concavitatea inferior numit santul mento-labial iar de
partea mucoasa, santul pe linia mediana distingem fraul buzei inferioare.
–Marginea libera a buzelor, denumita si rosul buzelor este uscata, prezinta pe linia mediana
pentru buza superioara un tubercul iar pentru buza inferioara o depresiune in care patrunde
tuberculul superior.
-De fiecare parte la nivelul fiecarui I premolar, extremitatile celor doua buze se unesc
formand comisura labiala care va margini unghiul bucal.
Orificiul bucal este delimitat de buze si de unghiurile bucale. Cand buzele sunt
apropiate acest orificiu are aspectul unei despicaturi denumit si fanta bucala iar cand buzele
sunt departate, orificiul este real.
Structura buzelor: ele prezinta 4 straturi: 1-pielea, groasa, rezistenta, bogata in peri,
glande sebacee si sudoripare. 2-planul muscular, este un plan musculo-conjunctiv ce
formeaza un schelet buzelor. Este format din orbicularul gurii, in principal si mai putin din
ceilalti muschi pielosi. 3-stratul glandular format din numeroase glande labiale. 4-stratul
mucos, care este gros si se continua cu mucoasa obrajilor si gingiilor.
Vascularizatia buzelor: Cea arteriala provine din cele 4 artere labiale, ramuri ale
facialelor, care se anastomozeaza intre ele formand intre planul muscular si cel glandular un
cerc arterial labial sau coronar. Venele au aceeasi distributie cu arterele si se varsa in venele
faciale. Iar limfaticele pornesc din 2 retele, una superf cutanata si alta mucoasa profunda, ele
comunicand intre ele. Limfaticele buzei superioare dreneaza limfa in nodulii submandibulari
si parotidieni superficiali si cele ale buzei inferioare tributare limfonodulilor submentali si
submandibulari.
Inervatia: cea motorie- oferita de facial iar cea senzitiva de catre trigemen si anume
prin ramurile labiale superioare ale nervului suborbitar pentru buza superioara si ramurile
labiale inferioare din nervul mentonier pentru buza inferioara. Buzele intervin in prehensiunea
alimentelor, masticatie, precum si in supt. Intervin in articularea consoanelor labiale, avand
rol ca organ de simt, in tact, durere si gust.
Peretii laterali(obrajii) inchid cavitatea bucala pe partile laterale, dar topografic ei o
depasesc pe aceasta, alcatuind regiunea geniana. Fiecare obraz are o forma patrulatera,
prezentand 2 fete si 4 margini.
-O fata externa, cutanata, mai bombata la copii si la persoanele grase si mai deprimata la
persoanele in varsta si cel slabe. Prezinta peri care definesc barba, glande sebacee si
sudoripare. Capilarele pielii reactioneaza usor la emotii, determinand acea roseata a obrajilor
ca si in starile febrile.
-Fata interna adera prin partea ei periferica la oasele fetei si anume la maxila si mandibula iar
prin partea centrala corespunde vestibulului bucal fiind tapetata de o mucoasa. Pe fata interna,
in dreptul celui de-al doilea molar superior se deschide ductul lui Stenon.
-Marginile, cea superioara corespunde celei inferioare a orbitei.
-Marginea inferioara corespunde marginii inferioare a mandibulei.
-Marginea posterioara corespunde marginii anterioare a maseterului iar
-marginea anterioara se continua cu buzele. Marginea anterioara este separata de buze prin
santul nazo-labial ce coboara vertical pana la marginea inferioara a mandibulei.
Structura obrajilor este constituita din 4 straturi: 1-pielea, 2-celulo-grasos ce contine
corpul adios al obrazului denumit si bula lu Bichat; 3-un strat muscular format in mare parte
de buccinator care este perforat de ductulul lui Stenon/canalul excretor al glandei parotide si
din restul m pielosi ai fetei. Iar la interior gasim mucoasa care este aderenta pe fata profunda a
muschiului buccinator, nepermitand crearea unor cute transeversale in timpul masticatiei.
Vascularizatia: arterele sunt numeroase fiind reprezentate de artera bucala a maxilarei
si artera transversa a fetei din temporala superficiala. Venele insotesc arterele, colecteaza in
cea mai mare parte in vena faciala dar si in vena transversa a fetei iar limfaticele sunt tributare
nodulilor parotidieni, submandibulari si mai rar genieni.
Inervatia: cea motorie este conferita de facial iar cea senzitiva de catre trigemen din
nervul bucal al mandibularului si prin nervul infraorbitar al maxilarului.
Peretele superior sau palatul dur sau bolta palatina- boltit. Separa cavitatea bucala
de fosele nazale. Palatul dur se continua posterior fara o delimitare precisa cu palatul moale
sau valul palatin. Palatul dur este acoperit de partile moi prezentnand pe linia mediana un
rafeu care anterior este mai proeminent, iar posterior usor deprimat de aspectul unui sant.
Acest rafeu corespunde suturii sagitale a palatului osos/dur. Acest rafeu prezinta anterior
imediat inapoia incisivilor o proeminenta denumita papila incisiva. Aceasta corespunde
orificiului incisiv. De o parte si de alta a acestuii rafeu se gasesc niste creste transversale
denumite plicile palatine transversale. Acestea in partea post dispar, nivel la care Palatul dur
prezinta pe toata suprafata sa niste ridicaturi sau papile intre care se delimiteaza niste
depresiuni denumite faveolele palatine la nivelul carora se deschid canalele excretoare ale
glandelor palatine.
Structura palatului dur cuprinde 3 straturi: 1-un strat osos format de procesele
palatine ale maxilelor si oasele orizontale ale oaselor palatine. Acest plan osos este alcatuit de
catre un periost rezistent si foarte aderent la nivelul suturilor. 2-Planul glandular format de
glandele parotide. 3-Planul mucos mucoasa palatina care se continua cu gingiile si avand o
culoare alb-rozacee. Palatul dur intervine in articularea consoanelor si in deglutitie. Pe el se
sprijina varful limbii si astfel bolul alimentar este impins spre posterior spre istmul
bucofaringian.
Vascularizatia: arterele provin din palatina descendenta care coboara in canalul
palatin mare, ajunde pe fata inferioara a boltei palatine unde va da numeroase ramuri. Mai
prineste ramuri din artera sfeno-palatina, din maxilara. Venele au un traiect identic arterelor
iar limfaticele sunt tributare limfonodulilor externi; iar nervii, cei senzitivi sunt reprezentati
de nervul palatin mare ce trece prin canalul palatin mare si nervii nazo-palatini ce trec prin
canalul incisiv.
Peretele inferior al cavitatii bucale are o structura complexa fiind format dintr-o
serie de parti moi care inchid spatiul dintre 2 arcuri osoase si anume corpul mandibulei
superior si anterior si osul hioid inferior si posterior. Deasupra diafragmei gurii se gaseste
regiunea sublinguala pe care se aseaza limba. Diafragma gurii este formata din cei 2 muschi
milohioidieni care impreuna formeaza o chinga musculara cuprinsa intre liniile milohioidiene
ale mandibulei si corpul hioidului. Aceasta chinga este intarita pe fata sueprioara de cei 2
geniohioidieni iar pe fata inferioara de digastrici. Reginea sublinguala este ascunsa si
reprezinta acea portiune a planseului gurii accesibila inspectiei si palparii. Aceasta regiune are
forma unui semicerc marginit anterior si lateral de arcadele alveolo-dentare iar posterior de
limba. Reginea este acoperita de o mucoasa rosiatica, prin a carei transparenta se observa
venele sublinguale. Pe linia mediana se observa fraul limbii ce este o plica sagitala a mucoasei
ce leaga fata inferioara a organului de regiunea sublinguala. Pe laturile fraului, mucoasa
prezinta cate o plica alungita denumita plica sublinguala la extremitatea anterioara a careia se
gaseste cate un tubercul denumit caropula sublinguala. La nivelul acesteia se gaseste cate un
orificiu prin care se deschide ductul glandei submandibulare(al lui WHARTON) impreuna cu
ductul sublingual mare a lui LIVINUS. De-a lungul plicilor sublinguale se gasesc spre post
insiruiri ale orificiilor ductelor excretoare mici ale glandelor sublinguale. Daca indepartam
mucoasa regiunii sublinguale se va observa un strat muscular format din 2 dintre muschii
limbii: genio-glosul si hio-glosul. Lateral de ei, atat in dreapta cat si in stanga, si anume intre
ei si fata mediala a corpului mandibulei se gaseste cate o loja, loja sublinguala ce adaposteste
glanda sublinguala.
Peretele posterior al cavitatii bucale: valul palatin=palatul moale este o
formatiune musculo-membranoasa ce continua posterior si in jos palatul dur, formand peretele
posterior al cavitatii bucale. Intervine in deglutitie si in mecanismul suptului. Are o forma
patrulatera, este mobil, se ridica si coboara. Prezinta o fata bucala, concava, ce priveste in jos
si anterior, numita si fata antero-superioara, are rafeul median ce se continua cu cel al
palatului dur, de o parte si de alta se gasesc orificiile de varsare ale canalelor glandelor
palatine; o fata nazala/faringiana ce corespunde faringelui si priveste postero-superior, pe linia
mediana- relief format de m luetei/omusorului; o margine aderenta/antero-superioara care
corespunde marginii posterioare a palatului dur; doua margini laterale ce corespund lamelor
mediane ale proceselor pterigoidiene si o margine libera/postero-inferioara ce priveste in jos
si posterior. Ea prezinta uvula si arcurile palatine.
*Uvula=lueta=omusorul- prelungire conica de 1-2 cm ce pleaca de pe linia mediana si
prezinta o baza in continuarea valului palatin si un varf care este indreptat spre limba.
*Arcurile palatine=pilierii valului palatin- sunt doua perechi de cute musculo-membranoase,
ce se desprind de la baza luetei, purtand numele de pilierul anterior,respectiv pilierul
posterior. Arcul palatoglos/pilierul anterior se indreapta infero-lateral, descriind o curba cu
concavitatea medial si se pierde pe marginile limbii posterior santului terminal. Arcul palato-
faringian/pilierul posterior- descrie o curba cu concavitatea medial, se indreapta (infero-
lateral)post si in afara spre peretele lateral al faringelui.
*Arcurile palatofaringiene impreuna cu valul palatin si cu peretele posterior al faringelui
delimiteaza istmul faringo-nazal. De fiecare parte, arcul/pilierul anterior si cel posterior, pe
masura ce coboara delimiteaza cate o loja denumita loja amigdaliana care adaposteste
amigdala palatina.
Structura valului palatin contine un 1-schelet fibros format dintr-o aponevroza si un
numar de muschi totul fiind invelit de o 3-mucoasa. Intre mucoasa si muschi se gaseste un 2-
strat glandular.
1.Aponevroza valului palatin-lama fibroasa patrulatera pe care se insera muschi.
Muschii sunt in numar de 10 cate 5 de fiecare parte.
-Primul, muschiul uvulei/ palatostafilin- este mic, subtire, situat de fiecare parte a liniei
mediane; insertie- pe spina nazala superioara si se termina pa partea profunda a mucoasei vf
luetei; actiune- el ridica lueta, indoind-o, diminuand valul palatin in sens antero-post.
-Muschiul ridicator al valului palatin/ peristafilin intern- este alungit, rasfirat in evantai,
situat sub mucoasa. La origine prezinta doua fascicule, unul pietros pe fata inf stanca
temporalului si altul tubar pe tuba auditiva. Cele doua capete de origine se unesc intr-un corp
muscular comun care se rasfira apoi in valul palatin. Are doua actiuni: asupra valului si asupra
tubei auditive. Asupra valului impreuna cu cel de partea opusa formeaza o chinga ce se prinde
pe baza craniului si care suspenda valul palatin. Prin contractia lor intervin in deglutitie
ridicand valul paltin, paprticipand astfel la inchiderea istmului faringo-nazal si impiedicand
intoarcerea alimentelor in fosele nazale. Asupra tubei, este un muschi dilatator al acesteia
actionand alaturi de muschiul tensor al valului palatin.
-Muschiul tensor al valului palatin/ peristafilin extern- are forma literei L, fiind alcatuit
din 2 portiuni, una verticala mai lunga si una orizontala mai scurta. La origine, prezinta tot 2
fascicule, unul sfenoidal si altul tubar. Cel sfenoidal se prinde in fosa naviculara a proceselor
pterigoidiene si pe aripa mare a sfenoidului medial de gaurile ovala si spinoasa. Fasciculul
tubar se prinde de peretele antero-lateral al tubei auditive. Cele doua fascicule se unesc
formand un corp muscular unic ce se ramifica apoi in evantai si se confunda cu aponevroza
valului palatin. Actiune: asupra valului actioneaza ca un tensor intinzand valul palatin, iar sub
actiunea lui, valul palatin actioneaza ca o membrana rezonatorie intervenind in vorbire si
cantat. Participa la inchiderea istmului faringo-nazal. Asupra tubei auditive departeaza
peretele antero-lateral de cel posterior largindu-i lumenul, fiind deci un muschi dilatator. Cei
doi tensori intervin si in ventilarea casei timpanului deoarece in fiecare deglutitie patrunde si
o cantitate de aer care prin tuba va ajunge in casa timpanului.
-Muschiul palatoglos- este cuprins in arcul palatin anterior, caruia ii formeaza scheletul. Se
desprinde de pe aponevroza valului palatin, se angajeaza in arcul palatin anterior si ajunge la
baza limbii. La acest nivel se imparte in doua fascicule, unul ce se indreapta spre marginea
limbii pana la varf si unul care se impleteste cu fibre din transversul limbii. Cei doi muschi,
impreuna cu transversul limbii alcatuiesc un sfincter al istmului buco-faringian. Actiune- prin
contractia lor, cele 2 arcuri anterioare se apropie si ridica limba. Cand ia punct fix pe limba
coboara valul palatin iar prin aceasta coborare, ridicarea limbii si apropierea arcurilor
anterioare se inchide istmul buco-faringian.
-Muschiul palatofaringian- demunit si faringo-stafilin este dispus in arcul posterior.
Originea se face prin 3 fascicule, unul principal pe aponevroza palatina si doua laterale, unul
tubo-faringian pe tuba auditiva si celalalt pterigo-faringian pe procesul pterigoid. Cele 3
fascicule converg spre un corp muscular unic si patrund in arcul palato-faringian si ajung cu
acesta pe peretii laterali ai faringelui unde se termina prin doua fascicule: unul tiroidian-pe
marg post a lamei lat a cartilajului tiroid si altul faringian- pe fata posterioara a faringelui.
Actiune- este un constrictor al istmului nazo-faringian, un ridicator al faringelui si dilatator al
tubei. Prin inchiderea istmului nazo-faringian separa faringele nazal de cel bucal, impiedicand
astfel intoarcerea alimentelor in fosele nazale.
3.Mucoasa valului palatin: tapeteaza pe ambele fete si se continua cu mucoasa
regiunilor invecinate.
2.Stratul glandular: dispus pe fata antero-inferioara a valului intre mucoasa si
aponevroza- strat gros de glande iar pe fata postero-superioara intre mucoasa si muschi- strat
glandular mai slab reprezentat decat precedentul.
Vascularizatia valului: cea arteriala provine din palatina descendenta, ramura a
maxilarei si palatina ascendenta din faciala. La cele 2 arcuri palato-faringiene, anterior si
posterior mai vin ramuri din carotida externa prin faringiana ascendenta. Venele dispuse in 2
grupe: unul superior care merg cu venele nazale si apoi in plexul pterigoidian si unul inferior
ce dreneaza in venele linguale. Limfaticele dreneaza limfonodulii cervicali profunzi.
Inervatia: cea senzitiva este data de trigemen si nervii palatini mici din ganglionul pterigo-
palatin iar cea motorie pt tensor al valului palatin este data de mandibular, iar pentru celilalti
muschi de ramuri faringiene ale vagului. Incert, glosofaringianul prin intermediul plexului
faringian.
Limite:
-de la baza craniului pana la vertebrele cervicale C6- C7. In timpul deglutitiei extremitatea
inferioara urcand pana la nivelul vertebrei C5.
Diviziuni:
I se descriu 3 portiuni:
-superioara- dispusa indaratul foselor nazale numita si rinofaringe/arriere cavitasul foselor
nazale
-mijlociu- dispus indaratul cavitatii bucale numit si orofaringe/bucofaringe
-inferior- laringofaringele ce se continua inferior cu esofagul
Dimensiuni:
-lungime de 13-14 cm pe segmente fiind repartizati astfel: 4cm rino si orofaringele, 5-6 cm
laringofaringele
Forme:
-forma unui ulcior alungit in care extremitatea superioara este relativ stramta, la nivelul
portiunii mijlocii se largeste in toate sensurile pentru a se retracta din nou la nivelul
segmentului sau inferior
Constitutia anatomica:
- facand abstractie de patura celuloasa care il inconjoara si nu ii apartine, structura complexa,
avand un schelet- tunica fibroasa format de =aponevroza intrafaringiana care la suprafata
este acoperita de patura musculara, iar la interior de patura mucoasa
-aponevroza intrafaringiana se mai numeste si aponevroza faringo-bazilara a lui Gegenbauer
sau cefalo-faringiana a lui Lushcka. Este o membrana fibroasa care se intinde pe toata
lungimea faringelui fiind mai groasa in segmentele sale superior si mijlociu. Are forma unui
jgheab cu concavitatea anterior si posterior; pe linia mediana prezinta un rafeu dat de catre
insertia muschilor constrictori ai faringelui. Prezinta pentru studiu 2 extremitati superioara si
inferioara, 2 margini antero-laterale si 2 fete-exterioara si interioara.
a)Extremitatea superioara: se fixeaza solid la baza craniului; in portiunea sa mijlocie se insera
pe tuberculul faringian si pe fata inferioara a procesului bazilar al occipitalului. La acest nivel
este intarita de un ligament median posterior sau ligamentul occipito-atloido-faringian a lui
TOMA IONESCU. Lateral extremitatea superioara a aponevrozei intrafaringiene se insera pe
fata inferioara a stancii temporalului, antero-medial orificiului carotidian, merge pana la
varful stancii, nivel la care se insera pe lama fibroasa care acopera orificiul de la acest nivel si
se termina inserandu-se pe partea postero-laterala a bazei procesului pterigoid, nivel la care
este intarita de catre ligamentul petrosalpingofaringian al lui ESCAT.
b)Extremitatea inferioara: se subtie progresiv pentru a se continua cu tunica mijlocie a
esofagului/celuloasa.
c)Prin marginile ei antero-laterale: aponevroza intrafaringiana se insera astfel supero-inf: pe
marginea posterioara a aripii interne a procesului pterigoidian, pe ligamentul pterigo-
mandibular, pe partea posterioara a liniei milo-hioidiene, pe ligamentul stilo-hioidian, pe
coarnele mici si mari ale hioidului, pe ligamentul tiro-hioidian lateral, pe marginea posterioara
a lamei tiroidiene si in partea posterioara a cricoidului si cartilajului tiroid.
-este o membrana fibroasa care este formata din fibre conjunctive de colagen dar si din fibre
elastice.
d)Fata externa: vine in raport cu patura musculara a faringelui.
e)Fata interna: se insera pe mucoasa faringiana.
-Tunica externa/Patura musculara: formata din muschii striati care sunt de 2 feluri:
extrinseci si intrinseci. Muschii intrinseci sunt muschi constrictori ai faringelui in numar de
6(3 perechi)-superior, mijlociu si inferior-> cu rol de a ingusta faringele, iar muschii
extrinseci sunt ridicatori ai faringelui-3 fiind reprezentati prin muschiul palato-
faringian/faringo-stafilin, stilo-faringian si petro-faringian.
1.Muschii constrictor/intrinseci
-dispusi in asa fel incat se acopera unul pe celalalt, invers tiglelor de pe casa sau solzilor de
peste
1)Constrictorul superior:
-forma patrulatera si ocupa 1/3 superioara a faringelui.
-prin extremitatea lui antero-laterala se insera prin 3 fascicule:
->fasciculul pterigoidian= PARS PTERIGOFARINGIANA- se insera pe jumatatea inferioara
a marginii posterioare a aripii interne a pterigoidei si pe crosetul acesteia,
->fasciculul pterigo-mandibular= PARS OROFARINGEA- se insera pe bandeleta pterigo-
mandibulara ce il separa de muschiul buccinator de unde si numele de aponevroza buccinato-
faringiana care se da acestui repliu fibros,
->fasciculul mandibular = PARS GLOSOFARINGIANA– fascicul mic, se insera pe partea
posterioara a liniei milo-hioidiene.
-de la aceste insertii, fibrele musculare se indreapta posterior pe linia mediana incrucisandu-se
cu cele de partea opusa, formand astfel partea superioara a rafeului median posterior.
-marginea superioara a muschiului are o directie oblica postero-anterior, descriind o curba cu
concavitatea superior spre baza craniului, nivel la care lasa descoperita membrana
intrafaringiana.
-marginea inferioara este acoperita de catre extremitatea superioara a constrictorului mijlociu.
2)Constrictorul mijlociu:
-este un muschi de forma triunghiulara, care se insera pe coarnele mici ale hioidului,
portiunea CONDRO-FARINGIANA si respectiv pe coarnele mari- portiunea CERATO-
FARINGIANA ale osului hioid.
-fibrele sale superioare sunt oblic ascendente si acopera constrictorul superior.
-fibrele mijlocii sunt transversale, iar fibrele inferioare sunt oblic descendente si vor fi
acoperite de constrictorul inferior.
3)Constrictorul inferior:
- are o forma trapezoidala, prezentand si el 3 fascicule:
->fasciculul tiroidian care se insera pe linia oblica a cartilajului tiroid si dorsal de ea,
->portiunea tiro-cricoidiana care se insera pe bandeleta cu acelasi nume,
->fasciculul cricoidian pe marginea inferioara a pecetei si inelului cricoidian.
-ca si fibrele celorlalti constrictori, pe linia mediana posterioara formeaza rafeul sau chinga
musculara.
-fibrele sale superioare sunt oblic ascendente, mijlocii sunt transversale, iar inferioare oblic
descendente si se continua cu musculatura longitudinala a esofagului. La acest nivel se
formeaza un triunghi de slaba rezistenta de forma triunghiulara, triunghiul slab faring-
esofagian care este punctul de plecare al diverticulilor faringo-esofagieni.(triunghiul lui
KILIAN)
-marginea inferioara a constrictorului inferior formeaza asa numita pensa crico-faringiana a
lui CHEVALIER-JACKSON pe sub care patrunde de jos in sus nervul recurrent.laringeu.
*Cele 3 perechi de muschi constrictori captusind fata posterioara si fetele laterale ale
faringelui formeaza o chinga care priveste cu concavitatea anterior. Prin contractia lor,
muschii constrictori micsoreaza diametrul antero-posterior al faringelui, apropiind peretele
posterior de cel anterior si propulsand astfel bolul alimentar spre esofag. In special
constrictorul mijlociu si cel inferior, avand si fibre oblice, prin contractia lor
sculpteaza/scurteaza faringele.
2.Muschii ridicatori/extrinseci
-reprezentati de muschii extrinseci care sunt muschi cu originea pe organele invecinate, au o
dispozitie verticala si prin contractia lor ascensioneaza marginea inferioara a faringelui
1)Faringo-stafilinul/palato-faringianul:
-situat inaintea constrictorului superior, prezinta 3 fascicule:
->unul principal- palatinal pe fata superioara a valului palatin si
->2 accesorii- pterigoidian care se insera pe crosetul pterigoidian si condro-tubar care se
insera inferior orificiului tubar.
-aceste fibre se indreapta infero-lateral, coboara in grosimea pilierului posterior al valului
palatin pentru a se termina prin fibre musculare anterioare pe marginea superioara a
cartilajului tiroid, iar prin fasciculul posterior pe aponevroza intrafaringiana
2)Stilo-faringianul:
-muschi care se insera pe baza procesului stiloidian pentru a se termina prin mai multe
fascicule: ->amigdalian- care patrunde inauntrul constrictorului superior prin spatiul dintre
primii 2 constrictori,
->fascicul faringian- pe aponevroza intrafaringiana,
->fascicul epiglotic- pe repliul fibros faringo-epiglotic,
->fasciculul tiroidian care se insera pe repliul fibros cu acelasi nume si
->fascicul cricoidian.
-printre fibrele muschiului trec ramurile nervului IX.
3)Petro-faringianul:
-poate lipsi/inconstant, se insera pe fata inferioara a stancii temporalului, antero-lateral
orificiului carotidian. Patrunde printre primii 2 constrictori, merge pe partile laterale ale
faringelui, ajungand pana sub mucoasa faringiana. Se termina pe fata profunda a mucoasei
faringiene.
*Muschii faringelui sunt inveliti la exterior de o aponevroza perifaringiana a carui insertie ant
se confunda cu cea a muschilor pe care ii acopera. Ea se prelungeste anterior spre elementele
cavitatii orale motiv pentru care mai este numita si aponevroza oro-faringiana/buco-
faringiana. In partea superioara trece deasupra constrictorului superior, se alipeste
aponevrozei intrafaringiene pentru a se insera impreuna pe baza craniului formand asa
numita=> aponevroza a lui CHAUSSIER-CRUVEILLHIER.
Conformatia interna/endofaringele:
-captusita cu mucoasa faringiana.
a)Epiteliul este cilindric ciliat in vecinatatea coanelor nazale si a orificiului superior al
laringelui si de tip pavimentos stratificat in rest.
b)Corionul se caracterizeaza prin aceea ca este bogat in formatiuni limfoide/foliculi limfatici
care in unele regiuni formeaza corpuri speciale(amigdale; tonsile- in nr de 6) intrand in
constitutia cercurilor amigdaliene ale lui WALDAYER.
-compartimentat in 3 etaje, superior- rinofaringele numit si cavul, mijlociu- orofaringele si
inferior- laringofaringele
I. Rinofaringele/epifaringele
-forma aproximativ cubica, prezentand 6 pereti si se intinde de la baza craniului pana la marg
inferioara valul palatin.
*peretele superior este curb cu concavitatea inferior si corespunde procesului bazilar al
occipitalului si fetei inferioare a corpului sfenoidului. El poate prezenta 3 tipuri de bolta:
adanca, mijlocie si aproape plana. In partea anterioara se continua cu plafonul foselor nazale
de care este despartit prin repliurile mucoase salpingo-nazale care se intind de la partea
posterioara a septului nazal la orificiul trompei lui Eustachio. Acest perete este captusit de
care o mucoasa care este foarte aderenta la os. In mucoasa foliculii limfatici formeaza
amigdala faringiana a lui LUSKCHA care ocupa regiunea mijlocie a boltii faringiene fiind
situate intre cele 2 orificii tubare anterior unei linii transversale duse prin tuberculul faringian,
inapoia coanelor, inaintea tubercul faringian.
*peretele anterior are o forma aproximativ dreptunghiulara cu dimensiuni de 25/20 mm si pe
linia ei mediana se observa un sant cu directia antero-posterioara care este mai profund in
partea lui posterioara unde se termina intr-o depresiune mica numita bursa faringiana care se
gaseste la mijlocul distantei dintre arcul anterior al atlasului si coanele nazale. In fiecare parte
a acestui sant se gaseste un numar variabil de pliuri radiare sau curbe. Amigdala faringiana
se dezvolta din perioada fetala si atinge maximum de dezvoltare in perioada 12-14 ani dupa
care regreseaza. Structura sa este asemanatoare cele a amigdalei palatine. Anterior amigdalei
faringiene si indaratul ciocului vomerului se afla hipofiza faringiana a lui ERDHEIM, un corp
epitelial mic de la care la embrion pleaca canalul faringo-hipofizar al lui LANDZERT.
*peretele inferior in timpul deglutitiei este reprezentat de catre fata superioara a valului
palatin. In afara deglutitiei, acest perete lipseste, rinofaringele comuicand cu orofaringele pe
la nivelul asa numitului istm faringian/istm nazo-faringian si in cazul paraliziei valului palatin
aceasta inchidere a istmului in deglutite nu se mai face si lichidele din cavitatea bucala pot
reflua prin fosele nazale.
*peretele posterior se continua in panta lina cu cel superior fiind reprezentat de partea
inferioara a procesului bazilar, membrana occipito-atloidiana corespunzand atlasului si
extremitatii superioare a axisului. Uneori amigdala faringiana se poate continua si pe acest
perete.
*peretii laterali prezinta in partea lor anterioara imediat indaratul foselor nazale orificiul
faringian drept si stang al trompei lui Eustachio, iar posterior ORIFICIULUI TUBAR se
gseste foseta lui ROSENMULLER= vestigiul celei de a 2-a fante branhiale, dezvoltata
anormal de mult ca o invaginatie= diverticulul lui CASTANEC. Uneori poate fi foarte
dezvoltat, delimitand asa numita foseta a lui PERTYCK. Prin ductul sau foseta se apropie de
elementele retrostiliene care ies prin fosa jugulara, in special de a carotida interna. Pericol
mare, reprezentat de perforarea peretelui faringian la acest nivel, prin manevra gresita de
cateterizare la nivelul trompei Eustachios.
-orificiul tubar este triunghiular cu vaful in sus si baza in jos. Este delimitat anterior de repliul
salpingo-palatin, iar posterior de repliul salpingo-faringian. Baza- plica ridicatorului valului
palatin. Acest orificiu este situat la 1 cm deasupra valului palatin si 1 cm posterior cornetului
inferior ceea ce explica posibilitatea obstruarii sale in cazuri de hipertrofie a cornetului
inferior. La nivelul acestor orificii se gasesc amigdalele tubare ale lui GERLACH care
impreuna cu cele palatine, faringiene si linguale formeaza marele cerc limfatic al lui
WALDAYER.
II. Orofaringele
-forma cubica cu 6 pereti
*peretele superior corespunde fetei inferioare a valului palatin si istmului nazo-faringian
*peretele inferior este lipsa, gasindu-se comunicarea cu laringo-faringele
*peretele posterior corespunde axisului si C3. Mucoasa de la acest nivel este neregulata din
cauza numerosilor folicului limfatici si a glandelor submucoase abundente, formatiuni care ii
dau aspectul mamelonat al mucoasei faringiene.
*peretele anterior corespunde orificiului oro-faringian sau istmul gatului delimitat superior de
lueta si valul palatin, lateral de pilierii anteriori ai valului palatin, in grosimea carora intra
muschiul palatoglos, iar inferior de baza limbii.
*peretii laterali prezinta in partea anterioara lojele amigdaliene cu amigdalele palatine si cate
un sant larg care conduce alimentele din cavitatea bucala spre partea inferioara a faringelui
santuri care se numesc rigole alimentare delimitate medial de baza limbii si mai jos de
marginea laterala a epiglotei, iar lateral de pilierul anterior, fata interna a amigdalei palatine,
pilierul posterior si peretele lateral al faringelui.
III. Laringofaringele
-se intinde de la un plan orizontal dus prin hioid de unde continua orofaringele pana la
marginea inferioara a cricoidului, nivel la care se continua cu esofagul.
-are forma de palnie cu extremitatea ingusta in jos unde formeaza stramtoarea cricoidiana.
*Peretele anterior este format de orificiul superior al laringelui si de peretele posterior al
acestuia. Pe linia mediana a acestui perete gasim superior rimula, iar dedesubt un relief
vertical determinat de placa cricoidiana, cartilaje aritenoide- muschiul crico-aritenoidian post
si m interaritenoidian. De o parte si de alta a acestui relief se afla 2 santuri laringo-faringiene
numite si sinusuri piriforme prin care se scurg alimentele lichide si semisolide. Aceste
sinusuri sunt intrerupte de catre un repliu oblic de mucoasa pe care il formeaza nervul
recurent/laringeu inf.
*Peretele posterior al faringelui corespunde corpurilor vertebrale C4-C5-C6 pe care se gasesc
muschii prevertebrali.
Extremitatea inferioara a faringelui este situata la marginea inferioara a cricoidului la
15 cm de arcadele dentare. Are o circumferinta de 10-12 mm putandu-se opri la acest nivel
corpurile straine aceasta datorindu-se si faptului ca fibrele constrictorului inferior se pot
strange pe cricoid formand un fel de sfincter. Limita dintre faringe si esofag este data de un
repliu circular de mucoasa care delimiteaza astfel gura esofagului/a lui CHILIAN.
Suprafata exterioara/exofaringele; Raporturile faringelui:
-acoperita posterior si pe partile laterale de o patura celuloasa/perifaringiana care il uneste dar
il si separa de organele invecinate. Este asa numita patura celuoasa perifaringiana care defapt
nu apartine faringelui. Anterior faringele corespunde foselor nazale, cavitatii orale si
laringelui.
-fata posterioara vine in raport cu fata anterioara a primelor 6 vertebre cervicale pe care se
gasesc muschii prevertebrali acoperiti de fascia prevertebrala. Intre peretele posterior al
faringelui si fascia prevertebrala se delimiteaza un spatiu numit spatiul retrofaringian al lui
HENLE deoarece intitial a fost descris de catre acesta, ulterior majoritatea il dau ca fiind a lui
HENCKE care l-a descris mai corect si l-a prelungit pana in dreptul esofagului care se intinde
de la baza craniului pana in mediastinul posterior. El contine o patura de tesut conjunctiv lax
care ajuta la mobilizarea faringelui si noduli limfatici retrofaringieni, de regula in numar de 2
situati in partea superioara a spatiului si care aduna limfa de la nivelul faringelui= sediul
adenoflegmoanelor retrofaringiene. Acest spatiu este inchis de partile laterale de catre
septurile sagitale ale lui CHARPY care se intind de la marginile faringelui la fascia
prevertebrala. Acest spatiu se exploreaza pe cale endofaringiana.
-peretii laterali- impartiti de un plan orizontal dus prin marginea inferioara a mandibulei in 2
portiuni: cefalica deasupra planului, cervicala sub plan.
*In portiunea cefalica faringele corespunde spatiului mandibulo-vertebro-faringian numit si
latero-faringian superior al lui GILLIS caruia ii formeaza peretele lui medial. Spatiul avand o
forma triunghiulara, ceilalti 2 pereti- lateral format de ramura mandibulara dublata de
muschiul pterigoidian medial si- al 3-lea perete format de procesul mastoidian, pantecele
posterior al digastricului si coloana vertebrala. Posterior acest spatiu se intinde pana la
coloana vertebrala, iar anterior pana la nivelul regiunii pterigo-maxilare. Aponevroza
perifaringiana imparte spatiul mandibulo-vertebrofaringian in 2 segmente: unul intern ce
cuprinde faringele si trompa lui Eustachio spre baza craniului si altul extern care cuprinde
palatul masticator, nervii, vasele si nodulii limfatici. Acest spatiu extern este impartit de
fascia laterala a faringelui, fascie care se intinde din fosa pterigoida pana la peretele lateral al
faringelui. Se descriu un etaj glandular a lui SEBILOV ocupat de- glanda parotida si un etaj
subglandular- diafragma stiliana.
^Etajul subglandular este impartit de aripioara faringiana a lui TOMA IONESCU care
merge de la unghiul posterior al faringelui la procesul stiloid si muschiul stilo-faringian in 2
loje: prestiliana si retrostiliana.
~Spatiul prestilian/subglandular anterior: cuprins intre faringe situat medial, muschiul
pterigoidian medial situat lateral, baza craniului superior si diafragmul stilian dispus infero-
posterior. In acest spatiu se afla, intr-o atmosfera de tesut celulo-grasos, artera carotida
externa, muschii pterigoidieni medial si lateral, tensor al valului palatin, nervul mandibular si
artera maxilara. In partea mediala spatiul vine in raport cu amigdala palatina si spatiul
supraamigdalian. Nervul IX trece din spatiul retroslilian in loja prestiliana, inainte de a
patrunde in limba.
~Loja retrostiliana: delimitata anterior de aripioara faringiana, posterior de aponevroza
prevertebrala, medial de catre faringe si septul sagital al lui CHARPY, iar lateral de catre
sternocleidomastoidian. Aceasta loja este ocupata de PVN al gatului(ACI,VJI), ultimii 4 nervi
cranieni si simpaticul cervical(gg cervical simpatic superior si lantul intermediar care il
constituie). Nervul vag da nastere nervului laringeu iar carotida externa da nastere in glanda
parotida arterei occipitale, iar ggl cervical superior da nastere nervului cardiac superior.
Carotida interna intre constrictorul superior si mijlociu- laringe.
*Portiunea cervicala este subimpartita de un plan orizontal dus prin marginea superioara a
cartilajului tiroid in 2 segmente: un segment inferior in care peretii laterali ai faringelui sunt in
raport cu manunchiul vasculo-nervos al gatului si cu lobii tiroidieni si un segment superior
care are raport cu carotida interna si carotida externa, cu o parte din ramurile carotidei
externe, in special cu tiroidiana superioara, linguala, faciala; cu vena jugulara interna si
trunchiul tiro-lingo-facial; cu nervii X, XII; simpaticul cervical cu limfatice si noduli limfatici
dispusi in jurul venei jugulare interne, cu corpusculul carotidian aflat la bifurcatia carotidei
comune.
Abordul(calea de acces la un organ) regiunii cervicale a faringelui se face prin
faringotomie ant transhioidiana- de VALOIS.
Pentru faringele cefalic se constata dificultatea interventiilor chirurgicale la acest nivel
avand in vedere raporturile sale laterale, este obligatoriu sa se sacrifice planurile de acoperire
si mai ales ramura mandibulara. Aceasta rezectie(taierea si scoaterea, indepartarea partiala
sau totala a unui tesut sau organ) temporara sau definitiva este primul tip al faringectomiilor
largite care se practica in special in interventiile pe faringele oral.
Vascularizatia:
-arterele provin din faringiana ascendenta, pterigo-palatina, faciala(palatina ascendenta si
tonsilara) si din tiroidiana superioara
-venele se formeaza mai intai un plex venos submucos si la suprafata faringelui un plex venos
superficial. Aceste 2 plexuri stau la baza formarii venelor faringiene care sunt tributare venei
jugulare interne.
-limfaticele: 3 grupuri de limfatice, posterioare care culeg limfa de la orofaringe si o dreneaza
in ggl retrofaringieni si jugulari interni, laterale care culeg limfa in special de la amigdalele
palatine si o conduc in nodulii cervicali profunzi, antero-inferioare care conduc limfa catre
nodulii din jurul venei jugulare interne; sup si mijlocii.
Formeaza o retea sub/musculara dar si o retea mucoasa.
-micul cerc limfatic al lui WALDAYER= amigdala faringiana+ amigdala tubara+ foliculii
limfatici ai valului palatin
Inervatia:
-asigurata de fibre din constitutia plexului faringian care provin din nervii IX, X si simpaticul
cervical
-sensibilitatea este asigurata in special de nervul X si accesor de nervul IX in jurul orificiului
tubar fiind asigurata si de trigemen prin acel nerv faringian al lui BOCK.
-inervatia motorie asigurata de nervul IX care va inerva faringo-stafilinul, stilofaringianul si
partea anterioara a constrictorului superior, restul muschilor fiind inervati de nervul X
Fenomenele secretorii si vasculare de la nivelul faringelui sunt asigurate de ganglionul
cervical simpatic superior.
Subiectul 39. Ănatomia morfo-funcţională a laringelui.
Laringe
-2 functii: respiratorie(portiune din caile aeriene sup) si fonatorie(portiune din arborele care
implineste dubla functie)
-organ impar, simetric, ocupa partea antero-mediana si mijlocie a gatului
-inaintea laringofaringelui in care proemina si post gl tiroide si m subhioidieni care il acopera
patial
-relativ superficial si usor palpabil fiind situat anterior faringelui, sub osul hioid si deasupra
traheei cu care se continua inferior, aproximativ la nivelul vertebrei C7
-scheletopic corespunde vertebrelor C4-C7.
Limite:
*Limita superioara este data de un plan orizontal ce trece prin marginea superioara a
cartilajului tiroid, ce corespunde marginii inferioare a C4.
*Limita inferioara corespunde unui plan orizontal dus prin marginea inferioara a cricoidului
care posterior corespunde marginii inferioare a vertebrei C6/C7.
-la copil marginea sup poate sa ajunga la nivelul lui C2; la 6 ani-> C5.
Mijloace de fixare:
-continuitatea cu traheea, cu faringele, legaturi musculare si ligamentare cu hioidul, sternul si
procesul stiloid. Desi are multiple mijloace de fixare, el se poate deplasa in deglutie si in cant,
cand se deplaseaza in sens vertical, in deglutitie deplasandu-se si in sens antero-posterior.
Pasiv, se poate deplasa si lateral.
-se ridica in timpul fiecarei deglutitii sau cand individul emite sunete inalte, coborand cand
emite sunete joase. Coboara in inspiratie, urca in expiratie.
Dimensiuni:
-variaza in functie de varsta, sex si de la individ la individ. In general este de dimensiuni mici
la persoanele cu voce subtire, avand dimensiuni mai mari la cei cu voce mai groasa. In raport
cu varsta, este foarte mic la nou-nascut, creste rapid pana la 3-4 ani dupa care creste in raport
cu varsta pana la 12-13 ani ca sa creasca cel mai mult la pubertate, cresterea puberala fiind
insotita de modificari ale vocii. Ajunge la dezvoltarea maxima la varsta de 23 de ani. La
femeie este mai mic decat la barbati: h= 7 cm, dimensiune sagitala= 3, transversala= 4; la
femei 5; 2,5 si 3,5.
Structura:
-format dintr-un numar de piese cartilaginoase care formeaza scheletul sau
-un sistem de articulatii cu ligamente si membrane, elemente active- m intrinseci si extrinseci,
mucoasa laringiana care are anexate numeroase formatiuni glandulare, vase si nervi.
-cartilajele sunt in numar de 11, 3 nepereche si median(tiroid, cricoid, epiglota), 4 sunt
pereche(aritenoidele, corniculate ale lui SANTORINI, cuneiforme ale lui MORGANINI si
Wrisberg si sesamoide anterioare).
1)Cartilajul cricoid/bazal al lui LUDVIC- ocupa partea inf a laringelui. Alcatuit dintr-o
portiune anterioara arcul/inelul cricular si o portiune posterioara- pecetea/lama cricoidiana.
Este un inel cu pecete, fiind socotit inel traheal modificat. La nivelul unirii celor 2 zone de o
parte si de alta se gaseste cate o suprafata articulara pt coarnele inf ale cartilajului tiroid.
Marginea sup a arcului da insertie membranei cricotiroidiene. Lama prezinta pe suprafata post
o creasta mediana pe care se insera ligamentul cricoesofagian/suspensor al esofagului descris
de LIJET. Pe marginea sup, lama are un sant median de o parte si de alta a caruia se gaseste
cate o fateta mediala articulara pt cartilajele aritenoide.
2)Cartilajul tiroid- ocupa partea ant si sup a laringelui. Format din 2 lame patrulatere dreapta
si stanga unite anterior pe linia mediana unde formeaza un unghi diedru 80-90 gr cu
deschiderea posterior. Fata post prezinta pe linia mediana unghiul diedru tiroidian pe care se
insera ligamentele tiroepiglotic, tiroaritenoidiene sup si inf si m tiroaritenoidieni. Pe linia
mediana anterior prezinta o proeminenta verticala, vizibila mai mult in partea sa superioara
care poarta numele de tuberculul tiroidian/proeminenta laringiana/marul lui Adam. Marginea
superioara prezinta pe linia mediana o incizura- incizura tiroidiana- forma unui V- pe care se
insera membrana tirohioidiana. Marginea inf prezinta tuberculul marginal pe care se insera
fasciculul tiroidian al constrictorului inf al faringelui. Catre marginea post, fata ant prezinta o
creasta oblica, pe care se insera m tirohioidian si sternotiroidian. Marginea posterioara/lat se
prelungeste superior si inferior cu cate o proeminenta cilindrica- marele si micul corn
tiroidian. Coarnele mici se articuleaza cu cricoidul, iar cele mari dau insertie ligamentelor
tirohioidiene lat. In unghiul diedru se prind petiolul epiglotei, ligamentele vocale si
vestibulare si muschii vocali.
3)Cartilajul epiglotic- formeaza scheletul epiglotic care in timpul deglutitiei acopera orificiul
superior al laringelui. Este situat in partea antero-sup a laringelui, post jumatatii sup a
cartilajului tiroid si a membranei tirohioidiene. Are forma ovalara, asemanatoare unei frunze
sau unei rachete de tenis, cu marele ax vertical cu extremitatea mai mare orientata cranial si
cu vf denumit petiol inserat pe unghiul diedru tiroidian. Are 2 fete, ant si post, o margine sup
si 2 lat. Fata ant vine in raport cu cartilajul tiroid, membrana tirohioidiana, spatiul
tirohioepiglotic si baza limbii. Fata post e acoperita de mucoasa laringiana. Marginea lat in
jumatatea inf prezinta 2 repliuri: faringo-epiglotic si ariteno-epiglotic. Acestea delimiteaza
inspre lat orificiul sup al laringelui. Extremitatea inf prezinta ligamentul tiroepiglotic. Intre
baza limbii si epiglota sunt plicile gloso-epiglotice in nr de 3: 1 mediana si 2 lat. Intre ele se
delimiteaza depresiunile denumite valecule epiglotice.
4)Cartilajele aritenoide -2, dispuse simetric, sunt situate deasupra pecetei cricoidului, avand o
forma de piramida triunghiulara cu baza articulara in jos si vf in sus. Se descriu 3 fete post,
mediana si antero-lat. Fata post da insertie m interaritenoidian. Cea mediala/glotica, in partea
ei sup se prinde ligamentul aritenoepiglotic. Intre cele 2 fete med ale celor 2 cartilaje
aritenoide se delimiteaza incizura interaritenoidiana. Fata antero-lat prezinta o foseta
triunghiulara mai adanca in care se prinde ligamentul vestibular si plica aritenoepiglotica,
precum si m vocal si foseta emisferica situata mai sus, separate fiind prin creasta arcuata.
Foseta emisferica este mai plana si da insertie m vocal si cricoaritenoidian lat. Baza are forma
triunghiulara si prezinta o fateta articulara pt lama cricoidului. Din unghiurile ant si postero-
lat ale bazei pleaca 2 prelungiri, repectiv apofiza vocala pe care se insera ligamentul vocal si
apofiza musculara pt m cricoaritenoidieni post si lat. Vf cartilajului, usor truncheat se
articuleaza cu cartilajul corniculat.
5)Cartilajele corniculate ale lui SANTORINI- sunt mici, situate deasupra celor aritenoidiene.
Vf lor dau insertie celor 2 fascicule ale ligamentului cricocorniculat/jugal.
6)Cartilajele cuneiforme ale lui Wirsberg si MORGANINI- 2- dr si stg, in grosimea plicilor
aritenoepiglotice. Cartilajul interaritenoidian a lui LUSHCKA se gaseste la loc de bifurcare a
ligamentului jugal.
7)Cartilajele sesamoide ant- se gasesc in grosimea plicilor interaritenoidiene inf/ corzi vocale-
ant lor.
Inconstant- 3 cartilaje: 1 nepereche, median= interaritenoidian, 2 neperechi ant- sesamoide
post.
Mijloacele de unire:
-cartilajele laringelui sunt unite prin ligamente sau membrane formand articulatii si
ligamente intrinseci. Laringele este unit si de organele vecine prin membrane si ligamente
extrinseci.
Articulatiile:
-crico-tiroidiana- cornul tiroidian si lama cricoidului. Este o artrodie= planiforma cu capsula
si sinoviala intre cornul mic al tiroidei si cricoid si permite bascularea tiroidei pe cricoid.
-crico-aritenoidiana- intre baza aritenoidului si marginea superioara a pecetei cricoidului=
trohoida deoarece fateta de articulare de la baza aritenoidului este convexa si alungita avand
forma unui cilindru iar cea de pe marginea superioara a pecetii cricoidului este concava si
aceste articulatii sunt prevazute cu o capsula articulara, intarita in partea interna de un
ligament si captusita in interior de o sinoviala. La nivelul sau executandu-se miscari de
inclinare, rotatie mediala si laterale(int si ext) a aritenoidelor pe cricoid.
-ariteno-corniculara= amfiartroza. Intre cele 2 fete articulare se gaseste un disc
fibrocartilaginos.
2.M extrinseci: 5
-la planul muscular al regiunii infrahioidiene
-reprezentati prin:
a)m sternotiroidian- fixeaza laringele, permitand tirohioidianului sa coboare hioidul
b)faringostafilin/palatofaringian- 3 fasc: 1, 2 accesorii, se termina prin fasciculele ant
tiroidiene si post faringiene, nvX. Coboara valul palatin si inchide istmul nasofaringian,
impiedicand refluxul alimentar. Ridica laringele si faringele.
c)tirohioidian- de la fata oblica tiroid- fata ant a hioid, inervat de hipolgos, coboara os tiroid
ca pct fix pe hioid; invers, ridica laringele
d)stilofaringian- are 5 fascicule amigdaliene, faringiene, epiglotice, tiroidiene, cricoidiene,
ultimele 3 catre cartilajele corespunzatoare. Inervat din plex faringian. Ridica laringele si
faringele.
e)m constrictor inf al faringelui- se insera prin 3 fascicule: tiroidian, cricotiroidian pe
membrana omonima si cricoidian. Prin fasciculele ascendent si transvers se insera pe faringe,
iar prin cel descendent se continua cu fibrele longitudinale ale esofagului.
Morfologia interna/endolaringele:
-cavitatea laringiana este impartita in 3 etaje: spraglotic, glotic si subglotic
A)etajul supraglotic= vestibulul laringelui- tine de la aditus pana la marginea libera a plicilor
vestibulare/corzi vocale sup si are 4 pereti: ant, post si 2 laterali
-peretele anterior este format de epiglota, cel posterior pe linia mediana este format de
fasciculul sup al muschiului interariteoidian, iar lateral de partea superioara a cartilajelor
aritenoidiene si corniculate. Peretii laterali sunt formati in sus de plicile ariteno-epiglotice in
partea sup care se continua in jos cu fata superioara a plicilor vestibulare.
B)etajul glotic- se gaseste intre plicile vestibulare si vocale si este portiunea cea mai
importanta prin rolul sau fonator. Cuprinde un segment median intre marginile libere ale
corzilor vocale si doua ventricule laterale ale lui MORGANINI. Glota este fanta mediana cu
directie sagitala care face sa comunice etajul glotic cu cel subglotic. Este limitat lateral si
anterior de marginile libere ale plicilor vocale. Aceasta este glota pr-zisa(ant
ligamentoasa/vocala). Post este delimitata de fetele mediale ale cartilajelor aritenoide si se
numeste glota respiratorie(post cartilaginoasa). Plicile vestibulare/corzile vocale false sunt
situate superior, au forma de lama turtita cu o fateta superioara mediala ce ia parte la formarea
etajului supraglotic si o fata infero-laterala ce formeaza peretele medial al vetricolului
MORGANINI. Marginea interna delimteaza cu cel de partea opusa etajul supraglotic de cel
glotic. Plicile vocale/corzile vocale adevarate sunt inferior(LIGAM TIRO-
ARITENOIDIENE) si contin in grosimea lor ligamentul tiroaritenoidian inf si m vocal. Pe
sectiune transversala au forma tringhiulara cu o fata sup ce formeaza planseul ventricolului; o
fata infero-mediala catre portiunea infraglotica si o fata lat aderenta la peretele lateral.
Marginea libera impreuna cu cea opusa delimiteaza glota adevarata. LAT- Ventriculii
laringieni ai lui MORGANINI sunt doi diverticuli de forma prismatic tringhiulara cu 3 pereti:
supero-medial format de plicile vestibulare; inferior format de plicile vocale; lateral format
de peretele lateral al laringelui si comunica cu restul segmentului epiglotic printr-o fanta
antero-posterioara delimitata de plicile vocale si vestibulare. Submucoasa vetriculilor contine
un strat limfoid denumit amigdala lui FRANKEL. De la extremitatea ant a fiecarui ventricul
porneste o prelungire de 1 cm denumit apendicele laringian in grosimea repliurilor
aritenoepiglotice.
C)etajul infraglotic- sub corzile vocale inf; prezinta pe peretele lat fata infero-mediala a
plicilor vocale apoi elementele constitutive ale laringelui acoperite de mucoasa.
Vascularizatia:
-arterele sunt: a laringee superioara din tiroidiana sup->mb tirohioidiana; a larigee inferioara
din tiroidiana sup->mb cricotiroidiana; a laringee posterioara din tiroidiana inferioara-
>mucoasa, m cricoaritenoidieni si a laringee mijlocie sau cricotireoidiana care provine dintr-
un ram de trifurcatie al a tiroidiene superioare.
-venele sunt: vena laringee sup si mijlocie care se varsa in vena tiroidiana sup si vena laringee
inf catre tiroidiana inf
-limfaticele- cele din etajul supragotic dreneaza catre nodulii jugulari interni, cele din etajul
glotic(limf ant si inf) catre nodulii prelaringieni si pretraheali, iar subglotice(limf post-lat)
catre nodulii recurentiali. Dupa QUINET limfaticele provenite de la ½ a laringelui pot merge
la grupele ggl opuse.
Inervatia:
-este asiugrata de nv larigeu superior care da un ram intern(mucoasa etaj supraglotic) si unul
extern(cel din urma inerveaza muschiul cricotiroidan, mucoasa etaj subglotic) si din nv
laringeu inf terminatie a nervului recurent si inerveaza ceilalti muschi intrinseci. Dedesubtul
mucoasei de pe fata posterioara a laringelui se formeaza ansa anastomotica a lui GALIEN,
intre un filet nervos care provine din laringeul superior si altul provenit din nervul recurent.
Peretele lateral e format de lama superficiala a fasciei cervicale. Peretele posterior e format de
procesul mastoidian pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian, pantecele posterior al
muschiului digastric, iar mai profund se gaseste buchetul stilian.
Peretele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul maseter si pterigoidian
median.
Parotida are o forma neregulata cu o portiune principala care e corpul glandei si are o forma
prismatic triunghiulara cu o fata externa, una anterioara, alta posterioara, o margine interna
uneori latita ca o fata la nivelul faringelui. De asemenea glandei I se descrie o fata superioara
si una inferioara. Are o culoare cenusie rosiatica, iar in timpul activitatii glanda are un aspect
lobulat. Greutatea este de 25-30g, volumul e variabil in limitele normalului, iar capacitatea
dintre glandele mici si mari poate fi de 1:5.
Parotida se muleaza pe elementele invecinate, e continuata intr-o teaca fibroasa numita fascia
parotidiana care e o dedublare a lamei superficiale a fasciei cervicale. Glanda adera la peretii
lojei si extirparea sa e dificila. Glanda stabileste raporturi extrinseci cu elemente ce formeaza
peretii lojei. De mentionat este ca intre mandibula si parotida este un tesut grasos ce permite
miscarile mandibulei care are rolul de a masa glanda parotida. Prelungirea anterioara sau
geniana are forma unei lame triunghiulare care insoteste ductul parotidian si se gaseste pe fata
laterala a muschiului maseter.
Nervul facial apare din orificiul stilomastoidian, patrunde in parotida unde se desface in
ramuri dispuse sub forma unui evantai ce separa lobii parotidei intr-o portiune superficiala
situata lateral de nerv si alta profunda situata medial de nerv.
Ductul parotidian sau canalul lui Stenon reprezinta canalul excretor al glandei parotide. Se
formeaza din unirea canalelor interlobulare, de multe ori se formeaza doua conducte mai mari.
Are o lungime de 5cm, diametrul de 4mm. Seamana cu o vena goala si poate fi sediul unor
calculi. Impreuna cu prelungirea anterioara a glandei se gaseste pe fata laterala a maseterului,
la un cm inferior de arcada zigomatica inconjurand corpul grasos al obrazului, strapunge
muschiul buccinator si se deschide in vestibului cavitatii bucale printr-un orificiu situat n
dreptul colului molarului 2 superior.
GLANDA SUBLINGUALA
Este cea mai mica din glandele salivare mari. Este deasupra diafragmului bucal, in loja
sublinguala. Aceasta loja are 4 pereti. Unul medial format din muschiul genioglos si hioglos,
un perete lateral alcatuit de fata mediala a corpului mandibulei in care se gaseste foseta
sublinguala. Un perete superior alcatuit de mucoasa regiunii sublinguale si unul inferior
alcatuit de muschiul milohioidian. Glanda are aspectul unui ovoid turtit al carui ax e paralel
cu corpul mandibulei. E formata dintr-o portiune principala si 15-20 lobuli accesori. Are o
lungime de 3 cm, un diametru de 1 cm si o greutate de 3- 5g. Raporturile glandei sunt date de
peretii lojei. Marginea superioara a glandei ridica mucoasa sublinguala si ii da aspect de plica.
Glanda are mai multe ducte excretoare din care unul e principal, si anume ductul sublingual
mare ce se alatura de ductul glandei submandibulare si ambele se deschid pe carancula
superioara. Ductele accesorii 15-30 se deschid prin orificii separate situate pe un traiect liniar
pe plica sublinguala.
Structura este asemanatoare cu a celorlalte glande salivare dar secretia e bogata in mucina.
Este irigata de artere provenite din artera linguala si sublinguala. Venele sunt drenate de vena
profunda a limbii, limfaticele sunt drenate de nodurile submandibulare, inervatia este
vegetativa.
GL SUBMANDIBULARA
-originea in crosa aortei alaturi de artera subclaviculara stanga, mai lunga decat cea dreapta cu
3 cm, prezentand si o portiune intratoracica in care are o directie oblica supero-lateral si
posterior avand urmatoarele raporturi: anterior trunchiul venos brahiocefalic, posterior artera
subclaviculara stanga si ductul toracic, la dreapta traheea si esofagul, iar la stanga nervul vag
stang, pleura si plamanul stang.
Segmentul cefalic al carotidelor commune prezinta aceleasi raporturi atat pe stanga cat
si pe dreapta: anterior-lobii glandei tiroide, muschiul omohioidian, aponevroza cervicala
mijlocie, sternocleidomastoidianul, aponevroza cervicala superficiala, platisma si cel mai
superficial pielea, posterior- muschii prevertebrali inveliti de aponevroza prevertebrala, fascia
cervicala profunda, medial-faringe, laringe, traheea si esofagul si lateral-vena jugulara interna.
Fiecare carotida comuna este invelita intr-o teaca vasculara in care se gaseste nervul
vag si vena jugulara interna, ansamblul celor 3 elemente formand PVN al gatului.
La nivelul unui plan orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid, iar posterior
prin procesul transvers al lui C4/6- limita la niv careia artera carotida comuna se bifurca in 2
ramuri si anume: artera carotida externa si artera carotida interna. Posterior de aceasta
bifurcatie se afla corpusculul/glomusul carotidian care este o formatiune ce contine celule
epiteliale, capilare si filete nervoase ce apartin glosofaringianului si vagului, el avand rol de
chemoreceptor instiintand SNC despre variatiile compozitiei chimice a sangelui, iar pe cale
reflexa modifica ritmul respirator.
Continutul lojei carotidiene pe 4 planuri: 1)pl celulo-nodular cu t cel si grupul nodular jugular
int. 2)planul venos reprez de jugulara int. 3)planul nervos format de vag, situat in unghiul post
form de v jugulara int si carotida int, nv hipoglos care incruciseaza carotida ext, trecand in
afara ei, chiar la nivelul lobului unde se desprinde a occipitala. Nv hipoglos delimiteaza
trigonul lui Farabeuf in aria caruia se gas carotida ext, delimitata astfel: sup-hipoglosul, ant-
trunchiul venos tiro-lingo-faringo facial iar post- v jugulara int. Daca inlocuim limita sup a
acestui trunghi: hipoglosul cu pantecele post al digastricului, se obt un alt triunghi, al lui
Guyon. 4)plan arterial. b)Portiunea subangulo-mandibulara traverseaza diafragmul stiloidian,
lat-pantecele post al digastricului si stilohioidian, medial m stilo-glos, stilo-faringian si ligam
stilo-mandibular care o separa de carotida int.
In concluzie, carotida ext trece prin furca m stilieni, iar in furca carotidelor stau m stilo-glos si
stilo-faringian. Aici, carotida ext descrie o curba cu convexistatea post, apropiindu se se
eretele lat al faringelui, prin intermediul careia vine in rap cu reg para-amigdaliana.
In mod normal, carotida ext se afla aprox la 1cm jum de aceasta reg. insa, se poate descrie o
curba mai exagerata care apropie carotida ext la 5-6mm de amigdala palatina; a putand fi
lezata in aceasta situatie in cazul amigdaletomiilor(ablatia, scoaterea lor). In aceasta portiune
carotida ext are raport cu glosofaringianul si facialul.
c)Portiunea intraparotidiana-intra in loja, patrunde in gl parotida, urca vertical spre marg post
a colului condilului mandibular, devenind din ce in ce mai superf si terminandu-se prin
bufurcare in a temporala superf si a maxilara/maxilara int.
In loja parotidiana exista 3 planuri dispuse dinspre profunzime spre superficial: 1)un plan
arterial reprezentat de carotida externa, 2)un plan venos reprezentat de vena jugulara externa
si ramurile sale care la origine este mai apropiata de carotida externa, iar pe masura ce
coboara se departeaza de aceasta intre cele 2 elemente vasculare interpunandu-se o lama de
tesut parotidian. Tot in planul venos gasim noduli parotidieni profunzi, grupati in jurul venei
jugulare externe si arterei carotide externe. 3)Planul nervos reprezentat de facial care este
elementul cel mai superficial, se indreapta postero-anterior si de sus in jos in grosimea gl
parotide dand ramuri terminale cervico-facial, transverso-facial si temporo-facial. Tot in acest
plan gasim nervul auriculo-temporal, ram din mandibularul trigemenului situat in grosimea
polului superior al parotidei, este nervul satelit al arterei temporale superficiale fata de care se
dispune posterior si tot in planul nervos nervul auricular mare, ram din plexul cervical care
prin ramul sau parotidian traverseaza glanda, urca de la polul inferior unde nu furnizeaza nici
un ram si doar inerveaza tegumentul regiunii parotidiene.
Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei externe, deasupra lingualei, are un traiect oblic
superior si inauntru/medial, ajunge la extremitatea posterioara a glandei submandibulare,
careia ii formeaza un sant sau un canal complet, inconjoara marginea inferioara a mandibulei
inaintea maseterului, ajunge la fata, devine sinuoasa si se indreapta spre unghiul intern al
ochiului. La acest nivel da ramul sau terminal- artera angulara care se anastomozeaza cu
artera dorsala a nasului, ram din oftalmica.
Prezinta 2 portiuni: o portiune cervicala unde se gaseste succesiv in triunghiul lui Farabeuf,
trece prin furca muschilor stilieni apoi prin regiunea paraamigdaliana ajungand
submandibular si o regiune faciala, trece peste muschiul buccinator, peste canini, ridicator al
buzei superioare, ridicator comun al buzei superioare si aripii nasului fiind acoperita de
platisma, rizorius, micul si marele zigomatic.
Vena faciala este dispusa posterior arterei, reprezentand coarda arcului descris de artera.
-in portiunea cervicala- artera palatina ascendenta pentru amigdala palatina, muschii limbii.
muschiul stilofaringian si pterigoidian intern, artera pterigoidiana pentru muschii
pterigoidieni, artera submandibulara pentru glanda cu acelasi nume si artera submentala
pentru glanda submandibulara, digastric si milohioidian.
-in portiunea faciala- artera maseterina inferioara pt muschiul maseter, artera coronara sau
labiala inferioara, artera labiala superioara care se unesc cu cele de partea opusa formand
cercul arterial coronar sau labial situat intre patura musculara si cea glandulara a buzelor,
artera aripii nasului pentru aripa nasului, dosul nasului si lobului acestuia, din arcada
superioara- a subcloazonului ramuri pentru peretii narinelor si pentru lobului nasului.
-artera angulara
-artera sublinguala, cea mai importanta destinata planseului gurii, muschilor suprahioidieni si
glandei sublinguale, este insotita de nervul lingual al trigemenului si se termina prin 2 ramuri,
unul superior sau maxilar destinat barbiei osoase si altul inferior sau mentonier pentru partile
moi ale acestei regiuni putandu-se anastomoza cu cea de partea opusa si cu artera submentala.
-arterele auriculare anterioare in numar de 3: inferioara pentru lobul urechii, mijlocie pentru
partea anterioara a concai si radacina helixului si superioara pentru portiunea superioara a
helixului si muschiul auricular anterior/SUP.
Considerat nerv motor deoarece portiunea senzitiva este tratata ca un nerv aparte(VII bis)-
nervul intermediar.
Fibrele eferente ale nucleului facialului situate profund pe planseul ventriculului IV cerebral
au un traiect dorso-medial, inconjura colul superior al nucleului nervului abducens formand
genunchiul intern al nervului facial sau coliculul facial si se indreapta ventro-lateral prin punte
spre santul bulbo-pontin, in partea laterala a acestuia la nivelul fosetei supra/ deasupra olivei
bulbare fiind/unde se gaseste originea aparenta a nervului, avand lateral nervii intermediari si
vestibulo-cohlear, iar medial dar la distanta mai mare nervul abducens.
Traiect si raport: de la nivelul originii sale aparente, nervul facial strabate fosa/etajul post
bazei cr) craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge sub baza
craniului ramificandu-se in ramurile sale terminale in interior glandei parotide. In fosa
craniana posterioara nervul facial este invelit intr-o teaca arahnoidiana, comuna, impreuna cu
nervii intermediar si vestibulo-cohlear, in interiorul careia piamater formeaza o teaca proprie
fiecarui nerv. La acest nivel nervul se gaseste in unghiul ponto-cerebelos al lui Mingazinni
fiind in constitutia pachetului acustico-facial. In partea mediala a acestui spatiu nv X nv VIII
plasandu-se sup fibrelor cohleare ale acestuia. In partea lat a spatiului nv facial si intermediar
sunt suprapusi, dupa care Nervul intermediar (este situat mai intai lateral fata de facial si apoi)
se interpune intre acesta si fibrele cohleare ale nervului VIII de unde isi capata si numele. In
raport cu nv VIII este dispus postero-lat fibrelor cohleare si antero-medial fibrelor vestibulare.
1)prima portiune este segmentul labirint deoarece este situate deasupra labirintului urechii
interne, unde la nivelul ganglionului genicular prezinta o prima angulatie de aproximativ 75
de grade purtand numele de genunchiul nervului facial. Acest prim segment este cel mai scurt
al nervului si al canalului cu o lungime de 3-5mm si un diametru de 1mm ceea ce constituie o
veritabila zona de strangulare, directia canalului este aproape orizontala antero-posterioara,
perpendicular pe axul stancii temporalului.
2)a doua portiune este segmentul timpanic, se gaseste pe peretele medial al urechii medii, de
unde ii vine si numele, canalul fiind paralel cu axul stancii si nervul avand o directie postero-
laterala. In acest segment nervul este insotit de un ram din artera meningee mijlocie fiind
situat superior de fereastra ovala. Intre a doua si a treia portiune exista o a doua angulatie,
genunchiul inferior sau cotul nervului facial care este separat prin tesut osos compact de
adiptus adantrum situat superior. Acest raport explica riscul lezarii nervului facial intre
balantia/palatii mastoida/ei.
3)a treia portiune a canalului este segmentul mastoidian, situat la nivelul peretelui anterior al
procesului mastoidian, posterior meatului acustic extern, fiind inconjurat de cel mastoidiene.
La acest nivel nervul avand o directie verticala si fiind insotit de artera stilo-mastoidiana, iese
din mastoida prin orificul stilo-mastoidian, ajungand la baza craniului unde se indreapta
antero-inferior si lateral strabatand patrulaterul facialului delimitat astfel: superior- baza
craniului, inferior- pantecele posterior/INF al digastricului, anterior- parotida si posterior-
procesul mastoidian si marginea anterioara a muschiului sternocleidomast. J.J. Faure descrie
triunghiul stilodigastric delimitat intre baza craniului, pantecele posterior al digastricului si
muschiul stilohioidian, apoi nervul patrunde in loja glandei parotide strabatand glanda dupa
expresia lui Gregoire ca semnul de carte intr-o carte. La nivelul glandei, nervul are o directive
antero-laterala si usor inferior, initial fiind situat profund si apropiindu-se ulterior de fata
laterala a glandei fiind situate intotdeauna lateral de artera carotida externa si vena jugulara
externa.
43. Ramurile colaterale: topografic, ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase care
se desprind din interiorul stancii temporalului si ramuri extrapietroase care se desprind din
facial dupa iesirea din stanca temp. Cele intrapietroase merg cu muschiul scaritei-.nervul
stapedius. Ramurile extrapietroase sunt reprezentate de nervul auricular posterior, ramul
digastric si ramul stilohioidian, ramul communicant cu nervul glosofaringian si nervul lingual
care poate sa lipseasca.
a)Nervul auricular posterior se desprinde din facial la iesirea din gaura stilomast, inconjura
marginea laterala/ant a procesului mastoidian si ia traiect ascendent(se inflecteaza sup)
ajungand la nivelul insertiei muschiului sternocleidomastoidian, nivel la care primeste o
anastomoza din ramul auricular al plexului cervical superficial. Se imparte in 2 ramuri, ramul
auricular pentru muschii auriculari posterior si superior si ramul occipital pentru muschiul cu
acelasi nume, inerveaza pantecele occipital. Acest ram se anastomozeaza cu ramul post al
celui de-al II-lea nv cervical.
d)Nervul lingual este inconstant si cand exista da filete mucoase din nv intermediar care se
termina impreuna cu ramificatiile terminale ale glosofaringianului in mucoasa linguala si
filete musculare care se distribuie muschilor glosostafilini si stiloglos. Are traiect lung, de la
gaura stilomastoidiana la baza limbii.
Anastomoze: la nivelul originii aparente prezinta cateva filete care il anastomozeaza cu nervul
vestibulo-cohlear: In meatul auditiv intern cu nervul intermediar, iar la nivelul canalului
facialului din primul genunchi al nv facial se desprind 2-3 filete nervoase subtiri care il
anastomozeaza cu ganglionul vestibular Scarpa. Prezinta anastomoze cu trigemen, IX si
plexul cervical.
50. 2. Nv MAXILAR
-in intregime senzitiv
-se desprinde din portiunea mijl a marg ant a gg lui Gasser si parcurge initial tunelul mijl al
cavumului lui Meckel, fiind situat lat si inf fata de nv oftalmic si medial fata de nv mandibular
-strabate fosa craniana mijl, fiind situat lat de peretele sinusului venos carotidian intr-o
dedublare a durei mater.
-are rapoturi cu nv din grosimea peretelui sinusului venos
-iese din craniu prin gaura rotunda si din acest moment i se desscrie un traiect in forma literei
Z sau in baioneta.
-ajunge initial in portiunea cea mai inalta si ant a fosei zigomatice unde are un traiect f
scurt(de cativa mm) si prin fisura pterigomaxilara patrunde in fosapterigopalatina pe care o
traverseaza in port ei cea mai inalta
-pe traiectul lui in diagonala prin fosa pterigomaxilara, nv ii este anexat gg pterigo-palatin sau
sfenopalatin al lui Meckel situat intotdeauna inf si med fata de nv si tot aici, inf si lat fata de
nv se gaseste a maxilara.
-prin fisura orbitala inf, nv patrunde in orbita si se angajeaza prin s si apoi canalul suborbital
situate pe planseul acesteia si va iesi din orbita prin gaura suborbitala, luandu-si in acest
moment numele de nv suborbital
-pe traiectul sau prin fisura orbitala inf si pe planseul orbitei este insotit de a suborbitala, iar la
exteriorizare prin gaura suborbitala de ram acesteia impreuna formand BUCHETUL
VASCULO-NERVOS SUBORBITAL
*NV SUBORBITAL- sg ram terminal al n maxial si se imparte in: ramuri sup(ascendente) ptr
pleoapa inf; ramuri inf(descendente jugo-raviale) ptr tegument si mucoasa obrajilor si a buzei
sup; ramuri med sau nazale ptr tegumentul aripii nasului
-Ramuri colaterale:
1)RAMUL MENINGEAL MIJL care merge impreuna cu a meningee mijl prin gaura
spinoasa
2)RAMUL ZIGOMATIC se desprinde din nv maxilar imediat sub gaura rotunda si are un
traiect paralel cu acesta pana cand patrunde in orbita; la acest nivel nv zigomatic da un ram
palpebral ptr pleoapa inf si un ram temporo-malar care patrunde in canalul in forma de Y a
osului zigomatic si va inerva reg temporale si tegumentele pometilor obrajilor. Nv zigomatic
se anastomozeaza cu nv lacrimal al oftalmicului, formand ARCADA ZIGOMATICO-
LACRIMALA; ram zigomatico-facial si zigomatico-temporal.
3)Nv SFENO-PALATINI- cel mai imp grup de ramuri colaterale care isi au orig in nv
maxilar, la niv plafonului fosei pterigo-palatine
-ajung la gg sfeno-palatin al lui Meckel, schimba filete cu acesta si vor da:
a)Nv sfenopalatini- merg impreuna cu a sfeno-palatina prin orificiul omonim, ajungand in
fosele nazale si distribuindu-se cel etmodiale post, meatului sup si mijl
Dintre nv nazali sup, unul este mai voluminos si cu un traiect constant, poarta denumirea de
nv faringian al lui BOCK si inerveza mucoasa faringiana din jurului trompei lui
EUSTACHIO, parcurgand canalul pterigo-palatin impreuna cu a omonima
b)Nv nazo-palatini- inerveaza mucoasa septului nazal si portiunea ant a boltii palatine
c)Nv palatini- se impart in:
->nv palatin ant/mare- trece prin canalul palatin mare impreuna cu a palatina descendenta si
inerveaza mucoasa palatului dur, valul palatin si m pteristafidii;
->nv palatini mijl si post/mici- care coboara prin canalele palatine mici si inerveaza bolta
palatina(portiunea post) si mucoasa valului palatin
d)Nv dentari sau alveolari post-sup- coboara pe tuberozitatea maxilei si se angajeaza prin
canalele alveolare sapate de aceasta ajungand la molarii 2 si 3 sup unde se ramifica bogat
formand un plex dentar ce asigura inervatia acestora
e)Nv dentari sau alveolari ant-sup- se deprind din nv maxilar cand acesta se gaseste in canalul
suborbital si se angajeaza printr-un canal propriu sapat in peretele ant al sinusului maxilar,
ajungand astfel la caninii si incisvii sup.
-se mai descriu un grupde nervi dentari sup si mijl care sunt inconstanti, iar atunci cand exista
se deprind din portiunea suborbitala a nv maxilar si ajung la primul molar sup.
Anastomoze:
->cu nv oftalmic la niv arcadei zigomatico-lacrimale;
->cu nv mandibular la niv ramului zigomatico-temp al nv zigomatic si nv temporal profund
ant din mandibular;
->cu nv facial intre ram infraorbitale ale nv supraorbital si ram transverso-faciale ale nv
facial;
->cu nv gloso-faringian;
->cu sist nervos vegetativ prin filete simpatice din jurul plexului carotidian int.
Vascularizatia- asigurata din ram a carotidina int si a meningee la niv fosei craniene mijl din
ram din a maxilara in fosa pterigo-palatina si de a suborbitala.
Nv maxilar, in portiunea sa infraorbitara, este despartit de sinusul maxilar printr o lama
subtire de os(peretele sup al sinusului) care uneori poate fi dehiscenta, ducand la nevralgie de
trigemen(de maxilar) in sinuzita maxilara. Portiunea nv maxilar situata in fosa pterigo-
palatina reprezinta tronsonul chirurgical al nv maxilar.
51. 3. Nv MANDIBULAR
-cel de-al 3-lea ram terminal al trigemenului
-nv mixt format din fibre motirii si senzitive
-se formeaza prin unirea a 2 rad:
1-senzitiva, groasa, care provine din port cea mai lat a gg lui Gasser care se angajeaza prin
tunelul lat al cavumului lui Meckel patrunzand astfel in etajul mijl al endobazei;
2-motorie care provine din nucleul motor al trigemenului care traverseaza fata inf a gg lui
Gasser fara a face sinapsa in acesta, ajunge la niv cornului lat al gg, se aseaza sub rad
senzitiva, fiind separate de aceasta printr-o dependinta a durei mater
-cele 2 rad strabat fosa craniana mijl si ies din craniu prin gaura ovala; la niv acesteia sau
imediat sub ea cele 2 rad fuzioneaza ->TRUNCHIUL Nv MADIBULAR
-sub baza craniului, nv patrunde in fosa infratemp si dupa un traiect f scurt de 3-4 mm intre
cei 2 m pterigoidieni se termina impartindu-se in ramurilelui terminale
-ramuri colaterale:
NV RECURENT MENINGEAL– insoteste a mica meningee, inervand sinusul sfenoidal si cel
mastoidian.
-ramurile terminale: Dupa un traiect scurt printre m pterigoidieni, nv se termina impartindu-se
intr-un trunchi ant si unul post; la nivelul gaurii ovale.
Din trunchiul ant se desprind:
1)NV TEMP PROFUNZI(post,mj,ant)-mijl- merge prin m pterigoidieni si aripa mare sfenoid,
se reflecta la niv crestei infratemp si patrunde in m temporal(mijl) pe care il inerveaza motor
2)NV TEMPORO-BUCAL- se imparte in nv temporal profund ant care inerveaza motor
fibrele ant ale temp si nv bucal care inerveaza senzitiv tegumentul si mucoasa obrajilor
3)NV TEMPORO-MASETERIN- merge intre m pterigoidian lat si plafonul fosei infratemp,
iar la niv crestei infratemp se imparte intr-un ram maseterin care trece prin incizura ramurii
mandibulare si patrunde in m maseter si un ram temp profund post care inerveaza fibrele post
ale m temp
*la ora actuala, nomina anatomica considera ca nv temporali profunzi sunt ramuri
independente ale trunchiului ant care impreuna cu a omonime formeaza 3 PVN :temporal
profund ant, mijl si post destinate inervatiei si vascularizatiei m temporal
*nv bucal si nv maseterin sunt considerate ramuri independente
4)UN TRUNCHI COMUN DE NV ptr m pterigoidian med, peristafilin ext si m ciocanului
Din trunchiul post se desprind:
1)NV AURICULO-TEMPORAL- dupa ce se desprinde din nv mandibular formeaza o
butoniera prin care trece a meningee mijl
-trece apoi prin butoniera retrocondiliana a lui JUVARA impreuna cu a maxilara
-patrunde in loja gl parotide pe traiectul lui venind filete secretorii ptr gl parotida de la gg otic
al lui ARNOLD
-iese din loja parotidei impreuna cu a temporala superf, trece ant de conductul auditiv ext si se
termina inervand: tegumentul portiunii lat a capului, gl parotida, art temp-mand, conductul
auditiv ext, membr timpanului si pavilionul urechii
2)NV DENTAR SAU ALVEOLAR INF- merge impreuna cu a omonima si patrunde in
canalul mandibular prin gaura mand de pe fata med a ramurii mand
-il strabate ramificandu-se bogat si formand plexul dentar sau alveolar inf care inerveaza toti
dintii mand
-iese din canalul mand prin gaura mentoniera sub denumirea de nv mental care inerveaza
senzitiv buza inf, pielea barbiei si gingia inf
-se considera ca din nv dentar inf se desprinde un ram motor ptr m milo-hiodian si pantecele
ant al digastricului
*anesteziat de stomatologi cand lucreaza pe dintii inf mandibulari(&ram gingivale), practicata
la intrarea in canalul mandibular, cu pct de reper-spina lui Spix/lingula; frecvent cuprinde si
teritoriul nv lingual- situat la 1 cm ant nv alveolar inf.
3)NV LINGUAL- coboara intre m pterigoidieni, patrunde in groismea limbii si inerveaza:
mucoasa lingual dinaintea V-ul lingual, valul palatin, amigdala palatina, iar pe traiectul sau
sunt anexati 2 gg vegetativi parasimpatici: gg submandibular si gg sublingual.
- in felul acesta fibrele viscero-motorii care pleaca din nucleul salivator sup si iau calea nv
intermediar si apoi a nv coarda timpanului ajung pe anastomoza dintre coarda timpanului si
nv lingual la gg submand si sublinguali.
-fibrele postganglionare inerveaza secretor glandele salivare submandibulara si sublinguala
Nv mandibular ii este anexat un gg parasimpatic care poarta numele de gg otic al lui Arnold.
Acesta este situat in fosa infratemp, sub gaura ovala si are lat trunchiul nv mand, medial m
peristafilin int si post a meningee mijl. Gg otic i se descriu 2 rad:
1.principala parasimpatica care provine de la niv nucleului salivator inf din bulb pe calea
ramurilor nv glosofaringian, deci se poate afirma ca desi este anexat nv mand, d.p.d.v. funct
gg otic apartine nv IX;
2.simpatica care provine din plexul simpatic pericarotidian int si din jurul a meningee mijl.
Fibrele postganglionare care pleaca din gg otic sunt ramuri comunicante ptr nv auriculotemp
al nv mand inervandu-se astfel motor parasimpatic gl parotida.
Anastomoze:
-cu celelalte ramuri terminale ale trigemenului
-cu nv facial prin nv coarda timpanului
-cu nv glosofaringian prin nv lingual
-cu simpaticul cervical cu plexul cervical superf.
Vascularizatia:
-asigurata in mare parte de a maxilara si ramurile ei colaterale
53. Nervul glosofaringian.
Un nerv mixt
Originea reala pentru fibrele viscero eferente speciale-se gaseste in treimea mijlocie a
nucleului ambigu din bulb. Originea reala pt fibrele vegetative parasimpatice(visero-eferente
preganglionare)-se gaseste in nucleul dorsal al vagului numit si nucleul cardio-penumoenteric
situat sub planseul ventricolului 4 cerebral la nivelul trigonului bulbar. Acest nucleu contine
neuroni preganglionari parasimpatici ai caror axoni intra in constitutia nervului 10 si fac
sinapsa cu neuronii post-ganglionari ai plexurilor previscerale si intramorale din torace si
abdomen astfel axonii proveniti din treimea sup a nucleului dorsal asigura inervatia
parasimpatica a traheei si esofagului. Cei din treimea mij a cordului si viscerelor abdominale
si cele din treimea inf asigura inervatia parasimpatica a plamanilor.
Oirignea aparenta-in santul retro-olivar sau dorso-lat al bulbului sub nervul 9 si deasupra n 11.
Traiect si rapoarte
N vag prez 3 seg maari: intracranian, de la nivelul gaurii jugulare si seg extracranian in care i
se descriu nervului o portiune cervicala, toracica si o portiune abdominala.
Ramul meningeal-pleaca din ggl sup , reintra in craniu prin gaura jugulara si se anastom cu
fibre simpatice ce provin din ggl cervical sup asigurand inervatia senzitiva a dureimater din
vecinatate.
Ramul auricular-originea lui este in ggl sup de unde patrunde in portiunea mastoidiana a
canalului facialului alaturandu`se nervului intermediar. Iese din craniu prin gaura
stilomastoidiana se desparte de nervul intermediar si inerveaza senzitiv zona Ramsay-Hunt.
Este singurul ram cutanat al n 10 si se anastom cu ramul comunicant a perechii a 9a de n
cranieni.
Ramurile faringiele isi au originea in ggl inf , in nr de 2-3 cuboaara ajung pe peretele lat al
faringelui unde se anastom cu fibre din n 9 si din ggl cervical sup form plexul faringian din
care se desprind ramuri ce inerveaza m constrictor inf al faringelui , m valului palatin si
mucoasa laringo-faringelui.
Nervul laringeu sup isi are originea din ggl inferior sau din trunchiul nervului 10 sub ggl inf.
Coboara spre anterior si medial intreptandu`se spre peretele lat al faringelui incruciseaza fata
mediala a carotidei externe ajunge inf de artera linguala si in vecinatatea acesteia si a cornului
mare a osului hioid se term dand un ram extern si un ram intern.
Ramul extern sau inf parcurge lama laterala a cartilajului tiroid intre m constrictor inf al
faringelui pe care il inerveaza si gl tiroida, da ram pt plexul faringian, ajunge la m
cricotiroidian, il inerveaza dupa care perforeza membrana cricotiroidiana patrunde in laringe
si asigura inervatia glandelor laringiele. Se anastom cu ramurile cardiace sup ale n 10 form
nervul depresor. Conform anatomiei clasice din acest ram se desprinde ramuri terminale pt
mucoasa etajului subglotic al laringelui si ramuri anastomotice pt simpaticul cervical part la
form plexului lui Haller.
Ramul intern sau sup peforeaza memb tirohioidiana si ridica mucoasa laringelui form plica
nervului laringeu si pe peretele post al laringelui se anast cu un ram din n recurent form ansa
lui Galemus. Acest ram (intern) inerveaza mucoasa laringelui , mucoasa peretelui post a
laringo-faringelui , mucoasa traheala in portiunea ei superioara , mucoasa linguala in dreptul
valeculei o parte din glandele linguale si asiguara inervatia propioceptiva a m laringelui.
Ramurile cardiace cervicale sup( ale vagului) isi au originea din n 10 sub ggl inf si participa la
form plexului cardiac ant
Ramurile carotidiene-isi pot avea originea din ggl inf di nervul recurent sau din plexul
faringian si se anastom cu ramul din n 9 si din smpaticul cervical form plexul nervos
intercarotidian.
Nervul laringeu recurent(drept)-isi are originea din nervul vag anterior de artera
subclaviculara dreapta , trece apoi inf si post de aceasta descriind o ansa in jurul arterei
subclaviculare drepte. In acest moment are rapoarte cu cupola pleurala. Ia apoi un traiect
ascendent si se aseaza pe marginea laterala dreapta a esofagului urcand astfel pana in dreptul
vertebrei cervicale 7 in unghiul diedru traheo-esofagian. Isi continua traiectul ascendent pana
in dreptul laringelui.
Nervul laringeu recurent(stang)-originea din n vag, in torace ant de arcul aortic, trece inf si
apoi post de acesta descriind o ansa in jurul lui. Ia traiect ascendent si urca asezat pe fata
stanga a esofagului.
Ramurile cardiace cervicale inferioare( in anat clasica sub denumirea de nervi cardiaci
mijlocii)-participa la form plexului cardiac
Ramurile esofagiene
Ramurile traheale
Portiunea terminala a nervului faringeu recurent numita si ramul lui terminal se numeste
nervul laringeu inf care da ramuri musculare pt muschiul cricoaritenoidian posterior si lat , m
interartenoidian , m tiroaritenoidian si de asemeni da un ram anastomotic ce se anastomozeaza
cu un filet al nervului laringeu sup form anasa lui Galemus.
Este format din ramurile anterioare ale nervilor cervicali C1-C4 si din cele 3 anse cervicale
anastomotice latero-transversale care ii unesc.
Primul nerv cervical este pur motor si iese din canalul vertebral prin spatiul dintre occipital si
atlas, merge pe fata superioara a procesului transvers al atlasului, unde se imparte in 2 ramuri:
ventral si dorsal.
Ramul ventral se anastomozeaza cu ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical cu care
formeaza prima ansa cervicala, ansa superioara sau ansa atlasului care dupa unii autori este
cea mai importanta ansa ea nelipsind niciodata.
Ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical este situat intre atlas si axis si patrunde apoi
in primul spatiu intertransversar intre cei 2 muschi intertransversari. La varful procesului
transvers al axisului se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu C1, iar ramul
descendent anastomozandu-se cu ramul ascedent al lui C3 cu care formeaza cea de a doua
ansa cervicala, ansa mijlocie sau ansa axisului.
Ramul ventral al celui de al treilea nerv cervical strabate al doilea spatiu intertransversar, se
bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu C2, iar ramul descendent cu ramul ascendent
al lui C4 cu care formeaza cea de a treia ansa cervicala sau ansa inferioara.
Ramul ventral al celui de al patrulea nerv cervical merge prin al treilea spatiu intertransversar
si se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu ramul descendent al lui C3, iar ramul
descendent anastomozandu-se cu ramul ventral al lui C5, participand la formarea trunchiului
superior al plexului brahial.
Ramurile care intra in structura plexului cervical ajung in spatiu prevertebral la nivelul
trigonului Carot. Plexul cervical este situat profund in regiunea laterala a gatului, fiind
acoperit de lama prevertebrala a fasciei cervicale si situat intre muschii prevertebrali situati
medial si insertiile muschilor splenius, ridicatorul scapulei si scaleni dispusi lateral. Anterior
are raporturi cu muschiul sternocleidomastoidian si manunchiul vasculo-nervos al gatului, in
special cu vena jugulara interna.
Primele 2 anse cervicale, prin intermediul lamei prevertebrale vin in raport cu elementele
spatiului retrostilian.
Cea de a treia ansa cervicala corespunde trigonului carotic, venind in raport cu elementele
vasculo-nervoase ale acestuia.
1.Ramurile superficiale sau cutanate formeaza plexul cervical superficial si aceste ramuri se
exteriorizeaza la mijlocul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, intr-o
zona numita punctul nervos, care este folosit ca punct de reper in anestezia ramurilor
superficiale ale plexului. De la acest nivel, aceste ramuri trec pe fata superficiala a
muschiului, ramificandu-se in evantai spre teritoriile cutanate pe care le inerveaza. Aceste
ramuri sunt reprezentate prin: nervii occipital mic, auricular mare, transvers al gatului si
supraclavicular.
c)Nervul transvers al gatului- se numeste si nerv transvers cervical, este cel mai voluminous
ram cutanat al plexului cervical are 2 feluri de ramuri: superioare, pentru tegumentul regiunii
submandibulare si inferioare care traverseaza platisma pentru a se distribui tegumentului
regiunii antero-inferioare a gatului.
2.Ramurile profunde sunt motorii, formeaza plexul cervical profund: ramurile ascendente sunt
reprezentate prin fibre nervoase pt m drept lateral si drept anterior al capului, descendente
reprezentate prin ansa cervicala si nervii frenici, mediale sau interne pentru muschiul lung al
gatului si laterale sau externe pentru sternocleidomastoidian, trapez, ridicatorul scapulei si
romboid.
Ansa cervicala
-cu simpaticul cervical prin 3-4 ramuri care provin din primele 3 ramuri cervicale si gg
cervical simpatico superior
Ramuri colaterale
a)nervul jugular al lui Arnold care ia nastere la polul superior al ganglionului, ajunge in gaura
jugulara si se termina prin ramuri care patrund in ganglionul inferior al glosofaringianului si
gg superiori si inferiori ai vagului si prin ramurile simpatice pe care le da participa la
inervatia simpatica a viscerelor din teritoriu acestor nervi, inervand de asemenea si meningele
din etajul posterior al craniului.
b)nervul carotidian intern se desprinde tot de la nivelul polului superior si merge pe fata
posterioara a arterei carotid interne, unde formeaza plexul carotidian intern, putandu-se
anastomoza cu plexul carotidian de partea opusa prin fibre care se ramifica in jurul arterei
comunicante anterioare. Din plexul carotidian intern se desprind ramuri pentru anastomoza
cu nervul VIIbis, nervul pietros profund, formand nervul canalului pterigoidian sau nerv
vidian; da de asemenea ramuri comunicante pt oculomotor, trohlear, abducens, oftalmic, pt gg
ciliar, pt gg pterigopalatin, gg submandibular. Da un ram communicant pt nv trigemen si un
ram communicant pt gg trigeminal. Da ramuri meningeale pt meningele de la baza craniului,
ramuri pentru mucoasa sinusului sfenoidal, pentru glanda pineala, nerv carotico-timpanic
care participa la formarea plexului timpanic al nervului glosofaringian.
c)nervii carotidieni externi participa la formarea plexurilor carotidiene extern si comun, de la
care pleaca fibre periarteriale pe ramurile carotide externe, adica toate cele 6 ramuri
colaterale.
Se mai desprind din gg cervical simpatic superior ramuri laringee, faringiene fie
impreuna fie separat.
Tot din gg se desprinde nervul cardiac cervical superior din partea inferioara a ganglionului,
uneori chiar din ramul de sub ganglion care coboara posterior tecii carotidiene pentru a intalni
nervul cardiac mijlociu cu care va cobori impreuna in dreapta terminandu-se in plexul cardiac
posterior, iar in stanga fie in plexul cardiac anterior fie in plexul cardiac posterior.
54. Ganglionul cervical mijlociu este inconstant, cand exista este mic pana la 1 cm si avand
o forma foarte variabila, poate fi situat fie deasupra fie dedesubtul arterei, anterior
tuberculului anterior al procesului transvers al lui C6.
Ramul interganglionar care il uneste de gg inferior este complex, el mai intai se
dedubleaza formand o butoniera pt artera tiroidiana inferioara, dupa care se imparte in 2
ramuri: un ram posterior care trece indaratul arterei vertebrale si se termina in gg cervical
simpatic inferior si un ram anterior care trece succesiv anterior arterei vertebrale si dupa
aceea pe fetele anterioara, inferioara si posterioara ale arterei subclaviculare pentru a ajunge
de asemenea la gg stelat formand asa numita ansa a lui Vieussens sau ansa subclaviculara.
Ramuri colaterale
-ramuri comunicante cu nv cervicali 4 si 5, precum si ramuri inconstante pentru nervii frenic
si laringeu inferior
-ramuri vasculare destinate arterelor carotida comuna, participand la formarea plexului
carotidian comun si arterei tiroidiene inferioare realizand plexul cu acelasi nume
-ramuri viscerale reprezentate prin ramuri tiroidiene pentru glanda tiroida si nervul cardiac
cervical mijlociu care participa la formarea plexului cardiac posterior
*Atunci cand gg cervical mijlociu lipseste, nervul cardiac se desprinde din cordonul
intermediar sau din gg inferior.
Ganglionul cervical inferior rezulta prin fuzionarea gg segmentari cervicali C7 si C8 care
pot fi fuzionati cu primul ganglion toracic. Asa se explica si denumirea de gg cervico-toracic
si datorita faptului ca are o forma stelata se mai numeste si gg stelat. Se gaseste situat in
foseta supraretropleurala a lui Sebileau care este delimitata astfel: anterior cupola pleurala,
posterior procesul transvers al celei de-a 7-a vertebre cervicale si colul primei coaste, lateral
ligamentul costo-pleural, medial ligamentul vertebro-pleural. Gg corespunde anterior arterei
subclaviculare, iar postero-lateral nervilor spinali C8-T1, medial corespunde la stanga
ductului toracic, iar la dreapta canalului limfatic drept.
Prezinta 3 fete, o baza si un varf . Pe fata exterioara a cordului se gasesc santuri cee corespund impar
tirii inimii in 4 cavitati:
1. Santul coronar (sau atrio-ventricular) este perpendicular pe axul mare al cordului si imparte c
ele 3 fete intr-un segment atrial si unul ventricular
2. Santul inter-ventricular trece prin marele ax al inimii si prezinta 2 segmente : sant inter-ventri
cular anterior si posterior.
3. Santul inter-atrial este in acelasi plan cu cel inter-ventricular vizibil doar in baza inimii
1) Fata sterno-costala - priveste anterior la dreapta si superior si prin intermediul pericardului are ra
porturi cu : sinusurile pleurale costo-mediastinale anterioare, platronul sterno-costal, vasele tora
cice interne. Pe ea avem santul coronar anterior ce imparte aceasta fata in 2 segmente : segment
ul atrial ce prezinta un sant care adaposteste trunchiurile arterei pulmonare si aortei si corespun
de in profunzime septului inter-atrial. Segmentul atrial se prelungeste lateral dreapta cu urechius
a dreapta de forma piramidala triunghiulara inrulata in jurul marginii drepte a aortei si urechiusa
stanga mai ingusta, forma de S culcat ce inconjoara flancul stang al arterei pulmonare; segmentul
ventricular este subimpartit in 2 zone : zona ventriculara propriu-zisa, triunghiulara strabatuta de
santul interventricular anterior, sant care se termina la 1 cm de varful cordului, determinand inciz
ura varfului cordului; zona arteriala reprezinta partea superioara a segmentului ventricular ocupa
ta de portiunea incipienta a celor 2 trunchiuri arteriale : trunchiul pulmonar situat anterior, iar al
aortei posterior si un pic la stanga.
2) Fata diafragmatica – este aproape orizontala putin oblica antero-inferior , iar prin intermediul per
icardului are raporturi cu centrul tendinos al diafragmului si prin acesta, cu lobul stang al ficatului
. Santul coronar posterior imparte fata diafragmatica in 2 segmente : segmentul atrial impartit la
randul lui de santul interatrial in 2 zone – dreapta si stanga- , si segmentul ventricular este straba
tut de santul interventricular posterior ce il imparte in 2 campuri (drept, mai intins si corespunde
ventriculului drept; si stang , mai redus, corespunde ventriculului stang)
3) Fata pulmonara – este laterala stanga, priveste posterior si la stanga, si prin intermediul pericard
ului, are raporturi cu pleura si pulmonul stang unde determina fosa cardiaca. Fata pulmonara est
e impartita de santul coronar in 2 segmente: atrial reprezentat de atriul stang, si ventricular (mai
mare) reprezentat de ventriculul stang.
4) Marginea dreapta separa fata sterno-costala de cea diafragmatica
5) Marginile stangi – anterioara si posterioara – mai putin evidentiate
6) Baza cordului – priveste posterior si la dreapta si este impartita de santul inter-atrial in 2 campuri
: campul stang corespunde fetei posterioare a atriului stang si prezinta orificiile celor 4 vene pulm
onare si are raporturi cu mediastinul posterior prin intermediul sinusului oblic al pericardului , cu
esofagul toracic, cu cei 2 vagi, cu ganglionii limfatici inter-traheo-bronhici, cu aorta descendenta s
i vertebrele T6-T8; campul drept corespunde fetei posterioare a atriului drept care prezinta super
ior orificiul venei cave superioare, inferior orificiul venei cave inferioare si la dreapta celor 2 orific
ii, santul terminal. Prin intermediul pericardului are raporturi cu : pleura, lobii inferiori pulmonulu
i drept, nervul frenic drept si vasele diafragmatice superioare.
7) Varful cordului – corespunde ventriculului stang si celui de-al 5lea spatiu intercostal stang pe lini
a medio-claviculara unde la omul viu se palpeaza socul apexian.
103. Atriul drept: configuratie interioara
Forma cuboidala cu 6 pereti :
1. Peretele lateral sau drept: este concav si prezinta trabecule carnoase de ordin 2 si 3 orientate
antero-posterior formand muschii pectinati.
2. Peretele medial sau stang : este format din septul interatrial ce prezinta in partea mijlocie o d
epresiune = fosa ovala a carui fund este reprezentat de o membrana subtire care il separa de
atriul stang. Fosa e inconjurata de un relief numit limbul fosei ovale sau inelul lui Vieussens. L
imbul prezinta 2 coarne: posterior situat inainte tuberculului venos al lui Lower si antero-infe
rior ce se continua cu cornul antero-medial al valvulei venei cave inferioare (valvula lui Eustac
hio).
3. Peretele superior prezinta orificiul venei cave superioare (este fara valvule). Anterior de orific
iul venei cave superioare se gaseste orificiul de comunicare cu urechiusa dreapta. Vena cava
superioara si urechiusa dreapta formeaza un unghi proeminent la nivelul caruia este nodulul
sinusal.
4. Peretele inferior prezinta orificiul venei cave inferioare care este mai mare ca orificiul venei c
ave superioare. Acest orificiu este prevazut cu valvula lui Eustachio, ce prezinta un corn poste
ro-extern ce se insera pe peretele posterior al atriului drept si un corn antero-intern ce se co
nfunda cu extremitatea anterioara a inelului lui Vieussans. Anterior si medial de orificiul vene
i cave inferioare se gaseste orificiul sinusului venos coronar prevazut cu valvula sinusului coro
nar a lui Thebesius. De la extremitatea anterioara a valvulei lui Eustachio pleaca spre peretele
septal al atriului drept o proeminenta numita banda sinusala ce contine un fascicul de tesut c
onjunctiv numit tendonul lui Tedare, inferior de care se afla triunghiul lui Kech limitat superio
r de tendonul lui Tedare, lateral de valvula lui Thebesius si inferior de valvula septala a tricus
pidei.In aria triunghiulara se afla nodulul atrio-ventricular si portiunea initiala a fasciculului at
rio-ventricular al lui Hiss
5. Peretele posterior prezinta crista terminala corespunzatoare marginilor drepte ale celor 2 ori
ficii ale cavelor. La limita dintre peretele posterior si cel medial, intre cele 2 orificii ale venelor
cave avem tuberculul intravenos al lui Lower cu rol ipotetic in dirijarea curentului sangving.
6. Peretele anterior prezinta orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula atrio-ventricular
a dreapta sau tricuspita cu forma de palnie si varful spre ventricului drept.
104. Ventriculul drept: configuratie interioara
Forma de piramida cu 3 pereti, baza si varf, dirijat anterior, inferior si la stanga.
1. Peretele superior corespunde fetei sterno-costale a inimii. Prezinta trabecule carnoase si mus
chiul papilar anterior pe fata interna (trabecula carnoasa de ordin 1) care da nastere cordajel
or tendinoase ce se insera pe valvula anterioara si posterioara a tricuspidei.
2. Peretele inferior – concav, corespunde fetei diafragmatice a inimii; pe fata sa interna se inser
a trabecule carnoase de ordin 2 si 3, muschiul papilar posterior de la care pornesc cordaje te
ndinoase ce se insera pe valvula posterioara si interna a tricuspidei.
3. Peretele medial este convex, format de septul interventricular; in partea sa superioara se ins
era muschiul papilar septal. Prezinta o trabecula de ordin 2 sau trabecula septo-marginala ce
se prelungeste pana la baza muschiului papilar anterior.
4. Varful – situat la 1 cm superior de varful cordului, prezinta trabecule carnoase de ordin 2 si 3.
5. Baza – prezinta 2 orificii:
orificiul atrio-ventricular drept-circular, priveste posterior si la dreapta, e prevazut c
u valvula atrioventriculara dreapta sau tricuspida cu 3 cuspide implantate prin baza l
or pe inelul fibros al orificiului atrio-ventricular drept:
valvula anterioara este cea mai mare, de forma patrulatera, pe care se prind
cordaje tendinoase de la muschiul papilar anterior si septal
valvula septala este cea mai mica, semicirculara, cu cordaje tendinoase de la
peretele septal sau de la muschiul papilar septal si posterior
valvula posterioara este triunghiulara cu cordaje tendinoase de la muschiul
papilar posterior si anterior
orificiul trunchiului pulmonar este situat superior, anterior si la stanga orificiului atri
o-ventricular drept. Este prevazut cu 3 valvule semilunare : anterioara, dreapta si sta
nga ce au pe marginea lor libera nodulii valvulelor semilunare ai lui Morgagni.
Ventriculul drept este impartit in 2 portiuni separate printr-un orificiu delimitat de :
valvula anterioara a tricuspidei
muschiul papilar anterior
trabecula septo-marginala
muschiul papilar septal;
intr-o portiune venoasa sau atriala situata posterior si inferior cu numeroase trabecule si o portiune a
rteriala anterioara si superioara.
105. Configuratia interioara a atriului si ventriculului stang
Ventriculul stang
Este la stanga si posterior de ventriculul drept cu grosimea peretelui de aproape 3 ori mai mare ca la
ventriculul drept. Are forma de con turtit transversal cu 2 pereti, 2 margini, baza si varf.
1. Peretele medial sau drept – reprezentat de septul interventricular; cu coloane carnoase in tre
imea anterioara si neted in 2/3 posterioare.
2. Peretele lateral sau stang – prezinta muschii papilari anterior si posterior de unde pornesc co
rdaje tendinoase ce se prind de valvulele atrio-ventriculare stangi.
3. Marginile antero-superioara si postero-inferioara cu insertii ale muschilor papilari anterior si
posterior
4. Varful corespunde varfului cordului si prezinta trabecule carnoase de ordin 2 si 3
5. Baza corespunde atriului stang si e prevazuta cu 2 orificii :
orificiul atrio-ventricular stang este plasat la stanga orificiului aortic; este prevazu
t cu 2 valvule ale mitralei : valvula anterioara (septala) numit si valvula mare de f
orma triunghiulara; valvula posterioara (mica) de forma patrulatera. Valvula ante
rioara nu primeste decat cordaje de ordin 3. Valvula posterioara primeste cordaj
e de ordin 1, 2 si 3.
Orificiul aortic este situat anterior si la drepata de orificiul mitral, de forma circul
ara cu 3 valvule: posterioara, dreapta si stanga.
Cavitatea ventriculara stanga este impartita in 2 portiuni de valvula anterioara a mitralei intr-o portiu
ne atriala situata posterior si la stanga si o portiune arteriala sau aortica situata anterior si la dreapta.
Atriul stang
Situat posterior si la stanga de atriul drept, forma cuboidala cu 6 pereti:
1. Peretele lateral (stang) prezinta anterior orificiul de patrundere in urechiusa stanga si trabec
ule carnoase.
2. Peretele medial (drept) corespunde septului interatrial si prezinta in dreptul fosei ovale o zon
a deprimata in partea antero-superioara a careia se gaseste o depresiune numita foseta pres
eptala.
3. Peretele superior este neted.
4. Peretele inferior este de forma concava, ingust.
5. Peretele posterior prezinta orificiile venelor pulmonare (4- 2 drepte si 2 stangi - care se afla p
e un plan mai posterior)
Peretele anterior prezinta orificiul atrio-ventricular stang prevazut cu valvula bicuspida (mitrala) cu
forma de palnie ce comunica cu ventriculul stang
61. Vascularizaţia şi inervaţia cordului.
Vascularizatia arteriala a inimii
Asigurata de arterene coronare dreapta si stanga.
Artera coronara dreapta porneste din aorta, deasupra valvulei semilunare drepte, merge in partea dr
eapta a santului coronar anterior, inconjoara marginea dreapta a cordului si ajunge in santul coronar
posterior unde se incurbeaza si se situeaza in santul interventricular posterior de pe fata diafragmatic
a si se termina aproape de varful cordului. Da ramuri vasculare pentru aorta si trunchiul pulmonar, ra
muri atriale, mai da artera septului interatrial, artera grasoasa dreapta, ramuri atrio-ventriculare, art
era marginii drepte a cordului si ramul interventricular posterior pentru 1/3 posterioara a septului int
erventricular.
Artera coronara stanga porneste din aorta deasupra valvulei semilunare stangi, trece in santul dintre
artera pulmonara, atriul si auricula stanga, inconjoara marginea stanga anterioara a cordului, ajunge i
n santul interventricular anterior de unde coboara pana la incizura varfului cordului de unde trece in
santul interventricular posterior de pe fata diafragmatica. Da ramuri vasculare pentru aorta si trunchi
ul pulmonar, mai da artera atriala stanga si auriculara stanga, artera grasoasa stanga, ramul circumfle
x pentru atriul stang si ventriculul stang, mai da artera marginii stangi ai lui Crainiceanu si mai da ram
ul interventricular anterior care vascularizeaza ventriculul stang, ventriculul drept si septul interventri
cular in 2/3 anterioare ale sale.
Teritoriile de vascularizatie ale arterelor coronare pot diferi de la o persoana la alta, astfel incat se de
scriu 3 tipuri de vascularizatie:
1. tipul echilibrat cand arterele coronare se distribuie in mod egal celor 2 jumatati ale cordului
2. tipul coronarian drept cu predominanta arterei coronare drepte
3. tipul coronarian stang cu predominanta arterei coronare stangi
109. Venele si limfaticele inimii
Venoasa
Reprezentata de venele superficiale si profunde.
Circulatia venoasa superficiala:
Reprezentata de venele coronare si de alte vene ce se varsa in sinusul venos coronar:
1. vena cardiaca mare, ia nastere in santul interventricular anterior la varful cordului, merge su
perior si la stanga, ajunge in santul coronar anterior, trece peste cel posterior si se termina in
extremitatea stanga a sinusului venos coronar.
2. vena cardiaca mica strange sangele venos de la peretele inferior al ventriculului drept, se situ
eaza in partea dreapta a santului coronar posterior si se varsa in extremitatea dreapta a sinus
ului venos coronar.
3. vena cardiaca medie sau interventriculara posterioara, ia nastere la nivelul santului intervent
ricular posterior, merge ascendent si se varsa direct in sinusul venos coronar
4. vena posterioara a ventriculului stang aduna sangele de la ventriculul stang si se varsa in extr
emitatea stanga a sinusului coronar
5. vena oblica a atriului stang(a lui Marshal) este situata intre vena pulmonara inferioara stanga
si auricula stanga pe peretele posterior al atriului stang
6. sinusul venos coronar: colectorul venos ce aduna sangele de la venele superficiale ale cordul
ui. E situat in santul coronar posterior intre atriul si ventriculul stang. Are o lungime de 3cm si
prezinta la origine valvula lui Vieussens, iar la terminarea sa in atriul drept valvula lui Thebesi
us
Circulatia venoasa profunda:
Reprezentata de vene ce se varsa direct in cavitatile cordului numite venele minime sau ale lui Galien
si Thebesius. Orificiile lor se gasesc in special la nivelul peretilor atriului drept.
Circulatia limfatica:
Reprezentata de limfatice subepicardice care primesc colectoare limfatice si de la endocard. Limfa di
n jumatatea dreapta a corpului se dreneaza in limfaticele din santul coronar de unde merg posterior
spre crosa aortei si originea arterei carotide comune stangi in ganglionii mediastinali. Limfa din jumat
atea stanga este adunata de limfaticele situate in santul interventricular anterior de unde urca spre c
rosa aortei si se dreneaza in ganglionii limfatici inter-traheo-bronhici.
110. Inervatia inimii
Fibrele nervoase sunt vegetative grupate in nervii cardiac, ramuri ale parasimpaticului vagal si ale sim
paticului cervical.
Nervii cardiaci ai vagului in numar de 3 sunt formati din fibre preganglionare lungi, mielinice ale neur
onilor din nucleul cardio-pneumoenteric bulbar:
1. nervii cardiaci superiori: in numar de 2,3 si pornesc din regiunea cervicala, inferior de ganglio
nul plexiform al vagului, coboara anterior trunchiului arterial brahiocefalic la dreapta si caroti
dei comune stangi la stanga. Schimba anastomoze cu nervii cardiaci ai simpaticului si pot prez
enta un ganglion pe traiectul lor.
2. nervii cardiaci mijlocii: in numar de 2,3, pornesc de la baza gatului sau din torace, inferior de
originea nervilor laringei recurenti sau chiar din ansa recurentiala. La stanga sunt foarte scurt
i, iar la dreapta sunt uniti intr-un trunchi comun ce merge in contact cu trunchiul brahiocefali
c.
3. nervii cardiaci inferiori: sunt foarte scurti si pornesc de sub cei mijlocii si uneori dintr-un trun
chi comun cu filete branhiopulmonare; la dreapta sunt fuzionate cu nervii cardiaci mijlocii si a
junge la fata posterioara a atriilor, iar la stanga incruciseaza fata anterioara a originii ramurii s
tangi a trunchiului pulmonar
Nervii cardiaci ai simpaticului: in numar de 3, numiti si nervii splanho-mediastinali anteriori formati di
n fibre postganglionare amielinice, lungi ale neuronilor din ganglionii simpatico paravertebrali cervica
li:
1. nervul cardiac cervical superior: ia nastere din ganglionul paravertebral cervical superior, trav
erseaza vertical loja carotidiana aproape de carotida comuna; in torace la dreapta e postero-
medial de trunchiul brahiocefalic apoi incruciseaza traheea, la stanga coboara intre carotida c
omuna stanga si trahee pentru a ajunge la plexul cardiac.
2. nervul cardiac cervical mediu ia nastere din ganglionul cervical mijlociu sau din ansa nervoasa
a lui Drobnic-Toma Ionescu, ce-l inlocuieste; traiectul e aproape identic cu cel superior, incru
ciseaza fata postero-mediala a crosei aortei pentru a ajunge la plexul cardiac.
3. nervul cardiac cervical inferior: e foarte scurt si se desprinde fie din ganglionul stelat fie din g
anglionul intermediar sau din ansa lui Vieussens, incruciseaza postero-medial crosa aortei si a
junge la plexul cardiac.
Plexurile cardiace:
Nervii cardiaci ai vagului si simpaticului cervical converg toti in torace catre trunchiurile vasculare ma
ri unde formeaza un ansamblu nervos impartit in 2 plexe:
1. plexul cardiac anterior(plexul superficial/arterial) este format din nervii ce trec anterior si pos
terior de crosa aortei, anastomozandu-se inferior de concavitatea acesteia. Nervii cardiaci sta
ngi sunt preaortici si drepti sunt retroaortici.
Plexul cardiac anterior primeste:
1) nervii cardiaci superiori drept si stang ai vagului
2) nervul cardiac superior stang al simpaticului
-la nivelul plexului cardiac anterior se gasesc ganglionii cardiaci ce formeaza o masa-ganglionul lui Wr
isberg, situat in loja patrulatera cu acelasi nume delimitata de: aorta ascendenta, crosa aortei, ramur
a stanga a trunchiului pulmonary, ligamentul arterial.
Din plexul cardiac anterior pleaca filete ce formeaza plexul coronar drept si stang cu traiect si distrib
utie similara arterelor.
2. plexul cardiac posterior(plexul profund/venos al lui Vermann) e format din nervii cardiaci ce t
rec posterior de bifurcatia trunchiului pulmonar sinusului transvers al pericardului:
-plexul cardiac posterior primeste:
1) nervii cardiaci mijlocii si inferiori ai vagului drept
2) nervii cardiaci superiori drept, mijlociu si inferior drept si stang ai simpaticului
-fibrele nervoase ale plexurilor cardiac patrund in grosimea peretilor cavitatilor cordului, unde se afla
microganglionii nervosi, localizati in special pe peretii posteriori ai atriilor, formand plexul ganglionar
al lui Permann.
Majoritatea microganglionilor sunt sub epicard, dar exista si ganglioni intermiocardici. Dupa locul in
care sunt, ei formeaza plexuri ganglionare situate in santurile coronare, terminal, inter-atrial in jurul
orificiului de varsare al venei cave superioare si venei cave inferioare si a orificiilor venelor
pulmonare.
62. Arcul aortic.
Arcul aortic
-incepe din Vs si se termina pe flancul stang al lui T4 de unde se continua cu aorta toracica.
-calibrul este neuniform, prezinta prima dilatatie la nivelul de insertie al valvulelor sigmoide, numita s
i bulbul aortei sau sinusul lui Valsalva si a doua dilatatie in locul unde din ascendenta aorta devine tra
nsversa, numit sinusul aortei(datorat socului undei sangvine care din vertical devine orizontal)
-dupa ce se desprinde artera subclavie stanga, aorta se ingusteaza, portiune numita istmul aortei
-prezinta 2 portiuni: ascendenta si orizontala
a) portiunea ascendenta/ aorta ascendenta prezinta un segment intrapericardic si extrapericardic
1) segmentul intrapericardic- are raport intim cu trunchiul pulmonarei intre cele 2 vase gasindu-se te
ndonul conului arterial
Raporturi: cu foita viscerala a pericardului seros care formeaza un manson in jurul celor 2 artere si pr
ezinta raport:
anterior: pachetul grasos de pe marginea superioara a urechiusei drepte si indirect c
u peretele anterior al toracelui de care este separate prin timus la copii si vestigiile l
ui la adult
posterior: cu sinusul transvers al pericardului(ii formeaza peretele anterior)
la dreapta: fata mediala urechiusa dreapta
superior: VCS
la stanga trunchiul pulmonarei
2)segmentul extrapericardic: scurt si lipsit de VCS, iar prin indepartarea aortei de VCS apare fata ante
rioara a traheei
b) portiunea orizontala=crosa aortei, se indreapta oblic posterior si spre stanga prezentand o curbura
cu concavitatea mediala ce corespunde traheei si esofagului
Structura interna
Formata din 3 tunici:
Tunica externa sau adventicea formata din fibre conjunctive si fibre musculare netede si contine v
ase sangvine, limfatice si nervi.
Tunica mijlocie sau fibro-musculo-cartilaginoasa formata din:
1. Cartilaje traheale – 13-14 dintre care primul este mai inalt si prezinta 2 apofize late
rale pentru articulatia cu cricoidul si ultimul cartilaj numit si cartilaj carinal este hi
alin si elastic in forma de V inversat si constituie pintenele traheal
2. Membrana fibro-elastica inveleste cartilajele traheale si le uneste prin ligamente in
elare
3. Muschiul traheal se intinde pe toata lungimea traheei de la extremitatile posterioar
e ale inelelor traheale si ii modifica traheei calibrul
1. Tunica mucoasa tapeteaza fata interioara a conductului traheal si este adere
nta la nivelul inelelor si ligamentelor inelare si e formata din corion si epite
liu ciliat prevazut cu celule secretoare de mucus
Vascularizatia :
Arteriala: provine din artera tiroidiana superioara , tiroidiana inferioara , artera tiroidiana IM
A
Venele se dreneaza in venele esofagiene si in venele tiroidiene inferioare ce sunt colectate de
sistemul venos cav superior .
Limfaticele se aduna in nodulii traheali si traheo-bronhici superiori recurentiali si inferiori.
Inervatia : provine din nervii vagi prin intermediul nervilor laringei recurenti dn plexul
pulmonar si din simpatic de la ganglionii cervicali si primii 2-3 ganglioni toracali.
Bronhiile principale
Iau nastere din bifurcatia traheei si sunt dreapta si stanga.
Bronhia principala stanga este situata pe un plan mai posterior decat cea dreapta , este mai lun
ga si mai aproape de orizintala.
Bronhia principala dreapta este mai scurta si mai aproape de verticala astfel incat corpii straini
patrunsi in trahee se angajeaza de obicei in bronhia dreapta.
Raporturi comune: Cu elementele pediculilor pulmonari
1. Trunchiul pulmonar arterial se bifurca antero-inferior de carina traheei la stanga lin
iei mediane delimitand un spatiu in care sunt ganglionii limfatici traheobronhici inf
eriori. Artera pulmonara dreapta incruciseaza anterior bronhia dupa ce aceasta a da
t bronhia lobara superioara.
2. Venele pulmonare – cate 2 de fiecare parte (superioara si inferioara) si sunt anterio
are bronhiilor principale
3. Arterele bronhice, ramuri din aorta toracica sunt posterioare bronhiilor
4. Venele bronhice formeaza 2 grupuri (anterior si posterior) si se dreneaza in venele
azygos
5. Nervii formeaza plexul pulmonar anterior si posterior dintre care cel posterior este
mai important
6. Nodulii limfatici traheo-bronhici sunt pe fata antero-superioara a bronhiilor
7. Pleura – la nivelul bronhiilor din viscerala devine parietala continuandu-se inferior
cu ligamentul triunghiular
Raporturi proprii:
1. Bronhia principala dreapta
Anterior are raporturi cu vena cava superioara, artera pulmonara dreapta si
venele pulmonare drepte
Posterior cu vena azygos
Medial cu nervul vag drept
Superior cu crosa venei azygos
Inferior cu pericardul si atriul drept
2. Bronhia principala stanga
Anterior cu artera pulmonara stanga si venel pulmonare stangi
Superior cu arcul aortei si nervul laringeu recurent stang
Inferior cu pericardul si atriul stang
Posterior cu aorta, esofagul, nervul vag stang
Vascularizatie:
Arteriala: din arterele bronhice (ramuri din aorta descendenta toracica)
Venele: cate 2 de fiecare parte se varsa in venele azygos
Limfaticele: ajung la nodulii traheobronhici
Inervatie: nervii sunt de origine simpatica si parasimpatica si provin din plexurile pulmonare.
Inervatia
Filetele nervoase vegetative provin din nervul X si din lanturile simpatice tor
acale
Inervatia parasimpatica (X) – nervii pornesc din nervii X drept si stang si for
meaza plexuri pulmonare dispuse in jurul bronhiilor din care pornesc ramuri
pentru arborele bronhic si parenchimul pulmonar
Nervii simpatici – ramuri din ganglionii simpatici cervicali inferiori si al 2,3,4lea ganglion
toracic si sunt mai putin numerosi
Pleura: anatomie generala
Pleurele sunt membrane seroase care invelesc pulmoni si tapeteaza peretii interiori si cavitatil
e toracice ;exista 2 pleure independente una de alta , cate una pt fiecare pulmon
Ca orice membrana seroasa pleura prezinta 2 foite: -pleura pulmonara (pleura pulmonalis) sau
viscerala , care inveleste pulmonul si se insinuiaza in fisurile interlobare si –pleura parietala (p
leura parietalis) care tapeteaza o parte di peretii interiori ai cavitatii toracice ;cele 2 foite pleu
rale se continua una cu alta la niv hilului pulmonar , pe fata mediala a pulmonului .
In mod normal , cele 2 foite vin in contact una cu alta , delimitand intre ele o cavitate inchisa ,
denumita cavitatea cavitate pleurala,umectata de lichidul pleural care usureaza alunecarea pul
monior in timpul respiratiei .
Anatomie descriptiva
-Pleura pulmonara inveleste supraf pulmonului in afara de hilul pulmonar si de radacina de in
sertie pulmonara a lig triunghiular , unde se reflecta cu pleura parietala .La NIV fisurilor interl
obaree , pleura pulmonara patrunde pana in profunzimea planului fisural , separand lobii pulm
onului printr-o dubla foita care individulaizeaza lobii pulmonari .
Pleura parietala tapeteaza cav in care este continut pulmonul , se muleaza pe supraf interioara
toracica , prezentand aceleasi portiuni ca si fetele pulmonului costala , mediastinala , diafrgma
tica si cupola pleurala.
Pleura costala –tapeteaza fata mediala a coastelor si a spatiilor intercostale : posterior , se intin
de pana la fetele laterae ale corpilor vertebrali toracali , unde se continua cu pleura mediastina
la ; anterior dupa ce a tapetat cartilajele costale ea se insinuiaza post de stern si vine in raport
: la exterior cu muschii intercostali interni si intimi a fiacrui spatiu , cu m transversul toracic ,
vasele toracice interne cu pvn-urile intercostale , cu venele azygos si cu lantul simpatic toracic
; - la exterior –pleura costala este dublata de un tesut celular condensat , care constituie fascia
viscerala (endotoracica) , prin intermediul careia adera la peretele toracic .
Pleura mediastinala –este segmentul care acopera , prin fata sa mediala , organele mediastinal
e , iar prin fata sa laterala , coresp pulmonilor .
Pleura mediastinala dreapta acopera pericardul , nervul frenic drept , vena cava superio
ara , crosa venei azygos , trunchiul arterial brahiocefalic , flancul drept al traheei si esofagului
si portiunea ascendenta a venei azugos intre care se insinuiaza si delimiteaza recesul interazyg
oesofagian
Pleura mediastinala stanga –acopera pericardul fibros , nevrul frenic stang cu vasele di
afragmatice superioare , arcul aortei , artera subclaviculara stanga , iar mai posterior esofagul t
oracic si aorta descendenta , intre care pleura mediastinala delimiteaza recesul interaorticoesof
agian .Recesurile interaorticoesofagian si azygoesofagian sunt unite , adesea intre ele prin lig i
nterpleural a lui
Pleura mediastinala la niv pediculului pulmonar se reflecta spre fetele mediale ale pulmonilor
continuandu-se cu pleura pulmonara , form o teaca seroasa pediculului pulmonar .Inf de acest
a pelura mediastinala se reflecta pe venele pulmonare inferioare si pe vasele limfatice , alcatui
nd ligamentul pulmonar sau triunghiular , plasat in plan frontal la limita dintre mediastinul ant
si post .
Pleura diafrgmatica este mai subtire si tapeteaza o parte din fata sup a cupolei diafrgm
aticee , de care adera intim .
Pleura diafragmatica dreapta acopera foliola dreapta a centrului tendinos , pana la mar
g dreapta a orificiului venei cave inf si toata partea carnoasa a diafragmului care este sit ant , l
at si post de aceasta foliola .
Pleura diafragmatica stanga tapeteaza 2/3 postero-laterale ale foliolei stangi si toata po
rtiunea carnoasa din diafragmul invecinat
De ambele parti , pleura diafrgmatica se reflecta si se continua –lateral cu pleura costala , cons
tituind recesul costodiafragmatic sau sinusul costodiafragmatic , iar medial cu pleura mediasti
nala , intre cele 2 pleure diafragmatice se afla portiunea din muschiul diafragm tapetata de per
icard ul fibros
Cupola pleurala sau domul pleural este partea cea mai inalta a pleurei parietale care se
afla sup de vf pulmonului si de prima coasta , pe care o intrece anterioar , cu 3.5 cm si
extremitatea mediala a claviculeei cu 2.5 cm .Cupola pleurala este fixcata de schelet prin
fascicule fibroase si musculare , alcatuind aparatul suspensor al lui sedileau , format din 3
elemente fibroase : lig vertebropleural , tranverso –pleural si costopleural si de muschiul
scalen anterior si micul scalen al lui albinus si Winslow.
71. Stomacul.
Este portiune cea mai dilatata a tubului digestiv, de forma unui J, limitat superior de orificiul
cardial si inferior de orificiul piloric. Este situat, alaturi de ficat si splina, in etajul
supramezocolic al cavitatii peritoneale, deasupra mezocolonului transvers. Acesta este situat
in loja gastrica ce are 6 pereti: superior, posterior si lateral stang sunt formati de bolta
diafragmei, anterior de diafragma si peretele anterior al abdomenului, inferior de colonul
transvers cu mezoul sau, medial comunica cu loja hepatica.
Ascuns la baza toracelui, este invelit de peritoneu, lucios, fapt ce ii permite miscarea in loja
lui. Este sustinut la locul lui de presa abdominala, esofag, duoden si pediculii vasculo-nervosi.
In configuratie externa I se descriu 2 margini, 2 pereti si 2 orificii.
Marginea dreapta (curbura mica) este concava, locul de trecere dintre segmentul vertical si
orizontal este marcat de o mica depresiune, incizura unghiulara. Segmentul orizontal al
curburii mici prezinta incizura duodenopilorica superioara (limita dintre stomac si duoden) si
incizura piorica superioara (la 3-4 cm spre stanga).
Marginea stanga(curbura mare) mai lunga decat cea dreapta, este convexa si porneste de la
marginea stanga a esofagului cu care determina incizura cardiala(unghiul lui Hiss). Ocoleste
portiunea verticala a stomacului, fundul si corpul; isi schimba directia, atinge punctul cel mai
coborat al sau si se arcuieste spre dreapta in sus. Prezinta incizura duodenopilorica inferioara
si incizura pilorica inferioara.
Curburile separa fetele/peretii anterior de cel posterior
Comunica superior cu esofagul (orificiul cardia) si inferior cu duodenul (orificiul piloric).
Stomacului i se descrie p forma de J majuscul cu o potiune verticala si una orizontala,
delimitate de incizura unghiulara si depresiunea data de sfincterul antrului. Portiunea verticala
(digestorie-deoarece se prodc fenomene fizico-chimice) este mai voluminoasa, dilatata,
saculara, cuprinzand 2/3 din stomac. Este divizata in portiune cardiala, fundul stomacului si
corpul stomacului. Portiunea orizontala (canalul egestor-deoarece are functie mecanica,
evacuatorie) este impartita in 2 segmente antrul piloric(vestibul) – usor dilatat si canalul
piloric – segment cilindric, ingust, scurt.
Pilorul este protiunea terminala, stramta a stomacului, de aprox 5 cm, ce contine sfincterul
piloric care circumscrie orificiul piloric
Raporturile stomacului:
Peretele anterior are doua portiuni: una corespunde peretelui toracic si alta celui abdominal.
Portiunea toracica este acoperita de diafragma si corespunde coastelor 5,6,7,8,9 din stanga si
spatiilor intercostale; medial fiind acoperita de fata viscerala a lobului stang al ficatului.
Portiunea abdominala prezinta zona laterala care e acoperita de fata viscerala a ficatului (lobul
patrat si lobul stang) si o zona mediala care vine in mod direct in raport cu peretele muscular
abdominal, avand forma de triunghi = triunghiul lui Labbe.
Peretele posterior formeaza peretele anterior al bursei omentale, venind in raport cu peretele
abdominal posterior si organele care il acopera (corpul pancreasului, a splenica, polul superior
al rinichiului stang si ganda suprarenala stanga, fata viscerala a splinei, mezocolonul
transvers, flexura duodenojejunala si ansele jejunale.
Curbura mare vine in raport cu colonul transvers decare este legata prin intermediul
ligamentului gastrocolic; cu vasele gastro-omentale; cu ligamentul gastrosplenic.
Curbura mica este in raport cu omentul mic, vasele gastrice, lobul caudat al ficatului, cu
vestibulul bursei omentale, cu aorta, vena cava inferioara, trunchiului celiac si plexul solar.
Fundul stomacului raspunde cupolei diafragmei pana la coasta a 5a stanga. Portiunea cardiala
este situata profund, in raport cu impresiunea esofagiana a ficatului. Pilorul este situat profund
si are o situatie variabila in functie de gradul de umplere sau vacuitate al stomacului.
Suprafata interioara a stomacului este foarte neregulata, datorita plicelor mucoasei, mai
accentuate pe stomacul gol disparand pe masura ce stomacul se umple. Orificiul cardial este
puton oblic, privind in jos si spre stanga; nu are valvula, nici sfincter, existand insa o plica a
mucoasei langa incizura cardiala. Orificiul piloric este prevazut cu un sfincter si cu o valvula;
sfincterul este format din ingrosarea fibrelor circulare ale musculaturii gastrice; iar valvula
aare aspectul unei palnii dinspre stomac spre duoden.
Structura stomacului este de aproximativ 3 mm, in constitutia sa intra patru tunici: tunica
seroasa, tunica musculara, stratul submucos, tunica mucoasa. Tunica seroasa este formata de
peritoneu. Stratul subseros este format dintr-o patura subtire de tesut conjunctiv, peste care se
aplica seroasa. Tunica musculara cuprinde trei plannuri de fibre: planul superficial este format
din fibre longitudinale, planul mijlociu de fibre circulare, planul profund de fibre oblice sau
ansiforme. Fibrele longitudinale sunt abundente de-a lungul celor doua curburi ale stomacului.
Stratul circular este continuu dispus uniform pe toata intinderea stomacului. Fibrele oblice au
o dispozitie ansiforma si se afla situate profund fata de stratul circular. Tunica musculara
constituie aparatul motor activ al stomacului, care realizeaza: 1. Depozitarea alimentelor
ingerate, 2 amestecarea acestora cu sucul gastric pana ce se formeaza chimul gastric si 3.
Golirea lenta, intermitenta a chimului din stomac in duoden, in ritm adecvat pentru efectuarea
digestiei intestinale. Stratul submucos este format din tesut conjunctivo-elastic lax, numeroase
vase, terminatii nervoase si plexul nervos submucos Meissner. Tunica mucoasa are o coloratie
rosiaticam deosebindu-se net de cea esofagiana, reprezentand aproximativ ½ din grosimea
peretelui gastric.
9. Vascularizatia si inervatia stomacului
Arterele stomacului provin din trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si
artera gastrica stanga.
Din artera hepatica pleaca artera gastrica dreapta (naintea pilorului si urca pe curbura mica),
artera gastroduodenala (ce trece inapoia pilorului)care emite gastro-omentala dreapta(urca pe
curbura mare).Artera splenica da nastere arterei gastro-omentale stangi (coboara pe curbura
mare) si arterelor gastrice scurte (care trece prin ligamentul gastrosplenic, irigand fundul
stomacului).Artera gastrica stanga urca in regiunea cardiala si apoi de-alungul curburii
mari.Se formeaza, astfel arcul arterial al curburii mici, rezultat prin anostomozarea in plin
canal a arterelor gastroomentale stanga si dreapta. In tunica mucoasa se gasesc numeroase
anastomoze arterio-venoase.
Venele stomacului corespund in general arterelor. Se formeaza din retelele capilare
situate sub mucoasa, strabatand grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca
in trunchiurile colectoare. Acestea se varsa in vena porta sau in afluentii acesteia. Vena
gastro-omentala dreapta se varsa n vena mezenterica superioara, iar vena gastro-omentala
stanga si venele gastrice scurte sunt tributare venei splenice.
Limfaticele iau nastere din doua retele larg anastomozate: mucoasa si musculara. In
drenajul limfatic se cunosc 4 arii: 1. nodurile limfatice gastrice stangi; 2. nodurile limfatice
gastro-omentale drepte; 3. noduri gastro-omentale stangi si pancreaticosplenice; 4. noduri
limfatice gastrice drepte si pilorice superioare.
Nervii stomacului sunt de natura vegetativa; ramuri ale nervilor vagi si ramuri din
plexul celiac- formand plexuri periarteriale ce contin fibre aferente (senzitive) si fibre
simpaice (eferente). Din plexul esofagian, format de cei doi nervi vagi pleaca cele doua
trunchiuri vagale: anterior si posterior. Trunchiul vagal anterior trimite ramuri gastrice pe fata
anterioara a stomacujlui, si de-a lungul curburii mici, pana in regiunea pilorica. Trunchiul
vagal posterior emite rauri pentru fata posterioara a stomacului. Amurile fine din nervul vag si
din plexul celiac formeaza retele in tunica musculara (plexul mienteric Auerbach), si in
stratul submucos (plexul submuscos Meissner).
72. Duodenul.
Duodenul este prima portiune a intestinului subtire, deosebindu-se de jejunileon prin faptul ca
e fixat de peretele posterior. Este situat profund pe coloana vertebrala, deasupra
mezocolonului transvers, in etajul superior cat si in cel inferior al abdomenului. Forma sa se
aseamana cu o potcoava. Separatia dintre stomacsi duoaden este data de santul duodeno-
piloric; iar cea dintre duoaden si jejun este marcata de flexura duodenojejunala.
Proiectia duodenului in loja duodenala:
Limite:
73. Pancreasul.
Este o glanda mixta endocrina si exocrina.
- este alcatuit din cap, corp si coada
-Intre cap si corp se descrie istmul pancreatic/colul pancreatic
-Istmul este delimitat de 2 santuri, create sup de duoden si inf de a mezenterica sup
-Pancreasul este un organ retro-peritoneal cu exceptia cozii
-Dpdv clinic avem o reg cefalica si o reg corporeo-caudala intre care se afla istmul
-Capul pancreasului este extrem D, cuprinsa in potcoava duodenului, prezinta 2 prelungiri:
Sup: tuberculul omental
Inf: procesul uncinat/pancreasul mic sau accesor al lui Winslow care se rasuceste
post vaselor mezenterice sup, formand un pat la iesirea de sub pancreas
-Corpul pancreasului este portiunea cea mai lunga si inconjoara in concav sa post flancul S al
coloanei vertebrale
-Coada pancreasului prelungeste corpul sup si spre S in grosimea epiploonului pancreatico-
splenic
Proiectie:
Sup: linie care trece prin vf coastei 8
Lat D: 4 cm de linia mediana
Lat S: 2 cm de linia medio-claviculara
Inf: 2 cm deasupra liniei ce trece prin ombilic
Regiunea cefalica:
-Fata ant este impartita de radacina mezo-colonului transvers intr-un segment supra-
mezocolic si un segm. sub-mezocolic.:
are raporturi cu a pancreatico-duodenala sup
cu a gastro-epiplooica D
cu a celiaca D sup
cu cele 2 fascii de acolare pre-duodeno-pancreatice supra si sub mezocolice ale lui
Fredet
-Fata post are raporturi intime cu 3 planuri anatomice:
Arterial: a duodeno-pancreatice
Ductal: ductul coledoc si ductele pancreatice
Venos: v porta
Are raporturi cu fascia retro-duodeno-pancreatico dreapta a lui Treitz si mai post cu
organele de la niv peretelui abdominal post
Post de fascia lui Treitz: VCI, vasele renale, pilierii diafragmului, corpii L2, L3
Marg sup:
are raporturi cu portiunea sup a duodenului
are 2 tuberculi: preduodenal si retroduodenal (este mai mare, acoperit de peritoneu,
denumit si tuberculul omental, fiind singura portiune intra-peritoneala din capul
pancreasului)
Marg dreapta:
Corespunde portiunii desc a duodenului cu care se realizeaza o legatura stransa prin
ductele pancreatice, vasele sangvine si tracturile conjunctive
Marg inf:
Trimite spre S o prelungire, procesul uncinat, care se insinueaza intre vasele
mezenterice sup si AO
Colul pancreasului:
Este delim de portiunea sup a duodenului sup
De vasele mezenterice sup, inf
Fata ant este retroperitoneala, coresp peretelui post al bursei omentale prin intermediul
careia vine in raport cu pilorul
Fata post coresp v mezenterice sup si orig v porte
Corpul pancreasului:
Fata ant: peretele post al bursei omentale denumite si “pernuta stomacului”
Fata post: v splenica si v mezenterica inf
Post se afla lama retro-mezogastrica al lui Toldt, prin intermediul careia corpul are
rapoarte cu v renala S si partea inf a fetei ant a rinichiului S
Fata inf este mezocolica si este situata deasupra mezocolonului transvers, a
unghiului duodeno-jejunal si a pancreatice inf a lui Testut
La nivelul istmului se formeaza un spatiu intre AO si a mezenterica sup unde se afla
DIII, procesul uncinat si v renala S, acest spatiu numindu-se pensa aorto-mezenterica
Inapoia corpului, are loc confluenta dintre v splenica si v mezenterica inf
Coada pancreasului este situata in epiplonul pancreatico-splenic si are raporturi cu
vasele splenice si cu hilul splinei
Structura pancreasului:
La ext. pancreasul prezinta o capsula care este acoperita ant. de peritoneu, capsula
trimite septuri care o separa in lobuli formati din acini serosi.
Printre ei se gasesc insulele Langerhans care sunt mai numeroase la niv. corpului si
cozii.
Pancreasul prezinta 2 canale excretoare, Wirsung si Santorini:
Vascularizatia
Arteriala:
a pancreasului provin din trunchiul celiac si din a mezenterica sup
a pancreatico-duodenala sup, ram terminal al a gastro-duodenale sup, da ramuri
duodenale si pancreatice
a pancreatico-duodenala inf, ram colat al a mezenterice sup, da 2 ramuri care se
anastomozeaza cu ramurile a pancreatice-duodenale sup, rezulta arcade arteriale in
jurul capului si istmului pancreatic :
1. Arcada pancreatico-duodenala ant si inf are directie oblica cranio-caudal si de la D la
S, in jumatatea sa sup este pre-pancreatica iar in jumatatea sa inf este retro-pancreatica
2. Arcada pancreatico-duodenala post si sup situata sup si complet post de capul
pancreasului
*Cele 2 arcade constituie in jurul capului pancreasului un ansamblu arterial de forma cifrei 8.
a pancreatice sup din a splenica, se distribuie corpului si cozii pancreasului
a pancreatica post (a pancreatica Magna a lui Haller)
a splenica se distribuie fetei post a pancreasului
a pancreatica inf a lui Testut, din a mezenterica sup se plaseaza de-a lungul fetei inf a
corpului pancreasului
Venoasa:
V pancreatico-duodenala sup tributara v gastro-duodenale
V pancreatico-duodenala inf confluenta a v mezenterice sup care se poate unii inainte
de varsare cu v colica D sup
V pancreatice, la nivelul corpului sunt colectate in v splenica sau in trunchiul spleno-
mezenteric
Limfatica:
Provin din spatiile peri-acinoase, dreneaza limfa din profunzimea si de la suprafata
glandei catre nodulii limfatici, plasati pe ambele fete ale sale in special pe cea post,
unde se afla grupul splenic peri-coledocian, duodeno-pancreatic, mezenteric sup
In zona pancreatica se aduna post de pancreas in carrefour-ul limfatic retro-duodeno-
pancreatic, curentele mari limfatice ale abdomenului din directii diferite ca spitele unei
roti
Curentii limfatici cei mai imp. provin de la intestinul subtire, colonul drept, colonul
stang, colonul tranvsers
Exista si curenti hepato-biliari, gastro-piloric, gastro-coronar, splenic si duodeno-
pancreatici proprii
Curentii limfatici eplica aparitia durerilor provocate prin compresiunea plexului solar
sau celiac
Inervatia:
Vegatativa, provenita din plexul celiac, din nodulii semilunari si mezenterici sup, unde
sosesc filetele n splahnici mari si ale vagului D
Filetele nervoase constituie plexuri peri-vasculare care ajung la formatiile secretorii (asigura
sensibilitatea viscerala si secretia)
74. Ficatul.
Mijloace de fixare ale ficatului:
lig falciform
lig coronar
aderenta la VCI
-Lig coronar sit la jonctiunea portiunii sup cu port post dispus in sens transvers de la D la S
-Prezinta 2 foite (sup si inf) dupa felul cum este reflectat peritoneul.
-Lig. coronar este delimitat de rasfrangerea foitelor peritoneale care acopera fata
diafragmatica si viscerala a ficatului in care se gasesc tractusuri conjunctive scurte, ce se
intind de la fata inf. a diafragmului la fata diafragmatica a ficatului realizand lig. hepato-
frenic.
-Lig. falciform este orientat in sens sagital, are in bazul lui lig. rotund al ficatului. Limite:
ant. peretele abdo. ant.
sup. si post. se proiecteaza pe diafragm si se continua cu foita sup. a lig. coronar si
apoi se insera pe fata diafragmatica a ficatului.
-Aderenta la VCI : VCI primeste afluenti, 3 vn.suprahepatice si multe vn.hepatice dorsale.
VCI creeaza un sant pe fata post. a ficatului.
-Ficatul prezinta 2 fete si 3 margini si 2 extremitati : fete diafragmatica si viscerala, margini
anterioara, post si sup. si extremitati dreapta si stanga.
Raporturile ficatului:
Fata diafragmatica
este inconjurata de diafragm
ant. prezinta coastele, spatiile intercostale, peretele abdo ant., lig. falciform, triunghiul
hepatic nivel la care ficatul se palpeaza.
sup. diafragmul prin intermediul caruia vine in raport cu plamanii, incizura cardiaca.
In stanga cu baza plamanului stang si dreapta baza plamanului drept.
post. cu fata inf. a diafragmului, esofag abdo. si corp vert.Prez. santul VCI si fisura lig.
venos al lui Arantius.
Fata viscerala
are aspect concav.
vine in raport cu corpii vertebrali.
pilierul diafragmatic drept si de o parte si de alta a pilierului drept VCI si AO.
In stanga. AO si ant. ei se afla esofagul.
-Fata viscerala prezinta 3 santuri :
1. Fosa veziculei biliare- in partea post. este separata de santul VCI prin procesul caudat.
2. Fisura ligamentului rotund- adaposteste vestigiul fibros al venei ombilicale (lig. rotund
al ficatului) se continua post. cu fisura lig. venos al lui Arantius.
3. Poarta hepatica- sau santul hilar, contine elemente pediculului aferent al ficatului, vena
porta si a.hepatica proprie, vase limfatice, nervi si caile biliare.
-Aceste santuri delimiteaza pe fata viscerala 4 lobi :
1. Lobul hepatic drept:
Se afla la dreapta fosei veziculei biliare si prezinta impresiuni.
Impresiunea colica (data de unghiul hepatic al colonului transvers)
Impresiunea renala (data de rinichiul drept)
Impresiunea suprarenala (data de glanda suprarenala dreapta)
Impresiunea duodenala (se afla langa fosa veziculei biliare)
2. Lobul patrat: Se afla intre fosa vezicule biliare (dreapta) si fisura ligamentului rotund
(stanga) si poarta ficatului (post).
A.hepatica comuna
• ram din trunchiul celiac.
• da ramuri colaterale pt. omentul mic, pancreas, ramuri duodenale sup.
• ramuri terminale: a.gastroduodenala si a.hepatica proprie.
A.gastroduodenala
• se desprinde din a.hepatica comuna la niv. unde aceasta se continua cu a.hepatica
proprie.
• ant. ductului coledoc da ram colat. a.pancreaticoduodenala dreapta sup.
• ram. terminale : a.gastroepiploica dreapta si a.pancreaticoduodenala sup.
A.hepatica proprie
• transporta sangele pt. nutritia ficatului.
• este continuarea a.hepatice comune.
• da ramuri colat pt. caile biliare si vena porta.
• Ram colat. important a.gastrica dreapta (pilorica) coboara cu vena omonima in
omentul mic si se anastomo. cu ram post al a.gastrice stangi formand cercul arterial al curburii
mici.
• Ajuns in hilul hepatic da ramuri terminale: ram drept, ram stang, a.cistica
1. Ramura dreapta, incruciseaza fata post. a ductului hepatic comun unde da a.cistica;
vasc. lobul drept si lobul patrat.
2. A.cistica are orig fie in a.hepatica proprie sau ramur terminal drept; se termina in
bazinetul lui Broca dand 2 ramuri terminale: sup(stanga) si inf (dreapta) care vasc peretii
veziculei biliare.
3. Ramura stanga mai mica decat cea dreapta, patrunde in hil si vasc. lobul stang, lobul
patrat si caudat.
II.Sistemul vascular eferent reprezentat de un amestec de sange portal si arterial din
sinusoidele hepatice. Este drenat de venele centrolobulare si sublobulare.
Venele hepatice
• transporta sangele din capilare spre VCI.
• nu au anastomoze intre ele.
• nu au valvule.
• prezinta o tunica musculara cu sfinctere la varsarea in VCI
Limfaticele superficiale
• Un grup trece prin lig. falciform si diafragm, se conecteaza cu nodulii limfatici toracic
interni de unde limfa ajunge in ductul toracic.
• Alt grup trece prin lig. coronar si diafragm, ajunge la nodulii supradiafragmatici din
jurul VCI.
• Alt grup este pe fata viscerala si se termina in nodulii limfatici plasati de-a lungul
pediculului hepatic.
Limfaticele profunde
• Grupul ascendent umreaza ramificatiile venelor hepatice.
• Grupul descendent dreneaza limfa pe ramificatiile triadei portale. De aici limfa este
drenata spre nodulii limfatici aflati in pediculul hepatic grupati in 2 lanturi:
1. Lantul vertical colecistocoledocian (dreapta) : noduli limfatici ai colului vezicii biliare,
orificiului epiploic si duodenopancreatic superior.
2. Lantul vertical al a.hepatice (stanga) : 1-2 noduli din care pornesc vase eferente catre
nodulii retroduodenali pancreatici.
INERVATIA FICATULUI
-Filetele nervoase ale ficatului sunt vegetative ce provin din:
-Cele simpatice din nodulii paravertebrali T7-T10 sub forma de nervi splanhnici.
-Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi drept si stang.
-Filetele nervoase se plaseaza la niv. celor doi pediculi hepatici.
1. Nervii gastrohepatici- provin din vagul stang, urmeaza traiectul a.hepatice stangi,
ajung la caile biliare extrahepatice accesorii si la curbura gastrica mica.
2. Nervii hepatici- fomreaza in jurul a.hepatice proprii 2 plexuri (ant/post) cu fibre din
plexul celiac si nvi. vagi.
*Filetele nervoase au rol in secretia biliara.
La nivelul pediculului eferent
-Se afla filete vegetative din nv.frenic drept. *Datorita acestui nerv se explica sindromul
dureros de la nivelul umarului drept in caz de afectiuni hepatice si biliare
76. Jejuno-ileonul.
Segment al tubului digestiv cuprins intre duoden si intestinul gros, mobil
-Are 2 portiuni: jejunul (portiune initiala goala sau evacuata de continut cu rol in finalizarea
digestiei) / ileonul (ultima portiune se incolaceste si are functie de absorbtie intestinala)
-Jejunul are 2/5 iar ileonul 3/5 din lungimea intestinului mezenterial
-Intestinul subtire este dispus sub forma de pliuri = circumvolutiile/ansele intestinale care dau
aspectul sau serpuit
-Fiecare ansa are forma de potcoava / “U”, formata din 2 ramuri paralele unite printr-un ram
orizontal care incadreaza o portiune de mezenter denumita fald / cui mezenteric
-Segmentului ce corespunde ungh duodeno-jejunal = brat aferent /segmentul ce corespunde
segmentului ileo-cecal = brat eferent (fiecare segment poate prezenta sinuozitati neregulate
care formeaza anse secundare)
DIFERENTE JEJUN/ILEON-Intestinul subtire mezenterial a fost impartit in anse jejunale si
ileale:
1. Morfologic exista anse largi, plisate, intens colorate (anse jejunale)
inguste netede, insertia lor fiind infiltrata de grasime (anse ileale)
2. Structural primele prevazute cu valvule conivente lipsind elementele
limfatice (jejunale)
au putine valvule conivente dar poseda placi Peyer numeroase (ileale)
3. Fiziologic (jejunale) au rolul de digestie, secretie si pasaj cu contractii
puternice si rapide
(ileale) au functie de staza si absorbtie cu un tranzit lent
4. Topografic sunt superioare, orizontale si la stanga liniei mediane
inferioare verticale si la dreapta liniei mediane
5. Radiologic prezinta aspect crenelat
prezinta aspect tubular
-Intestinul subtire mezenterial ocupa cea mai mare parte a etajului submezocolic, al cavitatii
peritoneale mari
-Are forma de tub lung, cilindric, intortocheat ca un alambic cu 14-16 ture sau anse intestinale
-Dimensiunile variaza, are in medie 5-6 m (scurt la carnivori)
-Consistenta moale, la palpare se muleaza sub degete si se lasa deformat
-Ansele jejunale au perete gros datorita valvulelor conivente
Mijloace de fixare:
1. Unghiul duodeno-jejunal (prin m lui Treitz, la flancul S al discului vertebral care separa
vL1 de L2)
2. Unghiul ileo-cecal (in fosa iliaca D unde se pot gasi bride peritoneale=aderente)
3. Presiunea intra-abdominala
4. Mezenterul (leaga jejuno-ileonul de peretele abdo post)
Exista 2 sectoare mezenterice (D/S) separate de terminarea a mezenterice sup:
-Segmentul S proximal = campul prearterial (4/5 din suprafata mezenterului) ferm, dens si
infiltrat de grasime cu numeroase ramuri si arcade arteriale
-Segmentul D distal (1/5 din suprafata mezenterului) lipsit de grasime, sarac in vase sanguine
Structura:
1. Tunica seroasa
2. Tunica musculara contine fibre musculare netede in 2 straturi, longitudinal superf si
circular prof Intre cele 2 straturi se afla plexul nervos mienteric
3. Tunica submucuoasa contine vase de sange, limfatice si plexul nervos al lui Meisner
4. Tunica mucuoasa, groasa, alb-rozie la jejun si palida la ileon, prezinta valvule conivente,
vilozitati intestinale, glande intestinale si elemente limfatice:
Valvulele conivente/plicile circulare in numar de 800-900 subvateriene, realizeaza
suprafata mare de contact intre mucuoasa intestinala si continut
Vilozitatile intestinale, mici proeminente ca degetul de manusa in numar de 100 pe
cm2 , au forma de creste, lame si conuri cu rol de marire a suprafetei interioare a
intestinului subtire si in procesul de absorbtie intestinala
VASCULARIZATIA Jejuno-ileonului
A mezenterica superioara: ramul lat ventral al AO
Are portiuni retro-pancreatica, inter-duodeno-pancreatica, preduodenala (cu AO abdominala
formeaza pensa aorto-mezenterica)
Ram colaterale
Marginea dreapta:
- a pancreatico-duodenala inf: 2 ramuri care se anastomozeaza cu ram a
pancreatico-duodenale sup → arcadele arteriale duodeno-pancreatice
- a colica D sup: 2 ramuri asc/S care se anastomozeaza in mezocolonul transv cu o ramura
din a colica medie si din a colica S sup → arcada lui Riolan si un ram desc/D care se
anastomozeaza cu a colonului asc
-a colica dreapta mijlocie (colon ascendant)
-a ileo-biceco-apendiculo-colica:
ram colic (colon asc): se anastomozeaza cu ram desc a colica dreapta sup → arcada
paracolica D
ram ileal (ultima ansa ileala): se anastomozeaza cu ram terminale a mezenterica sup
(participa) → arcada arteriale a ultimei anse ileale
ram cecal ant (fata ant cec)
ram cecal post (fata post cec)
ram apendicular (apendice vermiform)
Fata anterioara:
-a colica medie/al lui Frantz: la nivelul mezocolonului transvers se bifurca in a colica dreapta
sup si stanga realizand arcada lui Riolan
Marginea stanga:
-a pancreatica S inf/a lui Testut (corpul pancreasului)
-a duodeno-jejunale (ungh duodeno-jejunal, prima ansa jejunala)
-a jejuno-ileale (ansele jejunale, ansele ileale)
Ram terminale
-ram S: se anastomozeaza cu ultima a ileala
-ram D: se anastomozeaza cu ram ileal a ileo-biceco-apendiculo-colice
in pozitie laterala:
o lat (cecul si colonul asc)
in pozitie retro-cecala:
o peretele post al cecului si al colonului ascendent
o ureter, m psoas, ramurile plexului lombar si rinichi D\
Vascularizatie:artera mezenterica superioara +vena mezenterica superioara
Limfatice nodule epi si paracolici care se varsa in nodulii centrali
Inervatia din plexul mesenteric superior si inferior simpatico si parasimpatica
Colonul:
-Intestinul gros este situat submezocolic are forma literei “U” rasturnat, iar concavitatea inf
are L aproximativ cat L corpului
-Scheletotopic corespunde:
cecul si colonul ascendent: portiunea iliaca a coxalului D si coasta 10 D
colonul transvers: vL2
ungh colic S: coasta 8
colonul descendent: lat de procesele costiforme vL S
colonul ileo-pelvin: portiunii iliace a coxalului S, vL5, fata ant sacrum
rectul: coccisului
A. Colonul ascendent
-Este cuprins intre cec si flexura colica D
-Scheletotopic se intinde de la creasta iliaca D pana la linia dusa prin coasta 10 D
-Este un segment fix, alipit de peritoneul parietal post prin mezocolonul asc si prin fascia de
acolare a a lui Toldt D
-Prezinta 3 tenii (tenia libera, tenia mezo-colica si tenia omentala)
Raporturi
ant (peretele abd ant-lat, anse intestinale, omentul mare)
post (peretele abd post)
med (m psoas, ureter D, vase genital, ansele intestinului subtire)
lat (peretele abd ant-lat)
B.Flexura colica D:
-Se afla la continuarea colonului asc cu cel transvers
-situat in spatial cuprins intre fata viscerala a ficatului si rinichiul D, la nivelul extreme ant
coasta X, XI D, este imobila
- fixata prin:
lig colofrenic D
lig hepato-colic
lig csitico-duodeno-colic
D. Flexura colica S
-reprezinta continuarea colonului transv cu colonul desc
-se gaseste situate prof in hipocondrul S, scheletotopic se gaseste la coasta 8 S
-poate fi normal (unghi ascutit de 50o), curbura dubla/falsa
-este fixat prin:
lig colofrenic S
lama fixatoare a ungh S (extreme sup a fasciei de acolare Toldt)
-raporturi:
ant (fata post curbura mare stomac)
post (fata ant rinichi S, sinusul reno-parietal S
sup, lat (fata colica splina)
E.Colonul descendent
-continua flexura colica S, se termina la creasta iliaca S
-sit in prof in santul delimitat de rinichi S si perete abd ant-lat
Raporturi
ant (ansele intestinului subtire, omentul mare)
post (m diafragm, m transvers abd, m patrat lombar)
med (rinichi S, arcul vascular al lui Treitz)
lat (spatial paracolic S, perete abd ant-lat)
F.Colon sigmoid/ilio-pelvin
-este poriunea terminal a colonului, continua colonul transv, si se termina prin rect
-sit intre creasta iliaca S pana la v S3
-prezinta 3 portiuni, separate prin 2 ungh:
I port fixa/colon iliac
II port mobile/ansa sigmoida
III port mobila/colon pelvin
Colon iliac
-de la creasta iliaca S la marg med m psoas S, se muleaza pe fosa iliaca interna S
-raporturi:
ant (perete abd ant-lat, ansele intestinului subtire)
post (fosa iliaca interna S, vasele genital S, vasele iliace externe S, n genito-
femural S)
Colon pelvin
-de la m psoas S la v S3, incruciseaza vasele iliace externe
-raporturi:
ant, inf (vezica urinara, la femei: uter, lig largi)
post (rect)
sup (ansele intestinului subtire)
Mezocolon pelvin
-formatiune peritoneala care ancoreaza colonel pelvin la peretele abd post = mezosigmoid, are
forma unui ungh diedru cu deschidere inf, prezinta:
radacina verticala/desc = radacina primitive (de la promonteriu la v S3)
radacina oblica = radacina secundara a mezocolonului pelvin (de la a iliace comune la
m psoas iliac S)
radacinile delimiteaza, ant de peretele parietal post, foseta inter-sigmoidiana
-mezocolonul pelvin + foseta inter-sigmoidiana raporturi:
ant (ansele intestinului subtire)
post (a + v iliaca comuna S, ureter S)
Intestinul gros ca sa poata sa-si indeplineasca rolul, peretele sau prezinta 4 tunici suprapuse de
la supraf in prof:
1. Tunica seroasa: peritoneul parietal (sub el se afla t conj subperitoneal)
2. Tunica musculara: fibre musculare netede
-fibre longitudinale (superf)
-fibre circulare (prof, formeaza zone de condensare musculara): dispozitia fibrelor
circulare permite dilatarea intestinului gros , intre teniile musculare, determinand
haustrele colice
3. Tunica submucoasa: t conj lax, vase, n
4. Tunica mucoasa: slab dezvoltata, contine glande tubulare care secreta mucus
(prezinta o mare putere de absorbtie)
Vascularizatie:
Arteriala
Mzs mzi
Venoasa
1. V mezenterica sup (colon D):
a. V ilio-biceco-apendiculo-colica (urmeaza traiect a)
b. V colica D (urmeaza traiect invers a)
2. rectul perineal:
-ant (bulbul spongios al uretrei, m transv superf, m ridicator anal, uretra
membranoasa, vf prostatei la B, perete post vagin, centrul tendinos al perineului la
F)
-lat (fosele ischio-rectale)
-post (m ridicator anal, glomusul coccigian, rafeul anso-coccigian)
Tunicile rectului:
mucoasa rectului pelvin: 3 falduri oblice semilunare = valvulele lui Houston, care
imprima miscarile spiroide ale bolului fecal
-superioara (inf de jonctiunea recto-sigmoidiana)
-mijlocie (sup orif anal)
-inferioara (langa anus)
in partea inf, mucoasa capata forma unor cute longitudinale = coloanele lui
Morgagni
intre mucoasa rectului pelvin si perineal se afla linia anorectala
mucoasa rectului perineal:
valvulele lui Morgagni si post de ele se afla cripta lui Morgagni (colecteaza
o cantitate de mucus necesara defecatiei)
pe marginea libera a valvulelor se afla papilele anale care vor forma creasta
pectineala a canalului anal
inf de creasta se afla o depresiune circulara numita linia alba/inter-
sfincteriana a lui Hilton (indica locul de separare intre sfincterul anal neted
si cel extern striat)
Vascularizatie
Arteriala
a. a rectala sup (ram terminal al a mezenterice inf)
b. a rectala mijl (ram al a iliace interne)
c. a rectala inf (ram al a pudendale int)
Venoasa
a. v rectale sup (partea sup rect perineal)
b. v rectale mijl (v iliace interne)
c. v rectale inf (v iliace interne)
Limfatice
limfaticele sup (urmeaza a rectala sup)
limfaticele mijl (se indreapta la ggl interni)
limfaticele inf, anale, cutanate (se indreapta la nodulii inghino-femurali)
Inervatie
-rectul pelvin: filete vegetative de origine simpatica (din simpaticul lombo-sacrat),
parasimpatica (din parasimpaticul sacral)
-rectul perineal: inervatie somatica din sistemul nervos periferic (plex sacral)
79. Splina.
Localizare: etajul supramezocolic stang in loja splenica
Prezinta anterior stomacul, superior lateral si posterior diafragmul iar inferior ligamentul
colofrenic.
Conformatie externa:
Fata diafragmatica: este neteda vine in raport cu diafragmul iar prin ea are raport cu plamanul
stang
Fata visceral :are 3 fatete(impresiuni)
-Gastrica: raport cu curbura mare a stomacului.Pe fata gastric gasim hilul splinei ce imparte
fata in 2 segmente prehilar si hilar
Hilul splinei loc in care vasele si nervii intra in splina e alc din grasime are 3 zone(superioara
inferioara si central)
-Renala raport cu gl suprarenala stanga si rinichi stang
-Colica are raport cu ligamentul colofrenic stang
Margine superioara: deliminteaza fata gastrica de cea diafragmatica
Margine inferioara:delimiteaza fata renala de cea diafragmatica
Structura:
1.seroasa=peritoneu visceral
2.fibroasa=capsule Malpighi cu fibre muscular netede,
-alc teci perivasculare si trabecule ce impart parenchimul splenic
3.tesut splenic :pulpa alba si pulba rosie
Vascularizatie:
Artera Splenica 3 segmente suprapancreatic retropancreatic prepancreatic
Raporturi:
I.Segmentul subdiafragmatic:
a)Raporturile posterioare ale traiectului sau:
VCI este aplicata pe peretele abdo. post;
corespunde insertiilor psoas mare si lig. arcuat medial al diafragmului;
acopera lantul simpatic lombar drept, mascheaza nvii. splanhnici mare, mic si
inferior drept;
fata post. este incrucisata de a.lombare drepte, a.renala dreapta;
La L1 este incrucisata de a.suprarenale drepte si a.frenica inf. dreapta;
vnle.lombare se deschid pe fata post VCI;
fata post are raport cu nodulii limfatici retrocavi;
glanda suprarenala dreapta trece post de VCI la T12.
b)Raporturi mediale:
cu AO abdo;
intre VCI si AO se formeaza spatiul interaorticocav de forma triunghiulara cu
baza superioara.
c)Rapoartele laterale:
cu rinichiul drept de la T11 la L3;
polul superior al rinichiului drept este aproape in contact cu VCI;
pediculul renal la niv. L1 unit cu VCI prin vena renala dreapta;
glanda suprarenala dreapta unita de VCI prin venele suprarenale;
sub pediculul renal este in raport cu ureterul drept si pelvisul renal;
sup. de rinichiul drept este in raport cu fata post. a lobului hepatic drept;
raport cu nodulii limfatici laterocavi.
d)Raporturi anterioare:
in plan retroperitoneal VCI este in contact cu nodulii limfatici prevasculari;
la niv. L2 este incrucisata de a.genitala dreapta;
in plan retroperitoneal raporturile pot fi grupate in 5 etaje:
1.Etajul subduodenopancreatic:
radacina mezenterului incruciseaza oblic, inf si la dreapta VCI;
VCI este acoperita de acolarea mezocolonului ascendent prin fascia lui Toldt dreapta.
2.Etajul duodenopancreatic:
flancul drept corespunde D II;
flancul stang raport cu capul pancreasului;
complexul duodenopancreatic se alipeste la VCI prin fascia lui Treitz dreapta si
stanga.
3.Etajul corespunzator orificiului epiploic:
VCI acoperita de peritoneu;
formeaza limita posterioara a orificiului epiploic.
4.Etajul hepatic:
corespunde santului dintre lobul caudat (sit. med) si lobul drept (lat);
la acest nivel venele hepatice se varsa in VCI.
5.Etajul suprahepatic:
VCI se pune in evidenta prin sectiunea lig. falciform.
II.Segmentul diafragmatic:
corespunde orificiului venos diafragmatic care este inextensibil;
orificiul este independent de contractiile musculare;
este situat la nivelul centrului frenic.
III.Segmentul toracic:
este foarte scurt si usor recurbat;
ajunge la atriul drept.
Afluentii VCI :
1.Vnle. lombare sunt vene parietale segmentare.
2.Vnle renale dreapta si stanga, stanga este mai lunga si preaortica.
3.Vn.suprarenala mijlocie dreapta cea stanga se varsa in vn.a renala stanga.
4.Vn.genitala dreapta(ovariana) se varsa in VCI la L2, vn.genitala stanga se varsa in
vn.renala stanga.
5.Vnle hepatice se deschid pe fata ant. a VCI, sub diafragm, transportand sangele venos
adus de la vn.porta cu subst. nutritive absorbit.
6.Vnle frenice inf se varsa in VCI sub diafragm, uneori se varsa si in vnle hepatice stangi.
Ramurile viscerale:
Vnle vezicale;
Plexul venos vezical;
Plexul venos rectal;
Vnle uterine;
Plexul venos uterin;
Plexul venos vaginal.
-Plexul rectal mijlocu si inf (din plexul mezenteric inf, n splanhnici pelvini si plexul
hipogastric inf)
-Plexul vezical (din plexul hipogastric inf, n erectori si lantul simpatic sacral)
-Plexul prostatic (din plexul hipogastric inf.)
-Plexul deferentiar (din n vezicali de la plexul peri-ureteral si de la a deferentiara)
-Plexul utero-vaginal (filete nervoase provenite direct din plexul hipogastric inf si provenite
indirect din plexul cervico-istmic)
-N vaginali
-N perineului
In afara de aceste fibre nervoase vegetative exista si fibre nervoase simpatice si
parasimpatice situate pe calea n pudendal intern care ajung la penis (n cavernosi
ai penisului) si la clitoris (n cavernosi ai clitorisului)
Inervatia simpatica este sub dependenta simpaticului lombar prin n splanhnici pelvini:
inervatia simpatica sacrala ajunge la organele pelvine si ale perineului pe calea n
pudendal intern
Inervatia parasimpatica este sub dependenta parasimpaticului sacral prin n. erectori
85. Rinichiul.
Sunt in nr de 2 S/D, organe toraco-abdominale, retroperitoneale situate de o parte si de alta a
CV (corespunzand ultimelor 2 vT si primelor 3 L)
-Au raporturi si cu coasta 12 si 11
Scheletotopic: sunt incadrati intr-un patrulater delimitat:
sup: linia care trece prin procesul spinos T11
inf: linia ce trece prin procesul spinos L3
lat: linia ce trece prin coasta 11 pana la creasta iliaca
med: 5 cm de linia mediana
Forma si dimensiuni: boaba de fasole, cu o lungime de 12 cm si greutate de 150-170 de g
(rinichiul D de obicei este mai V)
Mijloace de fixare:
-Capsula fibroasa (situata in spatiul retro-peritoneal):
delimiteaza loja renala si este alcatuita din:
o foita post/retrorenala
o foita ant
marginile med a rinichilor se impreunesc prin tracturile conjunctive ale
lui Laboureau
intre rinichi si capsula fibroasa se gaseste un tesut adipos cu rol de
fixare al rinichilor (capsula adipoasa)
-Formatiuni conjunctive subperitoneale (sunt formate din condensari ale tesutului conjunctiv
care alc: lig hepatorenal, colo-renal, duodeno-renal)
-Vasele renale
-Presa abdominala
Conformatia exterioara si raporturi:
Fata antero-externa:
I.Rinichiul drept:
colon ascendent
flexura colica D
fata viscerala ficat
portiunea descendenta duoden
II.Rinichiul stang:
colon transvers
anse intestinale subtiri
arcul vascular al lui Treitz
fata post stomac
corp pancreas si splina
Fata postero-interna:
I.Raporturi superioare:
fata inf diafragm
pleura diafragmatica
baza pulmonilor
II.Raporturi inferioare:
m patrat lombar
n toraco-lombari, iliohipogastrici, ilioinghinali si genito-femurali
Marginea laterala:
I.Rinichi drept:
sup: ficat
inf: colon ascendant
II.Rinichi stang:
sup: splina
inf: colon descendent
Marginea mediala:
I.Segment suprahilar: glanda suprarenala
II.Segment hilar: elemente vasculo-nervoase ale pediculului renal
III.Segment subhilar: portiunea extrarenala a pelvisului renal, ureter
IV. Rinichi drept: VCI
V. Rinichi stanga: AO, arcul vascular al lui Treitz
Extremitatea superioara: m psoas, glanda suprarenala
Extremitatea inferioara: m psoas, pernuta adipoasa
Rinichii sunt formati din nefroni, grupati in lobuli si in lobi.
Macroscopic sunt alcauiti dintr-o capsula proprie si parenchim renal:
a. capsula renala proprie
-fibroasa, inveleste rinichiul la periferie (hilul renal)
-patrunde in sinusul renal si se continua cu tunica conjunctiva a pelvisului renal
b. parenchim renal
-se afla sub capsula prezinta:
corticala renala:-se afla la perif,e galbuie
-aici se gasesc corpusculii renali ai lui Malpighi si profund piramidele lui
Ferrein
medulara renala:
-se gaseste in profunzime,are cul rosiatica
- prezinta piramidele renale ai lui Malpighi, papile renale (vf piram
Malp=papile ren)
Fiecare lob renal este reprezentat de o piramida renala al lui Malpighi+zona
corticala din jurul lor.
La randul lor lobii sunt formati din lobuli corticali corespunzatori fiecare la cate o
piramida a lui Ferreni+corticala din jur.
Lobulii renali sunt formati din nefron.:
Nefronul:unitatea histol,fiziol,elem fundamental al lobulului renal
- in numar de 1 milion pentru ambii rinichi
- alcatuit din:
a. corpusculii renali
- situati in corticala renala
-formati din capsula glomerurala a lui Bowman, glomerul renal
Capsula renala prezinta:
foita reflectata (la nivelul glomerulului renal)
foita parietala
Intre ele se gaseste sinusul urinar.
b. tubii renali/urinifer
-pornesc de la niv polului urinar al corpuscului renal
-sunt formati din: tubul conturnat, tubul lui Schachowa, ansa lui Henle si piesa intermediara
ce se deschide in tubul drept iar acesta in tubii colectori care ajung la nivelul papilei renale
unde se afla 12-15 orificii ce constituie aria ciuruita
Vascularizatie
Arterele renale
-se formeaza din AO (v L1), post de VCI
-inainte de a patrunde in hil, ramuri colaterale:
a suprarenala inf
a ureterala sup
a capsuloadipoase
ram ganglionare (nodulii limfatici lombari)
-la hil se imparte:
a ant/prepielica
a post/retropielica
-a segmentare (patrund in parenchimul renal):
a polara sup
a prepielica sup
a prepielica inf
-se continua cu a interlobare renale (intre piramidele lui Malpighi), ramurile lor se
anastomozeaza alcatuind a arcuate, de la baza piramidelor medulare
-din ele se formeaza ramuri arteriale pt piramidele lui Malpighi si a intrelobare/ a radiate
corticale (intre piramidele lui Ferrein)
-din a radiate corticale se formeaza a glomerurale aferente (patrund in corpusucul lui
Malpighi) care va constitui glomerulul vascular, apoi devine a eferenta, continuandu-se cu
capilare venoase
Venele renale
a. retea venoasa renala
-se formeaza din v arcuate/suprapiramidale
-de la ele pornesc spre sinusul renal: v interlobare/peripiramidale
-ele se anastomozeaza si formeaza v renala dreapta, stanga (se varsa in VCI)
b. retea venoasa perirenala
-prezinta v capsuloadipoase care formeaza arcada reno-exorenala
-se anastomozeaza cu v suprarenale inf, v ureterale sup, v lombare
Limfatice
a. retea superficiala:
-sub capsula fibroasa proprie a rinichiului
-dreneaza limfa in nodulii lomboaortici
b. retea profunda
-incepe de la glomeruli renali si urmeaza traiectul vaselor sanguine
-este tributara nodulilor de pe flancul stang al aortei (limfatice renale stangi), nodulilor
de pe pilierul drept al diafragmului (limfatice renale drepte)
Inervatie
-fibre vegetative din plexul solar
-n splanhnic mic, inf
B. Pelvisul renal/bazinet renal: forma triunghiulara (baza orientala lat, vf iese prin hilul
renal si se termina cu coletul ureterului)
-este un mic rezervor de urina, ½ este situat intrarenal, ½ extrarenal
-raporturi:
portiunea intrarenala: -ant (vase renale)
-post (vase retro-pielice)
portiunea extrarenala:
-ant (vase renale, fascia pre-renala, peritoenul parietal post)
-D (port desc duoden) separat prin fascia lui Treitz
fata post: vase retro-prepielice, lama retro-renala, marg lat m psoas, vf
proces costiform vL1
D,S: VCI, AO
C. Ureter: conduct musculo-membranos, sit intre extrem inf pelvis renal - vezica urinara
-prezinta 3 ingustari:
stramtoarea sup (la originea ureterului) = coletul ureterului
stramtoarea mijl (la locul de incrucisare a ureterului cu vasele iliace) =
stramtoarea iliaca
stramtoarea inf (la deschiderea ureterului in vezica) = stramtoarea vezicala
-prezinta curburi:
La barbat
portiunea parietala
-ant: peritoneul parietal
-lat: pelvis osos
-post: a,v iliaca interna, n obturator, a obturatorie, a ombilicala, a genitovezicala
-med: rect pelvin
portiunea viscerala
-ant: a genitovezicala
-post: vezicule seminale
La femeie
Structura ureter:
tunica conjunctiva/externa
tunica musculara/medie (fibre netede, circulare, logitudinale)
tunica mucoasa/interna
Vascularizatia
Arteriala
Venoasa
v ureterala sup
v ureterala mijl
v ureterala inf
se varsa in VCI/v iliace/v genitale
Limfatice
Mijloace de fixare:
Mijloace de fixare:
-Funiculul spermatic;
-Tunicile sale de invelis;
-Ligamentul scrotal.
Anatomie morfofunctionala:
-Testiculii sunt organe parenchimatoase cu structura glandulara, adaptata pt functia externa
cat si pt cea interna.
-La exterior prezinta un invelis denumit albuginee.
-La interior prezinta parenchimul testicular.
Albugineea:
-Este un invelis alb sidefiu, gros, lucios si putin elastic.
-In partea posterioara prezinta o ingrosare numita mediastinul testicular (corpul lui
Highmore).
-De la mediastinul testicular pornesc, catre periferia testiculului, septurile testiculului ce
impart parenchimul in 200-250 lobuli testiculari.
-Fiecare lobul contine 1-3 tubi seminiferi contorti si tesut interstitial (functie endocrina)
-Tubii seminiferi contorti reprezinta componenta exocrina a testiculului.
-Fiecare tub are lungimea de 0,9 m, astfel lungimea totala a tubilor seminiferi contorti pt un
testicul este de 800 m.
-Interiorul tubilor seminiferi contorti este ocupat de celulele sexuale masculine in diferite
etape ale spermatogenezei.
-Peretii tubilor sunt alcatuiti din celulele Sertoli.
-Tesutul interstitial reprezinta componenta endocrina a testiculului cu rol in secretia
testosteronului.
-Tubii seminiferi contorti (functia exocrina) se continua la iesirea lor din lobulii testiculari cu
tubii seminiferi drepti.
-Tubii seminiferi drepti ajung in reteaua testiculara sau a lui Haller.
-Calea spermatica este reprezentata in continuare de ductele eferente testiculare, care se
deschid in segmentul urmator al caii spermatice.
Epididimul
Anatomie morfofunctionala:
-Epididimul este inconjurat la ext. de o capsula conjunctiva si este in continuitatea cu
albugineea testiculara;
-La interior se afla canalul epididimar cu numeroase sinuozitati unite intre prin tesut celular
dens.
a)A.testiculara/spermatica:
ram colateral al AO. Abdo;
pleaca de sub originea a.renale;
are traiect descendent post. de peritoneul parietal si incurciseaza ant. ureterul de pe
partea respectiva.
intra in canalul inghinal, intra in alcatuirea funiculului spermatic ajunge pe partea
mediala a epididimului, dupa care se termina pe marg. post. a testiculului.
Ramuri terminale (se bifurca aproape de extrem. inf a testiculului) :
-Ramul medial :
urca pe fata mediala si marg. inf si se anastomozeaza cu ramul ant din epididimara
ant.
-Ramul lateral:
mai mic decat cel medial;
merge pe fata lat. a gonadei pana la capul epididimului;
*Ramurile terminale se termina prin numeroase ramuri ce ajung sub albugineea testiculului
unde patrund in parenchimul testicular.
b)A.deferentiala:
-Este un ram colateral al a.vezicale inf.
-Se lipeste de ductul deferent si il insoteste pana la epididim unde se anastomo. cu ramuri din
a. testiculara.
c)A.funiculara:
-Are originea in a.epigastrica inf. profunda.
-Se alatura funiculului spermatic si merge pana la coada epididimului unde se anastomo cu
arcada arteriala dintre a.testiculara si deferentiala.
Vene
-Au originea in capilarele testiculare prin v centrale
-v periferice ajung la mediastinul testicular si se unesc cu v centrale unde vor trece prin
funiculul spermatic spre marg med epididim
-la funiculul spermatic v sunt dispuse:
pachetul venos post (merge la v epigastrica inf prof)
pachetul venos ant/spermatic (se varsa la D in VCI si la S in v renala S)
*terminarea PVN spermatic S in v renala S explica dilatarea venelor: varicocel
*v spermatica D contine valvule (ajuta la circulatie), iar S nu contine valvule
Limfatice
-se formeaza din lobulii testiculari
-sunt de 2 feluri: centrale, periferice (ambele ajung la mediastinul testicular si se indreapta
spre ganglionii lomboaortici)
Inervatie
-plexul spermatic situat la AO
-plexul deferential (epididim, canal deferent)
STRUCTURA TESTICUL +EPIDIDIM+DUCT DEFERENT+FUNICUL
TUNICI:
1.scrot piele cu par
2.dartos fb muscular netede adera la piele se modifica la frig/cald iar pe linia mediana prezinta
septul scrotal
3.fascia spermatica externa :tesut lax rol alunecare
4.M cremaster :fb striate are 2 fascicule medial si lateral
5.fascie spermatica interna:tesut conjunctiv ce alc un sac
6.Tunica vaginala:seroasa are 2 foite parietala si viscerala
Veziculele seminale
-Reprezinta depozitul spermatozoizilor maturati si expulzati din testicule.
-Se afla intre vezica urinara si rect, deasupra prostatei si lat de ampulele ductelor deferente.
-Sunt cuprinse intre foitele fasciei prostatoperitoneale ale lui Denonvilliers.
-Se proiecteaza post pe laturile coccigelui.
-Mijloace de fixare: continuarea lor cu canalele ejaculatorii, alipirea la rect si sprijin pe baza
prostatei.
Au aspect neregulat si raproturi:
-Ant cu vezica urinara
-Post cu fata ant a rectului pelvin
-Inf cu baza prostatei
-Sup cu fundul de sac vezicorectal si ductul deferent.
Structura:
1.Adventicea care se afla la periferie.
2.Musculara
3.Mucoasa prevazuta cu epiteliu cilindric simplu.
Vascularizatie si inervatie:
1.Arteriala din rectala mijlocie si vezicala inf.
2.Venoasa se indreapta spre plexurile vezicale si prostatice.
3.Limfatica se dreneaza in nodulii iliaci interni si externi.
4.Inervatia pleaca de la plexul hipogastric inferior.
91. Penisul.
Conformatie exterioara:
-Prezinta o extrem post (1 corp cu 4 fete) si o extrem ant.
1.Extrem post: este in continuarea radacinilor corpilor cavernosi. Este fixata la simfiza
pubiana prin lig. suspensor al penisului.
2.Corpul penisului: este partea cea mai mare a portiunii libere a penisului si prezinta 4 fete:
a)Fata dorsala: usor aplatizata, corespunde fetelor sup. ale corpilor cavernosi.
b)Fetele laterale: sunt rotunjite si corespund tot corpilor cavernosi.
c)Fata inf (uretrala): prezinta un rafeu median cutanat si proeminenta corpului
spongios al uretrei.
3.Extrem ant(glandul penisului): are aspectul unei umflaturi de forma conica. Prezinta in vf.
un orificiu vertical (meatul uretral).
-La baza este limitat de o ridicatura numita coroana, este separata de corpul penisului printr-
o portiune ingusta numita colul glandului (santul balanopreputial).
-Santul se prelungeste pe fata inf. pana la meatul uretral sub forma de 2 santuri separate de
un repliu cutanat numit fraul preputului.
-In jurul colului invelisurile penisului formeaza un repliu cilindric denumit preputul, care
acopera ca un manson glandul penian.
-Preputul prezinta o baza care se continua cu pielea corpului penian . Prezinta si o extrem. ant
realizand orificiul ant.
-Inferior preputul prezinta un repliu numit fraul preputului.
Vascularizatia si inervatia
1.Arteriala: arterele organelor erectile provin din pudendala interna.
a)Corpii cavernosi sunt irigati de a.cavernoase situate in centrul corpului cavernos.
b)Corpul spongios este irigat de a.bulbara si a.bulbouretrala sunt ramuri din
pudendala interna.
c)Coroana glandului este vacsu de a.dorsala a penisului ram terminal al a.pudendale
interne.
2.Venoasa:
a)Venele ant ale corpului cavernos merg cu venele glandului.
b)Venele post ale corpului cavernos merg spre venele pudendale interne.
c)Venele corpului spongios se indreapta spre vn dorsala profunda a penisului.
d)Intre venele superficiale si profunde se formeaza anastomoze la niv. santului
balanopreputial si la simfiza pubiana.
3.Limfaticele:
-Sunt profunde si pleaca de la glandul penian si se termina in nodulii inghinali profunzi si
iliaci externi retro-crurali altii ajung prin canalul inghinal la nodulii iliaci externi.
4.Nervoasa:
-Asigurata de filete senzitive si motorii din nv.pudendal intern si plexul vegetativ
hipogastric inf pt organele erectile.
-Nv.dorsal al penisului continua nv.pudendal intern si se termina in glandul penian.
Structura penisului
-Penisul este alcatuit din invelis si organe erectile.
Invelisurile penisului:
1.Pielea: fina, mobila, mai pigmentata si pe fata inf. se afla rafeul penisului.
2.Dartosul(m.prepenian): format din fibre netede circulare si longitudinale ce captusesc fata
profunda a pielii.
3.Fascia superficiala a penisului: favorizeaza mobilizarea pielii si a dartrosului pe planurile
profunde.
-Arterele din planurile superficiale sunt ramuri din pudendala externa.
-Venele sunt colectate de vn.dorsala superficiala a penisului care se varsa in crosa vn.safene
interne.
-Limfaticele merge spre grupul superointern al nodulilor inghinali.
-Nvii superficiali sunt asigurati din ramuri genitale ale genitofemuralului, iliohipogastric,
ilioinghinal, perineal, dorsal al penisului si ramuri din pudendal intern.
4.Fascia profunda a penisului: foita fibroasa care inveleste organele erectile. Este continuare
a fasciei perineale superficiale. Se intinde pana ant pana la baza glandului.
Organele erectile(corpii cavernosi si corpii spongiosi):
1.Corpii cavernosi: sunt 2, situati simetric, bilateral, lungime de 15 cm in stare de flaciditate
si 20 in erectie.
-Prezinta o extrem post(radacina), portiune mijlocie si o extrem ant.
a)Radacina: fetele superioare adera la periostul ramurilor ischio-pubiene prin
tractusuri conjunctive. Fetele inferioare sunt invelite de m.ischiocavernosi.
Cele 2 radacini se unesc prin lig.intercrural.
b)Portiunile mijlocii: alcatuiesc un corp care se intinde de la perineu pana la glandul
penian. Desii cei 2 corpi sunt apropiati ei sunt separati prin septul pectinat. Acesta permite
comunicarea lacunelor sanguine dintr-un corp la celalalt.
-In santul de pe fata infer. se plaseaza corpul spongios al uretrei
c)Extrem ant: se termina printr-un varf bont prelungit spre interiorul glandului cu lig.
ant al corpilor cavernosi.
*Structural corpii cavernosi sunt inveliti de albuginee care este un invelis conjunctivo-elastic.
-Albugineea trimite prelungiri in interiorul corpilor cavernosi formand sistemul trabecular.
2.Corpul spongios al penisului: este o formatiune erectila asezata in jurul uretrei, in santul
inf al corpilor cavernosi. Este impartit in 3 segmente:
a)Bulbul penisului: este extrem post a corpului spongios. Are forma de para si este
orientat cu baza spre post si inf si corespunde centrului tendinos al perineului si m.transversi
superficiali.
-Fetele lat si inf sunt invelite de m.bulbospongiosi.
b)Corpul corpului spongios: are forma de cilindru si este strabatut de uretra.
c)Glandul penisului: reprez extrem. ant. a corpului spongios. In scobitura conica
post. a glandului patrund extrem. ant conoide ale corpilor cavernosi.
*Structural corpul spongios prezinta invelis conjunctivo-elastic=albuginee; si un continut
spongios cu travee fine la interior.
Structura:
Este un organ parenchimatos ce contine elemente exo si endocrine
1.Epiteliu cubic la periferie se continua cu seroasa iar sub el gasim stroma(albuginee)
2.Corticala:alba cu foliculi de maturare
3.Medulara rosie cu fibre conjunctive elastic si muscular
Vascularizatie:
1.Artera Ovariana:ram din aorta abdominal ajunge la nivelul ligamentului larg
Ramuri colaterale: pentru capsula rinichiului si pentru Uretere
Ramuri terminale: artera tubara si artera ovarian externa
2.Artera uterine: se termina in cornul uterin prin 3 ramuri:
-una este pentru ovar=artera ovarian interna ajunge la hilul ovarului
Venele au traiect omolog dar invers arterelor si se indreaota spre Vena cava inferioara si vena
renala
Limfaticele: plex hilar-se varsa in cistern lui Pequet
Nervii:
Plexul ovarian:
-se naste din gg semilunar si n splahnic pelvin
-ajung in hil si se disgtrubuie fb muscular
Plexul hipogastric:
-da ramuri prin nervul lateral al uterului care merg spre Hilul ovarului si se distrubuie
parenchimului ovarian
Trompa uterina
Localizare: se dispun intre ovar si uter,este plasata in aripa superioara a ligamentului larg
Conformatie externa si raport:
1.Infundibilui trompei uterine la exterior se continua cu portiune ampulara
La interior e acoperita de mucoasa si cominica cu cavitatea peritoneala prin orificiu tubei
uterine
Baza are aspect franjurat si poarta denumirea de franjul lui Richard
2.Ampula tubei uterine:continua infundibilul, are raport cu ovarul ,cecoapendicele si uneori
colon sigmoid
3.Istmul tubei uterine: are raport Anterior cu vezica urinara cand e plina si cu ligamentul
rotund al uterului
Posterior are raport cu rectul
Superior are raport cu intestinal subtire si cu colonel pelvin
4.Partea uterine: situate in grosimea muschiului uterin se deschide in uter prin orificiu uterin
Structura:
1.Seroasa: peritoneu care alc aripioara ligamentului larg .Sub ea se afla subseroasa cu vase
nervi si limfatice superficial si tesut conjunctiv
2.Musculara care e alb-roz cu fibre netede longitudinal extern si circulare intern ce ajuta la
miscarile tubei uterine
3.Submucoasa: slab reprezentata si e alcatuita din lax cu vase nervi
4.Mucoasa tapeteaza trompa la interior are plici tubare ce dirijeaza elemetele ce trec prin tuba
uterine.E alc din epitelui ciliat.
Vascularizatie :
1.Artera ovariana: se termina prin ramul ovarian extern si tubar extern si vascularizeaza
pavilionul tubei uterine
2.Artera uterina: ram intern pentru fundul uterului
-ram posterior pentru ovar(a ovarian interna_
-ram anterior sau artera tubara interna pentru mezosalpinx si trompa uterine
Arterele uterine interna si externa se anastomozeaza si alcatuiesc arcada subtubara ce da
ramuri pentru elementele tubei uterine
Venele: dau nastere arcadei venoase subtubare si merg spre venele ovariene sau uterine
Limfaticele: merg in mezosalpinx se unesc cu cele ovarienesi uterine si merg spre nodulii
lombari
Nervii: ca si la ovar: plex uterin si plex ovarian care se anastomozeaza subtubar si dau filete
pentru tuba uterina
93. Uterul.
Localizare: in axul pelvin intre vezica urinara si rect
Mijloace de suspensie:
1.ligamentul rotund al uterului: porneste de la cornul lateral uterin si ajunge pe pubis muntele
venus si labile mari
2.Ligamentele late ale uterului: de la marginile uterului la peretii pelvini laterali mentin uteru
central
3.ligamentul coforo uterin
Mijloace de sustinere:
1.Suportul viceroperineal:conexiunile cu vaginul
2.Retinaculul uterin=fibre muscular conjuctive si elastic de la col la pelvis
3.ligamente pubovezicouterine
4.parametrele sau ligamentele cardinal
5.ligamentele genitosacrate: de la colul uterin la sacrum
100. Cerebelul.
Configuratia exterioara a cerebelului
Cerebelul are forma ovalara cu marele ax transversal lung de 8-10cm.
Este alcatuit dintr-o proeminenta mediana, alungita anteroposterior, numita vermis si 2
emisfere cerebeloase situate lateral.
In ansamblu, cerebelul prezinta 2 fete, superioara si inferioara, despartite de o circumferinta
pe care se afla un sant adanc, fisura orizontala.
Fata superioara : prezinta median vermisul anterior, si de o parte si de alta emisferele
cerebeloase, usor inclinate in jos si in afara.
Fata inferioara : prezinta pe linia mediana un sant adanc, vallecula, in profunzimea caruia se
afla vermisul inferior. Lateral emisferele sunt convexe si vin in raport cu fosele cerebeloase
ale occipitalului.
Circumferinta : prezinta 2 incizuri, anterioara si posterioara. Incizura anterioara este orientata
spre ventriculul IV si are doua etaje. Etajul inferior prezinta pe linia mediana lueta, de pe
laturile caruia se desprinde valul medular posterior, care o unesc cu lobulul floculus. inferior,
el se continua cu membrana tectoria.
Etajul superior prezinta pe linia mediana fastigium, infundibulul ventriculului IV, iar lateral
extremitatile cerebeloase, unite, ale pedunculilor cerebelosi.
Incizura posterioara prezinta extremitatea posterioara a vermisului si in ea patrunde coasa
cerebelului.
Pe suprafata cerebelului se gasesc santuri mai adanci, fisuri care impart cerebelul in lobi, si
altele mai superficiale care impart cerebelul in lobuli si folii.
Pe fata superioara, fisura primara separa lobul anterior de cel posterior. Pe fata inferioara,
fisura postnodulara separa lobul posterior de cel floculonodular.
44.Lobulatia cerebelului
Suprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se continua de pe
vermis pe emisfere. Se realizeaza astfel o corespondenta intre lobulatia vermisului si cea a
emisferelor.
Filogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este alcatuit din: arhicerebel, paleocerebel si
neocerebel.
Lobulul floculonodular este in filogeneza primul care se dezvolta. El constituie arhicerebelul
si este in corelatie cu sistemul vestibular.
Lobul anterior impreuna cu piramida si uvula formeaza paleocerebelul, conectat prin caile
spinocerebeloase cu proprioceptorii, avand rol in controlul tonusului muscular.
Lobul posterior, cel mai voluminos, constituie neocerebelul. Este conectat cu neocortexul prin
sistemul corticopontocerebelos, avand rol in coordonarea actului motor voluntar.
Pe diviziune longitudinala, incepand de la linia mediana, se descriu regiunile: vermiana,
paravermiana si laterala. apartinand emisferelor.
45.Scoarta cerebeloasa
De la suprafata spre profunzime, este alcatuita din 3 straturi: molecular, ganglionar, granular.
STRATUL GANGLIONAR(STRATUL NEURONILOR PURKINJE)
Este format dintr un strat unicelular de neuroni Purkinje, mari, piriformi, in nr de aprox 15
milioane, dispusi in siruri sagitale perpendiculare pe axul foliei cerebeloase. Pe corpul celular
si conul axonal fac sinapsa axonii neuronilor "in cosulet". De la nivelul extremitatii
superficiale a corpului celular emerg 2-3 dendrite primare care se ramifica succesiv in 10-12
generatii de ramuri in stratul molecular. Se realizeaza astfel un arbore dendritic dispus sagital,
perpendicular pe axul foliei cerebeloase.
Axonii neuronilor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi,
reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase. Neuronii Purkinje sunt neuroni inhibitori,
GABA-ergici.
STRATUL MOLECULAR
Este alcatuit din neuroni stelati si neuroni cu axonul in cosulet.
Neuronii stelati au de'ndritele dispuse in axul sagital al foliei si realizeaza sinapse cu fibrele
paralele. Axonii lor scurti si nemielinizati stabilesc sinapse cu dendritele neuronilor Purkinje.
Neuronii cu axonul in cosulet sunt situati in profunzimea stratului molecular, la limita cu
stratul ganglionar. Dendritele fac sinapse cu fibrele paralele iar axonii se ramifica pe corpul
neuronilor Purkinje.
Neuronii stratului molecular sunt GABA-ergici. Fibrele stratului molecular sunt reprezentate
de dendritele neuronilor Purkinje si ale neuronilor Golgi, de fibrele agatatoare si paralele.
STRATUL GRANULAR
Este format din: neuroni granulari, neuroni Golgi.
Neuronii granulari sunt mici, numerosi, de aprox 1000 de ori mai multi decat cei Purkinje,
realizand aspectul dens. Fiecare neuron emite 3-6 dendrite, care fac sinapse cu fibrele
musciforme si cu neuronii Golgi. Axonii urca in stratul molecular, de unde se bifurca in T.
Neuronii granulari sunt excitatori, glutamatergici.
Neuronii Golgi se gasesc predominant in partea superficiala a stratului granular. Fac sinapsa
cu fibrele paralele sau intra in alcatuirea glomerulului cerebelos. Axonii fac sinapsa cu
corpurile neuronilor granulari, realizand o bucla de feedback negativ. Neuronii Golgi sunt
inhibitori, GABA-ergici.
Inputul cerebelos este reprezentat de fibrele agatatoare si musciforme si dirijat diferit spre
neuronii Purkinje.
46.Nucleii cerebelosi
In profunzimea substantei albe a cerebelului, de o parte si de alta a liniei mediane se gasesc
catre 4 nuclei, care, dintre profunzime spre exterior sunt: fastigial, globos, emboliform si
dintat.
Nucleul fastigial se gaseste in profunzimea vermisului, deasupra plafonului ventriculului IV.
Nucleul globos, situat lateral este format din 2-3 mase celulare mici.
Nucleul emboliform este plasat in hilul nucleului dintat si impreuna cu nucleul globos
formeaza nucleul interpositus. Nucleul dintat(oliva cerebeloasa) este cel mai voluminos si este
plasat in profunzimea emisferelor.
Aferentele nucleilor cerebelosi
Principala aferenta este reprezentata de axonii neuronilor Purkinje. Fiecare dintre acesti nuclei
prezinta o zona rostrala si una caudala, care primesc respectiv eferentele scoartei de pe fata
superioara si inferioara a cerebelului.
Toate aferentele corticale sunt GABA-ergice, inhibitorii.
Nucleii primesc si aferente extracorticale, reprezentate de colaterale cu rol excitator ale
fibrelor agatoare si musciforme.
Eferentele nucleilor cerebelosi sunt reprezentate de fibre de proiectie care prin intermediul
pedunculilor cerebelosi, ii conecteaza cu celelalte segmente ale nevraxului. Alte fibre de
proiectie, cu originea in scoarta arhicerebelului sunt destinate nucleilor vestibulari si
reprezinta singurele eferente ale cerebelului care nu au originea in nucleii centrali.
47.Aferentele cerebelului
1. Fibrele vestibulocerebeloase se impart in:
a) primare reprezentate de axonii neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa
-patrund in bulb prin foseta retroolivara, formeaza fasciculul vestibulocerebelos direct si se
termina pe nodulus, uvula, floculus
b) secundare reprezentate de axonii neuronilor din nucleii vestibulari caudali si mediali
-se termina bilateral in nodulus si uvula, lasand colaterale in nucleul fastigial
2. Fibrele spinocerebeloase intra in alcatuirea tracturilor spinocerebelos dorsal, ventral,
cuneocerebelos, spinocerebelos rostral
-toate iau calea pedunculului cerebelos inferior, exceptie facand cel ventral(pedunculul
superior)
-se termina proiectandu se somatotopic pe vermis si paravermisul lobului anterior, piramida,
uvula si segmentul paravermian al lobulului gracilis.
-fibre indirecte: spinoreticulocerebeloase, spinopontocerebeloase, spinoolivocerebeloase.
3. Fibrele trigeminocerebeloase reprezentate de axonii neuronilor din complexul nuclear
trigeminal. Pot fi:
a) primare cu originea in nucleul mezencefalic si ajung la cerebel pe calea pedunculului
cerebelos inferior
b) secundare din ceilalti nuclei trigeminali.
Se termina in culmen, folium si declive.
Fibrele spinocerebeloase si trigeminocerebeloase conduc spre scoarta cerebeloasa
sensibilitatea proprioceptiva inconstienta si unii stimuli din zonele cutanate.
4. Fibrele olivocerebeloase sunt reprezentate de axonii din complexul olivar inferior
-se incruciseaza in bulb, iau calea pedunculului cerebelos inferior, terminanduse pe scoarta
vermisului(partea mediala a olivei principale si olivele accesorii) si pe fetele corespunzatoare
emisferelor cerebeloase(partea laterala a olivei)
-scoarta cerebeloasa e conectata cu oliva bulbara=>bucla de retrocontrol a actului motor
5. Fibrele reticulocerebeloase sunt reprezentate de axonii neuronilor formatiei reticulate
bulbare: nucleul reticular lateral, nucleul paramedian si nucleul perihipoglosal.
-iau calea pedunculului cerebelos inferior terminandu se pe scoarta vermisului lobului
anterior, piramidei si uvulei, lobului paramedian
-dupa ce lasa colaterale in nucleii fastigiali se termina in stratul granular ca fibre musciforme;
altele ajung in stratul molecular unde se bifurca in T
-au efect inhibitor, dar spre deosebire de fibrele paralele conecteaza doar neuronii stelati si pe
cei in cosulet, nu si arborele dendritic al neuronilor Purkinje
6. Fibrele coeruleocerebeloase sunt fibre noradrenergice
- au efect excitator
- fac sinapsa cu corpul neuronilor Purkinje existenti numai in scoarta vermisului si lobului
floculus
48.Eferentele cerebelului
-sunt reprezentate de : axonii neuronilor Purkinje si axonii neuronilor nucleilor cerebelosi.
Axonii neuronilor Purkinje, care provin din lobul floculonodular, zona adiacenta a uvulei si
lingula, formeaza tractul cerebelovestibular, iau calea pedunculilor cerebelosi inferiori si se
termina in nucleii vestibulari homolaterali.
Fibrele cu originea in floculus sunt conectate in special cu nucleul vestibular superior si
nucleul solitar.
Fibrele cu originea in vermisul anterior fac sinapsa numai in nucleul vestibular lateral. La
randul sau, el este conectat prin tracturi vestibulospinale si fasciculul longitudinal medial cu
laminele medulare 7,8,9 si nucleii nervilor cranieni 3,4.
101. Talamusul.
Configuratia exterioara a talamusului
Talamusul este o structura diencefalica, simetrica, voluminoasa, ovoidala cu axul mare
orientat oblic, rostrocaudal si mediolateral.
I se descriu 4 fete si 2 poli.
1. Fata dorsala priveste superopost si este limitata medial de stria medularis(habena) si lateral
de nucleul caudat de care este separat prin santul talamocaudat(care contine vena
talamostriata, stria terminalis si lamina affixa).
-toata fata dorsala este acoperita de o lama fina de substanta alba, stratum zonale si este
strabatuta santul coroidian, care incepe deasupra orificiului Monro si se termina in partea
laterala a pulvinarului.
-santul coroidian imparte fata dorsala a talamusului in 2 zone: laterala si mediala.
2. Fata ventrala corespunde rostrocaudal zonelor de tranzitie spre hipotalamus, subtalamus si
tegmentumul mezencefalic.
3. Fata laterala este separata prin bratul posterior al capsulei interne de nucleul lenticular. Ea
este acoperita de un strat subtire de substanta alba, lama medulara externa. Intre ea si capsula
interna se gaseste nucleul reticulat lateral al talamusului.
4. Fata mediala este cuprinsa intre stria medulara si santul hipotalamic si formeaza segmentul
superior al peretelui lateral al v.III. In 80% din cazuri, fetele mediale sunt unite prin adeziunea
intertalamica.
-toata fata mediala este acoperita de ependimul v.III.
5. Extremitatea rostrala(polul anterior) delimiteaza impreuna cu coloana superioara a
fornixului orificiul Monro.
6. Extremitatea caudala(polul posterior) este mai voluminoasa si se numeste pulvinar. Lateral
si ventral fata de acesta se gasesc corpii geniculati medial si lateral ai metatalamusului.
-medial de pulvinar se gasesc vena cerebri magna, trigonul habenular, epifiza si lama tectala.
51.Structura talamusului: nucleii talamusului.
Clasificarea topografica a nucleilor talamici:
GRUPUL ANTERIOR: n. anterior ventral, n. anterior medial, n. anterior dorsal.
GRUPUL MEDIAL: n. medio-dorsal
GRUPUL LATERAL: a) subgrupul lateral: n. lateral dorsal, n. lateral posterior
b) subgrupul ventral: n. ventral anterior, n. ventral lateral, n. ventral posterior, n. ventral
posterolateral, n. ventral posteromedial, n. ventral posteroinferior, n. ventral posterosuperior.
GRUPUL POSTERIOR: pulvinar, corpul geniculat lateral, corpul geniculat medial,
complexul talamic posterior
NUCLEII INTRALAMINARI: n. centromedian, n. parafascicular, n. paracentral, n.
centrolateral, n. centromedial
NUCLEII LINIEI MEDIANE: n. paraventricular, n. reuniens, n. paratenial, n. central medial
52.Nucleii talamici cu functii motorii
Nucleul ventral anterior (VA)
-este format din 2 portiuni: parvocelulara si magnocelulara(rol eferent)
Aferentele provin de la : globus pallidus, pars reticulata a subst negre, cortexul premotor,
nucleii intralaminari si ai liniei mediane.
Eferente se indreapta spre: nucleii intralaminari si aria motorie suplimentara.
Nucleul centromedian
-se continua medial cu nucleul parafascicular cu care formeaza un complex functional
Aferente: globus pallidus, ariile motorii, premotorii ale scoartei cerebrale
Eferente: aceleasi zone ale scoartei cerebrale, putamen si polul rostral al nucleului subtalamic.
Nucleii de releu ai cailor senzitivo-senzoriale
Nucleul ventral posterolateral
-este alcatuit din: pars oralis care apartine ariei x si pars caudalis care primeste aferente de la
lemniscusul medial, tracturile spinotalamice si cervicotalamic.
Lemniscusul medial se termina exclusiv in pars caudalis a nucleului VPL, unde fibrele sale
realizeaza sinapse axodendritice cu nIII al cailor somestezice.
-fibrele din nc. gracilis se termina lateral de cele ale nc. cuneatus
-fibrele care transporta sensibilitatea proprioceptiva constienta se termina pe suprafata
anterodorsala a n. VPLc iar cele ale sensibilitatii cutanate in partea centrala.
Tracturile spinotalamice se termina in 3 grupe nucleare:
1. partea mediala a nucleului posterior care primeste stimulii nociceptivi
2. VPLc care primeste restul fibrelor sistemului neospinotalamic
3. nucleul central lateral care primeste fibrele sistemului paleospinotalamic
Tractul cervicotalamic are originea in laminele 5,6 ale maduvei cervicale si intra in structura
sistemului anterolateral
Eferentele nucleului VPLc se proiecteaza somatotopic in ariile somestezice 3,,1,2.
Nucleul mediodorsal
-este alcatuit din 3 subgrupe nucleare: magnocelular(situat rostral), parvocelular(situat
caudal), paralaminar.
Nucleul MDmc primeste aferente de la complexul amigdalian, neocortexul temporal, partea
caudala a cortexului orbitofrontal
Nucleul MDpc primeste fibre de la intreg cortexul prefrontal. Ele sunt extinse si reciproce si
intra in alcatuirea pedunculului anterior al talamusului.
Nucleul MDpl are conexiuni reciproce extinse cu cortexul premotor, in special cu aria 8. El
primeste aferente si de la pars reticulata a substantei negre.
Nucleul DM este imlicat in integrarea impulsurilor somatice si viscerale care proiectate in
cortexul prefrontal intra in campul constiintei si influenteaza tonusul vietii psihice,
comportamentul si starile emotive.
-mai este implicat si in memorie
Nucleii de asociatie
Pulvinarul este alcatuit din 4 subgrupe nucleare: pars oralis, pars inferior, pars medialis si pars
lateralis
Aferente: straturile superficiale ale coliculului superior si se termina in pars inferior, zona
adiacenta din pars lateralis si pars oralis. Acestea stabilesc conexiuni reciproce, topice cu
ariile corticale 17,18,19.
Restul partii laterale a pulvinarului stabileste conexiuni reciproce cu cortexul temporal iar
pars medialis cu campul frontal al globilor oculari, acestea fiind cele mai lungi conexiuni ale
pulvinarului.
102. Hipotalamusul.
Configuratia exterioara a hipotalamusului
Hipotalamusul este componenta diencefalului implicata in activitatea viscerala, endocrina, in
homeostazie si in corelatie cu sistemul limbic, in comportamentul afectiv si emotional.
Hipotalamusul formeaza planseul v.III, si se intinde transversal intre cele 2 santuri
hipotalamice.
-in timp anteroposterior, i se descriu 3 zone: periventriculara, mediala, laterala
Hipotalamusul prezinta: o fata ventrala extraventriculara, o fata dorsala ventriculara iar lateral
este limitat de linia conventionala care uneste marginea laterala a tractului optic cu marginea
inferomediala a talamusului.
1. Fata ventrala este incadrata in rombul optopeduncular limitat : anterolat de chiasma si
tracturile optice, posterolat de fetele interne ale pedunculilor cerebrali.
-prezinta : o zona anterioara supraoptica, pars chiasmatica, tuber cinereum de pe care se
desprinde tija hipofizara, zona posterioara reprez de corpii mamilari
2. Fata dorsala prezinta 2 versanti uniti ventral pe linia mediana la niv infundibulului
-este limitata rostral de lamina terminalis si comisura alba anterioara si dorsal de santul
hipotalamic, caudal de linia conventionala care uneste comisura alba posterioara cu marginea
posterioara a corpilor mamilari.
3. Lateral, hipotalamusul se continua cu structurile invecinate fara o demarcatie precisa
Hipotalamusului anterior corespund: substanta nenumita, nucleii si bandeleta diagonala a
spatiului perforat anterior, marginea med a capsulei interne, pallidusul si ansa lenticulara
Hipotalamusului posterior corespund: capsula interna si subtalamusul.
57.Nucleii hipotalamusului
1.Nucleii anteriori, situati subependimar:
-nucleul periventricular
-nucleul medial-se intinde pana la chiasma optica
-nucleul lateral-sit la capatul rostral al ariei hipotalamice laterale si e considerat ca un nucleu
interstitial al fasciculului medial al telencefalului
4.Nucleii posteriori corespund regiunii mamilare. Fiecare corp mamilar prezinta 3 nuclei:
-mamilar lateral
-mamilar intercalar
-mamilar medial
5.Nucleii laterali
-ocupa zona laterala a hipotalamusului si se extind intre nucleul preoptic lateral si FR a
mezencefalului.
58.Conexiunile hipotalamusului cu hipofiza si retina
1. Conexiunile cu hipofiza se realizeaza prin tracturile supraopticohipofizar,
tuberoinfundibular, si sistemul venos port hipotalamo-hipofizar
Tractul supraopticohipofizar este reprezentat de axonii neuronilor din nucleii supraoptic si
paraventricular care intra in alcatuirea tijei hipofizare si ajung in hipofiza posterioara.
Tractul tuberohipofizar este reprezentat de axonii nucleilor din regiunea tuberala, in special de
nucleul arcuat
-acestia se termina la nivelul eminentei mediane si infundibulului, in contact cu ansele
capilarelor sinusoide ale sistemului port.
-transporta factori de eliberare a hormonilor tropi hipofizari sub forma unor granule de
neurosecretie.
Sistemul venos port hipotalamohipofizar-arterele hipofizare inferioara si superioara
-artera hipofizara inferioara patrunde prin partea inferioara a tijei, se capilarizeaza in jurul
butonilor terminali ai axonilor tractului hipotalamohipofizar din lobul posterior, si se continua
cu venele hipofizare inferioare
-artera hipofizara superioara constituie o importanta zona chemoreceptoare.
2.Conexiunile cu retina
-sunt reprezentate de fibrele retinohipotalamice care iau calea nervului optic, si la nivelul
chiasmei patrund in hipotalamusul anterior, proiectandu-se bilateral in nucleii
suprachiasmatici.
-alte fibre traverseaza ria preoptica si fac sinapsa in nucleii paraventriculari
-nucleul suprachiasmatic primeste si impulsuri retiniene indirecte pe calea fibrelor provenite
din nucleul ventral al CGL. Pe aceste cai, nucleul suprachiasmatic primeste stimulii luminosi
de la retina si are rol de pacemaker in stabilirea ritmurilor circadiene.
59.??
60.Functiile hipotalamusului
1.Controlul functiilor vegetative
-stimularea hipotalamusului anterior(ariile preoptica si supraoptica) si a portiunii ventriculare
a tuber cinereumului determina exacerbarea activitatii vagale si parasimpatice sacrate,
manifestata prin: bradicardie, vasodilatatie, hipotensiune arteriala, miozis, intensificarea
motilitatii parietale gastrointestinale si vezicale.
-stimularea regiunii posterioara si laterala determina accentuarea activitatii centrilor simpatici
toracolombari, urmata de dinamizarea activitatilor metabolice si somatice in conditii de stres
emocional, lupta sau fuga. Se manifesta prin : midriaza, piloerectie, tahicardie,
vasoconstrictie, cresterea concentratiei adrenalinei in sange (rol dinamogen).
2. Controlul termoreglarii
Reglarea temperaturii organismului se realizeaza prin integrarea functionala a sistemului
nervos vegetiv, neuroendocrin, a sist somatomotor si a raspunsurilor comportamentale.
-neuronii cu rol termoreceptor de la acest nivel, in contact strans cu capilarele tesutului nervos
reactioneaza la schimbari mici de temperatura a sangelui
-zona posterolaterala a hipotalamusului contine si centrii termogeneze, care intra in actiune
cand temperatura organismului tinde sa scada. Raspunsul termogenetic se manifesta prin
vasoconstrictie periferica, tahicardie, cresterea ratei metabolismului si a oxidarilor tisulare,
declansarea frisonului termic.
-in zona anterioara, trofogena se gasesc centrii termolizei, sensibili la cresterea temperaturii
mediului intern. Raspunsul se manifesta prin vasodilatatie periferica, transpiratie, tahipnee,
scaderea activitatii somatomotorii.
Cristalinul are forma unei lentile biconvexe care are o fata anterioara convexa, o fata
posterioara mai convexa decat cea anterioara si o circumferinta.
-de la niv circumferintei pleaca un ligament libelar=zona lui Zinn, care il leaga de zona ciliara
-la suprafata e invelit de membrana cristaliniana care poate fi impartita in cristaloida
anterioara si posterioara. Sub capsula, la nivelul fetei ant: patura epiteliala formata din celule
cubice care genereaza fibrele cristaliniene.
-centrul cristalinului e mai dens decat portiunea periferica
-are rol in acomodare modificandu-si curburile prin actiunea muschilor ciliari
-opacifierea cristalinului=cataracta
B. Etapa intracerebrala
-axonii neuronilor geniculati formeaza trei curente:
1. Curentul dorsal care ia nastere din portiunea mediala a corpului geniculat lat si adduce
imaginile din cadranele inf ale campului visual
2. Curentul ventral care ia nastere din partea lat a corpului geniculat lat si adduce imaginile
din cadranele sup ale campului visual
3. Al 3-lea current este format de fibrele din zona maculara a corpului geniculat lat.
106.Caile nervoase pentru misc reflexe ale ochilor si pt reflexul pupilo-dilatator
1. Caile reflexe pentru miscarile reflexe ale ochilor
-sunt reprez de reflexele oculomotorii: reflexe de fixare, de urmarire, de convergenta, de
divergenta si optokinetic
-calea aferenta a acestor reflexe este reprezentata de calea vizuala principala
-eferentele ajung la aria pretectala si la nuclei oculomotori accesori
-axonii acestora ajung la motoneuronii nucleilor nervilor III, IV si VI
-motilitatea voluntara sic ea reflexa folosesc aceeasi ruta
Muschii netezi intraoculari:
-sunt mm pupilei si ai corpului ciliar
-m pupilo-constrictor este dispus concentric in jurul pupilei si micsoreaza pupila
-m pupilo-dilatator se desprind radiar de pe circumferinta pupilei si dilate pupila
-pupilo-dilatatia se produce la scaderea luminozotatii, la durere, frica si emotii puternice
-pupilo-constrictia apare la lumina, acomodarea la distante mici si somn.
2. Caile reflexului pupilo-constrictor
-calea aferenta este reprez de axoniineuronilor ganglionari W ai retinei
-calea eferenta cuprinde doi neuroni: cel preganglionar din nucleul lui Edinger si axonii
neuronilor postganglionari
3. Caile reflexului pupilo-dilatator
-acest reflex poate fi declansat de aferente vizuale, dureroase, frica
-calea eferenta are un segm intranevraxial si unul extranevraxial
-segm intranevraxial este reprez de fibre cu origine hipotalamica care sunt de natura simpatica
-segm extranevraxial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul cilio-
spinal si plexul carotidian alc din axonii neuronilor din ggl cilio-spinal
-dilatarea pupilei apare si in lipsa excitarii simpatico
-se poate produce si in urma unei inhibitii parasimpatice care poate fi declansata de la niv
hipotalamusului (descendent) sau ascendant prin doua curente:
-unul cu originea in formatia reticulata paramediana
-unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat
112. Spermatogeneza.
113. Ovogeneza.
114. Fecundaţia.
115. Anexe embrio-fetale.
116. Dezvoltarea tubului digestiv.
117. Dezvoltarea sistemului nervos central.
118. Dezvoltarea inimii.
119. Dezvoltarea rinichiului.
120. Dezvoltarea plǎmânului.
121. Nervul hipoglos.
122. Exobolta.
123. Endobolta.
124. Exobaza.
125. Endobaza.