Sunteți pe pagina 1din 306

Subiectul 1-Caracterele generale, regionale şi individuale ale vertebrelor.

Coloana vertebrală ca întreg.


Coloana vertebrala in general
Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiului.Se imparte in 4 segmente: cervical,
toracal, lombar si sacro-coccigian. Primele 3 reprezinta segmentul mobil iar cel de-al 4 lea
reprezinta segmentul fix al coloanei vertebrale,solidar cu cele 2 oase coxale cu care constituie
scheletul bazinului.Coloana vertebrala nu este rectilinie.Prezinta curburi sagitale si curburi
laterale.Curburile sagitale sunt in numar de 4:cervicala,dorsala,lombara si sacro-
coccigiana.Curburile cervicala si lombara au convexitatea anterior si se numesc lordoze,iar
curburile dorsala si sacro-coccigiana au convexitatea posterior si se numesc cifoze.Curburile
laterale se numesc scolioze.In mod obisnuit intalnim curburile cervicala si lombara cu
convexitatea la stanga si curbura toracala cu convexitate la dreapta.Curbura toracala
(principala) este determinata de activitatea mai intensa a muschilor membrului superior
drept.Celelalte 2 curburi sunu compensatorii.La stangaci este invers.
Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor
normale. Coloanei vertebrale i se descriu: o fata anterioara, o fata posterioara si 2 fete laterale.
Fata anterioara este formata din corpii vertebrali si discurile intervertebrale,care formeaza
coloana cilindrica.Fata posterioara prezinta pe linia mediana o creasta osoasa,creasta
spinala,formata din procesele spinoase ,iar de-o parte si de alta se gaseste cate un sant, santul
vertebral,care adaposteste muschii snaturilor vertebrale.Fetele laterale sunt formate
din:procesele transverse,pendiculii vertebrali,si partile laterale ale suprafetele circumferentiale
ale corpilor vertebrali.Canalul vertebral sau rahidian rezulta din suprapunerea gaurilor
vertebrale.El se continua superior cu cavitatea neurocraniului prin gaura occipitala iar inferior
de deschide prin hiatusul sacral.El urmareste inflexiunile coloanei vertebrale.Coloana
vertebrala indeplineste rol static,mecanic si protector.In statiune verticala coloana vertebrala
transmite bazinului si de aici membrelor inferioare,prin intermediul sacrumului,toata greutatea
capului,trunchiului si membrelor superioare.Coloana vertebrala este formata din piese
articulate intre ele , care sunt mobilizate de muschii santurilor vertebrale,fiind astfel antrenata
in miscari numeroase si variate ale corpului.Coloana vertebrala contine in canalul
rahidian:maduva spinarii,radacinile nervilor spinali si meningele.
Caracterele vertebrelor cervicale
Corpul vertebrelor cervicale este mic si alungit transversal,crescand progresiv de la a 3 a la a
7a vertebra cervicala.Pe marginile laterale ale fetei superioare a corpului vertebral se gaseste o
proeminenta osoasa numita procesul uncinat,proces semilunar sau croset.In partile laterale ale
fetei inferioare se gasesc 2 scobituri,care corespund proceselor uncinate ale vertebrei
subiacente.Gaura vertebrala este triunghiulara.Procesul spinos este scrurt,putin inclinat, si cu
varful bifid.Procesele transverse,scrurte si largi,au baza strabatuta de gaura transversara,prin
care trec artera,vena si nervvul vertebral( al lui FRANCOIS FRANC ).Aceasta gaura imparte
baza procesului transvers in 2 radacini:una anterioasa si una posterioara.Pe fata superioara a
procesului transvers se gaseste un sant pentru nervul spinal cervical.Varful procesului
transvers se termina prin 2 tuberculi:unul anterior ascendent si altul posterior
descendent.Procesele articulare sunt 2 superioare si 2 inferioare,orientate in plan
transversal,cele superioare privind postero-superio,iar cele inferioare,infero-anterior.Lamelele
vertebrale ,subtiri,patrulatere,mai late decat inalte.
Caracterele vertebrelor toracale
Corpul vertebral are diametrul transversal aproape cu cel antero-posterior,in special la nivelul
vertebrelor toracale mijlocii.Pe partile laterale ale corpului vertebral se afla suprafetele costale
destinate sa se articuleze cu capul coastelor.Aceste suprafete articulare sunt in numar de 4,cate
2 pentru fiecare parte a corpului vertebral,una superioara si una inferioara.Suprafetele costale
superioare se gasesc la primele 10 vertebre toracale,iar cele inferioare numai la primele 9.
Gaura vertebrala este aproape circulara.Procesul spinos este de forma prismatic
triunghiulara,foarte lung si foarte inclinat inferior.Varful proceselor spinoase toracale este
unituberculat.Procesele transverse sunt unituberculate si prezinta pe fata lor
anterioara,aproape de varf, cate o suprafata articulara pentru tuberculul costal.Procesele
articulare sunt dispuse in plan frontal,cele superioare privesc posterior iar cele inferioare
anterior.Lamelele vertebrale sunt patrate.
Caracterele vertebrelor lombare
Corpul vertebral este foarte voluminos si are aspect reniform.Gaura vertebrala are forma unui
triunghi isoscel.Procesul spinos,foarte dezvoltat,este patrulater si aproape orizontal.Primele 3
procese sunt mai mari ca urmatoarele 2.Procesele costiforme sunt omologul coastelor.Prin
pozitia lor pot fi confundate cu procesele transverse,care sunt reprezentate de mici
proeminente osoase situate pe fata posterioara a proceselor costiforme.Procesele articulare
sunt situate pe un plan posterior proceselor costiforme si sunt verticale.Procesele articulare
superioare au suprafete articulare concave,iar cele inferioare au suprafete articulare convexe.
Lamelele vertebrale sunt patrulatere,mai inalte decat late.
Atlasul si Axisul
Atlasul este prima vertebra cervicala,careia ii lipseste corpul vertebral.Este alcatuit din 2
mase laterale,unite intre ele anterior si posterior prin 2 arcuri osoase,delimitand impreuna
gaura vertebrala.Maselor laterale li se descriu 6 fete. Fata superioara,suprafata articulara
concava,numita suprafata artiulara superioara destinata sa se articuleze cu condilul
occipitalului. Fata inferioara,prezinta o suprafata articulara numita suprafata articulara
inferioara care se va artcula cu procesul articular superior al axisului. Fata anterioara
corespunde extremitatii arcului anterior. Fata posterioara corespunde extremitatii arcului
posterior. Fata laterala se continua cu procesele transverse. Fata mediala prezinta rugozitati
pentru insertia ligamentului transvers.Arcul anterior,usor convex anterior,mai scurt decat cel
posterior,prezinta pe fata lui anterioara , pe linia mediana ,tuberculul anterior al atlasului.Pe
fata posterioara prezinta o suprafata articulara concava,circulara,fovea dentis,care sa se
articuleze cu dintele axisului. Arcul posterior descrie o curba cu concavitatea anterior.Pe fata
lui posterioara se gaseste pe linia mediana tuberculul posterior al atlasului.Pe marginea lui
superioara prezinta un sant numit santul arterei vertebrale prin care trec artera vertebrala si
primul nerv rahidian cervical.Uneori acest sant pate fi transformat in canalul arterei
vertebrale. Procesele transverse au varful unituberculat.Gaura vertebrala este impartita de
ligamentul transvers in 2 compartimente:unul anterior,aprox.patrulater,pentru dintele axisului
si celalalt posterior,ovalar,care corespunde maduvei cu meningele rahidian si radacinilor
medulare ale nervilor accesori.(XI)
Axisul este cea de-a doua vertebra cervicala.Corpul axisului prezinta pe fata lui superioara , in
portiunea mijlocie,un proces vertical numit dintele axisului sau procesul odontoid al
axisului.Acest proces prezinta o baza sudata la corpul axisului,o portiune mai stramta numita
gat(col),un corp si un varf de care se prind ligamentele occipito-axoidiene.Pe fata anterioara si
posterioara a dintelui se gaseste cate o suprafata articulara anterioara pentru arcul anterior al
atlasului si una posterioara pentru ligamentul transvers.Procesele transverse sunt scurte si
varful lor este unituberculat.Caracterele specifice ale vertebrelor C6,C7,D1,D4,D10,D12,L5
C6 se caracterizeaza prin aceea ca prezinta mai proeminent tuberculul anterior al procesului
transvers numit tuberculul carotidian sau tuberculul lui CHASSAIGNAC.Acest tubercul se
poate palpa si reprezinta punct de reper pentri descoperirea arterei carotide comune.
C7 sau vertebra proeminenta prezinta procesul spinos mai lung ca la celelalte vertebre
cervicale,punct de reper pentru numararea vertebrelor.Procesul spinos este unituberculat.In
partea inferioara a fetelor laterale ale corpului,se gaseste uneori cate o fateta articulara pentru
capul primei coaste.
T1 prezinta corpun vertebral asemanator vertebrei cervicale.Pe fata superioara a corpului sau
are procese uncinate,caracteristice vertebrelor cervicale.
T4 prezinta pe partea laterala stranga o depresiune data de pulsatiile aortei,amprenta aortica.
T10 se deosebeste de celelalte vertebre dorsale prin prezenta unei singure semifatete articulare
costale pentru capul coastei a 10-a.
D12 prezinta ca si D11 o sngura fateta articulara pentru capul coastelor si nu prezinta pe fetele
anterioare ale proceselor transverse fatete articulare pentru tuberculul costal.Are procesele
articulare inferioare identice cu cele ale vertebrelor lombare.
L5 are corpul vertebral mai inalt in partea anterioara decat in partea posterioara,avand aspect
cuneiform.
Sacrumul
Sacrumul este un os nepereche,median si simetric,situat in partea posterioara a
bazinului,inferior coloanei limbare,deasupra coccisului si intre cele 2 oase coxale.Scrumul
este orientat infero-posterior,formand cu coloana lombara un unghi obtuz deschis posterior
numit promontoriu.Sacrumul prezinta 4 fete,o baza si un varf.
Orientare:se pune superior baza ,iar posterior fata convexa.
Fata pelvina sau anterioara este concava si prezinta pe linia mediana o coloana osoasa ce
provine din sudarea celor 5 corpuri vertebrale componente,ale caror locuri de sudura sunt
indicate de 4 linii(creste) transversale.La extremitatile fiecarei linii transversale exista cate o
gaura sacrala anterioara prin care trec ramurile anterioare ale nervilor sacrali si ramuri ale
vaselor sacrale laterale.Fiecare din aceste gauri sunt separate de vecinele lor,superioara si
inferioara,prin cate o coloana osoasa pe care se insera muschiul piramidal al
bazinului(piriform).
Fata posterioara este convexa si prezinta pe linia mediana creasta sacrala mediana,rezultata
din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrale.La nivelul celei de-a 3-a sau a 4-a
vertebra sacrala,creasta sacrala se bifurca,cele 2 ramuri de bifurcatie numindu-se coarnele
sacrale,ce se vor articula cu coarnele coccisului.Intre coarnele sacrale se gaseste orificiul
inferior al canalului sacral,numit hiatusul sacral.
De-o parte si de alta a crestei sacrale mediane se gaseste cate un sant longitudinal numit santul
sacral care continua inferior santurile vertebrale.
Lateral santului sacral se gasesc 5 tuberculi sacrali postero-mediali sau tuberculi articulari
care reprezinta procesele articulare ale vertebrelor sacrale si care formeaza creasta sacrala
intermediara.Laterall tuberculilor se gasesc gaurile sacrale posterioare,in numar de 4 prin care
trec ramurile posterioare ale nervilor sacrali.Urmeaza mai lateral,tuberculii sacrali postero-
laterali sau tuberculii conjugati,care reprezinta procesele transverse ale vertebrelor sacrale,si
care formeaza creasta sacrala laterala.
Fetele laterale au forma triunghiulara cu baza superior;prezinta o fata articulara in forma de
pavilion de ureche destinata sa se articuleze cu o suprafata asemanatoare situata in partea
posterioara a fetei mediale a coxalului.Posterior acesteia se afla tuberozitatea sacrala,pe care
se insera ligamente puternice ale articulatiei sacro-iliace.
Baza sacrumului prezinta o suprafata ovalara mediana care este fata superioara a corpului
primei vertebre sacrale.Posterior acestei suprafete se gaseste orificiul superior al canalului
sacral.Lateral fata de suprafata ovalara se descrie cate o suprafata triunghiulara,cu baza lateral
numita aripioara sacrumului.Posterior aripioarelor sacrale se gasesc 2 procese articulare
superioare destinate articulatiei cu procesele articulare inferioare ale ultimei vertebre lombare.
Varful sacrumului prezinta o suprafata articulara eliptica care se articuleaza cu ciccisul.
Canalul sacral strabate osul sacrum continuand canalul vertebral.In el se gaseste fundul de sac
dural si nervii care alcatuiesc coada de cal.De fiecare parte a canalului sacral pleaca 4
conducte transversale care se bifurca dand o ramura anterioara si una dorsala,ce se deschid la
nivelul gaurilor sacrale anterioare si respectiv posterioare.
Coccisul
Coccisul este un os median,nepereche si simetric,situat dedesubtul sacrumului cu care se
artculeaza,reprezentand la om rudimentul scheletului cozii la mamifere.Are o forma
triunghiulara si prezinta 2 fete,2 margini,o baza si un varf.Orientare:se pune superior baza si
anterior fata cancava.Fata anterioara este concava,iar fata posterioara este convexa.Cele 2 fete
prezinta 3-4 linii transversale,rezultate prin unirea vertebrelor coccigiene.Baza coccisului are
o suprafata eliptica destinata sa se articuleze cu varful sacrumului.Posterior acestei suprafete
se gasesc 2 procese orientate superior,numire coarnele coccisului,care se srticuleaza cu
coarnele sacrumului,contribuind la delimitarea hiatusului sacral.Marginile coccisului sunt
oblice,convergand catre varf.Varful coccisului se termina printr-un tubercul mic.

Subiectul 2. Scheletul cutiei toracice.

Cutia toracica in general


Toracele este format posterior si pe linia mediana de coloana vertebrala toracala,laterla de
cele 12 perechi de coaste si cartilajele costale,iar anterior si median de stern.Toracele este o
cavitate oseto-cartilaginoasa pentru protectia aparatelor respirator si cardio-vascular,dar
asigura si mobilitatea necesara functionarii acestor aparate,gratie cartilajelor,articulatiilor si
peretelui inferior fibro-muscular si diafragma.
Toracele are forma unui trunchi de con cu baza inferior.Toracele la femei este mai scurt si are
diametrul transversal mai mic ca la barbati.La tipul asten,toracele este lung si ingust,iar la
tipul hipersten toracele este scurt si larg.Cifoza si scolioza modifica forma toracelui.Toracelui
i se descriu:o suprafata exterioara,una interioara,un orificiu suerior,mai mic care corespunde
varfului si un orificiu inferior sau baza,mai mare.Suprafata exterioara sau exotoracele prezinta
4 fete:o fata anterioara sau condro-sternala,limitata superior de furculita sternala,inferior de
apendicele xifoid,iar lateral de 2 linii oblice supero-inferior si medio-lateral,ce trec prin
ungiurile aterioare ale coastelor.Pe aceasta fata se gasesc:sternul,articulatile condro-
sternale,articulatiile sterno-condrale,cartlajele si spatiile intercodrale si extremitatea anterioara
a coastelor si spetiilor intercostale;o fata posterioara sau dorsala delimitata de 2 linii laterale
ce trec oblic prin unghiurile osterioare ale costelor.Pe acesta fata se gasesc:procesele spinoase
ale vertebrelor toracale,santurile vertebrale,procesele transverse,articulatiile costo-transversale
si estemitate posterioara a costelor si spatiilor intercostale;2 fete laterale alcatuite din corpul
coastelor si spatiie intercostale.Suprafata interioara sau endotoracele prezinta tot 4 fete:fata
anterioara si fetele laterale prezinta aceleasi elemente contitutive ca si cele ale suprafetei
exterioare;fata posterioara przinta proeminentele corpurilor vertebrale toracale de parte si de
alta a carora se gaseste cate un snat numit costeo-vertebral sau santul pulmonar in care
patrunde marginea posterioara a plamanului.Varful sau orificiul superior este delimitat
amterior de inncizura jugulara a sternului,posterior de corpul vertebrei T1,iar lateral de
marginile mediale ale coastei din dreapta si din stanga.Are o forma ovalaea diind inclinat
supero-inferior si postero-anterior.Baza sau orificiul inferior este delimitata anterior de
apendicele xifoid,posterior de corpul vetrebrei T12,iar lateral de marginea inferioara a coaste
12,de varful coastei 11 si de marginile inferioare ale cartilajelor coastelor 10,9,8,care prin
cartlajul coastei 7 merg pana la baza apendicelui xifoid dupa un plan inclinat supero-anterior.
Sternul
Sternul este un os alungit si plat,median.Este format dintr-o serie de piese osoase
independente numite sternebre.Sternul este format din 3 segmente:manubriu sau
prestern,corpul sternului si apendicele xifoid sau procesul xifoid.Orientare:se orienteaza
anterior fata convexa a osului,iar superior extremitatea mai voluminoasa.In ansamblu,sternul
prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2 margini,2 extremitati. Fata anterioara este
convexa.La nivelul liniei de sudura dintre manubriu si corpul sternal se formeaza un unghi
proeminent anterior,unghiul sterului sau unghiul lui LOUIS care corespunde celei de-a 2a
articulatii condro-sternale,constituind astfel un punct de reper pentru numararea coastelor.Pe
fata anterioara se vad o serie de linii transversale,crestele sternale,care corespund sudurii
dintre sternebre.Pe fata anterioara a sternului se insera: fasciculele sternale ale sterno-cleido-
mastoidianului,pectoralul mare si dreptul abdomenului.Fata posterioata este concava.Pe ea se
insera muschii sterno-cleido-hioidian,sterno-tiroidian,triunghiularul sternului si
diafragma.Extremitatea superioara sua baza prezinta pe linia mediana un sant numit furculita
sternala.De fiecare parte a acestui sant se gaseste cate o suprafata articulara,incizura
claviculara,destinata sa se articuleze cu extremitatea mediala a claviculei.Varful sau
extremitatea inferioara este constituita de apendicele xifoid.Marginile laterale au forma de „S”
italic si prezinta fiecare cate 13 santuri,dintre care 7 sunt articulare numite „santuri costale”
articulate cu cartilagiile primelor 7 coaste si 6 nearticulare,numite santuri intercostale.
Coastele
De pe partile laterale ale coloanei vertebrale toracale se desprin 24 de arcuri osoase,12
pe partea dreapta si 12 pe partea stanga,numite coaste,care vin sa se articuleze in partea
anterioara a trunchiului,prin intermediul cartilajului costal cu sternul.Primele 7 perechi de
coaste ajung la stern,articulandu-e cu acesta prin cate un cartilaj costal si se numesc coaste
adevarate.Ultimele 5 perechi nu ajung la stern si se numesc coaste false.Acestea se impart in 2
grupe:costele 8,9,10 se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a 7a si se
numesc coaste false propriu-zise,iar coastele 11 si 12 raman independente,neajungand la stern
si se numesc coaste flatante.Din punct de vedere morfologic,coastele prezinta 2 portiuni:costa
propriu-zisa si o portiune anterioara cartilaginoasa numita cartilaj costal.Coasetele propriu-
zise sunt oase late,curbe,a caror lungime creste supero-inferior de la coasta 1 pana la coasta a
7a ,apoi descreste pana la coasta a 12 a .Prezinta o curbura cu concavitatea spre interior si
aceasta curbura este accentuata in 2 puncte:unghiul anterior si unghiul posterior.In realitate
costele prezinta 3 curburi : curbura de-a lungul fetelor,curbura de-a lungul marginilor si
curbura de-a lungul axului.Orientare:se aseaza lateral fata convexa a coastei,posterior
extremitatea care prezinta mai multe proeminente si suprafetele articulare,iar inferior
marginea care prezinta un sant.Oricarei coaste i se descriu un corp si 2 extremitati:posterioara
si anterioara.Corpul coatei este foarte turtit in sens transversal si prezinta 2 fete:una laterala
convexa si una mediala concava,care vine in raport cu organele din cutia toracica,precum si 2
margini,superioara si inferioara.Ce superioara este ascutita si pe ea se insera muschii
intercostali,iar cea inferioara prezinta un sant,numit santul subcostal in care se gaseste PVN
intercostal.Pe cele 2 bize ale snatului subcostal se insera muschii intercostali.Extremitatea
posterioara a coastei prezinta 3 portiuni:cap,gat si tubercul.Coapul coastei prezinta 2 suprafete
articulare,superioara si inferioara dispuse in unghi care se vor articula cu fetele laterale ale
corpului a 2 vertebre toracale vecine.Intre cele 2 suprafete articulare ale coastei se cagaseste o
crasta osoasa.Colul coastei este portiunea mai ingusta si delimiteaza capul coastei de
tuberculul.La nivelul sau se gaseste o creasta osoasa.Tuberculul costal este o proeminenta
osoasa pe care se gaseste o suprafata articulara ce se articuleaaza cu suprafata ososasa de pe
fata anterioara a procesului transvers al vertebrei toracale corespunzatoare.Extremitatea
anterioara a costei prezinta o scobitura eliptica numita nacosa in care se prinde cartilajul
costal.Cartilajul costal este in continuarea coastei osoase.Primele 7 perechi de cartilaje apartin
costelor adevarate si se unesc cu sternul.Urmatoarele 3 perechi de cartilaje continua costele
false propriu-zise si se unesc cu cartilajul supraiacent,formand arcul costal.Ultimele 2 perechi
de cartilaje continua coatele flotante si se pierd in musculatura peretelui abdominal.
Caracterele specifice ale coastelor 1,2,11,12
Coasta 1 prezinta corpul coastei cu fetele orientate superior si inferior.Fata superioara a
acestei coste prezinta in protiunea mijlocie o ridicatura ososasa numita tubercului lui
LISFRANC pe care se insera musciul cu acelasi nume.Anterior tuberculului se afla santul
venei subclaviculare iar posterior tuberculului santul arterei subclaviculare.
Coasta 2 se caracterizeaza prin aceea ca cele 2 fete ale corpului privesc oblic,una supero-
laterale,alta infero-medial.In prtiunea mijlocie a fetei supero-laterale se afla neregularitati care
formeaza tuberozitatea muschiului dintat anterior pentru inserta unui fascicul a m.dintat mare
si pentru m.scalen posterior.
Coastele 1 si 2 nu au sant subcostal.
Coastele 11 si 12 articuladu-se numai cu cate o vertebra,capul lor prezinta o singura suprafata
articulara.Acestor caoete le lipsesc tuberculii,deoarece ele nu se mai articuleaza cu procesele
transverse ale vertebrelor toracale.Ca directie aceste coaste sunt aproaoe oizontale.Coasta a
12a se deosebeste de coasta a11a prin fatul ca este mai scurta si ii lipseste santul subcostal.
Subiectul 3. Scheletul membrului superior.

Scapula
Scapula sau omoplatul este un os lat,pereche,asimetric,de forma triunghiulara,situat la partea
posterioara a toracelui.Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal la nivelul
caruia se afla baza si coasta a 8a,la nivelul careia se fla varful.
Prezinta 2 fete,3 margini si 3 unghiuri.
Orientare:se aseaza psterior fata prevazuta cu o pternica spina,superior marginea cea mai mica
si sbtire,lateral unghiul cel mai voluminos.
Fata posterioara priveste postero-lateral si de pe ea se desprinde transversal .la unirea patrimii
superioare cu patrimii inferioare,o puternica lama osoasa numita spina scapulei care imparte
fata posterioara intr-o fosa situata deasupra sa,fosa supraspinoasa si alta situata dedesubtul ei
, fosa subspioasa,fose caere dau insertie muschilor cu acelasi nume.Fosa subspinoasa este
separata de marginea laterala a osului printr-o creasca verticala in afara careia se insera
muschii micul rotund si marele rotund.Spina scapulei se continua in portiunea ei laterala cu o
prelungire libera ,numita acromion.Spina scapulei este aplatizata in sens cranio-caudal si are o
forma triunghiulara prezentand 2 fete,superioara si inferioara,pe care se insera muschii supra
si subspinos si 3 margini,dintre care una anterioara,prin care spina adera de fata dorsala
ascapulei,alta laterala concava,care proveste articulatia scapulo-humerala si a treia dorsala
,libera.
Marginea dorsala este groasa si rugoasa si de insertie pe buza superioara muschiului trapez iar
pe cea inferioara m.deltoid.Marginea laterala formeaza cu gatul scapulei un sant prin care
trece PVN suprascapular din fosa supraspinoasa in cea subspinoasa.
Acromionul este o proemineneta turtita supero-inferior dar cu orientare in sens invers
spinei,care poata fi palpata sub piele.Prezinta 2 fete si 3 margini.Fata superioara din in raport
cu tegumetele,fata inferioara netede si doncava priveste articulatia scapulo-
humerala,marginea laterala serveste pentru insertia m deltoid.Marginea posterioara constinua
marginea posterioara a spinei,iar marginea mediala prezinta o suprafata articulara ovalara
pentru extremitatea laterala a claviculei.Pe varful acromionului se insera ligamentul acromio-
coracoidian.La unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei se formeaza unghiul
acromionului:pornind de la el se pot face masuratorile pentru stabiliea eventualelor luxatii ale
centurii scapulare.
Fata costala sau anterioara prezinta o concavitate,fosa subscapulara strabatura de 3-4 creste
oblice.Pe ea se insera m.subscapular.Pe portiunea mediala a fetei se insera m dintat anterior la
nivelul a 2 suprafete rugoase,triunghiulare(superioara si inferioara)
Marginea superioara sau cervicala este subtire si prezinta in partea laterala incizura
scapulei(incizura coracoida) prin care trece n.suprascapular.Incizura este transformata intr-un
canal osteo-fibros fe catre ligamentul coracoidian.Pe desupra ligamentului trec artera si
venele scapulare.Medial de scobitura,marginea superiaoara da insertie m. Omo-hioidian.
Marginea mediala este orientata spre coloana vertebrala si se mai numeste marginea spinala
sau vertebrala.Este formata din 2 segmente care fac intre ele un unghi obtuz cu deschidere
laterala:segmentul superior,situat in ¼ superioara ,este oblic supero-lateral,iar cel inferior care
ocupa ¾ inferioare,este aproape vertical.Pe aceasta margine se insera:m supra si subspinosul
pe buza posterioara,rudicatorul scapulei si romboidul pe interstitiul si dintatul mare pe buza
anterioara.
Marginea laterala sau axilara este orientata spre axila,fiind groasa si oblica infero-medial.
Unghiul inferior sau varful scapulei este format din unirea marginii mediale cu cea laterala.PE
el se insa m subscaular,rotud mare,dintat mare si dorsal mare.
Unghiul superior se formeaza la unirea marginii superioare cu cea mediala.Pe el se insera
m.ridicator al scapulei.
Unghiul lateral este cel mai voluminoc.Prezinta de studiat2 elemente:cavitatea glenoidala si
procesul coracoid.Cavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printr-o portiune mai
ingusta numita gatul sau colul scapulei;cavitatea este putin ovala,cu axul mare vertical sau
oblic.La cele 2 extremitati ale cavitatii se gasesc rugozitati:cea inferioara este tuberculul
infraglenoidal pentru inserta capului lung al tricepsului brahial.iar cea superioara este
tuberculu supraglenoidal pentru insertia capului scurt al muschiului bicepsului
brahial.Procesul coracoid este o prelungire recurbata in forma de cioc de corb.Baza sa ocupa
spatiul dintre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.Portiunea orizontala prezinta un varf
pe care se insera tendonul comnun al caoului scurt al bicepsului brahial si al
coracobrahialului;o fata superioaa pe care se insera ligamentele coraco-claviculare conoid si
trapezoid;o fata ibferioara pe sub care aluneca tendonul m.subscapular si care priveste
articulatia scapulo-humerala;o margine laterala pe care se insera tendonul m pectoral mic.
Clavicula
Clavicula este un os lung,pereche,asimetric ,situat la limita domtre torace si gat.Este orientata
transversal,intre manubriul sternului si acromion.Clavicula prezinta 2 curburi inegale,care ii
dau forma de „S” italic:una mediale cu concavitatea postrior si alta laterala cu concavitatea
anterior.Clavicula prezinta un corp si 2 extremitati.
Orientare:se aseaza lateral extremitatea turtita,anterior marginea concava a acestei extremitati
si inferior fata osului prevazuta cu un sant.
Corpul claviculei prezinta 2 fete si 2 margini.Fata superioara este convexa in 2/3 mediale si
plana pana la 1/3 laterala.Neteda in portiuneamijlocie,unde se poate palpa sub piele,la cele 2
extremitati fata superioara este rugoasa si servestii pt insertii musculare.In partea mediala a
acestei fete rugozitatile dau insertie m.sterno-cleido-mastoidian,iar in partea laterala a
m.deltoid pe versantul anterior si trapez pe versantul posterior.Fata inferioara corespunde
primei coaste.Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ne-a ajutat la
orientare,numit santul muschiului subclavicular,in care se insera muschiul
subclavicular.Medial de sant se gaseste imoresiuna ligamentului costo-clavicular pe care se
insera ligamentul cu acelasi nume.Lateral de sant se gasesc 2 proeminente rugoase:tuberculul
conoidian si linia trapezoida.Pe tubercul se insera ligamentul coraco-clavicular conoid,iar pe
linia trapezoidala ligamentul coraco-clavicular trapezoid.Marginea anterioara este concava in
1/3 laterala unde da insertie m.deltoid si convexa in 2/3 mediale unde da insertie m pectoral
mare.Marginea posterioara este si ea concav-convexa.In partea mediala da insertie
fasciculului clavicular al m.sterno-cleido-mastoidian.In portiunea laterala a marginii
posterioare se insera m.trapez,iar in portiunea mijlocie marginea posterioara are raporturi cu
m.omo-hioidian,cu muschii scaleni,cu artera si vena subclaviculara si cu trunchiurile plexului
brahial.Extremitatea mediala sau sterala este partea cea mai voluminoasa a osului.Prezinta o
fata sternala aproape verticala,destinata articularii cu manubriul sternului.In partea posterioara
a extremitatii mediale a claviculei se insera fasciculul clavicular al m.sterno-cleido-
hioidian.Extremitatea laterala sau acromiala este turtita cranio-caudal.Prezinta in partea
laterala suprafata articulara acromiala,de forma ovalar,care se va articula cu o suprafata
similara de pe marginea mediala a acromionului.
Humerusul
Humerusul este un os lung,pereche si asimetric care formeaza singur scheletul
bratului.Prezinta o diafiza si 2 epifize,proximala si distala.
Orientare:se aseaza superior extremitatea prevazuta cu un cap feric dispus medial,anterior
santul profund si alungit pe care pe care il prezinta aceasta extremitate.
Corpul este usor rasucit pe axul sau,fiind aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic
triunghiular in portiunea inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini,bine diferentiate in portiunea
inferioara si mult mai putin evidente in portiunea superioara.
Fata antero-laterala prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de „V” numita
tuberozitatea deltoidiana sau V-ul deltoidian pe care se insera muschiul deltoid( pe buza
superioara) si muschiul brahial(pe buza inferioara).Sub tuberozitate se afla un sant putin
pronuntat,care pleaca de pe fata posterioara:este santul nervului radial prin care trec nervul
radial si vasele brahiale profunde spre fata posterioara a osului.Deasupra tuberozitatii fata
antero-laterala este inconjurata de nervul axilar,care poate fi interesat in fracturile osului.
Fata antero-mediala prezinta:gaura nutritiva a osului,santul intertubercular,care coboara de la
epifiza superioara ; o impresiune rugoasa pentru isertia muschiului coraco-brahial.Deasupra
tuberozitatii,fata antero-mediala vine in raport cu tendoanele m.dorsal mare si rotund mare,iar
inferior aesteia fata antero-mediala este acoperita de muschiul brahial.
Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial sau santul de torsiune.Deasupra
santului se insera capul lateral al m.triceps brahial si dedesubtul lui se insera capul medial al
m.triceps brahial.Acesti muschi se insera si pe buzele corespunzatoare ale santului.
Marginea anterioara este bine pronuntata fiind formata din 2 portiuni:superioara care
formeaza buza externa a santului intertubercular oe care se insera pectoralul mare si inferioara
oe care se inseara muschiul brahial.Inferior,marginea anterioara se bifurca cuprinzand intre
cele 2 ramuri de bifurcatie foseta coronoidiana.
Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarte creste in jumatatea lor inferioara dar mai
putin coturate in partea lor superioara.In partea lor inferioara cele 2 margini formeaza creasta
supracondiliara laterala respectiv creasta supracondiliara mediala.Ele dau insertie septurilor
intermusculare medial si lateral,care separa loja anterioara a bratului de loja posterioara.
Epifiza sau extrimitatea superioara este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului.Cele
mai frecvente fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical.Tot aici are
loc dezzlipirea traumatica a epifizei care se poate produce la copii si tineri,deoarece epifiza
superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 20-25 de ani.
Epifiza proximala este formata din cap,colul antomic si 2 tuberculi.
Capul humerusului este o suprafata articulara neteda,rotunjita reprezentan 1/3 dintr-o
sfera.Este orientat supero-medial si putin posterior.Se articuleaza cu cavitatea glenoidala a
scapulei.
Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul epifizei.
Tuberculul mare sau trhiterul este situal pe partea laterala a capului si prezinta 3 fetisoare
pentru insertii musculare.Pe fetisoara superioara se insera m.supraspinos,pe cea mijlocie
m.subspinos,iar pe cea inferioara m.rotund mic.
Tuberculul mic sau trohinul este situal pe partea anterioara a epifizei.Pe el se insera
m.subscapular.
Santul intertubercular sau santul bicipital este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara
a epifizei si se termina pe cea antero-mediala a diafizei.Este delimitat de creasta tuberculului
mare si creasta tuberculului mic,situata posterior.Prin sant aluneca tendonul capului lung al
m.bicep brahial.Pe creasta tuberculului mare se insera m.pectoral mare,iar pe creasta
tubercului mic se inseara m.rotund mare.
Epifiza sau extremitatea inferioara este turtita si recurbata postero-anterior a.i.diamentrul
transversal este cu mult mai mare ca cel antero-posterior,numindu-se de aceea paleta
humerala.Epifiza distala prezinta un condil si 2 epicondili.Condilul humerusului prezinta la
randul lui 2 categorii de formatiuni:suprafete articulare si fose.Suprafetele articulare sunt
destinate radiusului si ulnei. Ele sunt reprezentate de trohleea humerusului( se articuleaza cu
scobitura trohleara a ulnei),capitulul humerusului(se articuleaza cu foseta capului radial) si un
sant intermediar.Fosele sunt in numar de 3:fosa coronoidiana(supratrohleeara) situata desupra
trohleei,pe fata anterioara a epifizei;in ea patrunde varful procesului coronoidian al ulnei in
miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa radiala sau supracondilara sau supracapitulara
situata desupra capitulului si este putin adanca;in ea patrunde circumferinta capului radiusului
in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa olecraniana este adanca fiind situata pe fata
posterioara a epifizei.In ea patrunde varful olecranului in miscarile de extensie ale
antebratului pe brat.
Epicondilii sunt 2 proeminente osoase,una mediala si alta laterala care servesc pentru insertii
musculare.
Epicondilul medial este o puternica proeminenta triunghiulara,aplatizata antero-posterior,la
nivelul sau terminandu-se marginea mediala a diafizei.Se mai numeste si epitrohlee.Fata
posterioara a epicondilului medial prezinta santul nervului ulnar prin care trece nervul
ulnar.Pe epicondilul medial se insera m. pronatori ai antebratului,flexori ai antebratului,mainii
si degetelor(rotund pronator,flexor medial al carpului,palmar lung,flexor ulnar al carpului si
flexor superficial al degetelor).Toti acesti muschi se numesc muschi epitrohleeni.
Epicondilul lateral este mai mic ca cel medial la nivelul sau terminandu-se marginea laterala a
diafizei.Pe el se inseara m supinatori ai antebratului,respectiv extensori ai antebratului,mainii
si degetelor(scurt extensor radial al carpului,supinator,extensor lung al degetelor,extensorul
degetului mic,extensorul ulrnar al carpului,anconeu).Acesti muschi se numesc muschi
epicondilieni.
Ulna
Ulna sau cubitusul este un os lung,pereche si asimetric,situat in partea mediala a
antebratului.Prezinta un corf si 2 epifize.
Orientare:se pune superior extremitatea mai voluminoasa ,anterior scobitura aceste extremitati
iar lateral marginea cea mai ascutita.Corpul nu este rectiliniu.El descrie o curba usoara cu
concavitatea anterior.In plan vertico-transversal descrie o sinuozitate in „S” italic acarei
concavitate superioara este mediala,iar concavitatea inferioara este laterala.Corpul este mai
voluminos superior,fiind prismatic triunghiular om ¾ superioare si neregulat cilindric in ¼
inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini.Fata anterioara prezinta gaura nutritiva putin deasupra
mijlocului sau.In partea superioara unde este concava,se insera m .flexor profund al
degetelor,iar in partea inferioara ,unde este convexa, se insera m patrat pronator.Fata
posterioara este strabatuta in 1/3 superioara de o linie oblica infero-medial.Deasupra liniei se
delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia m.anconeu.Dedesubtul liniei oblice fata
posterioara a ulnei este impartita la randul ei ,printr-o linie verticala,intr-o portiune mediala si
alta laterala.In portiunea mediala a fetei posterioare se insera m.extensor ulnar al carpului,iar
in cea laterala se insera suprior m supinator iar mai jos m .lung abductor al policelui,scurtul si
lungul extensor al policelui si extensorul propriu al indexului.Fata mediala este larga in
portiunea superioara unde este acoperita de m.flexor profund al degetelor si se igusteaza in
portiunea inferioara unde este acoperita de piele.Marginea anterioara bine pronuntata ,incepe
la proceul coronoidian si se termina la procesul stiloid.Pe ea se insera m. Flexor profund al
degetelor iar inferior patratul pronator.Marginea posterioara proemina prin piele.Pleaca de la
olecran,coboara sub forma unei creste foarte accentuata in portiunea mijlocie si dispare apoi
in 1/3 inferioara a diafizei.In2/3 sau ¾ superioare ea da insertie muschilor:flexor profund al
degetelor,flexor ulnar al carpului si extensor ulnar al carpului.Marginea laterala sau
interosoasa da insertie membranei interosoase,ce uneste corpurile celor 2 oase ale
antebratului.Superior se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara in care este situata
incizuyra radiala a ulnei.Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta
muschiului supinator.Extremitatea sau epifiza superioara este formata din 2 proeminente
osoase:una verticala situata posterior numita procesul olecranian si alta orizontala si
anterioara numita procesul coronoidian.Cele 2 proeminente formeaza intre ele un unghi drept
si circumscriu o cavitate articulara ve priveste anterior,numita incizura trohleara sau marea
cavitate sigmoida ce se articuleaza cu trohleea humerusului.Ea este formata din fata anterioara
a olecranului si fata superioara a coronoidei,cele 2 suprafete articulare fiind separate de catre
o creasta transversala.Incizura trohleara prezinta si o creasta antero-posterioara ce corespunde
snatului de pe trohleea humerusului.Procesul olecranian prezinta o fata posterioara
convexa,rugoasa,triunghiulara cu varful inferior;o fata anterioara articulara care contribuie la
formarea incizurii trohleare;o fata inferioara sau baza prin care olecranul se continua cu
corpul osului ; o fat asuperioara sau varful,rugoasa posterior,unde se insera tricepsul,care se
insera si pe fata posterioara a olecranului ; 2 fete colaterale ,una laterala si una mediala pe
care se insera ligamentele colaterale medial si lateral ale articulatiei cotului.Fata colaterala
mediala da insertie in partea posterioara a sa m.flexor ulnar al carpului,iarpe fata colaterala
laterala da insertie m.anconeu.Procesul coronoidian are forma unei piramide prezentand un
varf,o baza si 4 fete .Varful este situat anterior,baza este implantata pe fata anterioara a
ulnei,antero-inferior olecranului.Cele 4 fete ale procesului coronoidian sunt: fata superioara
articulara apartine incizurii trohleare,fata inferioara rugoasa pe care se insera m
brahial,rugozitatile de pe fata inferioara formeaza tuberozitatea ulnei ; fata mediala este
rugoasa si da insertie fasciculelor anterior si mijlociu ale logamentului colateral medial al
articulatiei cotului ; fata laterala prezinta o suprafata articulara eliptica cu marele ax antero-
posterior,cancava lateral,numita incizura radiala care se va articula cu circumferinta capului
radiusului.Marginea sa posterioara ,ascutita,da insertie ligamentului inelar al articulatiei
cotului.Extremitatea sau epifiza inferioara prezinta 2 formatiuni:capul si procesul
stiloid.Capul are forma unui segment dintr-un cilidru.Suprafata laterala a capului este
articulara pentru incizura ulnara a radiusului.Fata lui inferioara corespunde ligamentului
triunghiular al articulatiei pumnului.Procesul stiloid este situat in partea mediala a
cpaului.Este o prelugire conica cu varful inferior,pe varf inserandu-se ligamentul calateral
medial al articulatiei pumnului.Intre cap si procesul stiloid se formeaza pe fata posterioara a
osului un sant prin care trece tendonul m.extensol ulnar al carpului,iar inferior o incizura in
care se insera ligamentul triunghiular.
Radiusul
Radiusul este un os lung,pereche,asimetric situat pe partea laterala a antrebratului.Pezinta un
corp si 2epifize.Orientare:Se aseaza inferior extremitatea cea mai voluminoasa.posterior fetele
sale prevazute cu santuri,lateral procesul descendent al acestei extremitati.Corpul descrie o
curba in asa fel incat el este concav antero-medial.Creste progresiv in volum supero-
inferior.Este prismatic triunghilar prezentand 3 fete si 3 margini.Fata anterioara este ingusta in
portiunea superioara,largindu-se spre extremitatea inf. Pe ea se gaseste gaura nutritiva putin
desupra mijlocului sau.In paortiunea superiaoara a fetei anterioare,este usor concava,se insera
m.flexol lung al policelui,iar cea inferioara m. Patrat pronator.Fata posterioara este rotunjita in
portiunea superioara,unde corspunde m supinator.Este plana si usor concava, in restul intiderii
sale unde se inseram.lung abductor si scrurt extensor al policelui.Fata laterala este convexa si
rotunjita.Prezinta la partea mijlocie o rugozitate pt m.rotund pronator.Deasupra rugozitatii se
insera m.supintor si vine in raport intim cu ramura profunda a n.radial.Marginea anterioara
este pronuntata superior si dispare in1/3 inferioara.Ea se intinde de la extremitatea tuberozitati
radiusului pana la baza procesului stiloid.Pe ea se insera fascicolul radial al flexorului
superficial al degetelor.Marginea posterioara exista doar in portiunea mijlocie.Marginea
mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inf. a corpului bifurcandu-se si
delimutand astfel o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se geste scobitura sau
incizura ulnara a radiusului.Extremitatea sau epifiza sup. Este compusa din 3
elemente:capul,colul si tuberozitatea radiusului.Capul este un segment dintr-un cilindru,fata
lui suprioara prezinta o depresiune numita foseta articulara a capului radial care se articuleaza
cu capitolul humerusului.Circumferinta articulara a capului se articuleaza cu incizura radiala a
ulnei.Tuberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala situala sub col;pe ea se
inseram.biseps brahial.Extremitatea sau epifiza inferioara este comparata cu o piramida
patruunghiulara,prezentand 4 fete si o baza.Fata mediala este triunghiulara si concava atero-
post,fiind limitata prin cele 2 ramuri de bifurcatie ale marginii mediale a corpului osos.In
partea sup. Fata mediala este rugoasa si da insertie patratului pronator;in partea sa inferioara
se afla incizura ulnara a radiusuluicare se va articula cu capul ulnei .Fata laterala este
strabatuta de 2 santuri verticale prin care trec tendoanele lungului abductor si scrutului
extensor al policelui.Se prelungeste inf cu o proeminenta osoasa cilindrica numita procesul
stiloid al radiusului.La baza stiloidei se insera tendonul m.brahioradial pe o mica creasta
osoasa numita creasta suprastiloidiana iar pe vf procesului stiloidian se insera ligamentul
colateral lateral al articulatiei pumnului.
Fata posterioara prezinta creste verticale care delimiteaza 4 santuri,santurile tendoanelor m
extensori prin care aluneca tendoanele m extensori de pe fata post. a antebratului.Fata
superioara face corp comun cu osul.Fata anterioara este concava supero-inferior si da insertie
m.patrat pronator.
Baza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi al carui varf se prelungeste lateral de
procesul stiloidian.Baza este subdivizata printr-o creasta antero-posterioara in 2 fete
secundare:una laterala triunghiulara ce se articuleaza cu scafoidul si un amediala patrulatera
care se artculeaza cu semilunarul.
Oasele carpiene
Carpul este format din 8 oase scurte dispuse pe 2 randuri,un rand superior proximal in care
incepand de la police in directia degetului mic se gasesc 4
oase:scafoidul,semilunarul,piramidalul si pisiformul.In aldoilea rand,iferior,distal sau carpian
se gasesc in aceeasi ordine alte 4 oase:trapezoid,trapez,capitat si osul hamat.In ansamblul lor
formeaza un masiv osos numit masiv carpian.Fata anterioara este concava formand santul
carpian transformat intr-un canal osteofibros de catre retinaculul flexorilor pe unde aluneca
tendoanele flexorilor degetelor si nervul median. Santul carpian este marginit lateral de
tuberculii scafoidului si trapezului, iar medial de pisiform si carligul osului hamat.Fata
posterioara este convexa si vine in raport cu tendoanele extensorilor.Fata superioara convexa
formeaza condilul carpian care se va articula cu radiusul si ligamentul triunghiular.Fata
inferioara se va articula cu oasele metacarpiene.Oasele carpiene prezinta 6 fete, 2 nearticulate,
anterioara si posterioara si 4 articulare cu oasele vecine: superioara, inferioara, laterala si
mediala.Scafoidul este cel mai lateral os al primului rand, prezinta pe fata lui palmara
tuberculul scafoidului pe care se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si
retinaculul flexorilor. Se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu trapezul si trapezoidul,
medial cu semilunarul si osul capitat. Pe fata laterala are un sant pentru artera
radiala(Poirier)Semilunarul se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu osul capitat si
hamat, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul.Piramidalul se articuleaza superior cu
ligamentul triunghiular, inferior cu osul hamat, lateral cu semilunarul. Fata anterioara prezinta
o fetisoara articulara pentru pisiform, fata posterioara prezinta creasta piramidalului pe care se
insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului.Pisiformul situat anterior
piramidalului cu care se articuleaza, lateral prezinta un sant putin profund pentru artera ulnara.
Pe fata anterioara se insera muschii flexor ulnar al carpului si adductor al degetului mic si
retinaculul flexorilor. In partea sa mediala se insera ligamentul colateral medial al articulatiei
pumnului.Trapezul este cel mai lateral os din randul al doilea, pe fata anterioara prezinta un
sant si tuberculul trapezului care delimiteaza lateral acest sant. Trapezul se articuleaza
superior cu scafoidul, pe fata inferioara se articuleaza cu metacarpianul I, pe fata mediala se
articuleaza cu trapezoidul si metacarpianul II.Trapezoidul se articuleaza superior cu scafoidul,
inferior cu metacarpianul II si lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.Osul capitat este cel
mai voluminos os al carpului, prezinta cap, col si corp, se articuleaza superior cu semilunarul,
inferior cu metacarpianul II, III, IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul hamat.
Fata posterioara se prelungeste inferior cu procesul osului capitat.Osul hamat sau osul cu
carlig are forma unei piramide triunghiulare de pe a carui fata palmara se desprinde un croset
sau carligul. Fata laterala limiteaza medial santul carpian, iar fata mediala prezinta un sant
pentru ramura profunda a nervului ulnar si pentru ramul palmar profund al arterei ulnare, in
partea infero mediala a carligului se insera muschii scurtul flexor si opozantul degetului mare.
Oasele metacarpiene si falangele
Metacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii, format din 5 oase lungi numite
metacarpiene. Numerotarea lor se face latero-medial de la `1 la 5. Se articuleaza superior cu
oasele celui de-al doilea rand de carpiene si inferior cu primele falange. Prezinta corp, baza si
cap.
Caracterele proprii ale metacarpienelor:
Metacarpianul I, cel mai scurt si cel mai gros, aplatizat antero-posterior se articuleaza cu
trapezul si nu se articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II este cel mai lung, baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat,
respectiv cu metacarpianul III. Pe fata dorsala prezina in partea laterala o suprafata
triunghiulara pentru insertia muschiului lung extensor al carpului.
Metacarpianul III prezinta la nivelul bazei procesul stiloidian, la baza caruia se insera
muschiul scurt extensor radial al carpului, se articuleaza cu osul capitat, respectiv cu
metacarpienele II si IV, prezentand doua suprafete articulare, mediala si laterala.
Metacarpianul IV se articuleaza prin baza sa cu osul capitat si hamat, cu metacarpianele III si
V. Metacarpianul V se articuleaza prin baza sa cu osul hamat, respectiv cu metacarpianul IV.
Medial bazei, prezinta tubercul pentru insertia muschiului extensor ulnar al carpului.
Degetele
Sunt in numar de 5, numerotate latero-medial de la 1 la 5: police, indice, medius, inelar, deget
mic.Oasele care formeaza degetele se numesc falange. In afara de police care are doar doua
falange, celelalte au trei:falanga proximala, mijlocie si distala.Falanga proximala prezinta
corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.Falanga mijlocie are si ea
corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga distala.Falanga distala are un corp
foarte redus, convexa posterior si plana anterior. Baza asemanatoare cu cea a falangei
mijlocii. Se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce corespunde unghiei.Falangele
degetului mare: prima asemanatoare celorlalte degete, dar prin unele caractere se aseamana cu
o falangina, a doua este asemanatoare falangetei. Ambele sunt masive.

Subiectul 4. Scheletul membrului inferior.


Fata externa a coxalului
Fata externa(laterala) prezinta in portiunea mijlocie o cavitate numita acetabul, reper pentru
orientarea osului. La formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase constitutive ale
coxalului. Dedesubtup acetabulului se gaseste gaura obturata la formarea careia contribuie
ischionul si pubisul. Deasupra acetabulului se gaseste suprafata gluteala a aripii osului iliac.
Acetabulul este o cavitate profunda care se articuleaza cu capul femurului, circumferinta
acetabulului poarta numele de marginea acetabulara sau spranceana acetabulara. Deasupra sa
se gaseste santul supraacetabular. Marginea acetabulara este intrerupta de 3 incizuri, cea mai
profunda fiind incizura acetabulului situata imediat deasupra gaurii obturatorii si transformata
pe viu intr-un canal de catre o formatiune fibrocartilaginoasa numita ligamentul transvers al
acetabulului. Prin acest canal trec nervii si vasele capului femural.
Suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunara, articulara care prezinta
doua extremitati sau coarne care delimiteaza santul ischio-pubian. Pe coarne se insera
ligamentul transvers al acetabulului; fosa acetabulului nearticulara.
Gaura obturata incadrata de pubis si ischion, limitata in cea mai mare parte printr-o margine
ascutita ca o creasta in afara de portiunea superioara unde creasta este inlocuita cu un sant:
santul obturator, deoarece este situat sub ramura orizontala a pubelui, prin acest trece PVN
obturator. Pe viu gaura obturata este acoperita de membrana obturatorie iar santul transformat
in canal obturator. Gaura obturata are forma aproximativ triunghiulara, cu trei unghiuri si 2
margini care in partea superioara se departeaza, formand santul obturator. Pe conturul gaurii
obturate se observa doua proeminente determinate de insertia membranei obturatorii si a
muschilor obturatori: tuberculul obturator posterior(patelar) si tuberculul obturator
anterior(medial).
Suprafata gluteala a osului iliac sau aripa osului iliac sau fosa iliaca externa: pe ea se gaseste
gaura nutritiva principala a osului, este strabatuta de trei linii, linia gluteala anterioara, linia
gluteala posterioara si linia gluteala inferioara. Cele trei linii delimiteazza 4 campuri: unul
posterior pe care se insera gluteul mare, unul mai anterior pe care se insera gluteul mijlociu si
al treilea anterior care da insertie muschiului gluteu mic si al patrulea situat sub linia gluteala
inferioara pe care se insera dreptul femural.
Fata interna a coxalului
Fata interna a coxalului sau fata mediala este strabatuta de linia arcuata indreptata oblic
supero-inferior si postero-anterior. Este mai neteda in portiunea mijlocie si ascutita la cele 2
extremitati unde formeaza creasta pectineala, aceasta linie imparte fata mediala a osului coxal
in doua portiuni deasupra liniei arcuate se gaseste fosa iliaca pe care se insera muschiul iliac,
in partea ei posterioara se afla una din gaurile nutritive ale osului, dedesubtul liniei arcuate se
gasesc: suprafata sacro-pelvina alcatuita din o puternica rugozitate destinata insertiei
ligamentelor articulatiei sacro-iliace numita tuberozitatea iliaca; o suprafata asemanatoare cu
pavilionul urechii-suprafata auriculara care se articuleaza cu o suprafata osoasa asemanatoare
de pe osul sacru cu care formeaza articulatia sacro-iliaca. Inferior suprafetei auriculare se
gaseste o suprafata plana ce corespunde acetabulului si pe care se insera obturatorul intern. Ea
face parte din stramtoarea mijlocie a bazinului. Anterior suprafetei auriculare se gaseste gaura
obturata. La partea antero-superioara a acesteia se observa o creasta rugoasa care se indreapta
supero-posterior de la nivelul tuberculului obturator posterior numita creasta tuberculara pe
care se insera membrana obturatorie.
Marginile si unghiurile coxalului
Marginea anterioara este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune
orizontala ce apartine pubisului.Aceasta margine este accidentala si prezinta la unirea ei cu
marginea superioara spina iliaca anetro-superioara pe care se insera muschii croitor,tensor al
fasciei lata si ligamentul inghinal ; o mica incizura nenumita prin care trece nervul cutanat
femural lateral ; spina iliaca antero-inferioara pe care se insera muschiul drept femural ; o
incizura pe unde trece m.ilio-psoas si dela aceasta incizura urmeaza schimbarea de directie a
marginii ; sub scobitura se vede proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pectinee care
corespunde jonctiunii pubisului cu ilionul si pe care se insera bandeleta cu acelasi nume ; mai
jos este situata suprafata pectineala pe care se insera m.pectineu.Suprafata pectineala este una
neteda,triunghiulara cu varful medial fiind marginita anterior de creasta obturatoare si
posterior de linia arcuata de pe fata mediala a osului ; la varful suprafetei pectineale se
gaseste tubercului pubian sau spina pubisului pe care se insera extremitatea inf a ligamentului
inghinal ; medial de tubercul se afla o linie groasa si rotunjita,numita creasta pubica pt insertia
m drept abdominal si piramidal.
Marginea posterioara este tot atat de accidenta ca si marginea anterioara ,fiind formata din
ilion si ischion.Ea prezinta:spina iliaca postero-superioara situata la unirea cu marginea
superioara ; o mica incizura nenumita ; spina iliaca postero-inferioara(cele 2 spine dau
puternice insertii ligamentelor articulatiei sacro-iliace) ; incizura ischiadica mare prin care trec
m piriform,n.ischiadic , n.gluteal superior , n.gluteal inferior ,vasele ischiadice si vasele
pudendale interne ; sub precedenta se gaseste spina ischiadica pe care se insera m.gemen
superior pe fata laterala,ridicatorul anal pe fata mediala si ligamentul sacro-spinos spre varf ;
mai jos se afla incizura ischiadica mica prin care trec m.obturator intern si PVN pudendal
intern ; sub aceasta se gaseste o proeminenta voluminoasa ,tuberozitatea ischiadica.Pe fata sa
mediala se insera m.ischio-cavernosi si transversul perineal superficial;pe fata laterala se
insera muschiul adductor mare iar in partea posterioara se insera m gemen inferior,patrat
femural,semitendinos,semimebranos si capul lung al bicepsului femural.
Marginea superioara sau creasta iliaca se intinde de la spina iliaca antero-superioara la spina
iliaca postero-superioara;apartine in totalitate osului iliac;este cea mai groas aidntre toate cele
4 margini,in forma de „S” culcat.Prezinta tuberculul iliac situat la nivelul buzei laterale
acrestei iliace.Creasta iliaca are o buza laterala pe care se insera m.oblic extern al
abdomenului,gluteul mare si dorsal mare,un interstitiu pe care se insera muschiul oblic intern
si o buza mediala pe care se insera m.transvers abdominal,patrat lombar si iliac.
Marginea inferioara se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubisului.La
continuarea ei iau parte ramura ischionului si ramura inferioara a pubisului de unde si
denumirea de ramura ischio-pubiana.sub unghiul pubian prezinta suprafata pubiana sau
simfizara care se articuleaza cu suprafata similara a pubisului de pe partea opusa formand
simfiza pubiana.Da insertie m.adductor mare,adductor scurt,corpilor cavernosi si aponevrozei
perineale mijlocii.
Unghiurile coxalului:
1.Unghiul antero-superior reprezentat de spina iliaca antero-superioara
2.Unghiul postero-superior reprezentat de spina iliaca postero-superioara
3.Unghiul antero-inferior reprezentat de unghiul pubelui
4.Unghiul postero-inferior format de tuberozitatea ischiadica
Epifiza proximala a femurului
Epifiza superioara prezinta capul,colul si 2 tuberozitati numite marele si micul
trohanter.Epifiza superioara este laegata de corp prin colul chirurgical.
Capul este articular si reprezinta 2/3dintr-o sfera.Prezinta foseta capului femural pentru
insertia ligamentului capului femural.Capul priveste antero-superior si putin medial.Este
circuscris de catre o linie sinuoasa formata din 2 curbe:superioara si inferioara.
Colul este o coloana osoasa puternica,turtita supero-posterior si medio-lateral care formeaza
cu diafiza unghiul de inclinatie.Axul colului formeaza cu axul transversal al extremitatii
inferioare un unghi de declinatie.Modificarile unghiului de inclinatie si declinatie se
repercuteaza supra atitudinii membrului inferior.Marirea unghiului de inclinatie are ca rezultat
ducerea membrului inferior in abductie:coxa valga.Invers,micsorarea lui imprima aductia
membrului inferior:coxa vara.Marirea unghiului de declinatie duce membrul inferior in rotatie
mediala.Micsorarea sau ducerea lui la 0 duce membrul inferior in rotatie laterala.
Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul
femurului.Colul prezinta 2 fete(anterioara si posterioara),2 margini si 2 extremitati.
Fata anterioara este limitata lateral prin linia intertrohanterica.Este aproape plana,fiind in
raport pe toata intinderea sa cu capsula articulara.
Fata posterioara a colului este limitata lateral prin creasta intertrohanterica.Ea nu este
acoperita de capsula articulara decat in 2/3 mediale ale sale,in 1/3 laterala fiind
extraarticulara.
Marginea superioara a colului este orizontala,iar marginea inferioara este oblica infero-lateral.
Extremitatea mediala s e continua cu capul femural,iar extremitatea laterala corespunde celor
2 trohantere si liniilor intertrohanterice.
Trohanterul mare este o proeminenta patrulatera ce continua superior corpul femurului.Pe fata
lui mediala se gaseste fosa trohanterica sau fosa digitala in care se insera muschiul obturator
extern.Imediat deasupra si anterior fosei se gaseste o suprafata osoasa pentru insertia
obturatorului intern si acelor 2 capete ale gastrocnemianului.Pe fata mediala,trohanterul mare
prezinta o creasta osoasa oblica supero-inferior si postero-anterior numita creasta de insertie a
gluteului mijlociu.Marginea inferioara a trohanterului mare este indicata pe fata laterala de o
creasta aproape orizontala numita creasta vastului lateral.Pe marginea superioara se insera m .
piriform , pe marginea anterioara se insera gluteul mic iar pe marginea psterioara patratul
femural.
Trohanterul mic este o proeminenta mamelonata situata la partea postero-inferioara a
colului.Pe el se insera muschiul ilio-psoas.
Trohanterul mare si mic sunt initi prin linia intertrohanterica,situata anterior,si prin creasta
intertrohanterica (situata posterior) care da insrtie m.patrat femural.Creasta intertrohanterica
prezinta un tubercul pentru insertia patratului femural.
Corpul si epifiza distala a femurului
Corpul prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior.Corpul este prismatic triunghiular
si prezinta 3 fete si 3 margini.
Fata anterioara convexa si neteda este acoperita de m vast intermediar si tensor al sinovialei
genunchiului.
Fata laterala este larga,avand aspect de sant in partea mijlocie si convexa si efilata la
extremutati.Este acoperita de m.vast intermediar care ia insertie la acest nivel.
Fata mediala este libera la orice insertie musculara.
Marginile mediala si laterala sunt putin pronuntate.
Marginea posterioara este rugoasa,proeminenta si se numeste linia aspra.strabate supero-
inferior corpul femurului siprezinta o buza laterala pe care se insera m vast lateral si o buza
mediala pe care se insera m vast medial.Pe interstitiul liniei aspre se insera m.adductor
mare,adductor lung,adductor scurt,si capul scurt al bicepsului femural.In portiunea superioara
linia aspra se trifurca dand:
-o ramura laterala(tuberozitatea gluteala) pentru m gluteu mare;ramura se termina la nivelul
epifizei superioare a osului.langa trohanterul mare,transformadu-se uneori la acest nivel intr-
un adevarat tubercul numit trohanterul al treilea.
-o ramura mediala,ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superiora;deoarece pe
ea se insera m vast medial,se numeste si creasta vastului medial.
-o ramura mijlocie pe care se insera m pectineu,numindu-se si cresta sau linia pectineului.
Uneori se poate intalni si o a ptrat ramura a liniei aspre,lateral de cea a pectineului,pe care se
insera m adductor scurt si se numeste creasta adductorului scurt.
In portiunea inferioara linia aspra se bifurca in linia supracondilara mediala si linia
supracondilara laterala,delimitad suprafata poplitee.Pe aceasta suprafata,deasupra fiecarui
condil,se gasesc rugozitati numite tuberculul supracondilian medial si lateral,pe care se insera
fibre ale m.gastrocnemian.Tuberculul medial este intotdeauna mai proeminent si se numste
tuberculul lu GRUBER.Linia de bifurcatie mediala este itrerupta de o depresiue,santul
polpliteu produsa de artera femurala care la acest nivel se continua cu artera poplitee.Pe linia
aspra se gaseste gaura nutritiva a osului principala,care este situata in portiunea sa mijlocie
sau mai sus sau pe fata mediala a osului,aproape de linia aspra.
Epifiza inferioara este un masiv voluminos,mai intins in sens transversal dacat in sens atero-
posterior,Este formata din 2 condili.Anterior condilii converg catre o suprafata articulara
umita suprafata patelara,in timp ce posterior sunt separati de o fosa adanca numita fosa
intercondilara.Suprafata patelara are forma unei trohlei cu un sant antero-posterior ce separa
cei 2 versanti,versantul lateral fiind mai intins ca cel medial.Deasupra trohleei se falta o
depresiune numita gropita suprapatelara sau supratrohleana,in care intra baza rotule in
miscarile de extensie ale gambei pe coapsa.Condilii sunt numar de2:unul medial si unul
alteral.Ei diverg antero-posterios,delimitand fosa intercondilara. Condilul medial este mai
ingust ca cel lateral situat mai jos decat acesta.Fiecare condil prezinta 6
fete:superioara,anterioara,inferioara,posterioara,mediala si laterala.Fata superioara.Fata
superioara corespunde corpului femural,cea antrioara ,inferioara si posterioara formeaza
suprafata articulara care continua cei 2 versanti ai suprafetei patelare,fetele intercondilare
delimiteaza fosa intercondilara.Pe fetele intercondilare se insera ligamentele incrucisate ale
articulatiei genunchiului.Marginea superioara a fosei intercondilare este marcata de un relief
osos transversal numit linia intercondilara.Fetele laterale sunt neregulate.Prezinta cate o
proeminenta numita epicondilul medial si epicondilul lateral pe care se insera ligamentele
colaterale corespunzatoare ale articulatiei genunchiului.Deasupra si posterior epicondilului
medial se gaseste o alta proeminenta,tuberculul adductorului pe care se insera m.adductor
mare.Langa acest tubercul se insera capul medial al m.gastrocnemian,intr-o depresiune
proprie.
Tibia
Tibia este un os lung,pereche si asimetric,cu directie verticala,situat la partea mediala a
gambei.Are un corp si 2 epifize.
Orientare:Inferior se aseaza epifiza mai mica,medial prelungirea ei,iar anterior marginea cea
mai ascutita a osului.
Corpul prezinta 2 usoare curburi:una superioara ,convexa medial si alta inferioara,concava
medial,care ii dau aspectul literei „S” culcat. Corpul este prismatic triunghiular si prezinta 3
fete si 3 margini.
Fata mediala este plana si neteda.Este in raport cu tegumetele nefiind acoperita de muschi
decat in partea superioara unde se insera o formatiune fibroasa numita pes anserimus(laba de
gasca),formata din tendoanele m.croitor,gracilis si semitendinos.Pe o alta suprafata rugoasa
plasata posterior precedentei se insera ligamentul colateral medial al articulatiei genunchiului.
Fata laterala este evidenta numai in portiunea superioara,unde prezinta un sant longitudinal in
care se insera m tibial anterior.In portiunea inferioara este convexa si isi schimba orientarea
devenind anterioara.
Fata posterioara prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata infero-medial numita
linia muschiului solear sau linia oblica a tibiei pe a crei interstitiu se insera m solear.Pebuza
superioara si deasupra liniei se insera m popliteu,iar pe buza inferioara si dedesubtul liniei se
insera m.flexor lung al degetelor si tibial posterior.Tot aici se gaseste si gaura nutritiva a
osului.
Marginea anterioara este foarte ascutita si de aceea mai poarta numele de creasta tibiei.are
forma de „S”.Superior se bifurca si cuprinde intre liniile de bifurcatie tuberozitatea tibiei de
pe epifiza superioara.Inferior se termina pe maleola mediala a osului.
Marginea mediala este stearsa in partea superioara, si pronuntata numai in portiunea
inferioara.
Marginea interosoasa sau laterala sa insertie membranei interosoase.Se bifurca pe epifiza
inferioara delimitand incizura fibulara.
Epifiza superioara este o masa voluminoasa alungita in sens transversal,fiind constituita din 2
condili:medial si lateral.Condilii orezinta o fata superioara comuna si o circumferinta.
Fata superioara sau platoul tibiei prezinta :
-fata articulara superioara este alcatuita la randul ei din 2 suprafete articulare care corespund
condililor femurali,numite si cavitatile glenoidale ale tibiei.
-eminenta intercondilara sau spina tibiei este un masiv osos ce separa cele 2 suprafete
articulare.Ea este formata din 2 tuberculi:tuberculul intercondilar medial si lateral intre care se
gaseste o mica incizura. Anterior si posterior fata de eminenta intercondilara se afla 2
suprafete neregulate si rugoase numite suprafata prespinala sau aria intercondilara anterioara
pe care se insera ligamentul incrucisat anterior si suprafata retrospinala sau aria intercondilara
posterioara pe care se insera ligamentul incrucisat posterior al articulatiei genunchiului.
Circumferinta sau marginea infraglenoidala este intrerupta posterior de aria intercondilara
posterioara.Pe portiunea postero-laterala a circumferintei se afla o fetisoara articulara plana
care priveste inferior si postero-lateral,suprafata articulara fibulara pentru capul fibulei.In
partea antero-laterala a circumferintei se afla tuberculul lui GERDY de la care pleaca o
creasta osoasa pana la marginea laterala a tuberozitatii tibiei.Pe tubercul si pe creasta se insera
m.tibial anterior si tensor al fasciei lata.Postero-medial pe circumferinta se afla suprafata de
insertie a tendonului direct al m semimembranos.Pe portiunea anterioara a circumferintei se
gaseste o suorafata triunghiulara limitata de bifurcarea marginii anterioare a corpului.In
aceasta suprafata se gaseste tuberozitatea tibiei care da insertie ligamentului patelar.
Epifiza inferioara mai putin dezvolatata ca cea superioara prezinta elementele:
-o fata superioara care se confunda cu corpul.
-o fata articulara inferioara care prezinta o creasta cu 2 fetisoare care se articuleaza cu talusul
-o fata anterioara pe care aluneca tendoanele extensorilor
-o fata posterioara care prezinta o depresiune prin care aluneca tendonul m.flexor lung al
halucelui
-o fata laterala ce przinta incizura fibulara care se articuleaza cu fibula.
-o fata mediala care se prelungeste cu maleola medialavizibila sub piele
Maleola mediala sau tibiala prezinta o suprafata articulara sau laterala de form triunghiulara
cu baza anterior oentru talus si o fata mediala ,subcutanta .Marginea posterioara prezinta
santul maleolar care uneori poate fi dublu,pe unde trec tendoanele m.floxor lung al degetelor
si tibial posterior.Marginea anterioara este groasa,rugoasa si da insertie stratului superficial al
ligamentului colateral medial al articulatiei talo-crurale.Varful maleolei este impartit de un
sant in 2 tuberculi,anterior si posterior,cel anterior fiind mai proeminent decat posterior.Pe
varf se insera fasciculele superficiale si profund ale ligamentului colateral medial al
articulatiei talo-crurale.
Lipseste fibula(peroneul)
Talusul
Numit si astragal este situat in varful masivului tarsian,fiind interpus intre oasele
gambei,calcaneu si navicular.Aplatizat supero-inferior si alungit antero-posterior,el este
format dintr-un corp,cap si col ce uneste pe primele 2.
Corpul formeaza cu colul 2 unghiuri:unghiul de declinatie(deschis medial 158grade ) si
unghiul de inclinatie(deschis inferior 115 grade).Cele 2 unghiuri se modificare in unele
deformari ale picioarului.
Orientare:se aseaza anterior capul,superior trohleea,lateral fata articulara triunghiulara.
Fetele talusului sunt:superioara,inferioara,anterioara,posterioara,laterala si mediala.
Fata superioara este in cea mai mare parte articulara.Ea prezinta trohleea talusului,prelungita
medial cu fata maleolara mediala si lateral cu fata maleolara laterala.Trohleea talusului
prezinta un sant antero –posterior,cei 2 versanti si 2 margini .Fetisoara maleolara mediala are
forma unei virgule cu capul anterior.Fetisoara maleolara laterala este triunghiulara.Ea se
spijina pe o eminenta osoasa numita procesul lateral al talusului care se desprinde de pe fata
laterala a osului.Fata superioara se articuleaza cu oasele gambei.Anterior trohleei fata
superioara prezinta o mica suprafata neregulata ce apartine colului.
Fata inferioara prezinta antero-posterior 3 fetisoare articulare pt calcaneu:suprafata srticulara
calcaneeana anterioara,suprafata calcaneeana mijlocie,suprafata calcaneeana
posterioara.Fetele ant si mijlocie pot fi unite intr-o singura fata convexa,cele posterioara si
mijlocie sunt separate printr-un sant numit santul talusului,la nivelul caruia se insera pe
rugozitati ligamentul interosos talo-calcanean.
Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului pe care se gaseste suprafata maleolara
laterala deforma triunghiulara cu baza superior si care se va articula cu maleola laterala.
Fata mediala este neregulata si prezinta suprafata maleolara mediala care se va articula cu
maleola mediala.Sub suprafata maleolara mediala se afla o suprafata rugoasa excavata pe care
se insera fasciculul profund al ligamentului colateral memdial al articulatiei talo-crurale.
Fata anterioara prezinta capul talusului,care este o proeminenta rotunjita ce prezinta 3
suprafete articulare delimitate prin 2 creste osoase netede:o suprafata antero-superioaa,fata
articulara naviculara;o suprafata mijlocie care se articuleaza cu ligamentul calcaneo-navicular
plantar ; o suprafata postero-inferioara care se articuleaza cu fata superioara a
calcaneului,continuandu-se cu suprafata calcaneana anterioara descrisa la fata inferioara a
osului.
Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului strabatut de un sant prin 2
tuberculi:unul lateral si un medial,sant prin care aluneca tendonul m.flexor lung al halucelui.
Calcaneul
Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului fiind situat dedesubtul talusului la partea
postero-inferioara a piciorului,formand proeminenta calcaiului.Are forma prismatic-
triunghiulara.
Orientare:se aseaza superior fata prevazauta cu 3 fete articulare,posterior extremutatea cea
mai voluminoasa,medial fata cu un sant adanc si larg.
Fata superioara prezinta antero-posterior:suprafata talara anterioara,suprafata talara
mijlocie,santul calcaneului si impreuna cu santul talusului formeaza un canal numit sinus tarsi
; suprafata talara posterioara ; posterior suprafetelor articulare,fata superioara intra in contact
cu tendonul lui Achile.Cele 3 suprafete articulare corespund fetelor calcaneene de pe fata
inferioara a talusului.
Fata inferioara este neregulata si prezinta 3 proeminente:una anterioara si2 posterioara.Cea
anterioara da insertie ligamentului plantar lung.Cele 2 proeminente posterioare dintre care una
mediala si una laterala se prelungesc pe fata posterioara formand la acest nivel tuberozitatea
calcaneana.Proeminenta mediala ,mai voluminoasa,da inserie m flexor plantar si adductor al
halucelui,iar cea laterala da insertie m.abductor al degetului mic.
Fata laterala este subcutanata . Pe ea se gaseste trohleea fibulara sau peroniera sau tuberculul
peronierilor care separa cele 2 snaturi:unul superior prin care trece tendonul m.peronier scurt
si altul inferior prin care trece tendonul m.peonier lung.
Fata mediala este prevazuta cu santul calcaneean pe unde trec de la gamba la planta
tendoane,vase si nervi.Santul calcanean este limitat.Santul calcanean este limitat posterior
prin tuberozitatea calcanean,iar antero-superior printr-o proeminenta puternica,numita mica
apofiza a calcaneului sau sustentaculum tali.Pe sustentaculum tali se sprijina talusul.Fata
superioara a acestei proeminente prezinta fata talara mijlocie a calcaneului.
Fata articulara cuboidala sau fata anterioara este concava supero-inferior si convexa trasversal
si se mai numeste procesul mare al calcaneului.
Fata posterioara corespunde calacaiului iar jumatatea inferioara a fetei da insertie tendonului
luni Achile.
Oasele tarsului anterior
Este format din navicular,cuboid si cele 3 cuneiforme.
Navicularul sau scafoidul este situat pe partea mediala a piciorului,cuprins intre capul
talusului,cuboid si cele 3 cuneiforme.Prezinta 6 fete:fata posterioara care se artculeaza cu
caoul talusului,fata anterioara articulara impartita prin 2 creste in 3 fetisoare netede destinate
articulatiei cu cele 3 cuneiforme,fata dorsala face parte din dosul piciorului,fata plantara care
face parte din planta,fata mediala prezinta tubercului navicularului pe care se insera tendonul
m.tibial posterior,fata laterala corespunde cuboidului.
Cuboidul esete un os scurt cu 6 fete situat pe partea laterala a piciorului,anterior
calcaneului.Fata superioara face parte din dosull piciorului,fata inferioara sau plantara
prezinta tuberozitatea cuboidului sau creasta cuboidului,fata posterioara serveste articulatiei
cu calcaneul si se prelungeste posterior si medial cu o proemineta numita procesul priamidal
al cuboidului sua procesul calcanean,fata anterioara subdivizata printr-o creasta verticala in 2
fetisoare care se articuleaza cu metatatarsienele IV si V,fata mediala preinta o suprafata
articulara pentru cuneiformul lateral .Posterior prezinta o suprafata rticulara pentru navicular
; fata laterala este situata pe marginea laterla a piciorului.
Cuneiformele snt 3 oase de forma prismatic triunghiulara fiind plasate anterior navicularlui si
arteiculare intre ele.Sunt numerotate de la I la III dinspre medial spre lateral.
Cuneiformul medial are baza situata plantar,iar marginea ascutita corespunde fetei dorsale a
piciorului.Este situat pe marginea mediala a priciorului,intre navicular si metatatrsianul I.Se
articuleaza cu metatatrsianul I anterior,posterior cu navicularul,laterla cu mtetatatrsianul II si
cuneiformul intermediar.Fata mediala face parte din marginea mediala a piciorului si da
insertie m tibial anterior.Fata inferioara sau baza da insertie unuia dintre tendoanele tibialului
posterior.
Cuneiformul intermediar are o baza care corespunde fetei dorsale a piciorului,iar varful
corspunde plantei.Se articuleaza anterior cu metatarsianul II ,posterior cu navicularul,laterla
cu cuneiformul lateral,medial cu cuneiformul medial.
Cuneiformul lateral are baza orientata spre fata dorsala a piciorului,iar varful corespunde
plantei.Se articuleaza anterior cu metatarsianul III,posterior cu navicularul,lateral cu
cuboidul,iar medial cu cuneiformul intermediar si metatarsianul II.

Subiectul 5. Temporalul.
Temporalul este un os pereche, neregulat situat pe laturile craniului între occipital, parietal şi
sfenoid. Prezintă 5 porţiuni: porţiunea (partea) solzoasă, porţiunea (partea) mastoidiană,
porţiunea pietroasă (stânca temporalului, partea pietroasă), porţiunea (partea) timpanică şi
procesul stiloidian (apofiza stiloidă).
În temporal sunt săpate o serie de canale şi cavităţi, cea mai mare parte a acestora fiind legate
de organul vestibulocohlear.
Orientare:
în sus partea solzoasă;
lateral faţa scuamei de pe care se desprinde un proces;
înainte extremitatea liberă a acestui proces.

Porţiunea solzoasă (partea scuamoasă; partea solzoasă) prezintă o faţă laterală (temporală) o
faţă medială (sau cerebrală) şi o circumferinţă.
Faţa temporală (ffaţa externă) netedă, face parte din fosa temporală şi dă inserţie muşchiului
temporal. Prezintă:
- procesul zigomatic care formează, împreună cu procesul temporal al osului zigomatic,
arcul zigomatic (arcada) în partea inferioară a scuamei. Procesul prezintă o rădăcină
anterioară ce se termină la tuberculul articular şi o rădăcină posterioară ce se prelungeşte
posterior de meatul acustic extern. Procesul prezintă de asemenea 2 feţe (laterală
convexă, medială concavă), 2 margini (superioară pentru inserţia fasciei temporale şi
inferioară pe care se inseră fibre ale muşchiului maseter) şi 2 extremităţi (anterioară şi
posterioară);
- fosa mandibulară, depresiune elipsoidă situată medial de rădăcinile procesului
zigomatic.
Faţa medială (faţa cerebrală) prezintă şanţuri arteriale, impresiuni digitiforme şi eminenţe
mamilare în raport cu vasele meningee mijlocii.
Circumferinţa prezintă:
o porţiune liberă (superioară);
o porţiune aderentă (inferioară).
Prin intermediul circumferinţei, solzul temporalului se articulează anterior cu aripa mare a
sfenoidului şi posterior cu parietalul.
Porţiunea pietroasă sau stânca temporalului are forma unei piramide triunghiulare cu vârful
situat anteromedial şi baza posterolateral. Prezintă 3 feţe, 3 margini, o bază şi un vârf.
Faţa anterioară contribuie la formarea zonei mijlocii a endobazei prezentând:
impresiunea trigeminală = depresiunea ganglionului trigeminal, situată posterior de vârful
porţiunii pietroase;
eminenţa arcuată determinată de canalul semicircular anterior;
tegmen tympani ce corespunde peretelui superior al cavităţii timpanice;
Faţa posterioară face parte din fosa posterioară prezentând:
în mijlocul suprafeţei, porul acustic intern continuat de
meatul acustic intern. O creastă osoasă verticală şi una orizontală împart meatul în patru
fosete perforate de nervul facial, intermediar Wrisberg, vestibulocohlear precum şi de arterele
şi venele labirintice. Superior şi lateral de meatul acustic intern se găseşte
fosa subarcuată, depresiune situată superolateral de meatul acustic intern.
Faţa inferioară se găseşte pe faţa externă a bazei craniului şi prezintă:
în mijlocul său, fosa jugulară în care se găseşte bulbul superior al venei jugulare interne. În
partea laterală a feţei infe- rioare se găseşte
gaura stilomastoidiană, gaură ce corespunde orificiului extern al canalului facialului situată
posterior de baza procesului stiloidian;
orificiul extern al canalului carotic, situat posterior de aria patrulateră prin care trec artera
carotidă internă, plexul venos carotic intern şi plexul nervos carotic intern;
fossula petrosa, o depresiune situată pe creasta ce separă orificiul extern al canalului
carotidian de fosa jugulară. În depresiune se găseşte ganglionul inferior al nervului
glosofaringian;
orificiul canaliculului cohleei, situat la vârful fossulei petrosa prin care se deschide
canaliculul cohleei;
canaliculele caroticotimpanice ce se deschid pe peretele lateral al orificiului extern al
canalului carotic şi fac legătura cu casa timpanului.

Marginea superioară, care separă faţa anterioară de cea posterioară, este străbătută de şanţul
sinusului pietros superior. Vine în raport cu cortul cerebelului şi rădăcina trigemenului.
Marginea anterioară delimitează împreună cu aripa mare a sfenoidului fisura sfenopietroasă.
Marginea posterioară prezintă:
şanţul sinusului pietros inferior;
incizura jugulară, care participă la delimitarea găurii jugulare împreună cu incizura jugulară
a occipitalului;
procesul intrajugular care compartimentează gaura jugulară împreună cu procesul similar al
occipitalului.
Baza este mascată de partea scuamoasă şi partea mastoidiană ale osului temporal.
Vârful, situat la confluenţa dintre aripa mare a sfenoidului, corpul sfenoidului şi partea
bazilară a occipitalului, limitează posterolateral gaura ruptă. Este orientat anteromedial
prezentând orificiul intern al canalului carotic prin care trec artera carotidă internă, plexul
venos şi nervos carotic intern.
Porţiunea mastoidiană (partea mastoidiană) apare în jurul vârstei de 3 ani. Este situată
posterior de meatul acustic extern şi conţine cavităţi pneumatice (celulele mastoidiene)
căptuşite de mucoasă care comunică cu cavitatea timpanică prin antrul mastoidian. Prezintă 2
feţe şi o circumferinţă
Faţa externă (exocraniană), convexă prezintă:
procesul mastoidian care termină în jos faţa exocraniană. Pe proces se inseră muşchii
sternocleidomastoidian, splenius şi lungul capului;
incizura mastoidiană (scobitura mastoidiană) pe faţa medială a procesului mastoidian pe
care se inseră muşchiul digastric;
şanţul arterei occipitale, situat medial de incizură străbătut de artera omonimă;
Faţa internă (endocraniană) prezintă:
şanţul sinusului sigmoidian, în raport cu sinusul venos sigmoidian;
gaura mastoidiană ce se deschide la nivelul sinusului sigmoidian sau posterior de acesta.
Circumferinţa, groasă şi dinţată, se articulează anterior cu parietalul şi posterior cu occipitalul.
Porţiunea timpanică (partea timpanică) formează cea mai mare parte din meatul acustic
extern. Este situată inferior de porţiunea scuamoasă şi anterior de porţiunea mastoidiană.
Prezintă 2 feţe şi 3 margini.
Faţa posterioară formează pereţii posterior, anterior, inferior şi o parte a peretelui posterior al
meatului acustic extern. Medial prezintă şanţul timpanic pentru inserţia membranei timpanice.
Faţa anterioară, patrulateră şi concavă, formează peretele posterior al fosei mandibulare.
Marginea superioară formează medial creasta posterioară a fisurii pietrotimpanice.
Marginea laterală formează cea mai mare parte a meatului acustic extern.
Marginea inferioară formează o teacă osoasă numită vagina procesului stiloidian care
înconjură baza procesului stiloidian.
Procesul stiloidian se găseşte la nivelul feţei inferioare a stâncii lângă gaura stilomastoidiană.
Baza sa vine în raport cu nervul facial, iar vârful cu artera carotidă externă. Lateral este
acoperit de glanda parotidă. Partea sa proximală este înconjurată de vagina procesului
stiloidian în timp ce partea sa distală dă inserţie muşchilor stiloglos, stilofaringian şi
stilohiodian precum şi ligamentelor stilohioidian şi stilomandibular.

Subiectul 6. Frontalul.

FRONTALUL Este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia


parte la formarea cavitatii nazale si orbitale. Prezinta o prtiune solzoasa si oportiune
orizontala formata din o prtiune nazala si o portiune orbitala.
ELEMENTE DECRIPTIVE:
Solzul frontalului- formeaza fruntea;- Fata anterioara prezinta:- tuberculii frontali;- sub
tuberculi, deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate - arcuri sprancenoase (supraciliare) -
sau arcadele orbitale;- intre ele se afla pe linia mediana o suprafata osoasa numita glabela, ce
prezinta sutura metopica;- arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care
se articuleaza cu osul zigomatic;- marginile interne ale arcadei sprancenelor si glabelei se
prelungesc in jos spre portiunea nazala a frontalului. Aceasta apare ca o suprafata neregulata
si dintata de pe care pleaca spina nazala;- pe fiecare arcada orbitala exista o scobitura numita
incizura supraorbitala care poate fi uneori si un orificiu;- marginea posterioara a apofizei
zigomatice se continua cu creasta laterala a frontalului.
Fata exocraniana:- prezinta pe linia mediana gaura oarba de la care pleaca in sus creasta
frontalului;- de o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni
digitiforme;- marginea solzului este dintata si se articuleaza cu oasele parietale.
Portiunea orbitala a frontalului- e formata de o scobitura incadrata de doua lame osoase;-
prezinta pe linia mediana scobitura etmoidala in forma de 'U' in care patrundeosul etmoid;
ramurile laterale ale scobiturii au niste semicelule care, pe articulat, sunt completate de
semicelulele etmoidului;- de o parte si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase
care iauparte la formarea orbitelor:? aceste lamele osoase au in partea laterala o depresiune
numita fosa glandei lacrimale;? marginile posterioare ale lamelor osoase se articuleza cu aripa
mica a sfenoidului.
Portiunea nazala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articuleaza anterior
cu cele doua oase nazale si posterior cu lama perpendicularaa etmoidului.
Conformatia interna a osului- la nivelul glabelei si lateral de ea osul sare doua cavitati
pneumatice, simetrice numite si sinusurile frontale; cele doua sinusuri sunt despartite de un
sept si se deschid la nivelul nasului in meatul mijlociu.
Subiectul 8. Occipitalul.
Osul occipital sau occipitalul (Os occipitale) este un os nepereche, situat median în partea
posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei)
acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală
neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare (Foramen occipitale
magnum) în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară (Pars
basilaris), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului (Squama occipitalis) situat
înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale (Pars lateralis) situate lateral. Osul occipital
are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4
unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale
și parietale, atlas.
Gaura occipitală sau gaura occipitală mare (Foramen magnum) este un orificiu larg aflat pe
porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan
aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea
neurocraniului. Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian (Medulla oblongata), arterele
vertebrale (Arteria vertebralis), cei doi nervi accesori (Nervus accessorius), arterele spinale
anterioare și posterioare (Arteria spinalis posterior și Arteria spinalis anterior). Meningele
spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui
axisului (Ligamentum apicis dentis) și membrana tectoria (Membrana tectoria) a articulației
atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a
osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul
(Basion) situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul
(Opisthion) situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul
marginii inferioare a găurii occipitale se află un șanț inconstant - șanțul sinusului marginal
(Sulcus sinus marginalis) prin care trece sinusul marginal. Fața exocraniană a occipitalului
este convexă și orientată posteroinferior, se află pe suprafața exterioară a porțiunii bazilare a
occipitalului, solzului occipitalului și porțiunilor laterale a occipitalului.
Fața endocraniană a occipitalului este concavă și orientată antero-superior, se află pe suprafața
interioară a porțiunii bazilare a occipitalului, solzului occipitalului și porțiunilor laterale a
occipitalului. Porțiunea bazilară a osului occipital sau corpul osului occipital (Pars basilaris
ossis occipitalis) este scurtă, groasă, patrulateră, marginea posterioară a ei este netedă și se
află înaintea găurii occipitale, marginea anterioară este îngroșată, rugoasă și se unește cu
corpul osului sfenoidal prin intermediul unui cartilaj, formând sincondroza sfeno-occipitală
(Synchondrosis spheno-occipitalis), acest cartilaj este înlocuit de țesutul osos la vârsta de 16-
20 ani, și porțiunea bazilară se sudează cu corpul osului sfenoid.
Fața exocraniană a porțiunii bazilare este convexă, orientată în jos și formează bolta
faringelui. În mijlocul ei, la 1 cm anterior de gaura occipitală se află un mic tubercul faringian
(Tuberculum pharyngeum) pe care se inserează rafeul faringelui (Raphe pharyngis) al
mușchiul constrictor superior al faringelui și ligamentul longitudinal anterior al coloanei
vertebrale (Ligamentum longitudinale anterius). Înaintea tubercului faringian se află o
depresiune – foseta faringiană (Fossa pharyngea) ce adăpostește bursa faringiană (Bursa
pharyngealis). Pe părțile laterale ale tuberculului se află o serie de rugozități, pe care se inseră
2 mușchi: a) lungul capului (Musculus longus capitis) care se inseră anterolateral de tubercul
faringian, b) dreptul anterior al capului (Musculus rectus capitis anterior) care se inseră pe o
mică depresiune anterior de condilul occipital. Pe partea anterioară a găurii occipitale mari se
inserează membrana atlanto-occipitală anterioară (Membrana atlanto-occipitalis anterior).
Anterior de condilul occipital se află o depresiune mică, care poate fi înlocuită uneori de un
mic tubercul precondilar.
Fața endocraniană a porțiunii bazilare este netedă și orientată în sus în cavitatea craniană. Pe
ea se află un șanț larg concav transversal – clivus - format împreună cu corpul sfenoidului.
Clivusul adăpostește bulbul, puntea și artera bazilară (Arteria basilaris). Pe fața endocraniană
a marginilor laterale ale porțiunii bazilare, lateral de clivus se află câte un șanț al sinusului
pietros inferior al osului occipital (Sulcus sinus petrosi inferioris ossis occipitalis) care
împreună un șanț omonim de pe marginea posterioară a porțiunii pietroase a osului temporal -
șanțul sinusului pietros inferior al osului temporal (Sulcus sinus petrosi inferioris ossis
temporalis) - formează un șanț complet - șanțul sinusului pietros inferior (Sulcus sinus petrosi
inferioris ) - în care se află sinusul pietros inferior (Sinus petrosus inferior) al durei mater.
Între marginea laterală a porțiunii bazilare și marginea posterioară a stâncii osului temporal se
află fisura pietrooccipitală (Fissura petrooccipitalis), care pe craniul omului viu este umplută
de o placă cartilaginoasă; de-a lungul acestei fisuri se află șanțul sinusului pietros inferior
descris mai sus. Porțiunile laterale (sau condilare) ale osului occipital (Pars lateralis ossis
occipitalis) sunt dispuse lateral de gaura occipitală, de o parte și de alta; se unesc anterior cu
porțiunea bazilară, iar posterior cu solzul occipitalului. Au o formă ușor alungită, posterior
sunt mai groase, iar anterior mai înguste.
Pe fața exocraniană (inferioară) a acestei porțiuni se află câte o proeminență - condilul
occipital (Condylus occipitalis), care este prevăzut cu o față articulară convexă care se
articulează cu fața articulară superioară a atlasului (Facies articularis superior atlantis).
Condilii occipitali au o formă ovală sau reniformă (asemănătoare cu un rinichi) cu axurile
mari convergente antero-medial așa încât vârfurile anterioare ale condililor tind să se
întâlnească. Medial de fețele articulare ale condililor occipitali se află câte un tubercul pe care
se inserează ligamentele alare (Ligamenta alaria). Înapoia condililor occipitali se află câte o
depresiune - fosa condiliană (Fossa condylaris) în care se află marginea posterioară a feței
articulare superioare a atlasului în cazul extensiunii complete a capului. Uneori pe fundul
fosei condiliene se află un orificiu al canalului condilian (Canalis condylaris) care străbate
porțiunea laterală occipitală și se deschide pe fața endocraniană a acestei porțiuni lângă
capătul medial al șanțului sinusului sigmoidian; prin acest canal trece vena emisară condilară
(Vena emissaria condylaris). Lateral de partea posterioară a condililor occipitali se află câte o
lamă patrulateră - procesul jugular (Processus jugularis), marginea anterioară a acestui proces
formează marginea posterioară a găurii jugulare. Pe fața inferioară a procesului jugular se
inserează mușchiul drept lateral al capului (Musculus rectus capitis lateralis). Lateral procesul
jugular are o suprafață rugoasă patrulateră sau triunghiulară care se unește cu suprafața
jugulară de pe stânca osului temporal printr-un cartilaj, care începe să se osifice la 25 de ani.
Anterior de procesul jugular se află o largă scobitură - incizura (scobitura) jugulară a osului
occipital (Incisura jugularis ossis occipitalis), care împreună cu incizura omoloagă - incizura
jugulară a osului temporal (Incisura jugularis ossis temporalis) - de pe marginea posterioară a
stâncii temporalului formează gaura jugulară (Foramen jugulare). De la mijlocul găurii
jugulare proemină lateral o spină osoasă - procesul intrajugular (Processus intrajugularis ossis
occipitalis) care împreună cu o spină omoloagă de pe stânca temporalului - procesul
intrajugular al osului temporal (Processus intrajugularis ossis temporalis) - împarte gaura
jugulară în două porțiuni: a) porțiune posterioară care este mai mare și prin care trece vena
jugulară internă (Vena jugularis interna), nervul accesor [XI] (Nervus accessorius) și nervul
vag [X] (Nervus vagus), ramurile meningiene a nervului vag (Ramus meningeus nervi vagi),
artera meningiană posterioară (Arteria meningea posterior) b) porțiune anterioară care este
mai mică și prin care trece nervul glosofaringian [IX] (Nervus glossopharyngeus) și sinusul
pietros inferior (Sinus petrosus inferior). Pe fața inferioară a procesului jugular, este o
proeminență mică osoasă inconstantă - procesul paramastoidian (Processus paramastoideus) -
care se îndreaptă spre procesul transvers al atlasului cu care se poate articula.
Pe fața endocraniană se află o proeminență ovală - tubercul jugular (Tuberculum jugulare
ossis occipitalis) - situată la unirea porțiunii laterale cu porțiunea bazilară a osului occipital,
de fiecare parte a găurii occipitale, deasupra condilului occipital și a canalului hipoglosului.
Lateral și posterior de tuberculul jugular se află un șanț larg - șanțul sinusului sigmoidian
(Sulcus sinus sigmoidei) - care se curbează în jurul procesului jugular trecând apoi pe fața
internă a mastoidei osului temporal; în el se află sinusul sigmoid. Canalul hipoglosului
(Canalis hypoglossalis) străbate porțiunile laterale a occipitalului, are originea aflată pe fața
endocraniană imediat deasupra părții anterolaterale a găurii occipitalului, străbate
anterolateral porțiunea laterală a occipitalului și se deschide în exterior pe fața exocraniană
anterior și mai sus de condilii occipitali; prin acest canal trec nervul hipoglos (XII) (Nervus
hypoglossus), o ramură meningiană a arterei faringiene ascendente (Arteria pharyngea
ascendens) și o venă emisară din plexul venos bazilar (Plexus venosus basilaris). Solzul osului
occipital (Squama occipitalis) este larg și subțire, situat postero-superior înapoia găurii
occipitale, are forma unei plăci curbate triunghiulare cu fața exocraniană convexă și fața
endocraniană concavă. Solzul osului occipital formează cu cele două oase parietale sutură
lambdoidă (Sutura lambdoidea) și este este porțiunea declivă a calvariei.
Fața exocraniană a solzului osului occipital este convexă. La mijlocul ei se află o proeminență
triunghiulară - protuberanța occipitală externă (Protuberantia occipitalis externa) care poate fi
ușor palpată prin piele. Pe protuberanța occipitală externă se află un punct craniometric -
inionul (Inion) - care este cel mai proeminent punct al ei aflat la intersecția planului sagital al
capului cu o linie tangentă la convexitatea cea mai ridicată a liniilor nuchale superioare. Între
protuberanța occipitală externă și gaura occipitală se află o creastă verticală - creasta
occipitală externă (Crista occipitalis externa). De la mijlocul acestei creste, de o parte și de
alta, se extinde lateral linia nuchală inferioară numită și linia curbă occipitală inferioară
(Linea nuchae inferior), care se incurbează spre procesul jugular (Processus jugularis). De la
protuberanța occipitală externă, de o parte și de alta, se îndreaptă lateral linia nuchală
superioară numită și linia curbă occipitală superioară (Linea nuchae superior); deasupra ei
există uneori o altă linie paralelă - linia nuchală supremă numită și linia curbă occipitală
supremă (Linea nuchae suprema). Cele trei perechi de linii nuchale (supremă, superioară și
inferioară) sunt parale între ele. Deasupra liniei nuchale supreme se află planul occipital
(Planum occipitale), el este neted și face parte din calota craniană. Între linia nuchală
superioară și cea inferioară se află planul nuchal (Planum nuchale) care este accidentat și dă
inserție unor mușchi și face parte din baza craniului. Pe linii nuchale, pe creasta occipitală
externă și pe protuberanța occipitală externă, ca și pe suprafețele dintre ele, se inserează
mușchi și ligamente. Mușchiul trapez (Musculus trapezius) se inserează pe treimea medială a
liniei nuchale superioare și pe protuberanța occipitală externă. Porțiunea occipitală a
mușchiului occipitofrontal (Musculus occipitofrontalis) se inserează pe porțiunea laterală a
liniei nucale supreme. Mușchiul sternocleidomastoidian (Musculus sternocleidomastoideus)
se inserează pe porțiunea laterală a liniei nuchale superioare. Mușchiul splenius al capului
(Musculus splenius capitis) se inserează imediat sub treimea laterală a liniei nuchale
superioare. Mușchiul semispinal al capului (Musculus semispinalis capitis), se inseră pe
partea medială a suprafeței dintre linia nuchală superioară și linia nuchală inferioară, iar
mușchiul oblic superior al capului (Musculus obliquus capitis superior) se inseră pe partea
laterală a acestei suprafețe. Mușchiul marele drept posterior al capului (Musculus rectus
capitis posterior major) se inseră pe partea laterală a liniei nuchale inferioare și pe os sub
această linie, iar mușchiul micul drept posterior al capului (Musculus rectus capitis posterior
minor) se inseră pe partea medială a liniei nuchale inferioare și pe os între această linie și
gaura occipitală. Aponevroză epicraniană (Galea aponeurotica) se inseră pe partea medială a
liniei nuchale supreme.
Fața endocraniană a solzului osului occipital are o eminența în formă de cruce - eminența
cruciformă (Eminentia cruciformis) formată de șanțurile sinusurilor transverse, creasta
occipitală internă și șanțul sinusului sagital superior, în centrul acestei eminențe se află
protuberanța occipitală internă. Protuberanța occipitală internă (Protuberantia occipitalis
interna) se află la centrul eminenței cruciforme, și corespunde protuberanței occipitale externe
de pe fața exocraniană a solzului osului occipital. Creasta occipitală internă (Crista occipitalis
interna) coboară vertical de la protuberanța occipitală internă spre marginea posterioară a
găurii occipitale, pe ea se prinde coasa cerebelului (Falx cerebelli), o prelungire a durei mater
craniene. Uneori pe cresta occipitală internă se găsește un șanț - șanțul sinusului occipital
(Sulcus sinus occipitalis) în care se află sinusul occipital (Sinus occipitalis) al durei mater.
Uneori la capătul inferior al crestei occipitale interne se află o depresiune mică – fosa
vermiană, în care se află o parte a vermisului cerebelos inferior. Șanțul sinusului sagital
superior (Sulcus sinus sagittalis superioris) este un șanț larg, care se ridică vertical de la
protuberanța occipitală internă spre unghiul superior a solzului occipitalului unde se continue
pe oaselor parietale, în el se află sinusul sagital superior (Sinus sagittalis superior) și pe
marginile lui se prinde porțiunea posterioară a coasei creierului (Falx cerebri). Șanțurile
sinusurilor transverse (Sulcus sinus transversi) sunt două șanțuri largi, situate orizontal și care
se îndreaptă lateral și anterior de la protuberanța occipitală internă spre oasele parietale unde
se continue cu șanțurile sinusurilor sigmoidiene ale oaselor parietale (Sulcus sinus sigmoidei
ossis parietalis), găzduiesc sinusul transvers (Sinus transversus), iar pe marginile lor se
fixează cortul cerebelului (Tentorium cerebelli); șanțul din dreapta este de obicei mai larg față
de cel din stânga, și se continue cu șanțul sinusului sagital superior. Fața endocraniană a
solzului osului occipital este împărțită în patru fose: două fose cerebrale situate deasupra, și
două fose cerebeloase situate dedesubt. Fosele cerebeloase (Fossa cerebellaris) se află între
gaura occipitală și șanțul sinusului transvers, fiind separate între ele de creasta occipitală
internă; în ele se află emisferele cerebeloase. Fosele cerebrale (Fossa cerebralis) se află
deasupra șanțului sinusului transvers, fiind separate între ele de șanțul sinusului sagital
superior; în ele se află polii occipitali ai emisferelor cerebrale.
Uneori pe porțiunea superioară a solzului osului occipital se află un os cranian supranumerar
de formă triangulară - osul interparietal (Os interparietale) numit și osul Incașilor, osciorul lui
Goethe - situat între oasele parietale. Acest os este format de porțiunea superioară a solzului
osului occipital situată deasupra liniei nuchale supreme și separat de restul osului occipital de
sutura occipitală transversă (Sutura occipitalis transversa) numită și Sutura mendosa, iar de
oasele parietale de sutura lambdoidă (Sutura lambdoidea). Osul interparietal a fost găsit
frecvent (la un procent de 20 %) pe craniul peruanilor antici din Imperiul Inca, în alte
populații având o frecvență sub 10%.Osul occipital are patru margini: două superioare
(lambdoide) și două inferioare. Marginile inferioare au două porțiuni: una situate înapoia
procesului jugular (marginea mastoidiană) și alta situată înaintea procesului jugular.

Marginile superioare sau marginile lambdoide (Margo lambdoideus ossis occipitalis) sunt
aflate pe solzul osului occipital și se extind de la unghiul superior până la unghiurile laterale
ale solzului, sunt puternic dințate, și se articulează cu marginile occipitale ale oaselor parietale
(Margo occipitalis ossis temporalis), formând sutura lambdoidă (Sutura lambdoidea).
Marginile inferioare ale osului occipital se articulează cu oasele temporale. Ele sunt împărțite
în două porțiuni de procesul jugular.
Porțiunea marginii situate înapoia procesului jugular se numește marginea mastoidiană
(Margo mastoideus) și se extinde de la unghiul lateral ale solzului până la procesului jugular
și se articulează cu procesul mastoidian (Processus mastoideus) al osului temporal, formând
sutura occipitomastoidiană (Sutura occipitomastoidea).
Porțiunea marginii situate înaintea procesului jugular aflată pe porțiunea bazilară a
occipitalului delimitează împreună cu marginea posterioară a stâncii osului temporal fisura
pietrooccipitală (Fissura petrooccipitalis). Această margine se continuă înapoi pe porțiunea
laterală a occipitalului unde formează incizura jugulară (Incisura jugularis ossis occipitalis)
care formează peretele posterior și medial al găurii jugulare; de pe incizura jugulară
proeminează procesul intrajugular (Processus intrajugularis ossis occipitalis), care împreună
cu o spină omoloagă de pe stânca temporalului - procesul intrajugular al osului temporal
(Processus intrajugularis ossis temporalis) - împarte gaura jugulară în două porțiuni:
anterioară și posterioară. Unghiul superior, aflat la extremitatea superioară a solzului
occipitalului, în punctul de unirea a celor două margini lambdoide, și corespunde unghiului
occipital al parietalului aflat pe lambda.
Unghiul anterior, aflat pe marginea anterioară a porțiunii bazilare, se articulează cu corpul
sfenoidului.
Unghiurile laterale, aflate pe solzul occipitalului, în punctul de unirea a marginilor lambdoide
cu cele mastoidiene, corespunde asterionului.
Subiectul 9. Maxila.
Este un os pereche şi neregulat situat în centrul feţei. Celelalte oase ale feţei sunt grupate în
jurul maxilarelor cu care se articulează.
Orientare:
înapoi marginea cea mai voluminoasă;
în jos marginea prevăzută cu dinţi;
medial faţa prevăzută cu un orificiu mare.
Are un corp de forma unei piramide triunghiulare şi 4 procese: palatin, frontal, zigomatic
(prin care se articulează cu oasele cu acelaşi nume) şi procesul alveolar, care prezintă
alveolele destinate rădăcinilor dentare de pe arcada superioară.
În interiorul corpului său se găseşte sinusul maxilar, ce comunică cu meatul mijlociu al
nasului.
Corpul maxilei are forma unei piramide triunghiulare ce prezintă o bază îndreptată medial
spre cavitatea nazală (fapt pentru care mai este denumită şi faţă nazală), 3 feţe, 3 margini şi un
vârf.
Baza (faţa nazală) participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Prezintă:

 şanţul lacrimal, situat anterior de hiatul maxilar, transformat în canal nazolacrimal şi


străbătut de ductul nazolacrimal;
 semicelule maxilare, la nivelul marginii superioare a hiatului maxilar, completate de
semicelulele de la nivelul labirintelor etmoidale cu care formează celulele
etmoidomaxilare;
 hiatul maxilar, orificiul de deschidere al sinusului maxilar;
Faţa anterioară (facies anterior), concavă prezintă:
 gaura infraorbitală, situată în partea superioară a fosei canine străbătută de nervul
infraorbital şi de artera infraorbitală;
 fosa canină, situată superior de alveolele premolarilor;
 fosa incisivă, situată deasupra alveolelor dinţilor incisivi la nivelul căreia se inseră
muşchiul depresor al septului nazal;
 incizura nazală, situată pe marginea medială a feţei anterioare, care delimitează
împreună cu cea de partea opusă şi cu oasele nazale apertura piriformă sau apertura
nazală anterioară.
Faţa posterioară (faţa infratemporală) face parte din fosa infratemporală. Prezintă:
 tuberozitatea maxilei, situată în partea posteroinferioară a fosei infratemporale,
 orificiile alveolare, situate în mijlocul feţei;
 canalele alveolare ce continuă orificiile alveolare fiind străbătute de arterele şi nervii
alveolari posteriori superiori;
 un şanţ oblic, situat în partea superioară a feţei străbătut de nervul maxilar.
Faţa superioară (faţa orbitală) face parte din planşeul orbital. Prezintă:
 şanţul suborbital ce se transformă în partea anterioară a acestei feţe într-un canal
suborbital ce se deschide la nivelul găurii infraorbitale de pe faţa anterioară. Şanţul
şi canalul sunt străbătute de nervul şi vasele infraorbitale.
 mică depresiune pe care se inseră muşchiul oblic inferior al globului ocular.
Marginea anterioară este o creastă proeminentă ce participă la formarea deschiderii orbitei.
Marginea posterioară delimitează cu aripa mare a sfenoidului fisura orbitală inferioară
străbătută de nervul maxilar.
Marginea inferioară este concavă şi merge către alveola primului sau celui de al 2-lea molar.
Vârful, orientat în afară, se termină prin procesul zigomatic.
Procesul palatin are o formă dreptunghiulară, fiind dispus orizontal. Prezintă 2 feţe şi 4
margini.
Faţa superioară face parte din planşeul cavităţii nazale.
Faţa inferioară face parte din palatul osos.
Marginea medială prin unirea cu cea de partea opusă formează sutura palatină mediană cu un
versant nazal şi unul bucal.
Marginea laterală se continuă cu corpul maxilei.
Marginea anterioară prezintă spina nazală anterioară.
Marginea posterioară se articulează cu lama orizontală a osului palatin formând sutura
palatină transversală.
Procesul frontal urcă spre oasele neurocraniului. Prezintă 2 feţe şi 4 margini.
Faţa laterală prezintă creasta lacrimală anterioară. Anterior de creastă se inseră muşchii
orbicular al ochiului şi ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului, în timp ce posterior de
creastă se găseşte şanţul lacrimal care adăposteşte sacul lacrimal.
Faţa medială ia parte la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. Prezintă 2 creste
anteroposterioare, una inferioară, creasta conchală, ce se articulează cu cornetul inferior şi una
superioară, creasta etmoidală, care se articulează cu cornetul mijlociu.
Marginea anterioară se articulează cu osul nazal.
Marginea posterioară sau marginea lacrimală se articulează cu osul lacrimal.
Marginea superioară, dinţată, se articulează cu porţiunea nazală a osului frontal.
Marginea inferioară continuă corpul maxilei.
Procesul alveolar este situat în porţiunea inferioară a osului. Formează împreună cu cel de
partea opusă arcul alveolar. Prezintă:
 alveolele dentare, cavităţile de recepţie ale dinţilor separate de:
 septurile interalveolare şi
 septurile interradiculare ce separă rădăcinile dinţilor multiradiculari.
 Procesul zigomatic serveşte la articularea cu osul zigomatic.
Conformaţie interioară
În interiorul corpului se găseşte sinusul maxilar, o cavitate pneumatică mare căptuşită de o
mucoasă ce se continuă cu cea din cavitatea nazală. Pereţii sinusului sunt subţiri, fiind formaţi
de baza şi de cele 3 feţe ale corpului maxilar. Sinusul maxilar se deschide prin hiatul maxilar
pe faţa nazală a corpului.

Subiectul 9. Mandibula.
Singurul os mobil al craniului, este un os median şi nepereche.
Orientare:
 în sus şi orizontal marginea prevăzută cu alveole;
 înapoi concavitatea corpului.
Prezintă un corp şi 2 ramuri.
Corpul, în formă de potcoavă, este alcătuit din 2 porţiuni sudate, baza mandibulei şi porţiunea
alveolară. Porţiunea alveolară prezintă alveolele dentare ce adăpostesc rădăcinile dinţilor de
pe arcada inferioară. Corpul prezintă 2 feţe şi 2 margini.
Faţa anterioară (faţa externă) prezintă:
 simfiza mentonieră (simfiza mandibulei), o linie verticală mediană unde se întâlnesc
cele 2 jumătăţi din care se formează mandibula. Simfiza se termină în jos prin
 protuberanţa mentală (protuberanţa mentonieră).
 De o parte şi de cealaltă a protuberanţei pleacă câte
 o linie oblică ce se termină pe ramura mandibulei
 gaura mentală (gaura mentonieră), orificiul anterior al canalului mandibulei;
 foseta incisivă, situată inferior de dinţii incisivi pe care se inseră muşchiul mental şi
câteva fascicule ale muşchiului orbicular al gurii.
Faţa posterioară (faţa internă) prezintă:
 spinele mentale (spinele mentoniere), situate pe linia mediană, în număr de patru, două
superioare, pe care se inseră muşchii geniogloşi, şi două inferioare, pe care se inseră
muşchii geniohioidieni. De o parte şi de cealaltă a liniei mediane pleacă
 linia milohioidiană pe care se inseră muşchiul omonim. Deasupra liniei se găseşte
 foseta sublinguală care adăposteşte glanda sublinguală;
 foseta submandibulară, situată inferior de linia milohioidiană în raport cu glanda
submandibulară şi nodurile limfatice submandibulare.

Marginea inferioară, groasă şi rotunjită prezintă:


 fosa digastrică, situată de o parte şi de cealaltă a liniei mediane pe care se inseră
pântecul anterior al muşchiului digastric;
 şanţul arterei faciale străbătut de artera facială.
Marginea superioară (procesul alveolar) formează arcul alveolar. Prezintă:
 alveolele dentare care conţin rădăcinile dinţilor;
 septurile interalveolare care separă alveolele dentare;
 septurile interradiculare care separă rădăcinile dinţilor multiradiculari;
 juga alveolaria, relieful alveolelor dentare pe faţa externă a arcului alveolar.
Ramurile sunt 2 lame patrulatere îndreptate oblic în sus şi înapoi, formând cu corpul un unghi
de 120 de grade la adult. Prezintă 2 feţe şi 4 margini.
Faţa laterală prezintă tuberozitatea maseterică precum şi o serie de creste pe care se inseră
muşchiul maseter.
Faţa medială prezintă:
 gaura mandibulei (foramen mandibulae) prin care trec nervul, artera şi venele
alveolare inferioare. Înaintea găurii se găseşte:
 lingula mandibulei (spina lui Spix), o proeminenţă triunghiulară, reper important
pentru anestezierea nervului alveolar inferior;
 şanţul milohioidian ce pleacă de la gaura mandibulei în jos şi înainte, străbătut de
nervul milohioidian şi ra- mura milohioidiană a arterei maxilare;
 tuberozitatea pterigoidiană, situată în apropierea unghiului mandibulei, pe care se
inseră muşchiul pterigoidian medial.
Marginea anterioară, tăioasă, se continuă cu linia oblică de pe corpul mandibulei. Prezintă:
 creasta temporală, situată între procesul coronoid şi alveola ultimului molar, pe care se
inseră muşchiul buccinator;
 un şanţ vertical, situat între marginea anterioară şi creasta temporală pe care se inseră
tendonul muşchiului temporal;
 trigonul retromolar, porţiunea inferioară a şanţului vertical, pe care se inseră un
fascicul profund al muşchiului temporal.
Marginea posterioară este sinuoasă, groasă şi netedă. Vine în raport cu glanda parotidă.
Marginea inferioară se continuă cu marginea inferioară a corpului mandibulei cu care
formează unghiul mandibulei (gonion) cu valori cuprinse între 110° -125º la adult.
Marginea superioară prezintă:
 procesul coronoid, lamă osoasă triunghiulară, cu o bază ce se confundă cu ramura
mandibulei, un vârf orientat în sus, o faţă laterală plană şi netedă şi o faţă medială ce
prezintă creasta temporală pe care se inseră muşchiul temporal;
 procesul condilar ce se desprinde din partea posterioară a ramurei mandibulei format
din:
a) colul mandibulei ce prezintă anteromedial foseta pterigoidă pe care se inseră muşchiul
pterigoidian lateral;
b) capul mandibulei, o proeminenţă elipsoidă cu care se continuă colul, cu axul mare orientat
medial şi posterior, care serveşte pentru articularea cu temporalul. Capul prezintă un versant
anterior şi unul posterior;

 incizura mandibulară, situată între cele două procese mai sus descrise străbătută de
nervul maseterin.
Conformaţie interioară
Fiecare jumătate a mandibulei este străbătută de canalul mandibulei, străbătut la rândul său de
artera, venele şi nervul alveolar inferior. Canalul începe la nivelul găurii mandibulei, străbate
ramura mandibulei şi ajuns la nivelul corpului (unde este situat inferior de alveolele dentare),
comunică cu alveolele dentare prin mici canalicule străbătute de nervi şi vase destinate
rădăcinilor dinţilor. Se termină inferior între rădăcinile primului şi celui de al doilea molar,
divizându-se într-un canal mental (care se deschide pe faţa externă a corpului mandibulei la
nivelul găurii mentale) şi într-un canal incisiv care se termină la nivelul dinţilor incisivi.
Subiectul 10. Etmoidul.
Etmoidul este un os median şi nepereche, pneumatic, situat în scobitura etmoidală a
frontalului. Contribuie la formarea porţiunii anteromediane a bazei craniului, a cavităţilor
nazale precum şi a orbitelor.
Orientare:
 în sus lama verticală mică a osului;
 înainte marginea groasă şi scurtă a acestei lame.
Are o formă de balanţă şi prezintă: o lamă verticală (perpendiculară), o lamă orizontală (lama
ciuruită), precum şi două mase laterale.
Lama verticală este mediană şi foarte subţire şi este formată:
 dintr-o porţiune situată deasupra lamei orizontale numită crista galli (de formă
triunghiulară pe care se inseră coasa creierului) şi
 dintr-o porţiune situată dedesubtul ei care ia parte la formarea septului nazal numită
lama perpendiculară. Lama perpendiculară prezintă:
o două feţe laterale cu şanţuri şi canale străbătute de filete ale nervilor olfactivi;
o margine superioară ce aderă la lama cribroasă;
o margine anterioară în raport cu spina nazală a frontalului şi cu oasele nazale;
o margine anteroinferioară în raport cu porţiunea cartilaginoasă a septului nazal;
o margine posterioară ce se articulează cu creasta sfenoidală;
o margine posteroinferioară care împreună cu vomerul formează porţiunea osoasă a
septului nasal.
Lama orizontală (lama cribroasă) este dispusă orizontal în scobitura etmoidală a frontalului.
Separă cutia craniană de fosele nazale. Constituie tavanul cavităţii nazale. Posterior se
articulează cu corpul sfenoidului. Lama orizontală se mai numeşte şi lama ciuruită deoarece
este străbătută de filetele nervului olfactiv. Prezintă:
 faţă superioară (endocraniană) împărţită de crista galli în 2 şanţuri olfactive cu traiect
anteroposterior, în raport superior cu bulbii olfactivi şi girusurile drepte. Faţa
superioară prezintă găurile cribroase (foramina cribrosa) în număr de 20-30 străbătute
de filetele nervilor olfactivi.
Masele laterale sau labirintele etmoidale atârnă de marginile lamei orizontale. Au formă
cubică şi conţin o serie de cavităţi pline cu aer (celule etmoidale anterioare, mijlocii şi
posterioare). Fiecare labirint prezintă 6 feţe.
 Faţa superioară prezintă semicelule completate de semicelulele frontalului.
 Faţa inferioară este alcătuită de cornetul mijlociu. Cornetul nazal mijlociu este o lamă
osoasă subţire cu suprafaţă aspră, uşor răsucită. Sub el se găseşte meatul nazal
mijlociu în care se deschid celulele etmoidale anterioare şi mijlocii, sinusul frontal şi
sinusul maxilar.
 Faţa anterioară prezintă semicelule completate cu cele ale osului lacrimal şi procesului
frontal al maxilei.
 Faţa posterioară prezintă semicelule completate de semicelule de la nivelul corpului
sfenoidului şi procesului orbital al palatinului.
 Faţa medială formează peretele lateral al cavităţii nazale. De pe această faţă se
desprind două lamele osoase paralele între ele, dispuse orizontal şi răsucite în formă
de cornet de hârtie numite conca nazală superioară (cornetul nazal superior) şi conca
nazală mijlocie (cornetul nazal mijlociu). Cornetele delimitează cu faţa medială a
labirintului meatul nazal superior respectiv meatul nazal mijlociu. În meatul superior
se deschid celulele etmoidale posterioare şi sinusurile sfenoidale. În meatul mijlociu se
deschid celulele etmoidale mijlocii şi anterioare, sinusul frontal şi sinusul maxilar.
 Faţa laterală sau lama orbitală, lamă patrulateră netedă şi subţire participă la formarea
peretelui medial al orbitei.
Conformaţie interioară. Etmoidul este format din lame de os compact. Labirintul etmoidal
conţine însă celule de aer ce realizează în totalitate sinusul etmoidal. Celulele etmoidale
(căptuşite de o mucoasă ce se poate inflama dând etmoidita) se grupează în anterioare
(sinusurile infundibulare), mijlocii (sinusurile bulare) şi posterioare. Celulele anterioare şi
mijlocii se deschid în meatul mijlociu, iar cele posterioare în meatul superior al cavităţii
nazale.

Subiectul 11. Sfenoidul.

- CORPUL SFENOIDULUI
Sfenoidul este un os median şi nepereche, parţial pneumatizat, situat pe linia mediană a bazei
craniului, anterior de oasele temporale şi de porţiunea bazilară a occipitalului.
Orientare:
 superior faţa netedă a aripilor mici;
 anterior marginea dinţată a aripilor mici.
A fost comparat cu o viespe în zbor şi prezintă un corp şi 3 perechi de prelungiri: aripile mici,
aripile mari şi procesele pterigoidiene.
Corpul are formă cubică găzduind în interiorul său sinusul sfenoidal. Prezintă 6 feţe.
Pe faţa sa superioară (faţa cerebrală) se găsesc:
 fosa hipofizară ce adăposteşte glanda hipofiză. Anterior de această fosă se găseşte
şanţul chiasmatic ce conţine chiasma optică;
 tuberculul şeii situat anterior de fosa hipofizară;
 lama patrulateră ce mărgineşte posterior fosa hipofizară. Unghiurile superioare ale
lamei patrulatere prezintă:
 procesele clinoidiene posterioare pe care se inseră cortul cerebelului. Fosa hipofizară,
tuberculul şeii, lama patrulateră şi procesele clinoidiene posterioare alcătuiesc
împreună şeaua turcească.
 jugumul sfenoidal este o suprafaţă netedă, patrulateră, situată între aripile mici ale
sfenoidului, ce vine în contact cu girusul drept şi tracturile olfactive.
Faţa anterioară a corpului se articulează cu lama orizontală a etmoidului şi ia parte la formarea
foselor nazale. Prezintă creasta sfenoidală ce se articulează cu lama perpendiculară a
etmoidului. Faţa anterioară participă la formarea peretelui superior al cavităţii nazale.
De pe feţele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile mari
ale sfenoidului. Deasupra rădăcinii fiecărei aripi mari se află un şanţ în forma literei S numit
şanţ carotic străbătut de o serie de elemente vasculonervoase.
De pe faţa inferioară a corpului se desprind procesele pterigoidiene.
Faţa posterioară formează clivusul împreună cu porţiunea bazilară a occipitalului, un şanţ ce
adăposteşte bulbul şi puntea.
Aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, aşezate în plan orizontal. Prezintă 2 feţe şi 2
margini.
Faţa superioară (endocraniană) vine în raport cu lobul frontal.
Faţa inferioară (orbitală) formează peretele superior al orbitei şi alcătuieşte împreună cu
aripile mari fisura orbitală superioară ce face legătura între endocraniu şi cavitatea orbitală.
Marginea anterioară, dinţată se articulează cu osul frontal.
Marginea posterioară prezintă o bază situată medial străbătută de canalul optic prin care trec
nervul optic şi artera oftalmică. Capătul medial al acestei margini formează procesul
clinoidian anterior (processus clinoideus anterior).
PROCESELE SFENOIDULUI
Aripile mari sunt alcătuite din 5 feţe şi 6 margini.
Faţa cerebrală, concavă, în raport cu girusurile lobului temporal este străbătută în zona
medială de 3 orificii:
 gaura rotundă care se deschide în fosa pterigopalatină şi prin care trec nervul maxilar
şi câteva vene emisare;
 gaura ovală care se deschide în fosa infratemporală şi prin care trec nervul mandibular,
ramura accesorie a arterei meningee mijlocii şi plexul venos al găurii ovale;
 gaura spinoasă care se deschide în fosa infra temporală şi prin care trec artera şi vena
menigee mijlocie precum şi ramura meningee a nervului mandibular.
Faţa orbitală participă la formarea peretelui lateral al orbitei.
Faţa temporală face parte din fosa temporală dând inserţie muşchiului temporal.
Faţa infratemporală formează peretele superior al fosei infratemporale, este situată sub faţa
temporală şi separată de aceasta prin creasta infratemporală.
Faţa maxilară (facies maxilaris) participă la formarea fosei pterigopalatine fiind situată sub
faţa orbitală.
Marginea frontală se articulează cu osul frontal şi delimitează inferior fisura orbitală
superioară.
Marginea scuamoasă (marginea solzoasă) priveşte lateral, este dinţată articulându-se cu
scuama temporalului.
Marginea pietroasă priveşte posterior şi formează limita anterioară a găurii rupte. Între
marginea scuamoasă şi pietroasă se formează spina sfenoidului.
Marginile frontală, scuamoasă şi pietroasă sunt margini endocraniene.
Marginea zigomatică separă faţa temporală de cea orbitală.
Marginea parietală se articulează cu parietalul formând sutura sfenoparietală.
Marginea orbitală formează împreună cu maxilă fisura orbitală inferioară prin care nervul
maxilar pătrunde în orbită.
Procesele pterigoidiene sunt orientate vertical şi se desprind de pe faţa inferioară a corpului şi
a aripilor mari. Prezintă o lamă laterală şi una verticală, unite anterior, între care se
delimitează posterior fosa pterigoidiană (dreaptă respectiv stângă). Inferior cele două lame se
depărtează, formând incizura pterigoidă, o despicătură triunghiulară, în care pătrunde procesul
piramidal al osului palatin.
Lama medială este mai lungă şi mai îngustă decât lama laterală.
Lama laterală este mai mare intrând prin faţa sa laterală în constituţia fosei infratemporale şi
prin faţa sa medială în constituţia fosei pterigoide.

Subiectul 12. Piramida nazală.

Subiectul 13. Musculatura trunchiului.

Muschii spatelui:planul 1.
1.Muschiul Trapez
 -origine:forma de trapez,prtuberanta occipital externa,1/2 mediala a liniei nucale,procesele
spinoase ale C7 si T12,ligamentul supraspinos toracal.
 -insertie:1/3 laterala a marg.post a claviculei,marg.post. a acromionului si spina
scapulei,marg post a spinei scapulei
 -actiune:punct fix pe coloana deplaseaza scapula supero-medial,daca fasc.actioneaza
separate:cele sup ridica umarul , cele mijlocii il apropie de linia media , cele inf.il coboara
; punct fix pe scapula: fasc cu inclina capul spre partea respectiva si il roteste fata de patea
opusa,fasc mijlocii inclina coloana de partea lor,fasc inf. Ridica corpul in actiunea de
catarare
 -inervatie:nervul XI,bervul trapezului ram din plexul cervical,marele nerv occipital.
2.Fascia Nucala
 -origine:=fascia m trapez
 -insertie:medial pe ligamentul nucal si procesele spinoase ,superior pe occipital,inferior se
continua cu m dorsal mare.
3.Latisimul Dorsal(DORSAL MARE)
 -origine:forma triunghiulara,fata externa si marginea sup.a ultimelor 3-4 coaste,1/3 post a
buzei externe a crestei iliace,fascia toracolombara pri care se prinde de procesele spinoase
si lig.spinoase ale ultimelor 6-7 vertebre dorsale,procesele spinoase lombare si creasta
sacrala.
 -insertie:fasc. sup.sunt orizontale,fasc.mijlocii sunt oblic ascendente ,fasc.inf. sunt
vertical. ; fasc se rasucesc si se continua cu un tendon ce se insera in santul intertubercular
al humerusului.
 -actiune:punct fix pe coloana mobilizeaza bratul inferior,posterior si medial ; cand bratul
este ridicat in coboara apropiindu-l de trunchi ; punct fix pe humerul ridica coastele
inferioare ; cand bratele membr.sup. sunt agitate trage corpul in sus (m.catarator).
4.Fascia toraco-lomara
 -origine:-forma triunghiulara, = lama conjunctiva a dorsalului mare,dintat posterior,oblic
intern si transvers abdominal
 -insertie:marg.lat.da insertie m.dorsal mare ; marg medial se fixeaza pe procesele
spinoase ale ultimelor vertebre toracale si toate vertebrele lombare sip e creasta sacrata
mediana ; marg inf se insera pe creasta iliaca marg post a coxalului ; varful este acoperit
de trapez.
Muschii spatelui:planul 2.
1.Muschiul Romboid
 -origine:forma romboidala ; lig nucal,procesul spinos C7,T1-T5 ; de la aceasta origine se
imparte in 2:rhomboid mic cu originea pe procesul spinos C7 si m romboid mare cu
originea pe procesele spinoase T1-T5.
 -insertie:marg medial a scapulei
 -actiune:adductor ;ridicator al umarului ; rotator al scapulei in jurul unghiului lateral ;
ajuta la aplicarea sacpului pe torace
 -inervatie:n.romboid ram din plexul cervical,n.dorsal al scaulei din din plexul brachial.
2.Levatorul Scpulei(Angularul Omoplatului)
 -origine:situate pe partile laterale ale cefei ; tuberculii post ai proceselor transverse
cervicale iar apoi fbrele se unesc intr-un tendon comun
 -insertie:unghiul superior al scapulei
 -actiune:punct fix pe coloana ridica scapula ; punct fix pe scapula inclina coloana
vertebrala de partea sa
 -inervatie:levatorul scapului ram din plexul cervical ; nervul dorsal al scapulei ram din
plexul brachial
3.Dintat postero-superior
 -origine :forma patrulatera,procesele spinoasa C7-T3 si se continua cu 4 fascicule .
 -insertie:fetele laterale si marg sup ale coatelor 2-5
 -actiune:ridica coastele si este un muschi inspiratory
 -inervatie:primii 4 nervi spinali toracali
4.Dintat postero-inferior
 -origine:forma patrulatera,procesele spinoase T9-L2 si se continua cu 4 fascicule
 -insertie:fetele laterale ale ultimelor 4 coaste
 -actiune:coboara coastele si este un muschi expirator
 -inervatie:nervii spinali toracali 9-12
5.Aponevroza intermediara a dintatilor
 -origine:ocupa spatiul din cei 2 muschi dintati posteriori
 -insertie:medial pe procesele spinoase,lateral pe coaste
6.Splenius
 -origine:1/3 inferioara a lig nucal, procele spinoase ale C7-T5 , lig interspinoase,apoi
fibrele se impart in 2 fascicule :spleniusul gatului si cel al capului.
 -insertie:spleniusul gatului pe vf proceselor transverse ala C1-C2 ; spleniusul capului pe
2/3 laterale ale liniei nucale superioare si fata laterala a mastoidei.
 -actiune:-cand se contracta bilateral produc extensia capului ; in cotractia unilaterala
produc extensia si inclinarea laterala a capului si roteaza fata de aceeasi parte.
 -inervatie:n.suboccipital , ramurile posterioare ale nrevilor cervicali 3 si 4
Muschii spatelui : planul 3
1.Erectorul spinal
 -origine:se intinde de la occipital la pelvisul osos ; procesele spinoase ale
ultimelor vertebre lombare ; creasta sacrala mediana ; creasta iliaca ; fata post a
sacrumului si fascia toraco-lombara ; de aici pleaca 3 coloane musculare
:laterala(m.ilio-costal),mij (m longisimul dorsal) si mediala (m.spinali).
 Muschiul Iliocostal
 -origine:partea superficiala si laterala a masei musculare comune (creasta si
tuberozitatea iliaca si pe fascia toracolombara)
 -insertie:unghiurile post ale coastelor , tuberculii post ai ultimelor 5 vertebre
cervicale.
M iliocostal se imparte in 3 componente:
 -m iliocostal lombar pleaca din masa comuna si se insera pe unghiurile costale
ale ultimelor 6 coaste
 -m iliocostal toracic leaga ultimele 6 coaste cu primele 6 coaste
 -m iliocostal cervical cu insertie pe coastele 3-4 si pe tuberculii post ai
ultimelor 4 procese transverse cervicale.
M.longisimul dorsal
 Situal de-a lungul santurilor vertebrale,medial de m.iliocostal.
 Intins de la masamusculara comuna pana la mastoida ; uneste bazinul cu
coastele si procesele transverse ale vertebrelor perezentand 3 componente:
 -m longisimul toracic leaca de la masa comuna si se insera pe procesele
costiforme ale vertebrelor lombare , pe coaste si pe procesele accesorii
 -m.longisimul cervical cu origine pe procesele transverse ale primelor 5
vertebre toracale dupa care se insera pe tuberculii post ale ultimelor 5 vertebre
cervicale
 -m longisimulcapului(micul complex)cu origine pe procesele transverse ale
primelor 3-4 vertebre toracale si ultimelor 6 vertebre cervicale si se vor insera
pe mastoida.
Muschiul spinal
Prezinta 3 componente:
 -m.spinal toracic cu originea pe procesele spinoase ale primelor 2 vertebre
lombare si ultimelor 2 vertebre toracale si se insera pe procesele spinoase ale
primelor 7-8 vertebre cervicale
 -m.spinal cervical cu originea pe procesul spinos al C7 si se insera pe procesul
spinos al axisului
 -m.spinalul capului
Muschii spatelui :planul 4
Muschiul transverso-spinalul
Se imparte in 3 componente:
 -m.semispinal alcatuit din 3 muschi :semispinalul toracic cu origine pe procesele
transverse ale ultimelor 6 vertebre toracice si se insera pe procesele spinoase ale ultimelor
2 vertebre cervicale si primele 4 toracalelseminspinalul cervical cu origine pe procesele
transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si se termina pe procesele spinooase ale
vertebrelor cervicale 2-5 ; semispinalul capului (marele complex) cu origine pe procesele
transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si a ultimelor 5 vertebre cervicale si se insera
pe occipital intre cele 3 linii nucale.
 -m.multifizi umplu santul vertebral de la sacrum pana la axis
 -muschii rotatori leaga radacina proceselor transverse cu radacinea proceselor spinoase
sau cu lamele vertebrale subiacente(m rotatoro scurti) sau cu cele de-a doua vertera
superioara (m rotatori lungi) contribuind la echilibrarea capului.
Muschii spatelui : planul 5
Muschii interspinosi fac legatura dintre 2 procese spinoase vecine
Muschii inter-transversari sunt mici si leaga procesele transverse intre ele
Muschii suboccipitali
Muschii anterococcigieni

14. Articulaţiile coloanei vertebrale şi toracelui.


15. Anatomia topografică, clinică şi imagistică a neurocraniului şi viscerocraniului.

Subiectul 16. Muşchii membrului superior.


Muschii umarului:deltoid,supraspinos si infraspinos
Muschiul deltoid
-origine:forma semiconica
-insertie:1/3 laterala a marginii anterioare a claviculei pe varful si marginea laterala a
acromionului si pe versantul inferior al marginii post a spinei scapului ; terminal formeaza o
masa tendinoasa ce se insera pe tuberozitatea deltoidiana
-actiune:fasciculele anterioare sunt proiectoare anterior si rotatorii mediale a antebratului ;
fasc posterioare(scapulare) sunt proiectoare posterior si rotatotii latereale a bratiului .
-fasc mijlocii sunt abductorii
-cand se contracta simultan cele 3 fascicule produc abductia bratului pana la orizontala
-vascularizatie:ramuri din curcumflexele brahiale anterioara si post. ; fascicolil clavicular
primeste ramuri si din artera toraco-acromiala
-inervatie :n axilar
Muschiul supraspinos
-origine:forma de piramida triunghiulara
-insertie:medial in fosa supraspinoasa ; fateta articulara superioara a tubercululu mare al
humerusului
-actiune:abductor al bratului(ajuta deltoidul)
-vascularizatie: a suprascapulara , a scapulara posterioara
-inervatie :n suprascapular(ram solateral al plexului brahial)
Muschiul infraspinos
-origine:forma triunghiulara
-insertie:in fosa infraspinoasa ; 1/3 mediala a fasciei supraspinoase ; pe lama tendinoasa de
insertie a fasciculelor post ale deltoidului ; baza inf a marg post a spinei scapulei ; terminal se
insera pe fateta mijlocie a tuberculului mare al humerusului
-actiune:rotator lateral ; abductor al bratului l tensor al capsulei articulatiei umarului
-vascularizatie :ramuri din cele 3 a scapulare
-inervatie:-n. Suprascapular
Muschii umarului:rotund mare,rotund mic si subscapular
Muschiul rotund mare
-origine:aplatizat situat sub rotundul mic
-insertie:-partea infero-latera a fosei infraspinoase ; terminal se insera pe creasta tuberculului
mic
-actiune:punct fix pe torace este rotator medial si abductor al bratului ; punct fix pe humerus
duce scapula supero-anterior
-vascularizatie:ramuri din a sbscapulara
-inervatie :n toraco-dorsal
Muschiul rotund mic
-origine:aplatizat,imediat sub infraspinos, post articulatie scapulo-humerale
-insertie:-partea laterala a fosei infraspinoase ;partea inf a fasciei ce-l acopera ; terminal se
insera pe fateta inferioara a tuberculului mare humeral
-actiune:rotator lateral ; abductor al humerusului .
-vascularizatie:a suprascapulara
-inervatie: n axilar
Muschiul subscapular
-origine:forma triunghiulara
-insertie:medial pe fata ant a scapulei ; tuberculul mec al humerusului
-actiune:rotator medial al humerusului si adductor cand bratul este ridicat ; metinerea in
contact a articulatiei (suprafetei articulare) scapulo-humerale
-vascularizatie: ramuri din a scapulara inf , scapulara post , toracica laterala
-inervatie :fasciculele post ale plexului brahial
Muschii peretelui anterior al axilei
Peretele anterior si superficial prezinta ca limite superior clavicula, inf marg inf a prctoralului
mare,lateral santul delto pectoral , medial verticala coborata prin unirea 1/3 laterale su 2/3
mediale ale claviculei
1.tegument
2.planul subcutanat ce cuprinde m. platisima, ramuri nervoase din plexul brahial si
n.cublcavicular
3.plan superficial-pentoral mare invelit pe ambele parti de fascia pectorala
4.stratul muscular profund:format din m subclavicular si pectoral mare, cu fascia m
subclavicular.De pe aceasta fascie se desprind 2 foite ce cuprind intr-o teaca m pectoral mic si
n.fasciei clavipectorala.:A marg inf a m.pectoral mic cele 2 foite se unesc si se continua cu lig
suspensor al axilei ce se termina pe fascia axilara.Intre cele 2 foite se creeaza un spatiu ce
cuprinde ramuri ale arterei toraco-acromiala si n pectorali medial si lateral.
Muschii peretelui posterior al axilei
Peretele posterior format de fosa subscapulara in cea mai mare parte.Dublata de m
subscapular iar in partea inf de m rotund mic si rotund mare si marele dorsal.
Muschii fetei anterioare a bratului
A.Planul superficial
1.Muschiul biceps brahial
-origine: - CAPUL SCURT –vf procesului coracoid ,printr-un tendon comun cu al
coracobrahialului.
-CAPUL LUNG – tuberculul supraglenoidian al scapulei si pe cadrul glenoidian
acestea se unesc intr-un tendon comun.
-insertie:cele 2 capete se unesc in partea mijlocie a bratului si se insera printr-un tendon
aplatizat pe tuberozitatea radiusului.
-actiune:flexor al antebratului pe brat ; in pozitia de pronatie a antebratului-supinator ;prin
capul scurt-adductie , prin capul lung abbductie .
-vascularizatie: ramuri din a brahiala so ramuri din a circumflexa ant ( pt capul lung)
-inervatie: nervul musculocutan
B.Planul profund
1.Muschiul coracobrahial
-origine:procesul coracoidian printr-un tendon comun cu capul scurt al bicepsului
-insertie:suprafata osoasa rugoasa de fata antero-mediala a humerusului
-actiune:adductor si proiecteaza anterior bratul
-vascularizatie:ramuri din a brahiala
-inervatie :-n.musculocutan.
2.Muschiul Brahial
-origine:buza inf a tuberozitatoo deltoidiane,marg ant si fetele mediala si laterala a
humerusului si pe fata ant a septurilor intermusculare mediale si laterale.
-insertie:-partea infero-mediala a fete inf a procesului coronoid al ulnei
-actiune:flexol al antebratului pe brat;tensor al articulatiei cotului.
-vascularizatie:ramuri din a brahiala
-inervatie:nervul musculocutan
Muschii fetei posterioare a antebratului
Muschiul triceps brahial
-origine:CAPUL LING- pe tuberculul infraglennoidal al scapulei si pe extremitatea sup a
marg axilare a scapulei ; pe labrumul glenoidal din vecinatate
CAPUL LATERAL – pe septul intermuscular brahial lateral si pe segmentul situat
superior de santul nervulu radial de fata post a humerusului
CAPUL MEDIAL – pe septul intermuscular medial si pe segmentu situat inferior de
santul n radial de pe fata post a humerusului
-insertie:-cele 3 capete se insera printr-un tendon comun pe fata sup ,post si pe marg mediala
si laterala ale olecranului( h=2cm)
-actiune:extensor al antebratului pe brat si tensor al capsulei articulare a articulatiei cotului ;
prin capul lung este extensor adductor al bratului
-vascularizatie: ramuri din a brahiala profunda ;capul lung primeste ramuri din a subscapulara
si circumflexa post.
-inervatie:n radial
Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 1 si 2
Planul 1 ( Lateral-> Medial)
1.Muschiul rotund pronator
-origine:FASCICULUL HUMERAL- pe marg sup si pe fata ant a epicondilului medial
FASCICOLUL ULNAR-pe fata mediala a procesului coronoid al ulnei
-insertie:fata mijlocie a fetel laterale a radiusului.
-actiune:-pronator al mainii si flexor al antebratului pe brat prin fasciculul humeral
-vascularizatie:-ramuri din a brahialla pt fasciculul humeral ; ramuri din a ulnara si trunchiul
interosos pentru fasciculul ulnar
-inervatie:n median.
2.Muschiul Flexor radial al carpului
-origine:fata anterioara a epicondilului medial si pe fascia care il acopera
-insertie:pe baza metacarpului 2
-actiune:flexor al mainii pe antebrat ; flexor al antebratului pe brat ; pronator si abductor al
mainii
-vascularizatie:ramuri din a ulanre si recurenta ulnara ant.
-inervatie :n median
3.Muschiul Palmar lung
-origine:fata ant a epicondilului medial si pe fascia ce-l acopera
-insertie:un tendon se termina in evantai anterior reticnaculului flexorilor ,iar celelalte
fascicule se continua cu fascia palmara superficiala.
-actiune:flexor slab al mainii pe antebrat si al alntebratului pe brat
-vascularizatie:ramuri din a ulnara
-inervatie:n median
4.Muschiul Flexor ulnar al carpului
-origine: CAPUL HUMERAL – pe varful si marg inf a epicondilului medial
CAPUL ULNAR-pe marginea mediala a olecranului ,pe procesul coronoid si pe 2/3
sup ale marg post a ulnei.
-insertie:cele 2 capete se unsesc si se termina printr-un tendon ce se insera pe partea mijlocie a
fetei anterioare a pisiformului.
-actiune:flexor al mainii pe antebrat,flexor slab al antebratului pe brat prin capul humeral
-vascularizatie:ramuri din a ulanara
-inervatie:n ulnar
Planul 2
1.Muschiul flexor superficial al degetelor
-origine:CAPUL HUMERO-ULNAR (principal) – pe fata ant a epicondilului medoal si pe
procesul coronoid.
CAPUL RADIAL(accesor)-pe portiunea oblica a marg ant a radiusului ,sub
tuberozitatea radiusului.
-insertie:cele 2 capete se unesc si masa musculara rezultata se imparte in 4 fascicule:2 dispuse
intr-un plan profund si 2 intr-un plan superficial,aceste se continua cu 4 tendoane cilindrice(al
mediusului,al inelarului,indexului si degetului mic),care la niv degetelor se impart fiecare in 2
bandelete si se vor insera pe portiunea mijlocie a marg laterale a falangei 2.
-actiune:flecteaza degetul pe mana,mana pe antebrat ;antebratul pe brat; adductor al mainii si
apropie degetele departate.
-vascularizatie:ramuri din a radiala
-inervatie:n median
Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 3 si 4
Planul 3
1.Muschiul flexor profund al degetelor
-origine:3/4 mediale superioare ale fetelor mediala si anterioara a ulnei,pe fata mediala a
procesului coronoid al ulnei si in partea superioara a acestui proces ; pe fascia care acopera
muschiul , fata anterioara a membranei interosoase si marginea mediala a radiusului sub
tuberozitate.
-insertie:4 fascicule ale caror tendoane la nivelul degetelor terec prin inelul format prin
dedublarea tendonului flexorului superficial ; tendonul m se largeste terminal si se insera pe
fata anterioara a bazei falangei 3.
-actiune:flecteaza a 3a falanga pe a 2a , a 2 a pe prima , prima pe metacarpian (degetul pe
mana) si mana pe antebrat.
-vascularizatie:ramuri din artera interosoasa anterioara
-inervatie:n median prin n interosos
2.Muschiul flexol lung al policelui
-origine:fata anterioara a radiusului,fata laterala a procesului coronoid
-insertie:fata anterioara a bazei falangei unghiale a policelui
-actiune:flecteaza degetul pe mana ,mana pe antebrat si poate determina abductia acesteia
-vascularizatie:ramuri din a radiala si accesor din interoasoasa anterioara
-inervatie:-n median
Planul 4
1 Mushiul Patrat pronator
-origine:1/4 inferioara a marginii mediale si a fetei anterioara a ulnei
-insertie:1/4 inferioara a fetei anterioare si a marginii laterale a radiusului
-actiune:pronator al mainii si antebratului , supinator
-vascularizatie:ramuri din a radiala , ulnara si interosoasa anterioara
-inervatie:n median prin ramul sau interosos anterior
Muschii fetei posterioare a antebrtului:planul superficial
Planul superficial
1.Muschiul extensor al degetelor
-origine:fata posterioara a epicondilului lateral si fata profunda a fasciei care il acopera
-insertie:4 fascicule care diverg ; tendoanele se indreapta catre ultimele 4 degete;fiecare
tendon da nastere pe fata profunda la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene la o expansiune
care se ataseaza pe baza primei falange;pe fata posterioara a falangei 1 ,tendonul da nastere la
3 langhete : una mijlocie si 2 laterale.
-actiune:extensor al falangei distale pe cea mijlocie,a a cesteia pe ce proximala ,a celei
proximale pe metacarpp, a mainii pe antebrat , adductor al mainii , abductor al degetelor
-vascularizatie:ramuri arteriale din a recurenta radiala post si a interosoasei post
-inervatie:ram profund al n radial
2.Muschiul extensor al degetului mic
-origine:subtire,fuziform,medial de extensorl degetelor care se intinde de la epicondilul lateral
la cel de-al 5 lea deget.
-insertii:superior pe epicondilul lateral,pe fascia care-l acopera si pe septurile fibroase ; se
continua putin desupra pumnului cu un tendon aplatizat , tendonul trece posterior capului
ulnei si interliniului radio-ulnar ; in vecinatatea articulatiei metacarpo-falangiene tendonul se
uneste cu tendonul extensorului degetelor si se termina impreuna cu acesta pe falangele
degetului mic ; medial vine in raport cu extensorul ulnar al carpului iar lateral cu extensorul
degetelor.
-actiune:extensor al degetului mic pe mana,al mainiipe antebrat.
-vascularizatie:ramuri din a interosoasa post si recurenta radiala post.
-inervatie:ram profund al n.radial
3.Muschiul extensol ulnar al carpului
-origine:alungit,fuziform,situal medial de extensorul propriu al degetului mic ; se intinde de la
epicondilul lateral la al 5 lea metacarpian
-insertii:superior pe epicondilul lateral ,marg post a ulnei si pe septurile fibroase care-l serapa
de extensorul degetului mic si supinator , coboara oblic infero-medial si se continua putin
deasupra pumnului cu untendon care trece post extremitatii inf a ulnei si procesul sau stilorid
; se termina pe tuberculul medial al extremitatii sup a celul de-al 5 lea metacarpian.
-actiune:extensor si adductor al mainii
-vascularizatie:ramuri arteriale ale venei ulnare
-inervatie:ram profund al n radial
4.Muschiul Anconeu
-origine:scurt,triunghiular,situat pe fata posterioara a cotului ; de la epicondilul lateral la
partea superioara a ulnei.
-insertii:proximal printr-un tendon distinct situat posterior tendonului comul al celorlati
muschi epicondilieni laterali pe vf si panata post a epicondilului lateral. ; 1/3 superioara a fetei
post a ulnei ; fata laterala a olecranului si pe toata intinderea suprafetei triunghiulare
-actiune:extensor al antebratului si stabilizator al rotatiei ulnei
-vascularizatie:ramuri din artera recureta radiala posterioara
-inervatie:n radial
Muschii fetei posterioare:planul profund
Planul profund
1.Muschiul lung abductor al policelui
-origine:aplatizat,fuziform,cel mai voluminos ,cel mai lateral si sus situat din cei 4 m profunzi
ai fetei post a antrebratului ; se intinde de la oasele antebratului la 1 metacarpian
-insertie:superior pe fata post a ulnei si radiusului , pe membrana interosoasa intre cele 2
insertii osoase , pe ligamentul oblic radio –ulnar ; coboara oblic infero-lateral si putin
dedesubtul pumnului se continua cu un tendon care incruciseaza oblic tendoanele celor 2
extensori radiali ai carpului, de care este separat printr-o bursa seroasa.
-actiune:adductor al policelui si al mainii
-vascularizatie:ramuri din a interosoasa post si ant.
-inervatie:ramul profund al n radial
2.Muschiul extensor scurt al policelui
-origine:subtire ,sub lungul abductor al policelui,de la antebrat la 1 falanga a policelui.
-insertii:superior pe ulna,radius,membrana interosoasa , coboara pe marginea mediala si sub
lungul abductor trecand prin aceeasi culisa osteo-fibroasa si formeaza impreuna relieful ce
delimiteaza lateral „tabachera anatomica”
-actiune:extensor si abductor al 1 metacarpian si al policelui
-vascularizatie-ramuri arteriale ale a interosoase post si ant.
-inervatie:ram profund al n radial
3.Muschiul extensor lung al policelui
-origine:fuziform,situat infero-medial scurtului extensor ; de la partea mijlocie a ulnei la a 2 a
falanga a policelui
-insertii: superior la nivelul 1/3 mijlocii a fetei post a policelui ; infero-medial insertiei
scurtului extensor ; fata ant a membranei interosoase ; voboara oblic infero-lateral atasat marg
inf a scutului extensor care se indeparteaza de tend scurtului extensor si trece printr-o culisa
osteo-fibroasa situata pe fata post a extremitatii inf a radiusului ; tendonul merge pe marg
mediala a 1 metacarpian , inccrucisand oblic tendoanele extes.radial al carpului ,aluneca pe
fata dorsala a policelui si se insera pe extrem prox a fetei dorsale a celei de-a 2 a falange
-actiune:extinde a 2 falanag pe 1 ,1 ma pe metacarpian si metacarpianul pe carp ; cand
policele este in abductie are o miscare de adductie
-vascularizatie:ramuri din a interososasa post si ant
-inervatie:ramul profund al n .radial
La gatul mainii intre tendoanele lungului abductor si scurtului extensor situate lateral si
lungul extensor situal medial se delimiteaza un triunghi:tabachera
anatomica.Superficial,in tabachera anatomica se afla vena cefalica a policelui,iar
profund,pe planul osos,tendoanle m radiali ai carpului si a radiala cu venele satelite.
4.Muschiul extensor al indexului
-origine:subtire,fuziform,alungit de-a lungul marg inf-medlaie a lungului extensor al policelui
; de la ulna la index
-insertii: superior pe fata post a ulnei,medial si dedesubtul insertiei lungului xetensor al
policelui ; linia de insertie se intinde de la mijlocul ulnei pana la 3 cm desupra capului acestui
os ; coboara oblic infero-lateral,comtinuadu-se cu un tendon lung care se angajeaza inapoia
extremitatii inf a radiusului trecand printr-o culisa osteo-fibroasa impreuna cu tendoanele
extensorilor degetelor ; tendonul aluneca pe fata dorsala a mainii de-a lungul marg mediale a
extensorului degetelor destinat indexului , se uneste cu acesta la niv artic. metacarpo-
falangiene
-actiune:extinde a 2 falanaga pe 1ma,1 ma pe metacarp,mana pe antebrat.
-vacsularizatie:ramuri din a interosoasa ant si post.
-inervatie:ram profund al n radial.
Grupul muscular lateral al antebratului
Superficial->profund
1.Muschiul brahioradial
-origine:marginea laterala a humerusului si septul intermuscular lateral
-insertie:procesul stiloid al radiusului
-actiune:flexor puternic al antebratului ; supinator cand antebratul este in pronatie completa ;
prinator cand antebratul este in supinatie completa
-vascularizatie:a . brahiala profunda,radiala si recurenta radiala ant.
-inervatie:ram profund al nervului radial
2.Muschiul lung extensor radial al carpului
-origine:extremitatea inf a marg laterale a humerusului si pe septul intermuscular lateral
-insertie:superior suroaga situata pe partea laterala a fetei dorsale a bazei celui de-al 2 lea
metacarpian
-actiune:extensor si abductor al mainii,flexor al antebratului pe brat,supinator
-vascularizatie: a radiala si recurenta radiala anterioara
-inervatie:-ram profund al n radial
3.Muschiul scurt extensor radial al carpului
-origine:apicondilul lateral al humerusului
-insertie:baza procesului stiloid al celui de al 3 lea metacarpian
-actiune:extensor si abductor al maiii
-vascularizatie:a radiala si recurenta radiala ant
-inervatie:ram profund al n.radial
4.Muschiul supinator
-origine:epicondilul lateral,creasta m supinator de pe fata post a ulnei si pe suprafata rugoara
de sub incizura radiala a ulnei
-insertie:fata laterala si marg ant a radiusului si uneori pe fata ant
-actiune:supinator
-vascularizatie:ramuri colaterale ale a recurente radiale ant si post ; artera interosoasa
posterioara
-inervatie:ram terminal profund al n.radial.
Muschii eminentei tenare
1.Muschiul scurt abductor al policelui
-origine:tuberculul scafoidului si portiunea supro-laterala a fetei an a retinaculului flexorilor
-insertie:printr-o expansiune pe tendonul lungului extensor al policelui ; tuberculul ext al
extremitatii sup a 1 falange a policelui
-actiune:abductor si rotator lateral al policelui
-vascularizatie :a transversa ant a carpului si principala policelui (rr colaterale ale a radiale)
-inervatie :ramul teranrian al n median
2.Muschiulopozant al policelui
-origine:tuberculul lateral al trapezului si pe partea laterala a fetei ant a retinaculului flexorilor
-insertie:partea laterala aa fetei antero-laterale a primului metacarp
-actiune:opune policele celorlalte 4 degete ; orienteaza 1 metacarp antero-medial.
-vascularizatie:rr din a radiala
-inervatie:ramul tenarian al n median
3.Muschiul scurt flexor al policelui
-origine:fasciculul superficial –tuberculul trapezului si marg inf a retinaculului flexorilor ;
Fasciculul profund-fata anterioara a trapezoidului si osului capitat
-insertie:sesamoidul lateral si tuberculul lateral al 1 falange a policelui
-actiune:orienteaza policele antero-medial
-vascularizatie: rr din a radiala
-inervati:ramul tenarian al n median pt fasciculull superficial ; r terminal profund al n ulnar
4.Muschiul adductor al policelui
-origine:Fasciculul carpian(oblic)-pe fata ant a trapezoidului si osul capitat si uneori pe trapez
Fasciculul metacarpian-pe baza celui de-al 2 lea metacarp;pe baza si pe toata margiea
ant a celul de-al 3 lea ; pe fascia palmara profunda a celui de-al 3 lea spatiu interosos.
-inserte:sesamoidul medial si procesul medial al bazei falangei proximale a policelui(printre
cele 2 fascicule trec r profund al a radiala si r profund al n ulnar)
-actiune:adductor al policelui
-vascularizatie:rr din artera radiala si arcada palmara profunda
-inervatie:r profund al n ulrnar
Muschii regiunii plamare mijlocii
Muschii interososi dorsali(bipenati)
-origine:Fasciculul principal-fata laterala a metacarpului mai apropiat de axul mainii (ax dus
prin cel de-am 3 lea metacarp)
Fasciculul secundar-1/2 dorsala a fetei mediale a metacarpului mai indepartat de axul
mainii
-insertie:1)facsiculul capsular palmar-partea distala a capsulei articulare metacarpo-falangiene
2)fasciculul osos profund-tubercului laterale al bazei falangei proxmale-corespune
metacarpului cu insertia principala
3)fasciculul superficial-participa la formarea aponevrozei comune, a ap extensor al
degetelor
-actiune:flexori ai primei falange pe metacarp si extensori ai celorlalte falange ; indeparteaza
de axul mainii degetele pe care se insera
-vascularizatie:arcada palmara profunda-aa metacarpiene sau interosoase palmare si dorsale
-inervatie:r terminal profund al n ulnar
2.Muschii interososi palmari(unipenati)
-origine:diafiza metacarpienelor-1/2 palmara a fetei laterale a metacrpului mai indepartat de
axul mainii
-insertie:fasciculul capsular palmare profund ; fasciculul superficial –pe versantul lateral al
capului metacarpului de unde provine muschiul
-actiune:flexori ai primei falange pe matacarp si extensori ai celoralate falange
-vascularizatie:arcada palmara profunda –aa metacarpiene sau interososase palmare si dorsale
-inervatie:r terminal al n ulnar
3.Muschii lombricali(primii 1,2 unipenati , ultimii 3,4 binepenati)
-origine:primii 2 muschi:pe marginea radiala si putin pe fata ant a tendonului flexrului
profund al degetelor ; ultimii 2 muschi pe marginile laterale si fata ant a celor 2 tendoane a
flxorului profund intre care sunt plasati
-insertie:pe marginea laterala a tendonului extensorilor ultimelor 4 degete,unindu-se cu
expansiunea fibroasa a interososilor
-actiune:flexori ai primei falange ; extensori al celorlalte 2 falange
-vascularizatie:acrcada palmara profunda
-inervatie:ram din n median pentru primii 2 lombricali ; ram profund al n ulnar pentru ultimii
2 lobricali
Muschii eminentei hipotenare
1.Muschiul palmar scurt
-origine:portinea mediala a facsiei palmare si fata profunda derm
-insertie:marg mediala a eminentei hipotenare
-actiune:plaseaza tegumetul ce acopera muschii eminentei hipotenare
-vascularizatie:ramuri din a ulnara
-inervatie:r colateral din ramul terminal al n ulnar
2.Muschiul abductor al degetului mic
-origine:pisiform si retinaculul flexorilor
-insertie:procesul medial al bazei primei falange a degetului mic si sesamoidul medial al
articulatiei metacrp-falangiene-trimite o expansiune pe tendonul m extensor al degetului mic
-actiune:abductor si flexor al degertului mic
-vascularizatie:arcade palmare
-inervatie:r terminal al n ulnar
3.Muschiul scurt flexor al degetului mic
-origine:retinacului flexorilor ; procesul unciform al osului cu carlig ;arcada fibroasa piso-
unciforma
-insertie:sesamoid medial al articulatiei metacrpo-falangiene ; marginea mediala a primei
falange ; tendonul extensorului degetului mic
-actiune:flexor al falangei proximale pe metacarp ;extensor al falangei mijlocii si distala (prin
expansiunea dorsala
-vascularizatie:arcade palmare
-inervatie:ram terminal profund al n ulnar
4.Muschiul opozant al degetului mic
-origine:retinaculul flexorilor,proces unciform al osului cu carlig,arcada fibroasa piso-
unciforma
-inseryie:marg mediala si fata antero-mediala a celui de-al 5 lea metacarp
-actiune:orienteaza degetul mic antero-lateral
-vascularizatie:arcada palmara profunda
-inervatie:r terminal profund al n ulnar
Muschii regiunii dorsale a mainii
-tegument
-planul subcutanat ce contine reteaua venoasa dorsala a mainii si n digitali dorsali
-fascia dorsala a mineii
-planul profund tendinos alcatuit din tendoanele extensorilor policelui ,extensorii radiali ai
carpului , extensorii degetului mic,extensorul ulnar al carpului,extensorul degetelor.La nivelul
policelui se afla tendoanele lung abductor si lung extensor al policelui.

Subiectul 17. Vascularizaţia şi inervaţia membrului superior


.Artera axilara
Artera axilara incepe la nivelul mijlocului claviculei, continuand artera
subclaviculara, coboara strabatand in diagonal groapa axilara si se termina la nivelul marginii
inferioare a muschiului pectoral mare, unde se continua cu artera brahiala.
Directie:-variaza in raport cu pozitia membrului superior
-cand bratul este situate de-a lungul corpului, artera este oblica infero-lateral, descriind
o usoara curba cu concavitatea infero-medial. Cand bratul este intins orizontal, artera are o
directive rectilinie si orizontala, iar cand bratul este vertical, artera descrie o curba cu
concavitatea superior
Raporturi:-strabate toata intinderea fosei axliare,fiind organul axial al acesteia
-patrunde in axila prin varful acesteia,avand anterior clavicula si muschiul
subclavicular si posterior prima coasta si prima dintatura a dintatului anterior.
-din cauza directiei sale, oblica infero-medial artera are rapoarte cu peretii fosei
axilare: mai intai cu peretele medial, apoi cu cel posterior si spre segmentul sau distal cu
peretele lateral.
-cele mai importante se stabilesc cu fata profunda a peretelui anterior al axilei, artera
fiind acoperita de toata lungimea sa de acest perete, format superficial de pectoralul mare cu
fascia lui, iar profund de fascia clavi-coraco-pectoro-axilara si muschiul pectoral mic.
Muschiul pectoral mic, oblic infero-medial, incruciseaza in unghi drept artera axilara si in
raport cu acest muschi, arterei axilare I se disting trei portiuni: suprapectorala, retropectorala
si infrapectorala.

Segmentul suprapectoral:
Artera patrunde in groapa axilara prin varful acesteia, care are aspectul unei fante
transversal, delimitata de clavicula si de prima coasta cu prima digitatie a dintatului anterior.
Artera este flancata medial de vena axilara, care este de aproximativ 3 ori mai voluminoasa
decat artera, pe care o acopera partial pe fata sa anterioara. Lateral de artera se gasesc
fasciculele plexului brachial: fasciculele antero-lateral si antero-medial sunt net latero-
arteriale, iar fasciculul posterior, cel mai voluminos, se va etala sub artera, in ungiul pe care il
formeaza artera cu prima coasta.
Continuandu-si traiectul pana la marginea superioara a micului pectoral artera va
merge pe primele doua coaste dublate de digitatiile corespunzatoare ale dintatului anterior. In
aceasta prima portiune artera strabate peretele medial al fosei axilare. Artera este acoperita de
catre insertia claviculara a pectoralului mare, sub care se afla muschiul subclavicular si fascia
clavi-pectorala.
Intre marginea superioara a pectoralului mic si muschiul subclavicular se delimiteaza
un triunghi cu baza pe peretele thoracic, triunghiul subclavicular, a carui suprafata este
formata de fascia clavi-pectorala si in profunzimea caruia, la mijlocul claviculei descoperim
artera axilara: este triunghiul de legatura al arterei axilare. In aceasta regiune artera coboara
intre fasciculele plexului brachial situate lateral si vena axilara situate medial. In aceasta
portiune vena axilara primeste venele cefalica, toraco-acromiala si anastomoza preclaviculara
cu vena jugulara externa, toate aceste ramuri venoase gasindu-se anterior arterei. Tot anterior
arterei se gasesc nervii muschilor pectorali mare si mic, intre care se stabileste o anastomoza
puternica dispusa transversal.
Segmentul retropectoral:
Artera paraseste planul costal si are raport posterior cu muschiul subscapular si apoi
este ridicata de capul humeral, raport foarte important in luxatiile antero-mediale ale
umarului. La nivelul segmentului sau retropectoral, artera devine organul principal al axilei, in
jurul careia se grupeaza celelalte elemente. Vena axilara este situata tot medial de artera, dar
usor inferior acesteia. Anterior arterei se afla pectoralul mic cu fascia sa si muschiul pectoral
mare. Importante sunt raporturile cu fasciculele plexului brachial. Fasciculul radio-circumflex
ramane posterior arterei, fasciculele antero-medial si antero-lateral plasandu-se medial si
respective lateral fata de artera. Din fasciculele anterioare se desprinde cate o radacina care
vor forma furca nervului median, artera fiind cuprinsa intre cele doua radacini ale nervului.
De cele mai multe ori furca nervului median nu este situata strict anterior arterei, ci usor
lateral acesteia, radacina mediala a nervului median incrucisand oblic artera pe fata sa
anterioara. Din acest segment retropectoral al arterei se formeaza deja ramurile terminale ale
plexului brahial.
Segmentul infrapectoral:
Se intinde de la marginea inferioara a micului pectoral la marginea inferioara a marelui
pectoral, reprezentand portiunea cea mai lunga si in acelasi timp cea mai accesibila a arterei.
Artera are rapoarte posterior cu muschii dorsal mare si rotund mare, precum si cu nervii
acestor muschi, care reprezinta ramuri colaterale dorsale ale plexului brahial. De asemenea,
posterior se afla nervii radial si axillar.
Anterior arterei se afla tendonul pectoralului mare si ligamentul suspensor al axilei.
Sub pectoralul mare, muschiul coracobrahial se apropie progresiv de artera, tinzand sa ajunga
din pozitia laterala fata de artera, anterior acesteia, marginea mediala a muschiului constituind
un reper important pentru descoperirea arterei in segmentul sau infrapectoral.
Medial, artera are raporturi cu vena axilara, cu nervii ulnar, cutanat brahial medial,
cutanat antebrahial medial si cu muschiul dintat anterior. Nervul ulnar tinde sa se dispuna in
unghiul diedru posterior format de artera si vena axilara, iar cutanatul antebrahial medial este
situate antero-medial fata de artera. Artera poate fi palpate pe peretele lateral al axilei,
deasupra reliefului format de muschiul coracobrahial.
Lateral artera are raporturi cu nervii median, musculocutan si cu muscii coracobrahial
si capul scurt al bicepsului brahial. Nervul musculocutan paraseste artera pentru a perfora
muschiul coracobrahial, iar nervul median este veritabilul satelit al arterei, coborand antero-
lateral fata de artera, intre ea si marginea mediala a coracobahialului, constituind un reper
pentru legatura arterei axilare.
Ramuri colaterale:
-ramuri subscapulare
-artera toracica suprema
-artera acromio-toracica
-artera toracica laterala
-artera subscapulara
-artera circumflexa humerala anterioara
-artera circumflexa humerala posterioara
Ramurile subscapulare, variabile ca numar si dimensiuni, sunt destinate muschiului
subscapular, luand nastere din segmentul retropectoral al arterei axilare.
Artera toracica suprema sau artera toracica superioara, se desprinde de pe fata
anterioara a primului segment al arterei axilare, la marginea inferioara a muschiului
subclavicular. Este un ram inconstant, putand lipsi. Cand exista, de la origine se indreapta
anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala distribuindu-se primului intercostal, dintatului
anterior, portiunii superioare a pectoralilor si a regiunii mamare. Artera poate lua nastere si
din toraco-acromiala.
Artera toraco-acromiala sau artera acromio-toracica se desprinde in unghi drept de pe
fata anterioara a axilarei, la nivelul marginii superioare a muschiului mic pectoral. De la
origine se indreapta anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala, dupa care se imparte in patru
ramuri:
1. Ramul acromial, cel mai voluminos, se indreapta lateral sub muschiul deltoid si
vascularizeaza acest muschi si articulatiile umarului; ramul acromial ia parte la
formarea retelei arteriale acromiale
2. Ramul clavicular, ram subtire, destinat claviculei si muschiului subclavicular
3. Ramul deltoidian merge in santul delto-pectoral si se distribuie muschilor deltoid
si pectoral mare
4. Ramul pectoral sau ramurile pectoral se afla intre cei doi pectorali pe care-I
vascularizeaza, dand ramuri si pentru muschiul dintat mare
Artera subscapulara, numita si artera scapulara inferioara sau infrascapulara, reprezinta ramul
colateral cel mai voluminous al arterei axilare, care ia nastere la nivelul marginii inferioare a
muschiului subscapular, caruia ii furnizeaza cateva ramuri vasculare. Se indreapta oblic
infero-lateral si se imparte in doua ramuri:
1. Artera toraco-dorsala sau ramul medial, continua traiectul arterei subscapulare,
coboara intre dintatul anterior si dorsalul mare pe care-I vascularizeaza, dand
ramuri si pentru rotundul mare si muschii intercostali externi
2. Artera circumflexa a scapulei sau ramul lateral se angajeaza in triunghiul birondo-
tricipital si se imparte in trei ramuri:
a) Anterior, care se distribuie muschiului subscapular
b) Posterior, care se ramifica pe fata profunda a muschiului supraspinos pe care-l
vascularizeaza si se anastomozeaza cu ramul supraspinos al arterei
subscapulare
c) Descendent, care merge de-a lungul marginii laterale a scapulei, pana la
unghiul inferior al acesteia, unde se anastomozeaza cu ramul terminal al arterei
scapulare posterioare
Artera toracica laterala, numita si toracica inferioara sau mamara laterala, ia
nastere de pe fata mediala a arterei axilare, inapoia pectoralului mic. Oblica
anterior si infero-medial, artera merge pe peretele lateral al toracelui, intre marele
pectoral si dintatul anterior pana la nivelul spatiilor intercostale V-VII, unde se
termina anastomozandu-se cu arterele intercostale anterioare. Da ramuri vasculare
pentru muschii subscapular, dintat anterior, pectoralii mare si mic, intercostali si
pentru ganglionii limfatici axilari. Prin ramurile mamare laterale participa la
vascularizatia partii laterale a glandei mamare.
Artera circumflexa humerala anterioara, deseori foarte subtire si aproape
intotdeauna mai putin voluminoasa decat cea posterioara, ia nastere de pe partea
laterala a axilarie, la nivelul marginii inferioare a subscapularului. Se indreapta
orizontal si lateral, merge pe partea anterioara a colului chirurgical humeral,
postero-inferior de coracobrahial si capul scurt al bicepsului, carora le trimite
cateva ramuri si ajungand in santul intertubercular se imparte in doua ramuri: unul
ascendant si altul lateral. Ramul ascendant urca in santul intertubercular de-a
lungul tendonului capului lung al bicepsului si se termina la nivelul articulatiei
scapula-humerale. Ramul lateral sau orizontal continua traiectul arterei, merge
profund pe sub deltoid care-l vascularizeaza si se anastomozeaza cu artera
circumflexa humerala posterioara.
Anastomozele arterei axilare: sunt frecvente si constant, se stabilesc atat la
interiorul cat si la exteriorul muschilor, cat si la nivelul scapulei si humerusului.
Caile scurte sunt reprezentate mai intai de vasele subcutanate sau cutanate,
foarte fine si greu de disecat si prin anastomozele intramusculare sau de la
suprafata muschilor. Dintre acestea din urma cea mai frecventa si cea mai
voluminoasa este anastomoza semnalata de Masse si Testut, intre artera
circumflexa humerala posterioara si artera brahiala profunda. Aceasta anastomoza
se face fie in interiorul, fie la suprafata tricepsului brahial.
Caile lungi, cele mai importante sunt cele prin inosculatie. Cea mai frecventa
este cea dintre scapulara posterioara si artera circumflexa a scapulei, care se
gaseste pe fata profunda a subspinosului, in apropierea unghiului inferior al
scapulei. O a doua anastomoza prin inosculatie se stabileste intre artera scapulara
inferioara si ramul acromial al arterei toraco-acromiale, la nivelul fetei inferioare a
partii laterale a acromionului. Se mai stabilesc anastomoze prin inosculatie intre
ramurile toracice ale arterelor toracica laterala, scapulara inferioara si toraco-
acromiala cu ramurile parietale ale intercostalelor si arterei toracice interne.
Importante sunt si anastomozele ce pot fi disecate la nivelul fosei subscapulare, la
nivelul foselor supra si subspinoasa. Anastomozele intre cele trei artere scapulare
formeaza cercul arterial periscapular.
Retelele anastomotice periscapulara si pericervicala
Reteaua arteriala periscapulara
Se formeaza prin anastomoza celor 3 artere scapulare,superioara sau
suprascapulara,posterioara sau descendenta,ambele ramuri din artera subclaviculara si artera
subscapulara sau infrascapulara,ram din artera axilara.
Artera suprascapulara trece pe deasupra incizurii coracoidiene,inconjoara marginea laterala a
spinei omoplatului si infraspinos se anastomozeaza cu scapulara inferioara.
Scapulara posterioara sau descendenta coboara de-a lungul marginii mediale a
scapulei si la varful acesteia se anastomozeaza cu terminatia scapularei inferioare.La formarea
acestei retele participa si artera acromio-toracica care se anastomozeaza cu
suprascapulara.Aceasta retea anastomotica prezinta anastomoze transversal, de regula una
supraspinoasa si 2-3 infraspinoase.
In jurul colului chirurgical al humerusului intre cele 2 artere circumflexe humerale,
anterioara si respective posterioara, se formeaza o anastomoza circulara , reteaua sau cercul
arterial al colului chirurgical, la care participa si ramuri din arterele acromio-toracica, brahiala
profunda si scapulara inferioara.
Reteaua arteriala pericervicala
O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la
nivelul umarului de catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere
circumflexe humerale, retea arteriala la formarea careia participa si ramuri din artera brahiala,
brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara inferioara.
Artera brahiala
Traiect si directie
-continua artera axilara, intinzandu-se de la marginea inferioara a marelui pectoral pana in
fosa cubitala, nivel la care se bifurca in 2 ramuri terminale: unul lateral, artera radiala si
celalalt medial, artera ulnara
Raporturi
La brat:
-anterior coracobrahial(superior) si de marginea mediala a bicepsului(inferior)
-posterior capul medial al tricepsului(superior) si pe muschiul brahial(inferior)
-medial- fascia brahiala si pielea
-lateral merge pe marginea mediala a coracobrahialului, iar inferior se afla intre biceps si
brahial
Fascia brahiala si expansiunile sale formeaza pe marginea mediala a bratului o teaca
aponevrotica, numita canalul brahial, prin care trec artera brahiala cu venele sale satellite,
nervul median si numai pe o portiune a canalului, nervii ulnar si cutanat antebrahial medial
In fosa cubitala artera brahiala se afla situata in santul bicipital medial.
-anterior-expansiunea aponevrotica a bicepsului
-posterior-muschiul brahial
-medial are raport cu rotundul pronator
-lateral are raport cu tendonul muschiului biceps
Pe tot parcursul sau artera brahiala este insotita de doua vene satellite, una mediala si
cealalta laterala, legate prin anastomoze transversal.
Artera are raporturi cu patru nervi:
-nervul cutanat antebrahial medial situat antero-medial
-nervul radial situat posterior
-nervul ulnar situat medial
-nervul median situate initial lateral arterei, apoi o incruciseaza anterior si ajunge pe fata
mediala a acesteia
Ramuri colaterale
-artera brahiala profunda
-artera colaterala ulnara superioara
-artera colaterala ulnara inferioara
-ramuri musculare si artera nutritiva a humerusului, cand aceasta din urma nu isi are originea
in artera brahiala profunda
Artera brahiala profunda sau artera colaterala laterala ia nastere la marginea inferioara
a rotundului mare si se indreapta oblic infero-lateral si posterior, impreuna cu nervul radial
perforeaza septul intermuscular lateral si ajunge in santul nervului radial. Artera brahiala
profunda da urmatoarele ramuri colaterale:
1. Arterele nutritive ale humerusului
2. Ramul deltoidian, pentru muschiul deltoid si se anastomozeaza cu ramul descendent al
arterei circumflexe humerale posterioare
3. Artera colaterala mijlocie participa la formarea retelei arteriale a cotului,
anastomozandu-se cu artera recurenta radiala posterioara
4. Artera colaterala radiala se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara
participand la formarea retelei arteriale a cotului
Artera colaterala ulnara superioara traverseaza septul intermuscular medial impreuna cu
nervul ulnar si ajunge in regiunea posterioara a bratului si deasupra epicondilului medial se
anastomozeaza cu artera recurenta ulnara posterioara, ram al arterei ulnare.
Artera colaterala ulnara inferioara se imparte in doua ramuri: anterior care trece anterior
de epicondil pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara anterioara si posterior, care merge
posterior epicondilului pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara posterioara.
Ramurile musculare se distribuie muschilor biceps, coracobrahial, brahial, deltoid si
capului medial al tricepsului.
Artera nutritiva a humerusului care se angajeaza in gaura nutritiva a humerusului
Pachetele vasculo-nervoase ale bratului
La nivel brahial: artera brahiala cu cele 2 vene satelite ce flancheaza artera si nervul
median.Nervul in jumatatea superioara a bratului se gaseste lateral de artera,o incrucisaza
anterior,dispunandu-se in jumatatea inferioara a bratului medial de artera brahiala.Muschiul
satelit al PVN este bicepsul, marginea mediala a acestuia servind pentru descoperirea PVN-
ului.
Artera radiala
Traiect si directie
-ramura de bifurcatie laterala a arterei brahiale
-se intinde din fosa cubitala pana la partea profunda a fetei palmare a mainii
-initial oblica infero-lateral, apoi devine aproape vertical si coboara pana la procesul stiloid al
radiusului
-inconjoara procesul stiloid, ajunge in primul spatiu intermetacarian apoi in regiunea palmara
unde se anastomozeaza cu ramul profund al arterei ulnare, formand arcul palmar profund
Raporturi
1. La nivelul antebratului se afla in santul format lateral de brahioradial, medial de
rotund pronator si inferior de flexorul radial al carpului.
-posterior-muschii brahial si biceps, supinator, rotund pronator, flexorul superficial al
degetelor, lungul flexor al policelui si patratul pronator
-anterior este acoperita de brahioradial(superior) apoi artera devenind subfasciala parcurge
santul pulsului(cuprins intre tendoanele brahioradialului si flexorului radial al carpului, stand
pe flexorul lung al policelui si patratul pronator). Artera este insotita de doua vene satelite.
2. La nivelul gatului mainii
-sta pe ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si pe fata dorsala a scafoidului si
trapezului, ajunge in tabachera anatomica, nivel la care este situate pe fata dorsala a
trapezului. Strabate extremitatea superioara a primului spatiu intermetacarpian, ajungang pe
fata palmara a mainii.
Ramurile colaterale
-un numar mare de ramuri colaterale subtiri si scurte pentru radius, muschii invecinati si
tegumentelor regiunii laterale a antebratului. Ramurile sale colaterale principale sunt
recurenta radiala anterioara, ramul carpian palmar, ramul palmar superficial, ramul carpian
dorsal si artera principala a policelui.
Artera recurenta radiala(artera recurenta radiala anterioara) merge prin santul bicipital
lateral, delimitat medial de muschii brahial si biceps, iar lateral de muschii brahioradial, lung
extensor radial al carpului si scurt extensor radial al carpului.
Ramul carpian palmar(artera transversa anterioara a carpului) se desprinde din radiala
la marginea inferioara a patratului pronator, indreptandu-se transversal spre partea mediala
unde se anastomozeaza cu ramul similar al arterei ulnare.
Ramul carpian dorsal ia nastere in tabachera anatomica. Ea se indreapta pe fata dorsala
a mainii si se anastomozeaza cu un ram similar din artera ulnara, formand arcada dorsala a
mainii. Din aceasta arcada se desprind ramuri ascendente pentru fata posterioara a articulatiei
pumnului si descendente formand cele trei artere metacarpiene dorsale sau arterele interosoase
dorsale, corespunzatoare ultimelor trei spatii intermetacarpiene. Fiecare artera metacarpiana
dorsala se imparte in doua ramuri: arterele digitale dorsale, care se termina pe fata dorsala a
degetului corespunzator.
Artera principal a policelui sau artera dorsala a policelui merge pe fata dorsala a
primului metacarpian si se imparte in doua artere digitale: una pentru police si alta care va
merge pe marginea laterala a indexului, numita artera radiala a indexului.
Portiunea terminala a arterei radiale formeaza la nivelul regiunii palmare arcul palmar
profund prin anastomoza cu ramul palmar profund al arterei ulnare.
Artera ulnara
Traiect si directie
-ramul medial de bifurcatie al arterei brahiale
-este mai voluminoasa decat radiala
-se intinde de la fosa cubitala pana la fata palmara a mainii unde se termina anastomozandu-se
cu ramul palmar superficial al radialei, formand arcul palmar superficial
-initial oblica infero-medial pana la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a fetei mediale a
antebratului, apoi devine vertical si coboara pana la marginea inferioara a retinaculului
flexorilor, nivel la care se indreapta infero-lateral pentru a forma arcul palmar superficial.
Raporturi
1. La nivelul treimii superioare a antebratului
-anterior-rotundul pronator si flexorul superficial al degetelor
-posterior-tendonul muschiului brahial, iar sub acesta cu muschiul flexor profund al degetelor
Nervul median incruciseaza anterior artera si se plaseaza lateral de artera
2. In doua treimi inferioare ale antebratului
-posterior-flexorul profund si patratul pronator
-anterior-fascia antebrahiala profunda
Trece pe sub flexorul superficial si vine in raport cu muschiul flexor ulnar al carpului,
care este muschiul satelit al arterei si care o acopera.
3. La nivelul gatului mainii trece lateral de pisiform, pe fata anterioara a retinaculului
flexorilor.
Pe tot parcursul sau, artera ulnara este insotita de doua vene satellite, iar numai in portiunea sa
vertical de nervul ulnar, care este situat medial de artera.
Ramurile colaterale
-artera recurenta ulnara
-artera interosoasa comuna-ramul carpian palmar
-ramul carpian dorsal
-ramul palmar profund
Artera recurenta ulnara:
-se bifurca in doua ramuri anterior care se anastomozeaza cu ramul anterior al arterei
colaterale ulnare inferioare si posterior se anastomozeaza cu artera colaterala superioara a
brahialei si cu ramul posterior al colateralei inferioare, de asemenea ram colateral al arterei
brahiale
Artera interosoasa comuna se desprinde de pe fata posterioara a arterei ulnare si se
imparte in doua ramuri: anterior si posterior.
Artera interosoasa anterioara coboara vertical anterior membrane interosoase, trece pe
fata profunda a patratului pronator si se termina pe fata dorsala a gatului mainii,
anastomozanduse cu interosoasa posterioara si ramuri ascendente din arcada dorsala a
carpului. Da numeroase ramuri vecine, un ram subtire ce se alatura medial mervului median
pe care-l insoteste pana la gatul mainii, artera nervului median.
Artera interosoasa posterioara traverseaza spatiul interosos deasupra membrane
interosoase si merge intre cele doua planuri musculare ale regiunii posterioare a antebratului.
Coboara pana la nivelul gatului mainii si se anastomozeaza cu interosoasa anterioara si cu
ramuri din arcada dorsala a carpului. Da ramuri muschilor vecini si un ram mai important:
artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala posterioara care se anastomozeaza
posterior epicondilului lateral cu artera colaterala radiala a brahialei profunde.
Ramul carpian dorsal ia nastere deasupra capului ulnei si ajunge pe fata dorsala a
gatului mainii si se anastomozeaza deasupra patratului pronator cu ramul corespunzator din
artera radiala.
Ramul palmar profund patrunde in eminenta hipotenara, se indreapta lateral si se
anastomozeaza cu terminarea arterei radiale formand arcul palmar profund.
Portiunea terminal a arterei ulnare se anastomozeaza la nivelul fetei palmare a mainii
cu ramul palmar superficial al radialei, pentru a forma arcul palmar superficial.
Reteaua arteriala a cotului
Articulatia cotului este inconjurata de o bogata retea arteriala.
Cele doua ramuri ale arterei brahiale profunde, artera colaterala medie si artera
colaterala radiala, se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara(ram din radiala),
respective cu artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala posterioara(ram din
artera interosoasa posterioara) pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana laterala.
Pe fata mediala a articulatiei, artera colaterala ulnara superioara si cele doua ramuri ale
a rterei colaterale ulnare inferioare, se anastomozeaza cu cele doua ramuri, anterior si
posterior, ale arterei recurente ulnare, pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana
mediala. Cele doua retele arteriale sunt unite intre ele prin anastomoze anterioare si
posterioare, constituindu-se astfel reteaua articulara a cotului.
Pachetele vasculo-nervoase ale antebratului
La nivelul antebratului exista 5 pachete vasculo nervoase,4 anterioare si unul
posterior.
Anterior: PVN median format din nervul median, artera nervului median ram din interosoasa
anterioara si cele 2 vene satelit.Muschiul satelit este flexorul superficial al degetelor in teaca
caruia pe fata profunda se afla PVN-ul.
PVN radial format din artera radiala cu cele 2 vene satelite, nervul radial(ramul
anterior terminal senzitiv al nervului radial).Muschiul satelit este brahioradialul. In partea
inferioara a antebratului artera radiala se gaseste in santul pulsului, delimitat intre tendoanele
brahioradialului si flexorului radial al carpului, la nivelul caruia se ia pulsul.
PVN ulnar pe partea mediala a antebratului, format din artera ulnara cu cele 2 vene
satelite si nervul ulnar.Muschiul satelit fiind flexorul ulnar al carpului.
PVN interosos anterior format din artera interosoasa anterioara cu cele 2 vene satelite
si din nervul interosos, ram din nervul median.El este PVN profund care se afla pe membrana
interosoasa, intre muschii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui.
Posterior: PVN interosos posterior format din artera interosoasa posterioara cu venele satelite
si nervul interosos posterior care este ramul terminal posterior motor al nervului radial.Este
situata intre planul muscular superficial si planul muscular profund al muschilor posterior ai
antebratului.
Arcul palmar superficial
Se formeaza prin anastomoza dintre terminarea arterei ulnare cu ramul palmar
superficial al arterei radiale.
Raporturi
Arcul palmar superficial este situate imediat sub fascia palmara superficiala si
incruciseaza fata anterioara a tendoanelor flexorilor degetelor si ramurile terminale ale
nervului median si ulnar.
Ramuri colaterale
Arcul palmar superficial nu da nici un ram din partea sa concava. Din convexitate iau
nastere patru ramuri: arterele digitale palmare commune care se indreapta spre ultimele patru
degete furnizand: prima, a doua, a treia si a patra artera digitala, dinspre medial spre lateral.
Ajunsa la nivelul comisurii interdigitale fiecare artera se bifurca in doua artere digitale
palmare proprii.
Arcul palmar profund
Se formeaza prin anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul palmar
profund al arterei ulnare.
Raporturi
Arcul palmar profund este situate anterior extremitatii proximale a metacarpienelor si
a spatiilor intermetacarpiene, avand anterior tendoanele flexorilor si fascia palmara
superficiala. Arcul palmar profund descrie o curba cu concavitatea in sus, dispusa la 0,5-1 cm
deasupra celui superficial. Emite colaterale prin concavitatea sa, prin convexitate si prin fata
sa posterioara.
Din concavitatea sa emite ramuri ascendente sau articulare pentru oasele carpiene si
articulatiile lor.
Din convexitatea arcului iau nastere ramurile descendente, care sunt reprezentate de 3-
4 artere metacarpiene palmare sau artere interosoase palmare, cate una pentru ultimele trei sau
pentru toate cele patru spatii intermetacarpiene.
Ramurile posterioare sau ramurile perforante sunt trei, se anastomozeaza cu arterele
metacarpiene dorsale, ramuri ale retelei dorsale a carpului.
Reteaua limfatica a membrului superior
Membrul superior prezinta doua retele limfatice: una superficiala si alta profunda.
Fiecare retea este formata din vase limfatice si noduli limfatici. Nodulii limfatici primesc vase
limfatice aferente si de la ei pleaca vase limfatice eferente.
Reteaua limfatica superficiala
Colecteaza limfa din regiunile suprafasciale ale membrului superior. Limfaticele
superficiale isi au originea in tegumentele membrului superior, prin retele fine situate la
nivelul mainii, antebratului si bratului. Trunchiurile limfatice importante iau nastere la nivelul
tegumentului care acopera extremitatile degetelor si fata palmara a mainii. Vasele limfatice
care iau nastere din tegumentele celorlalte regiuni ale membrului superior se vor deschide in
trunchiurile principale, la diverse nivele ale traiectului lor. Retelele limfatice ale degetelor
sunt foarte bogate pe fata palmara. Vasele limfatice se indreapta spre cele doua laturi ale
degetelor, formand de fiecare parte a degetului cate 2-3 trunchiuri limfatice care urmeaza
traiectul arterelor si venelor digitale proprii. Aceste vase se indreapta apoi spre fata dorsala a
mainii unde se anastomozeaza si formeaza reteaua limfatica dorsala a mainii. Din aceasta se
formeaza la nivelul antebratului trei grupe colectoare formate de vasele limfatice superficiale,
care vor insoti venele superficiale.
1. Limfaticele din grupul medial, atasate venei bazilice, aduna limfa de la ultimele
doua sau trei degete si de la partea mediala a mainii si merg la nodulii
supracondilieni mediali.
2. Limfaticele din grupul lateral, atasate venei cefalice, cu care merg pana la nivelul
santului delto-pectoral si ajung sub clavicula, perforeaza fascia clavi-pectorala
impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii subclaviculari.
3. Limfaticele din grupul median, atasate venei mediane, sunt plasate intre primele
doua grupe si isi continua traiectul ascendant pana la nivelul bratului, unde la
marginea inferioara a marelui pectoral, strabat fascia axilara si merg la nodulii din
grupul brahial.
Nodulii limfatici superficiali
Sunt situati pe traiectul vaselor limfatice superficiale, fiind reprezentati de nodulii
limfatici cubitali sau nodulii supracondilieni mediali si nodulii santului delto-pectoral.
Nodulii limfaici cubitali sunt in numar variabil de 1-3, fiind situati in tesutul celular
subcutanat la 4-5 cm deasupa epicondilului medial, de-a lungul venei bazilice. Acesti noduli
primesc vase aferente din grupul medial al fetei dorsale a mainii. Vasele eferente ale acestor
noduli traverseaza fascia brahiala la mijlocul bratului impreuna cu vena basilica, se unesc cu
vasele limfatice profunde impreuna cu care merg spre nodulii axilari.
Nodulii limfatici ai santului delto-pectoral sunt inconstanti. Cand exista, ei se gasesc la
partea superioara a santului delto-pectoral. Numarul lor este de 1-3. Ei primesc cateva vase
limfatice superficiale laterale, satellite venei cefalice, iar vasele lor eferente perforeaza fascia
clavi-pectorala impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii axilari subclaviculari.
Reteaua limfatica profunda
Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului superior: oase, periost,
articulatii, muschi si din reteaua limfatica superficiala.
Vasele limfatice profunde sunt atasate vaselor sanguine profunde. Ele incep la nivelul
arcurilor palmare si urca la antebrat impreuna cu vasele radiale, ulnare si interosoase
anterioara si posterioara. Aceste trunchiuri limfatice urca pana la nivelul fosei cubitale, unde
contribuie la formarea canalelor limfatice care vor insoti vasele brahiale, iar acestea se
termina in grupul brahial al ganglionilor axilari.
Ganglionii limfatici profunzi
1. Ganglioni sateliti arterelor membrului superior: sunt inconstanti, cand exista, atat
dispozitia lor cat si numarul lor sunt variabile. Cel mai frecvent se pot intalni 2-3
ganglioni limfatici de-a lungul arterei brahiale si de asemenea 1-2 ganglioni limfatici
de-a lungul arterelor radiala si ulnara. Acesti ganglioni primesc vase limfatice aferente
satellite vaselor sanguine profunde, iar vasele eferente merg la ganglionii axilari.
2. Ganglionii axilari sau nodulii limfatici axilari aduna limfa din cele doua retele
limfatice, superficiala si profunda, ale membrului superior. Ei sunt situati in tesutul
celulo-adipos al axilei. Sunt variabili ca numar(15-35), ca forma si dimensiuni. Au fost
impartiti in 5 grupe: subscapular, pectoral, lateral, central, apical.
Nodulii limfatici subscapulari sunt in numar de 6-7, situati pe peretele posterior al axilei
de-a lungul vaselor scapulare inferioare. Primeste limfaticele superficiale ale jumatatii
inferioare a cefei si a partii superioare a spatelui si limfaticele fetei posterioare a umarului si a
muschilor subiacenti. Vasele aferente ale acestor ganglioni merg la ganglionii grupului
central.
Nodulii limfatici pectorali, grupul mamar sau thoracic lateral, in numar de 4-6 situati de-a
lungul vaselor toracice laterale, pot fi impartiti in doua grupuri secundare: superior, situate la
nivelul spatiilor intercostale 2-3, inaintea arterei toracice laterale, la nivelul marginii
inferioare a marelui pectoral si inferior situate la nivelul celui de-al cincilea spatiu intercostal.
Primesc limfatice din partea antero-laterala a toracelui, de la portiunea supraombilicala a
peretelui abdominal, limfaticele muschilor subiacenti, de la glanda mamara si cateva vase
limfatice care vin de la pleura parietala. Vasele aferente merg la grupul ganglionar central.
Nodulii limfatici laterali sau grupul brahial sunt in numar de 4-5, situati pe peretele lateral
al axilei, de-a lungul fetei mediale a pachetului vascular. Primeste vase limfatice superficiale
si profunde ale membrului superior, cu exceptia limfaticelor satellite venei cefalice care se
termina in ganglionii din santul delto-pectoral si mai ales in ganglionii subclaviculari. Vasele
eferente se termina in ganglionii centrali cat si in cei subclaviculari.
Nodulii limfatici centrali sau intermediari sunt in numar de 3-5 fiind situati in portiunea
mijlocie a axilei, cuprinsi in curb ape care o descrie vena toracica laterala la varsarea sa in
vena axilara. Acesti noduli primesc limfa de la cele trei grupe ganglionare descrise anterior.
Nodulii limfatici apicali sau grupul subclavicular sunt in numar de 5-12, fiind situati in
varful axilei pe fata mediala a venei axilare, corespunzand primelor doua coaste, imediat sub
clavicula. Acesti noduli primesc vase eferente de la grupul central, dar si direct de la celelalte
grupe axilare. Primesc vase limfatice superficiale care vin cu vena cefalica si inconstant pot
primi cateva vase limfatice care vin de la mamela. Vasele eferente se reunesc in 1-3 trunghiuri
care trec intre vena subclaviculara si muschiul subclavicular, patrund in fosa supraclaviculara
si se varsa in marea vena limfatica la dreapta si in ductul toracic la stanga.
Venele profunde ale membrului superior
Venele profunde insotesc arterele. Ele sunt in numar de doua pentru fiecare artera si au
acelasi nume cu artera corespunzatoare. Numai artera axilara este insotita de o singura vena,
Cele doua vene care insotesc artera sunt unite intre ele din loc in loc prin scurte
anastomoze transversal.
Venele metacarpiene palmare- venele situate pe fata palmara a mainii si continua
venele interdigitale si se varsa in arcul venos palmar profund
Venele digitale palmare insotesc arterele digitale palmare commune si se varsa ina
rcul venos palmar superficial.
Arcul venos palmar profund dreneaza sangele in venele radiale si ulnare, care
insotesc arterele omonime. Prin unirea venelor radiale si ulnare la nivell fosei cubitale se
formeaza venele brahiale, care insotesc artera brahiala. La nivelul marginii inferioare a
subscapularului venele brahiale se unesc si constituie vena axilara, la formarea careia
participa uneori si vena basilica, care de regula se varsa in una din venele brahiale.
Vena axilara in partea interioara se afla situate medial de artera axilara, apoi
inconjoara usor artera situandu-se antero-medial fata de artera.
Formarea plexului brahial
-se formeaza prin anastomoza ramurilor anterioare ai ultimilor patru nervi rahidieni
cervicali(C5-C8) si ramul anterior al lui T1
-pot participa uneori C4 si T2
-ramul anterior al lui C5 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui C6 formand trunchiul
superior
-ramul anterior al lui C7 ramane independent si formeaza trunchiul mijlociu
-ramul anterior al lui C8 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui T1 si formeaza trunchiul
inferior
-fiecare trunchi se imparte in doua ramuri, anterioara, posterioara
-ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc formand fasciculul posterior. Acest
fascicul este format din nervul radial si axillar
-ramurile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu formeaza fasciculul lateral. Este
format din nervul musculocutan si radacina laterala a nervului median
-ramul anterior al trunchiului inferior formeaza singur fasciculul medial din care fac parte:
radacina mediala a nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat antebrahial medial, nervul
cutanat brahial medial.
Ramurile colaterale ale plexului brahial
-sunt ramuri anterioare si posterioare
Ramurile anterioare:
-nervul pectoral lateral(al pectoralului mare) trece anterior arterei si venei axilare, perforeaza
fascia clavi-pectorala si ajunge pe fata profunda a pectoralului mare
-nervul pectoral medial(al pectoraului mic) se bifurca intr-un ram muscular pentru pectoralul
mic si un ram anastomotic care participa la formarea ansei pectoralilor
-nervul subclavicular care are doua ramuri: prima se anastomozeaza cu frenicul, a doua se
termina in portiunea mijlocie a muschiului subclavicular
Ramurile posterioare:
-nervul dorsal al scapulei(muschiul ridicator al scapulei, romboid mare si mic)
-nervul toracic lung(muschiul dintat anterior)
-nervul suprascapular(muschiul supra si subspinos, da ram pentru articulatia scapula-
humerala)
-nervul superior al suprascapularului
-nervul inferior al suprascapularului
-nervul toraco-dorsal(muschiul dorsal mare)
-nervul rotundului mare(muschiul rotund mare)
Nervul axillar
Origine:
-in fasciculul posterior(C5-C6), se termina la nivelul umarului
Traiect si rapoarte:
-la origine nervul se gaseste lateral de radial, posterior de artera axilara si anterior muschiului
subscapular, apoi merge infero-lateral, strabate patrulaterul bicipito-humero-tricipital,
inconjoara orizontal colul chirurgical al humerusului dinspre posterior spre anterior si ajunge
pe fata profunda a deltoidului unde se termina
Ramuri colaterale:
-ramuri articulare- pentru partea antero-inferioara a articulatiei umarului
-ramuri musculare- pentru muschiul subscapular si rotund mic
-nerv cutanat brahial lateral superior(nerv cutanat al umarului) pentru tegumentele portiunii
postero-laterale a umarului si supero-laterale a bratului
Ramuri terminale:
-ram muscular pentru articulatia umarului, inerveaza muschiul deltoid
Nervul radial
Origine:
-fibrele sale provin din C6-D1
Traiect:
-traverseaza partea inferioara a fosei axilare, ajunge la brat, trece in santul nervului radial al
humerusului, apoi in santul bicipital lateral, pana in vecinatatea interliniului articular, unde se
imparte in ramurile sale terminale
Raporturi:
-in fosa axilara-nervul este situat posterior PVN-ului, avand lateral nervul axillar
-posterior nervului se afla muschiul subscapular, dorsal mare si rotund mare
-la brat- are un traiect oblic infero-posterior si lateral, trece prin fapta humero-tricipitala, trece
pe fata posterioara a humerusului si ajunge pe fata anterioara deasupra epicondilului lateral.
Ramuri colaterale:
-nerv cutanat brahial posterior(ram cutanat medial) pentru tegumentele regiunii postero-
mediale a bratului
-nerv cutanat brahial latero-inferior inerveaza tegumentele portiunii inferioare a fetei laterale a
bratului
-ramuri musculare pentru: triceps brahial, anconeu, brahio-radial, lung extensor radial al
carpului si portiunea laterala a nervului brahial
-nerv cutanat posterior al antebratului(ram cutanat lateral) pentru tegumentele din partea
mijlocie a regiunii posterioare a antebratului
-nerv subscapular si nerv toracodorsal
Ramuri terminale:
Ramurile superficiale(anterioare) sensitive:
-perforeaza fascia, da ram communicant ulnar si se termina cu 3 nervi digitali dorsali, din care
vor lua nastere 5 nervi digitali dorsali proprii: primul nerv digital dorsal comun sau lateral
formeaza nervul digital propriu dorsal lateral al policelui si da si un filet, al doilea nerv digital
dorsal comun sau mijlociu se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al policelui si nerv
digital propriu dorsal lateral al primei falange, al treilea nerv digital dorsal comun sau medial
se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al indexului si nerv digital dorsal propriu
lateral al mediusului.
Ramurile profunde(posterioare) motorii:
-da un ram pentru scurtul extensor radial al carpului
-traverseaza muschiul supinator si ajunge pe fata posterioara a antebratului luand numele de
nerv interosos antebrahial dorsal dand ram pentru: extensorul degetelor, extensorul degetului
mic, extensorul ulnar al carpului, lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui,
lungul extensor al policelui si extensorul indexului
Nervii cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial
Nervul cutanat antebrahial medial
Origine:
-in fasciculul medial C8-D1 deasupra originii nervului ulnar
Traiect si rapoarte:
-nu coboara medial fata de artera axilara, dispunandu-se progresiv anterior acesteia si anterior
de vena axilara
-la brat nervul coboara anterior venei brahiale mediale, spre mijlocul bratului, nervul
traverseaza fascia brahiala devenind superficial, merge cu vena basilica pana in fosa cubitala,
impartindu-se in cele doua ramuri terminale ale sale
Ramuri colaterale:
-se desprind din partea inferioara a axilei si se vor distribui tegumentelor regiunii antero-
mediale a bratului
Ramuri terminale:
-ramul anterior-inerveaza ½ mediala a tegumentelor fetei anterioare a antebratului
-ramul ulnar(posterior)-se ramifica la nivelul tegumentului marginii 1/3 mediale a fetei
posterioare a antebratului
Nervul cutanat brahial medial
Origine:
-in fasciculul medial(D1), deasupra nervului cutanat antebrahial medial
Traiect si rapoarte:
-la origine nervul se afla medial de nervul cutanat antebrahial medial si de artera axilara, apoi
merge infero-medial; incruciseaza fata anterioara a venei axilare, coborand medial de ea
-la partea inferioara a axilei se anastomozeaza, apoi strabate fascia brahiala la partea
superioara a bratului si devine superficial, coborand pe fata mediala a bratului pana la nivelul
epicondilului medial
Ramuri colaterale si terminale:
-se distribuie portiunii inferioare a axilei si mediale a bratului
Nervul musculocutan
Origine:
-in fasciculul lateral al plexului brahial, lateral de artera axilara
Traiect:
-traverseaza portiunea mijlocie a coracobrahialului, se plaseaza intre muschii biceps anterior
si brahial posterior, coboara intre cei doi pana in fosa cubitala, iar la nivelul santului bicipital
lateral traverseaza fascia si devine superficial, impartit in doua ramuri terminale
Ramuri colaterale:
-nerv diafizar al humerusului
-ram vascular pentru partea distala a arterei axilara si brahiala
-ram muscular pentru coracobrahial, biceps si brahial
Ramuri terminale:
-dupa ce devine superficial, ia denumirea de nerv cutanat antebrahial lateral care se imparte in
doua ramuri, unul anterior ce inerveaza tegumentele regiunii anterolaterale a antebratului,
unul posterior ce inerveaza tegumentele regiunii posterolaterale a antebratului
Nervul ulnar in axila, la brat, cot si antebrat
Origine:
-in fasciculul medial al plexului brahial
Traiect si rapoarte:
-in fosa axilara este situate profund in interstitial dintre artera si vena axilara
-la brat superior merge pe fata postero-mediala a vaselor brahiale, lateral de care se afla
nervul median. Spre partea mijlocie a bratului, nervul ulnar cu colaterala ulnara superioara a
brahialei si cele 2 vene satelite perforeaza septul intermusculae medial si ajung pe fata
posterioara a bratului
-la nivelul regiunii posterioare a cotului, nervul trece in santul nervului ulnar
-la nivelul antebratului: situate posterior la nivelul cotului redevine anterior la nivelul 1/3
superioare a antebratului, coborand aproape vertical pana la pisiform
Ramuri colaterale:
-la brat nu da ram colaterale
-ram articular pentru partea poster-mediala a articulatiei cotului
-ram muscular pentru flexorul ulnar al carpului si celor 2 fascicule mediale ale flexorului
profund al degetelor
-ram vaascular pentru artera ulnara
Nervul ulnar la pumn si mana
-la nivelul gatului mainii este insotit lateral de vasele ulnare, ramane relatv superficial, iesind
din canalul carpian se imparte in cele doua ramuri ale sale terminale
Ramuri colaterale:
-ramul dorsal al nervului ulnar se imparte in trei nervi digitali dorsali la nivelul fetei dorsale a
mainii
-primul nerv digital dorsal formeaza nervul digital dorsal propriu medial al degetului mic
-al doilea nerv digital dorsal se imparte in colateral dorsal lateral al degetului mic si colateral
dorsal medial pentru prima falanga a inelarului
-al treilea nerv digital dorsal se imparte in doua ramuri colaterale dorsale: lateral al inelarului
si medial al mediusului, numai la nivelul primei falange
Ramuri terminale:
-se imparte inferior si lateral de pisiform in doua ramuri terminale: superficial si profund
-ramul superficial coboara anterior de eminenta hipotenara acoperit de fascia pe care o
strabate si se distribuie muschiului palmar scurt, impartit in: nerv digital palmar comun
medial care formeaza nervul digital palmar medial propriu, nerv digital palmar lateral propriu
care se imparte in doi nervi digitali palmari proprii, lateral al inelarului si medial al degetului
mic
-ramul profund insoteste ramul profund palmar al arterei ulnare, se termina prin trei filete
nervoase care se vor distribui: adductorului policelui, primilor interososi palmari si dorsali,
fasciculului profund al scurtului flexor al policelui
Nervul median in axila, la brat, cot si antebrat
In fosa axilara nervul median este situate antero-lateral fata de artera axilara. Lateral
are raport cu nervul musculocutan si muschiul coracobrahial, care este muschiul satelit al
nervului. Medial vine in raport cu nervii ulnar, cutanat antebrahial medial si cutanat brahial
medial. Anterior nervului median se gasesc muschii pectoral mic si mare, cu fasciile anexate
lor. Posterior vine in raport cu nervu radial si muschiul subscapular, iar mai jos de acesta, cu
dorsalul mare si rotundul mare.
La brat coboara in teaca aponevrotica a PVN al bratului, numita canalul brahial.
Acesta este format anterior si lateral de fasciile muschilor coracobrahial si biceps, posterior de
fascia brahialului, iar anterior si medial de fascia brahiala. In acest canal brahial se afla si
nervii ulnar si cutanat antebrahial medial. Nervul median situate lateral fata de artera brahiala
in partea superioara a bratului, incruciseaza artera brahiala pe fata sa anterioara, sub forma
unui X alungit, situandu-se in partea inferioara a bratului medial fata de artera.
In fosa cubitala nervul este de asemenea situate medial de vasele brahiale, de care
este despartit printr-un spatiu triunghiular cu varful superior, vasele indreptandu-se spre
mijlocul fosei cubitale, in timp ce nervul median ramane vertical, coborand spre fata
anterioara a epicondilului medial, fiind acoperit de expansiunea aponevrotica a bicepsului si
stand pe brahial. In continuare nervul trece printer doua capete ale insertiei proximale ale
rotundului pronator, coronoidian si epicondilian medial, fasciculul coronoidian despartindu-l
de vase brahiale. Se angajeaza apoi pe sub arcada fibroasa a flexorului superficial al
degetelor, nivel la care incruciseaza artera ulnar ape fata anterioara a acesteia si ajunge pe
linia mediana a antebratului.
La antebrat nervul coboara exact pe mijlocul fetei anterioare a antebratului,
justificandu-se astfel numele. In traiectul sau la antebrat, nervul se afla situate pe fata
profunda a flexorului superficial, chiar in teaca acestuia, avand posterior interstitial dintre
muschii flexor profund al degetelor si flexorul lung al policelui. Artera interosoasa anterior ii
trimite un ram colateral subtire care-l va insoti pana la gatul mainii, artera nervului median.
Nervul median in canalul carpian si mana
La nivelul fetei anterioare a pumnului se angajeaza in canalul carpian, trecand peste
retinaculul flexorilor. La iesirea din canal, se imparte in ramurile sale terminale.
-la nivelul fetei palmare da nastere la trei nervi digitali pamari comuni. Acestia se impart in:
primul nerv digital palmar comun: are un ram tenarian pentru muschiul scurt abductor si
opozantul policelui, al doilea ram care formeaza nervul digital prorpiu lateral al policelui, al
treilea ram care formeaza nervii digitali proprii medial al policelui si lateral al indexului
-al doilea nerv digital palmar comun: nervi digitali palmari proprii medial al indexului si
lateral al mediusului
-al treilea se imparte in nerv digital propriu medial al mediusului si lateral al radiusului
Inervatia senzitiva a membrului superior
Umarul:
-partea anterioara si postero-superioara-ramuri cutanate din plexul cervical
-partea postero-inferioara si postero-laterala-nervul axillar
Bratul:
-in partea mijlocie a fetei anterioare-nervul cutanat antebrahial medial
-posterior-nervul radial
-lateral-nervul axillar
-medial-nervul cutanat brahial medial
Antebratul:
-antero-medial-nervul cutanat antebrahial medial
-antero-lateral-nervul musculocutan
-posterior: medial-nervul cutanat antebrahial medial, lateral-nervul musculocutan, in
portiunea mijlocie-nervul radial
Mana:
-fata palmara:lateral-nervul median, mediala-nervul ulnar
-la nivelul eminentei tenare se adauga si filete din musculocutan si ramul tenarian al radialului
-fata dorsala-nervii unlar, radial si median

Venele superficiale ale membrului superior


Se pot grupa in trei sectoare: venele degetelor si ale mainii, venele antebratului si ale
fosei cubitale si venele bratului.
1. Venele superficiale ale degetelor si mainii: sunt foarte dezvoltate pe fata dorsala, in
timp ce pe fata palmara sunt reprezentate printr-o retea de mici venule, venele digitale
palmare, care vor forma arcul venos palmar superficial. Reteaua venoasa superficiala a
fetei palmare a mainii se varsa in reteaua venoasa dorsala a degetelor si mainii.
Venele fetei dorsale a degetelor incep printr-o retea venoasa subunghiala, din care se
formeaza vena periunghiala. Din venele periunghiale se formeaza venele digitale
dorsale, apoi se unesc intre ele si formeaza “arcada venoasa digitala” din care iau
nastere trei vene metacarpiene dorsale sau vene interosoase superficiale. Prin
anastomoza acestor vene se formeaza reteaua venoasa dorsala a mainii.
Reteaua venoasa dorsala superficiala a degetului mic formeaza vena salvatela a
degetului mic si se anastomozeaza cu portiunea mediala a retelei venoase dorsale a mainii
formand vena basilica a antebratului.
Din portiunea mijlocie a retelei venoase dorsale a mainii se formeaza vena mediana a
antebratului.
2. Venele superficiale ale antebratului si fosei cubitale: din reteaua venoasa dorsala a
mainii iau nastere trei trunchiuri venoase principale, care vor colecta venele
antebratului: vena mediana, vena basilica si vena cefalica.
Vena mediana a antebratului urca oblic supero-medial pe fata anterioara a antebratului
si la nivelul portiunii mijlocii a fosei cubitale se imparte in doua ramuri: unul-vena
mediana basilica care merge in santul bicipital medial si altul lateral-vena mediana
cefalica care va merge prin santul bicipital lateral.
Vena cefalica vine de pe fata posterioara a antebratului, incruciseaza marginea sa
laterala, aproximativ la nivelul limitei inferioare a fosei cubitale si se anastomozeaza cu vena
mediana cefalica.
Venele basilica, mediana basilica, mediana cefalica si cefalica formeaza impreuna la
nivelul fosei cubitale “M-ul venos al lui Poirier”. La acest nivel, venele superficiale fiind usor
abordabile se practica injectiile intravenoase, recoltarile de sange si perfuziile, in special la
nivelul venei mediane bazilice care este cea mai voluminoasa.
3. Venele superficiale ale bratului: basilica si cefalica
Vena basilica urca de-a lungul marginii mediale a bicepsului, traverseaza fascia
brahiala, devine profunda si se varsa in una din cele doua vene brahiale. Uneori se poate varsa
in vena axilara. Vena este insotita de nervul cuanat medial antebrahial.
Vena cefalica urca pe marginea laterala a bicepsului, traverseaza fascia brahiala, urca
in santul delto-pectoral pana sub clavicula. Vena cefalica formeaza crosa venei cefalice,
strabate fascia clavi-pectorala si se varsa in vena axilara, aproape de terminarea acesteia. In
crosa sa se deschid venele toraco-acromiale.

Subiectul 18. Articulaţia scapulo-humerală.

.Articulatia scapulo-humerala(a umarului=sferoidala=enartroza)


-suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral avand forma de 1/3 de sfera, fiind
acoperit de cartilaj hialin si cavitatea glenoida avand forma ovalara, fiind acoperita de cartilaj
hialin.
-capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida rezultand forma
acomodatoare care mareste cavitatea de receptive, labrumul glenoidal care este un inel fibro-
cartilaginos ce se insera pe conturul cavitatii glenoide
-capsula articulara este un manson fibros cu o mare laxitate ce se insera pe portiunea
periferica a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand liberi cei doi
tuberculi
Ligamentele:
a)coraco-humeral: are aspect de Y cu varful la coracoid de unde se indreapta transversal,
lateral, terminandu-se prin doua fascicule pe tuberculul mare si mic
b)humeral transvers al lui Brodie: tendonul lung al bicepsului iese din articulatia scapula-
humerala si se angajeaza in santul intertubercular(bicipital). Acest sant este transformat intr-
un canal osteo-fibros de catre tractusuri fibroase subtiri.
c)ligamentele gleno-humerale: cel superior este alipit fasciculului trohinian al ligamentului
coraco-humeral; cel mijlociu se afla deasupra cavitatii glenoide, iar cel inferior se afla
dedesubtul cavitatii glenoide
-este o articulatie poliaxiala reprezentand cea mai mobile sferoidala a corpului uman realizand
miscari de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie mediala si laterala, circumductie

Subiectul 19. Articulaţia cotului.


Articulatia cotului:suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica
-este formata din 3 articulatii: humero-ulnara(trohleartroza), humero-radiala(elipsoida), radio-
ulnara proximala(trohoida)
-din punct de vedere fiziologic se intalnesc articulatia humero-antebrahiala in care se executa
miscari de flexie-extensie si articulatia radio-ulnara in care se executa miscari de pronatie-
supinatie
-suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt humerala(trohleea, capitulul, santul
capitulo-trohlean), ulna(incizura trohleara), radiusul(foseta capului radial)
VASCULARIZATIA provine din arcul arterial al cotului si din ramuri articulare desprinse
direct din artera brahiala.
INERVATIA COTULUI este asigurata de nervii median,ulnar si radial.
BIODINAMICA
Articulaţia cotului este o structură complexă, care oferă o funcţie importantă ca factor
mecanic de legătura al membrului superior, între umăr pe de o parte, şi încheietura mâinii de
partea
cealaltă. Structura cotului reflectă o balanţă între necesităţile funcţionale pentru poziţionarea
spaţială a mâinii şi nevoia unei stabilităţi suficiente care să permită manipularea de obiecte
grele, aruncarea sau ridicarea de greutăţi.
Articulatia cotului:capsula si ligamente
-capsula articulara este intarita de 4 ligamente: anterior, posterior, colateral ulnar si colateral
radial
-ligamentul anterior se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la fata anterioara a
epicondilului lateral
-ligamentul posterior cuprinde 3 planuri:
a)fasciculele profunde humero-olecraniene verticale ce se intind de la partea superioara a
fosetei la olecran
b)fasciculele humero-humerale ce se intind de la o margine la alta a fosetei olecraniene
c)fasciculele olecraniene oblice ce se intind de la marginile laterale ale fosei olecraniene la
marginile corespunzatoare ale olecranului
Ligamentul colateral ulnar este cel mai puternic ligament fiind format din 4 fascicule:
a)anterior ce se intinde de la partea anterioara a epicondilului medial la partea anterioara a
marginii mediale a procesului coronoidian
b)mijlociu
c)posterior(ligamentul lui Bardinet) are forma de evantai cu varful pe epicondilul medial si
baza pe marginea anterioara a fetei mediale a olecranului
d)ligamentul lui Cooper se intinde de la partea mediala a olecranului la cea mediala a
coronoidei
Ligamentul colateral radial se intinde de pe epicondilul lateral la marginea anterioara a
fetei mediale a marii cavitati sigmoide

Subiectul 20. Articulaţia pumnului.


Articulatia radio-carpiana:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica

Face parte din articulaţiile elipsoidale. Uneşte radiusul cu rândul proximal al carpului.
Ulna nu participă, fiind separată de oasele carpului prin discul articular al articulaţiei
radioulnare distale.
SUPRAFEŢELE ARTICULARE
La nivelul antebratului este o cavitate de receptie numita si cavitatea glenoida a
antebratului,format din 2/3 laterale de epifiza distala a radiusului,iar in treimea mediala de
ligamentul triunghiular.Suprafata radiala este triunghiulara,cu varful pe procesul stiloid
radial.Este impartita de catre o creasta atero-posterioara,care corespunde interliniului articular
scafo-lunar in 2 suprafete:laterala si mediala care se va articula cu semilunarulEste acoperita
de cartilaj hialin.Suprafata carpiana este reprezentata din suprafetele articulare superioare ale
scafoidului,semilunarului si piramidalului.Cele 3 oase formeaza condilul carpian acoperit de
cartilaj hialin.
VASCULARIZATIA este asigurata de arterele interosoase anterioara si posterioara
sin din ramurile carpiene ale arterelor ulnara si radiala.
INERVATIA provine din nervii interososi anterior si posterior,precum si prin fibre ale
nervilor median si ulnar.
BIODINAMICA
Articulatia este sediul miscrilor mainii pe antebrat,dar aceste miscari de
flexie,extensie,lateralitate,circumductie si rotatie nu se produc numai in articulatia radio-
carpiana ci la aceste miscari participa si articulatia medio-carpiana si de aceea miscrile vor fi
descrise in ansamblul articulatiilor mainii.

Articulatia radio-carpiana
1.capsula articulară – stratul fibros se inseră în sus la periferia suprafeţei
articulare radiale şi a discului articular, iar în jos, pe periferia eliposidului
carpian la limita cartilajului articular al oaselor carpiene; stratul sinovial îl
tapeteazp pe cel fibros şi se termină la nivelul cartilajului articular care acoperă
suprafeţele artoculare;
2.lig. Palmare- au forma literei „v”, sunt formate din:
o lig. Radiocarpian- se inseră în partea superioară pe marginea ant a
suprafeţei articulare radiale şi a procesului stiloid radial, iar în partea inf
fibrele sale se îndreaptă unele spre semilunar iar altele spre osul capitat;
o lig. Ulnocarpian- se inseră pe marginea ant a discului articular şi a
fosetei ce separă capul de procesul stilod ulnar, apoi fibrele merg spre
semilunar, piramidal şi osul capitat.
3.lig. Radiocarpian dorsal- se inseră în partea sup pe marginea post a feţei
articulare radiale, iar pe partea inf pe faţa post a osului piramudal;
4.lig. Colateral radial al carpului – se inseră pe vârful procesului stiloid al
radiusului şi pe scafoid;
lig. Colateral ulnar al carpului- se inseră pe procesul stiloid al ulnei, piramidal şi pisiform

Subiectul 21. Anatomia topografică şi clinică a membrului


superior.
Regiunea deltoidiana
-corespunde muschiului deltoid avand forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos,
prezentandu-se ca o proeminenta rotunjita caracteristica
Limite:
-proximal: clavicula, acromion
-distal: un plan ce trece dedesbul insertiei muschiului pectoral mare
-anterior: marginea anterioara a deltoidului ce corespunde santului deltopectoral
-posterior: marginea posterioara a deltoidului sau o linie conventionala ce uneste unghiul
acromionului cu tuberozitatea deltoidiana a humerusului
Stratigrafic(superficial->profund):
-tegument fin si mobil
-tesutul subcutanat ce prezinta tesut adipos; ramurile arteriale reprezentate de arterele
superficiale din artera toraco-acromiala si circumflexa humerala posterioara. Venele
superficiale sunt tributate venei cefalice. Limfaticele dreneaza la grupul subscapular.
Ramurile nervoase= nervii supraclaviculari si nervut cutanat brahial
-fascia deltoidiana
-planul profund cuprinde stratul muscular reprezentat de muschiul deltoid, arterele
circumflexe subhumerale anterioara si posterioara, nervul axillar ce va inerva muschiul
deltoid
Tesutul contine o bursa seroasa ce ofera mobilitate muschiului deltoid.
-stratul tendinos ce cuprinde tendoanele muschilor supraspinos, subspinos, capul lung al
bicepsului brahial
-planul articular:articulatia umarului si articulatia acromio-claviculara
Importanta acestei regiuni-fiind o regiune proeminenta e expusa frecvent
traumatismelor ce pot interesa elementele osteo-articulare sub forma luxatiei scapula-
humerale si a fracturilor de col chirurgical al humerusului. Ambele produc modificari ale
formei regiunii=umar in epolet. In fractura de col chirurgical poate fi interesat nervul axillar
producand atrofia muschiului deltoid.
.Regiunea scapulara
Limite:
-proximal-marginea superioara a scapulei
-distal: marginea inferioara a rotundului mare
-medial-marginea mediala a scapulei
-lateral-linia ce uneste unghiul acromonului cu tuberozitatea deltoidiana
Stratigrafic:
-tegument mobil pe planul subiacent
-planul subcutanat mai redus reprezentat de fascia cervicala superficiala, elementele vasculo-
nervoase sunt: artera toraco-acromiala, circumflexa posterioara, venele superficiale sunt
tributare venei cefalice, limfaticele dreneaza la grupul subscapular, ramurile nervoase: nervii
supraclaviculari si nervul cutanat brahial
-planul profund reprezentat de muschii din fosa supra si subspinoasa
Fosa supraspinoasa: superficial-muschiul trapez, profund-muschiul supraspinos
Fosa infraspinoasa: superficial- fasciculul superficial al trapezului, marele dorsal, fasciculul
posterior al deltoidului; profund muschii infraspinosi, rotundul mare si rotundul mic
.Regiunea axilara: peretii anterior si posterior
Peretele anterior:
-tegument
-plan subcutanat ce cuprinde m. plastima, ramuri nervoase din plexul brahial si nervul
subclavicular
-planul superficial-muschiul pectoral mare invelit pe ambele parti de fascia pectoral
-planul profund-format din muschii subclaviculari si pectoral mare, cu fascia muschilor
subclaviculari. De pe aceasta fascie se desprind 2 foite ce cuprind intr-o teaca muschiul
pectoral mic si nervul fasciei clavipectorala. La marginea inferioara a muschiului pectoral mic
cele 2 foite se unesc si se continua cu ligamentul suspensor al axilei ce se termina pe fascia
axilara. Intre cele doua foite se creeaza un spatiu ce cuprinde ramuri ale arterei toraco-
acromiala si nervii pectoral medial si lateral.
Peretele posterior:
-format de fosa subscapulara in cea mai mare parte. E dublata de muschiul subscapular, iar in
partea inferioara de rotundul mic, rotundul mare si marele dorsal
.Regiunea axilara: peretii medial, lateral, varful si baza
Peretele medial:
-format de peretele lateral al toracelui cu regiunea costala ce cuprinde muschii intercostali
acoperiti de dintatul anterior
Peretele lateral:
-reprezentat de fata mediala a arterei scapula-humerale si de fata antero-mediala a
humerusului, acoperita de tendoanele muschilor biceps brahial si coracobrahial
Baza axilei:
-e superficiala, in pozitia de abductie a bratului se prezinta ca o suprafata concava=fosa
axilara; iar in adductie=sant
Limitele bazei:
-anterior-marginea inferioara a pectoralului mare
-posterior-marginea inferioara a muschiului dorsal mare si rotund mare
-medial si lateral- o linie conventionala sagitala ce uneste marginea inferioara a muschiului
pectoral mare si dorsal mare
Stratigrafia:
-tegument aderent de planurile subiacente
-planul subcutanat cu trabecule ce delimiteaza loje cu grasime
-planul fascial-fascia axilara pe care se insera ligamentul suspensor al axilei
Varful axilei:
-reprezentat de un orificiu delimitat de clavicula si marginea superioara a scapulei prin care
axial comunica cu loja supraclaviculara. Pe aici trec artera subclaviculara, vena subclaviculara
si plexul brahial.
.Regiunea brahiala anterioara
-tegument
-tesut subcutanat: vene cefalica si basilica, nerv cutanat medial al bratului si al antebratului
-fascia brahiala de pe care se desprind 2 septuri intermusculare medial si lateral ce se prind pe
marginile corespunzatoare ale diafizei humerale
-plan muscular: muschiul biceps brahial, coracobrahial, brahial si in partea inferioara se afla
insertia proximala a brahioradialului
Elementele vasculo-nervoase:
-artera brahiala, cele 2 vene satelite, nervul median situate initial lateral fata de artera, o
incruciseaza in portiunea mijlocie si se aseza apoi median
-nervul ulnar care in jumatatea distala va trece posterior
-nervul musculocutan ce va perfora coracobrahialul
-nervul radial care patrunde anterior in treimea mijlocie a bratului
Importanta: masurarea tensiunii arteriale
.Regiunea brahiala posterioara
-tegument
-tesut subcutanat-nerv cutanat brahial lateral, posterior si medial
-fascia brahiala
-plan profund-muschiul triceps brahial cu cele trei capete(lung, lateral si medial)
Elementele vasculo-nervoase profunde: nervul radial, artera brahiala profunda si 2
vene omonime situate in santul nervului radial.
.Regiunea cubitala anterioara
-tegument
-plan subcutanat: in care se evidentiaza reteaua vasculara venoasa reprezentata de venele
mediocefalice, mediobazilica, vena basilica, vena cefalica, vena mediana ce formeaza M-ul
venos al lui Poirier
-stratul fascial e reprezentat de fascia cotului, continuarea fasciei brahiale
-planul profund are trei grupe:
-medial: tendoanele flexorilor muschilor epicondilieni medial reprezentati de rotund pronator,
flexor radial al carpului, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor, flexor profund
al degetelor, palmar lung
-mijlociu: biceps brahial, brahial
-lateral: muschii epicondilieni laterali, brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt
extensor radial al carpului, supinator
Elementele vasculo-nervoase sunt reprezentate de artera brahiala ce trece prin santul
bicipital medial si se imparte in artera radiala si ulnara. Nervii: median, radial.
Importanta: injectii intravenoase, punctii pentru recoltarea sangelui
Regiunea cubitala posterioara
-tegument
-tesut subcutanat ce cuprinde o bursa seroasa subcutanata, ramuri din nervul radial,
musculocutan si din cutanatul medial al antebratului
-planul profund-3 grupe musculare
-mijlocie: insertia tricepsului brahial
-lateral: al extensorilor: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, ulnar al carpului,
anconeu, supinator
-medial: capul ulnar al muschiului flexor ulnar al carpului-prin tendonul lui de origine trec
nervul ulnar asezat pe fata posterioara a epicondilului medial al humerusului. Aici se afla
reteaua arterial a cotului reprezentata de colateralele mediala si laterala din brahiala profunda,
recurenta radiala si interosoasa din ulnara cu cele doua colaterale ulnare din brahiala+
recurente ulnare
Importanta regiunii: olecranul poate fi implicat in fracture, luxatii ce pot interesa nervul ulnar
.Regiunea antebrahiala anterioara
-tegument
-plan subcutanat ce contine urmatoarele elemente vasculo-nervoase: vena cefalica, basilica,
mediana, nervii superficiali reprezentati de ramuri din musculocutan in partea laterala si din
cutanatul median al antebratului in partea mediana; fascia: 2 septuri musculare ce vor separa
lojele musculare anterioara si posterioara
-plan profund: 2 grupe musculare: lateral si anterior prorpiu-zis. Cel lateral e format din trei
muschi suprapusi: brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al
carpului. Grupa anterioara propriu-zisa are 4 straturi musculare:
-primul start: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
-stratul 2: flexor superficial al degetelor
-stratul 3: flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor
-stratul 4: patrat pronator
Elementele vasculo-nervoase: 4 pachete:
-pachet median: situate in axul antebratului intre planul 2 si 3 muscular. E reprezentat de
nervul median si artera interosoasa anterioara
-pachet radial: situate in grosimea muschiului brahioradial, e reprezentat de ramul anterior al
nervului radial+artera radiala cu 2 vene omonime
-pachetul ulnar: in grosimea flexorului ulnar al carpului, e reprezentat de nervul ulnar, artera
ulnara si 2 vene omonime
-pachetul interosos anterior: reprezentat de nervul interosos si artera interosoasa anterioara; e
cel mai profund pe membrane interosoasa
Regiunea antebrahiala posterioara
-tegument
-planul subcutanat ce curpinde vene superficiale reprezentate de anastomoze intre venele
cefalica si basilica; nervi superficiali reprezentati de ramuri cutanate din cutanatul lateral al
antebratului, cutanatul median
-fascia antebrahiala
-planul profund care curpinde doua planuri musculare:
-superficial: muschii epicondilieni, extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul
ulnar al carpului
-profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui,
extensorul indexului
Intre cele doua straturi se afla ramul posterior profund al nervului radial ce va da
nervul interosos posterior. Artera interosoasa posterioara cu doua vene omonime.
Regiunea anterioara a gatului mainii
-tegument subtire si aderent de fascie
-plan subcutanat- o retea venoasa superficiala formata din anastomozele venelor mainii si ale
antebratului din care va porni vena mediana si ulnara
-planul fascial reprezentat de retinaculul flexorilor ce delimiteaza canale ce dau trecere
tendoanelor de la antebrat spre mana
-planul musculo-tendinos: 4 straturi:
-tendoanele brahioradial, flexor radial al carpului, flexor ulnar al carpului
-flexor superficial al degetelor
-tendonul flexorului lung al policelui si flexor profund degete
-patrat pronator
Aici se afla nervul ulnar si median ce coboara de la antebrat spre regiunea palmara.
Arterele: radiala care ocoleste procesul stiloidian al radiusului si da reteaua palmara
arterial a carpului situate pe planul osteoarticular
Regiunea posterioara a gatului mainii
-tegument gross i mai mobil
-plan subcutanat-se afla ramura dorsala a nervilor ulnari si ramul superficial al nervului radial
-plan fascial: retinaculul extensorilor
-plan profund muscular reprezentat de tendoanele lungului abductor, scurt extensor police,
lung si scurt extensor radiali ai carpului, extensorul degetului mic.
Intre tendoanele lungului abductor police, scurt extensor police si lung extensor police
se delimiteaza tabachera anatomica traversata de artera radiala, vena cefalica a policelui si
tendonele muschilor radiali ai carpului.
.Regiunea palmara
-forma concava cu o depresiune centrala delimitate intre eminenta tenara corespunzatoare
policelui si eminenta hipotenara corespunzatoare degetului mic
-tesut gros si putin mobil
-plan subcutanat: muschiul palmar scurt, muschiul cutanat, ramuri palmare din nervul median
pentru eminenta tenara si portiunea mijlocie a palmei, nerv cutanat palmar, ram din ulnar
pentru regiunea hipotenara.
-fascia-fascia palmara superficiala subtire in portiunea laterala si mediala, se ingroasa in
portiiunea mijlocie formand aponevroza palmara
-stratul musculo-tendinos dispus in 3 loje:
-laterala(tenara): 4 muschi ai policelui asezati in trei straturi: superficial: abductorul scurt,
mijlocie: opozantul policelui si flexor scurt al policelui, profund: lung abductor al policelui
-mediala(hipotenara) are adductorul si opozant al degetului mic
-mijlocie are tendoanele flexorilor: superficial al degetelor, profund al degetelor, cei patru
lombricali
Elementele vasculo-nervoase: arcada arteriala superficiala din care pornesc 4 artere
digitale palmare commune pentru degetele 2 si 5 si de nervii digitali palmari, ramuri terminale
din median(primii 2), ulnar(urmatorii 2)
.Regiunea dorsala a mainii
-usor convexa
-tegument
-plan subcutanat ce contine reteaua venoasa dorsala a mainii si nervii digitali dorsali
-fascia dorsala a mainii
-panul profund tendinos alcatuit din tendoanele extensorilor policelui, radiali ai carpului, ai
degetului mic, extensor ulnar al carpului, extensorul degetelor
La nivelul policelu se afla tendoanele lung abductor si lung extensor police
Importanta: mana e frecvent implicate in traumatisme, e sediul unor plagi cu interesarea
elementelor vasculare si nervoase ce pot da impotenta functionara
202.Variatii de forma si fracturi ale claviculei
Variatii de forma ale claviculei: destul de frecvente si se intalnesc in special la persoanele care
lucreaza manual mai mult(docherii), aceste persone prezinta o clavicula solida si mai scurta
cu locuri de insertii musculare puternice, evidente, in mod normal clavicula dreapta este ceva
mai mare. Pot varia si curburile.
Fracturile claviculei: fiind un os relativ superficial, fracturile se pot produce prin traumatism
direct, dar si prin traumatisme indirecte, de ex cand se sta cu membrul superior intins si o
lovitura la nivelul mainii poate fi insotita de o fractura claviculara. Aceste fracture se produc
cel mai frecvent la locul de unire a 1/3 laterale cu 1/3 mediala a claviculei.Sunt frecvente la
copii, la care clavicula este mai subtire, iar la copil exista si o fractura incompleta, cand nu se
produce deplasarea celor 2 extremitati osoase.La adult, fractura este favorizata si de existent
unui process de osteoporoza.Dupa fractura se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase,
sternocleidomastoidianul tragand fragmentul lateral in sus si deoarece trapezul nu poate
sustine greutatea membrului superior, umarul este coborat.Ligamentul coracoclavicular care
este puternic se opune luxatiei de la nivelul articulatiei acromio-claviculare. Fragmentul
clavicular medial este tras medial de catre pectoralul mare ceea ce face ca cele 2 fragmente
osoase sa se incalece.
Sunt situatii in care fuzionarea extremitatilor osoase rezultate din cele 2 puncte de osificare
primara nu se produce, ceea ce duce la confuzia radiologica cu o fractura de clavicula,
diagnosticul diferential intre fractura de clavicula si nefuzionarea celor 2 jumatati se face prin
faptul ca nefuzionarea de regula este bilaterala.
203.Fracturi ale oaselor membruli superior
Fracturile claviculei: fiind un os relativ superficial, fracturile se pot produce prin traumatism
direct, dar si prin traumatisme indirecte, de ex cand se sta cu membrul superior intins si o
lovitura la nivelul mainii poate fi insotita de o fractura claviculara. Aceste fracture se produc
cel mai frecvent la locul de unire a 1/3 laterale cu 1/3 mediala a claviculei.Sunt frecvente la
copii, la care clavicula este mai subtire, iar la copil exista si o fractura incompleta, cand nu se
produce deplasarea celor 2 extremitati osoase.La adult, fractura este favorizata si de existent
unui process de osteoporoza.Dupa fractura se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase,
sternocleidomastoidianul tragand fragmentul lateral in sus si deoarece trapezul nu poate
sustine greutatea membrului superior, umarul este coborat.Ligamentul coracoclavicular care
este puternic se opune luxatiei de la nivelul articulatiei acromio-claviculare. Fragmentul
clavicular medial este tras medial de catre pectoralul mare ceea ce face ca cele 2 fragmente
osoase sa se incalece.
Sunt situatii in care fuzionarea extremitatilor osoase rezultate din cele 2 puncte de osificare
primara nu se produce, ceea ce duce la confuzia radiologica cu o fractura de clavicula,
diagnosticul diferential intre fractura de clavicula si nefuzionarea celor 2 jumatati se face prin
faptul ca nefuzionarea de regula este bilaterala.
Fracturi la nivelul humerusului: cel mai frecvent se produce la nivelul colului chirurgical, la
persoanele adulte, in varsta, cu sau fara deplasare. Ele se produc ca urmare a unui traumatism
direct asa numitele fracturi prin impact si nu sunt rare situatiile in care un fragment osos intra
in osul spongios al celuilalt fragment osos. La nivelul epifizei proximale a humerusului se
produce uneori si smulgerea tuberculului mare(trohiterul) care este ascensionat de catre
muschii care iau insertie la acest nivel pe el, in timp ce restul osului este rotat medial in
special ca urmare a actiunii muschiului pectoral mare.
La nivelul corpului humeral fracturile pot fi transversale, cele mai multe fiind fara deplasarea
extremitatilor osoase sau pot fi spiroide cu fragmente osoase, de regula cu deplasare si care
necesita interventie chirurgicala directa pentru indepartarea fragmentelor osoase.
La nivelul epifizei distale a humerusului fractura se produce prin traumatism direct anterior si
la acest nivel poate fi lezata, fracturata numai partea mediala(epicondilul medial), epicondilul
medial putand fi si smuls, acestea producandu-se ca urmare a unui impact traumatic cu
membrul superior in hiperabductie, impactul fiind aplicat la nivelul cotului. Smulgerea este
mai frecventa la copii si adolescent, pentru ca fuzionarea epicondilului medial se produce in
jurul varstei de 14 ani la femei si 16 ani la barbati, consolidarea fiind terminata la varsta de 20
de ani.
La nivelul epifizei proximale a humerusului fracturile sunt insotite si de o luxatie in special la
tineri prin lovitura directa sau lovitura la nivelul umarului, capsula articulara fiind mai
rezistenta decat placa epifizara. La acest nivel fracturile sunt cu atat mai complexe, atunci
cand este interest cartilajul de crestere. Fracturile humerale sunt insotite de lezari ale nervilor,
fracturile la nivelul cololui chirurgical pot leza nervul axillar, la nivelul corpului pot leza
nervul radial, iar la nivelul epicondilului medial nervul ulnar. Fractura la niveul epifizei
distale a humerusului poate leza nervul median.
La antebrat cele mai frecvente fracturi sunt fracturile epifizelor distale ale celor 2 oase asa
numitele fracture Pouteau-Colles.(dos de furculita) De regula acesta fractura este insotita si de
luxatia articulatiei celei mai apropiate, articulatia radio-carpiana si radio-ulnara inferioara. Si
aceste fracturi sunt cu prognostic mai grav atunci cand intereseaza cartilajul de crestere.
Fracturile celor 2 oase ale antebratului pot si unice(ale unui singur os), pot interesa corpul si
in portiunea sa mijlocie, fie transversal fie spiroid, cele transversale putand fi cu sau fara
deplasare. Deplasarea este ceva mai rara, deoarece cele 2 oase sunt mentinute prin membrana
interosoasa.
La cele 2 oase ale antebratului se intalneste frecvent fractura procesului stiloid radial in
special. Reducerea fracturilor oaselor antebratului: trebuie sa se tina cont ca stiloida radiala
este situata cu 1 cm jumatate mai jos de stiloida ulnara si cand este o fractura numai de radius,
stiloida radiala poate ajunge la acelasi nivel sau sa fie mai ascensionata decat cea ulnara.
Aceste fracturi se produc frecvent in urma caderilor la persoane de peste 50 de ani si cand
individul respectiv se sprijina pe mana ca sa atenueze contactul cu solul.
Fracturi ale oaselor carpiene
Cea mai frecventa fractura este fractura osului scafoid, care este fracturat prin traumatism
direct si se diagnosticheaza mai greu radiologic si de aces de multe ori este etichetata drept o
entorsa si diagnosticul se face tardiv, la 2 sau chiar 3 saptamani, deoarece scafoidul in special
in partea sa posterioara are o vascularizatie precara, refacerea este greoaie si intarzierea in
diagnostic duce la osteonecroza. Fractura necesita osteosinteza(se prind fragmentele osoase cu
ajutorul sarmelor).Fractura scafoidului ca urmare a tulburarilor vasculare da nastere asa
numitei patologii generative a articulatiei pumnului.
O fractura la nivelul osului hamat este frecvent insotita de o absenta a fuzionarii celor 2
fragmente datorita tractiunilor musculare care se exercita la acest nivel. Aceasta fractura se
poate insoti si de lezarea nervului ulnar, lezare care va fi urmata de catre o scadere a fortei de
prehensiune(apucare).
Fractura metacarpiana
Metacarienele II V au o stabilitate buna si de aceea atunci cand se produce o fractura aceasta
se rezolva rapid si favorabil si datorita bunei vascularizatii care exista la acest nivel.
Fracturile metacarpienelor I si II sunt cunoscute sub numele de fracture de boxeori, pe cand o
fractura a unui bataus este situate la nivelul metacarpianului V.
La nivelul metacarpienelor se pot fractura mai multe metacarpiene, chiar toate uneori in
special cand traumatismul este prin strivire si de regula sunt fracture multiple la nivelul
metacarpienelor, ceea ce duce la o instabilitate marcata a mainii si o reducere in tim
indelungat si de multe ori cu sechele.
Fracturi la nivelul falangelor
Cel mai frecvent este interesata prima falanga. Aceste fracture sunt extreme de dureroase
datoria inervatiei bogate la acest nivel si insotite in permanenta de formarea unui
hematom(datorita bunei vascularizatii). Sunt de regula cominutive(cu mai multe fragmente
osoase)
Falanga mijlogie si cea proximala sunt fracturate prin strivire mai rar.Fracturile falangiene in
reducerea lor trebuie sa se tina seama de realinierea fragmentelor osoase, avand in vedere
raporturile pe care le contracta cu tendoanele flexorilor.
204.Absenta muschiului pectoral mare
Sunt situatii cand un muschi poate lipsi, afectiune care poarta numele de agenezie. La nivelul
axilei poate lipsi partial muschiul pectoral mare, in special lipsesc partile sale sterno-costale.
Atunci cand lipseste total pectoralul mare, dar lipseste si pectoralul mic este asa numitul
sindrom Poland.
209.Lezarea nervilor: toracodorsal, median, radial si ulnar
Lezarea nervului toraco-dorsal
Toraco dorsalul inerveaza muschiul dintat mare si este un nerv care abordeaza muschiul
pe fata sa profunda si din aceasta cauza lezarea sa este mai rara putand fi produsa prin lovituri
de cutit, un glont etc.duce la paralizia dorsalului mare ceea ce ingreuneaza sau chiar face
imposibila actiunea de catarare.
Lezarea nervului median
Este cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei
muschilor flexori, imposibilitatea flexiei articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor
1,3, precum si imposibilitatea flexiei extremitatii distale interfalangiene 2-3 dandu-se asa
numita mana de predicator.
Lezarea nervului radial
Poate fi lezat la diferite nivele, lezarea nervului radial in santul nervului radial(la niv
bratului) care se poate produce in fractura corpului humeral, afecteaza inervatia
tricepsului(extensia antebratului pe brat).
La nivelul antebratului produce tulburari de sensibilitate, iar ramul profund duce la
pierderea extensiei policelui, a articulatilor ultimilor 4 degete fara pierderea sensibilitatii si
tendoanele muschilor sunt intinse si proemina pe fata dorsala a mainii.
Afectarea sensibilitatii la nivelul fetei dorsale a mainii este asa numita zona de anestezie
cuneiforma, situata distal de baza metacarpienelor 1 si 2, fiind afectata atat in inervatia la
nivelul bratului cat si inervatia la nivelul antebratului, este afectata contractia muschiului
extensor al degetelor, care da un semn caracteristic, asa numitul gat de lebada sau mana in gat
de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele.
Lezarea nervului ulnar
Poate fi lezat la nivelul santului ulnar, la nivelul antebratului, la nivelul mainii.
Lezarea nervului ulnar da asa numita mana in gheara, atunci cand incercam sa inchidem
pumnul, se poate face numai la nivelul degetelor 1,2,3 si degetele 4,5 nu pot fi flectate.
Duce si la atrofia muschilor eminentei tenare, cu paralizia muschiului opozant, ceea ce
face imposibila opozitia policelui.
210.Mana in gat de lebada, deget in ciocan, mana in ghiara
Afectarea sensibilitatii la nivelul fetei dorsale a mainii este asa numita zona de anestezie
cuneiforma, situata distal de baza metacarpienelor 1 si 2, fiind afectata atat in inervatia la
nivelul bratului cat si inervatia la nivelul antebratului, este afectata contractia muschiului
extensor al degetelor, care da un semn caracteristic, asa numitul gat de lebada sau mana in gat
de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele.
Lezarea nervului median
Este cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei
muschilor flexori, imposibilitatea flexiei articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor
1,3, precum si imposibilitatea flexiei extremitatii distale interfalangiene 2-3 dandu-se asa
numita mana de predicator.
Leziunea partii inferioare a plexului brahial
Este mai putin frecventa si se produce ca urmare a faptului ca membrul superior este tras
brusc in sus, fiind afectate ramurile anterioare ale nervilor spinali c8-t1. In astfel de leziune
sunt afectati muschii mici ai mainii, care iau o pozitie caracteristica, asa numita mana in
gheara.
Lezarea nervului ulnar
Poate fi lezat la nivelul santului ulnar, la nivelul antebratului, la nivelul mainii.
Lezarea nervului ulnar da asa numita mana in gheara, atunci cand incercam sa inchidem
pumnul, se poate face numai la nivelul degetelor 1,2,3 si degetele 4,5 nu pot fi flectate.
Duce si la atrofia muschilor eminentei tenare, cu paralizia muschiului opozant, ceea ce
face imposibila opozitia policelui.
211.Sindromul canalului carpian, canalului cubital, paralizia ciclistului
Sindromul canalului carpian
Se traduce printr-o micsorare a dimensiunilor canalului carpian cu compresie pe ramurile
nervului median, fie ca urmare a inflamatiei tendoanelor flexorilor, fie o sinovita si prin
compresia nervului median se produce o hipoestezie sau anestezia teritoriului medial palmar,
primele 3 degete si partea laterala a degetului 4 si se produce o imposibilitate a opozitiei.
Sindromul canalului cubital
Se produce ca urmare a unei ingrosari a acelei benzi fibroase dintre capul humeral si
coronoid al rotundului pronator si se intoteste de senzatie de amortire si furnicaturi in partea
mediana a mainii, si la nivelul degetului 5 si partea medial a degetului 4 care sunt inervate
senzitiv de catre ramul superficial al nervului ulnar.
Sindromul canalului Guyon
Se traduce prin hipoestezia la nivelul degetului mic si a doimii mediale a inelarului la care
se adauga slabirea musculaturii intrinseci a mainii.
212.Retractia aponevrozei palmare si tenosinovitele
Retractia aponevrozei palmare(sindromul Dupuytren)
Debuteaza prin ingrosarea si retractia la nivelul bandeletelor 4-5 ale aceste aponevroze,
este o afectiune care apare de obicei dupa 50 de ani, de regula este bilateral, nu se stie cu
precizie cauza si se presupune ca ar avea o componenta ereditara.
Se poate extinde si pe bandeletele degetelor II, III si necesita in final interventie
chirurgicala.

22. Proiecţii şi descoperiri de vase şi nervi la nivelul membrului


superior.
Proiectia si descoperirea arterelor: axilara, brahiala si brahiala profunda
Descoperirea arterei axilare se face in portiunea suprapectorala cand se practica o
incizie paralela cu clavicula la 1 cm sub aceasta ea fiind cuprinsa intre punctul situat la 2 cm
lateral de articulatia sterno-claviculara si un al doilea punct situate la 1 cm medial de procesul
coracoid.
Al doilea punct de descoperire este in portiunea infrapectorala si, pentru a o descoperi,
bratul este in abductie maxima pe langa cap putandu-se palpa muschiul corabobrahial. Incizia
pleaca din punctual cel mai inalt al bazei axilei si coboara pe o lungime de 8 cm de-a lungul
marginii mediale a muschiului coracobrahial.
Descoperirea arterei brahiale se face la brat cu membrul superior in abductie facand cu
trunchiul un unghi drept si se duce linia de proiectie care uneste punctual cel mai inalt al axiei
cu mijlocul plicii cotului mergand de-a lungul marginii mediale a muschiului coracobrahial si
biceps. Aceasta este linia lui Farabeuf. Pentru a descoperi artera se face o incizie de 6 cm la
mijlocul acestei linii. Al doilea punct de descoperire este la plica cotului unde se repereaza
tendonul bicepsului si se face o incizie paralela cu marginea mediala a acestuia, jumatate
deasupra si jumatate dedesubtul plicii cotului.
Descoperirea arterei brahiale profunde-la fel ca nervul radial
199.Proiectia si descoperirea arterelor: ulnara, radiala si a arcurilor palmare
Descoperirea arterei ulnare se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in
extensie si supinatie. Se duce linia de descoperire ce uneste epicondilul medial cu pisiformul
care trece de-a lungul marginii laterale a flexorului ulnar al carpului. Incizia se face la
mijlocul liniei de descoperire.
Descoperirea arterei radiale se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in
extensie si supinatie. Se duce linia de descoperire ce uneste mijlocul plicii cotului cu santul
pulsului. Un al doilea punct de descoperire este in tabachera anatomica unde se face o incizie
verticala la mijlocul distantei dintre tendoane.
Descoperirea arcului palmar superficial-corespunde unei linii orizontale ce trece
imediat sub eminenta tenara, policele fiind in abductie fortata sau la limita inferioara a
policelui in abductie fortata. Incizia se face perpendicular pe linia de proiectie plecand dintre
eminentele tenara si hipotenara.
Descoperirea arcului palmar profund- policele este in abductie, iar incizia incepe la
mijlocul distantei dintre eminentele tenara si hipotenara si se duce pana in dreptul celui de-al
doilea spatiu interdigital.
200.Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului superior
-se face de-a lungul unor incizii ce urmaresc traiectul lor usor vizibil
Venele superficiale de pe fata dorsala a mainii sunt mai mari si constituie o retea
venoasa dorsala, caracteristica fiecarui individ. Fiind de calibru mai mare, venele ce constituie
reteaua venoasa dorsala a mainii permit practicarea injectiilor intravenoase
Vena cefalica a antebratului poate sa fie unica sau dubla. Continua vena cefalica a
policelui, trece in spirala peste marginea laterala a antebratului, urca spre santul bicipital
lateral de la plica cotului unde se termina.
Vena bazilica a antebratului continua vena degetului mic, urca pe partea mediala a
antebratului si se termina in santul bicipital medial de la nivelul plicii cotului.
Vena mediana a antebratului incepe la nivelul mainii si merge ascendant pe linia
mediana a fetei anterioare a antebratului pana la plica cotului, unde se bifurca in vena
mediocefalica, in santul bicipital lateral si vena medio-bazilica asezata in santul bicipital
medial.
Vena cefalica a bratului se formeaza in santul bicipital lateral al plicii cotului, urca pe
fata laterala a bratului, strabate santul pectoral si se termina in spatiul delto-pectoral, imediat
sub clavicula si se varsa in vena axilara.
Vena bazilica a bratului porneste din santul bicipital medial, de la plica cotului, merge
ascendant pe fata mediala a bratului in treimea mijlocie, unde perforeaza fascia brahiala si
trece in profunzime.
201.Proiectia si descoperirea nervilor median, ulnar, radial, musculocutan, axillar
Proiectia nervului median se face in axila unde se procedeaza asemanator cu
descoperirea plexului brahial. La brat se face de-a lungul liniei lui Farabeuf tinand cont de
rapoartele dintre artera brahiala si median. La plica cotului se descopera in santul bicipital
medial. La antebrat linia de descoperire uneste mijlocul plicii cotului cu mijlocul distantei
dintre cele doua stiloide, linia trecand pe fata anterioara a antebratului. La gatul mainii se
face o incizie lunga de 5-6 cm, jumatate pe antebrat, jumatate la palma continuand linia de
descoperire.
Proiectia nervului ulnar in axila se face ca si pentru artera axilara. La brat se duce linia
de descoperire care uneste varful axilei cu marginea posterioara a epicondilului medial
realizandu-se o incizie de-a lungul liniei de descoperire. La cot se face o incizie la jumatatea
distantei dintre epicondilul medial si olecran. La antebrat se descopera la fel ca artera ulnara,
iar la gatul mainii, pe mana aflata in extensie se palpeaza pisiformul si se face o incizie lateral
de pisiform, jumatate deasupra, jumatate dedesubtul plicii de flexie a mainii pe antebrat.
Proiectia nervului radial-incizia se face de-a lungul jumatatii inferioare a marginii
posterioare a deltoidului subiectul fiind in decubit ventral cu bratul in abductie si rotatie
mediala pentru evidentierea deltoidului. In fosa cubitala se face o incizie de-a lungul santului
bicipital lateral incrucisand plica cotului la 1 cm lateral de mijlocul ei. La antebrat ramul
anterior se descopera ca si artera radiala. Pentru cel posterior se duce linia de descoperire ce
uneste epicondilul lateral cu stiloida radiala urmand fata posterioara a antebratului. Incizia se
face la 2 cm sub epicondilul lateral pe o lungime de 5-6 cm.
Descoperirea musculocutanului:
In axila:
in partea superioara a bratului-antebratul este in abductie, se palpeaza santul bicipital intern si
se duce linia de descoperire
-este de-a lungul
206.Anatomia clinica a vaselor axilare: compresiunea arterei, anevrism, lezarea venei
axilare
Lezarea arterei duce la hemoragie, care poate fi mortal. Artera poate fi comprimata cand este
lezata la nivelul subclavicular, insa comprimarea nu trebuie sa dureze mai mult de 6 ore.
Vena axilara
-vena care aspira aer atunci cand este lezata.
-cand este sectionata, ea ramane deschisa si este aspirat aerul.
207.Variante ale arterei brahiale
Artera brahiala se poate bifurca in cele 2 ramuri terminale, deasupra plicii cotului(bif
inalta), mai jos de plica cotului(bif joasa) sau se poate bifurca de la origine(artera axilara sa se
termine cu 2 ramuri)=brahiala dubla/radiala si ulnara.Si aceste bifurcari inalte pot fi
superficiale.
La nivelul cotului intre ramurile arterei brahiale si ramurile radialei si ulnarei se formeaza o
retea arterial anastomotica a cotului.Artera brahiala profunda deasupra epicondilului lateral da
nastere la 2 ramuri, o colaterala medie care merge posterior si o colaterala radiala care merge
anterior.Laterala mediei se va anastomoza cu artera recurenta radiala posterioara, ram din
artera interosoasa corespunzatoare, iar colaterala radiala se va anastomoza cu recurenta
radiala anterioara, ram din artera radiala.Se formeaza astfel o retea arteriala sau cercul arterial
periepicondilian lateral.
Medial brahiala da nastere la 2 colaterale ulnare, superioara care se va anastomoza cu
recurenta ulnara posterioara si inferioara, care deasupra epicondilului medial se bifurca intr-
un ram anterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara anterioara si un ram posterior care
se anastomozeaza cu recurenta ulnara posterioara, recurentele ulnare fiind ramuri din
trunchiul recurentelor din artera ulnara, ele putandu-se desprinde si separat din artera
ulnara.Aceasta retea anastomotica se numeste cercul arterial periepicondilian medial sau
periepitrohlean.Cele 2 retele anastomotice periepicondiliene, lateral si medial, sunt
anastomozate intre ele printr-un ram transversal dispus inapoia olecranului, anastomoza
retroolecraniana, care atunci cand este situata deasupra olecranului se numeste anastomoza
supraretroolecraniana.
208.Variatii ale plexului brahial
Sunt situatii in care plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor c4-t1
fiind numit plex brahial prefixat.
Sunt situatii in care plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor spinali c6-
t2, numindu-se plex brahial postfixat.
Lezarea trunchiurilor/fasciculelor plexului brahial duce la tulburari motorii/senzitive in
functie de nervul afectat aceste paralizii pot fi fatale partiale.
Variantele de organizare-frecvent se intalneste la nivelul nervului median cand se poate
forma din radacini din 3 radacini prezentantand 2 radacini mediale sau mai rar 3 radacini
laterale.uneori una din radacini poate sa mearga pana la plica cotului superior formand al 2 lea
nerv median la nivelul bratului.
Sunt situatii in care nervii isi depasesc teritoriile de inervatie motorie de exemplu se stie
ca nervul median la nivelul bratului nu da nici un ram, nervul median inerveaza singur sau
impreuna cu musculocutan muschii anteriori ai antebratului. Se stabileste anastomoza intre
ramurile plexului brahial la nivelul fasciculelor/nervilor mai rar intre musculocutan-median,
frecvent intre median-ulnar mai ales la nivelul antebratului, dar si la mana
Intre cei 2 nervi(median si ulnar) poate exista anastomoza superficiala descrisa de Arloigne-
Tripiere precum si anastomoza profunda descrisa de Cannieu-Riche.

Subiectul 23. Muşchii membrului inferior.


Muschii posteriori ai bazinului
Planul profund
1.Muschiul gluteu mic
-origine:suprafata gluteaza cuprins aintre liniile gluteale ant si inf
-insertie:marg ant a trohanterului mare
-actiune:abductor al coapsei ; contractia fasciculelor ant determina rotatia mediala , contractia
fasciculelor post determina rotatia laterala.
-vascularizatie:ramul profund al a gluteale superioare
-insertie:n gluteu superior
2.Muschiul piriform
-origine:fata ant a vertebrelor sacrate 2,3,4
-insertie:marg sup a trohanterului mare
-actiune:rotator lateral ,abductor si extensor al coapsei.
-vascularizatie:-artera sacrata laterala inferioara ,artea iliaca intera , artera gluteala sup si inf.
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
3.Muschiul obturator intern
-origine:fata mediala a membranei obturatorii ; fata mediala a ramurii ischio-pubiene ;
suprafata osoasa ce corespunde fundului acetabulului ; fata profunda a fasciei sale
-insertie:fata mediala a trohanterului mare
-actiune:puternic rotator lateral al coapsei(impreuna cu cei 2 gemeni)
-vascularizatie:artera obturatoare
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
4.Muschii gemeni:superior si inferior
-origine:Gemenul superior pe fata laterala a spinei ischiadice
Gemenul inferior pe tuberozitatea ischiadica
-insertie:se termina pe tendonul m obturator intern si se va insera pe fata mediala a
trohanterului mare
-actiune:rotatori laterali ai coapsei impreuna cu obturatorul intern
-vascularizatie:artera obturatoare
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
5.Muschiul obturator extern
-origine:fata laterala a cadrului osos al gaurii bturate ; bandeleta subpubiana
-insertie:pe fundul fosei trohanterice
-actiune:rotator lateral al coapsei
-vascularizatie:artera gluteala inf
-inervatie:n obturator
6.Muschiul patrat femural
-origine:fata laterala a tuberozitatii ischiadice
-insertie:pe creasta intertrohanterica
-actiune:rotator lateral al coapsei si addcutor al coapsei
-vascularizatie:artera gluteala inf,obturatorie si circumflexa femurala mediala
-inervatie:ram colateral al plexului sacral
Planul mijlociu
1.Muschiul glutei mijlociu
-origine:suprafata osoasa gluteala cuprinsa intre liniile gluteale ant si pot. ; ¾ ant ale marginii
laterale a crestei iliace ; fata profunda a fasciie ce-l acopera
-insertie:pe creasta oblicande pe fata laterala a trohanterului mare
-actiune:facsiculele post produc extensie si rotatie laterala a coapse ; fasciculele ant produc
flexie si rotatie mediala a coapsei ; fasciculele mijlocii produc o puternica abductie ; daca ia
ounct fix pe bazin este adductor al coapsei
-vascularizatie:a gluteala inf si ramul profund al arterei gluteale superioare
-inervatie:n gluteal superior(ram al plexului sacral)
Planul superficial
1.Muschiul gluteu mare
-origine:suprafata gluteala a osului iliac ,post liniei gluteale posterioare ; ¼ posterioara a
crestei iliace ; pe creasta sacrala din fascia ilio-lombara ; pe cornul sacral,pe creasta sacrala
laterala ; marginile lateral ake sacrumului si cocisului.
-insertie:fibrele superficiale se termina pe marg post a tractului ilio-tibial;fibrele profunde se
impart in 3:cele superioare pe ramura laterala de trifurcatie a liniei aspre , cele mijlocii pe
partea superioara a buzei laterale a liniei aspre , cele inferioare pe septul intermuscular lateral
-actiune:extensor si rotator lateral al coapsei,fasciculele inf sunt adductorii , fasc superioare
sunt abducctorii
-vascuclarizatie:a gluteala superioara si inf , a circumflexa femurala laterala si pudendala
interna
-inervatie:n gluteu inferior
2.Muschiul tensor al fasciei lata
-origine:pe spina iliaca antero-superioara
-insertie:pe tractul ilio-tibial
-actiune:axtensor a gambei,abductor si rotator medial al coapsei,tensor si proiector anterior al
fasciei lata
-vascularizatie:a gluteala superioara si circumflexa femurala laterala
-inervatie:n gluteu superior
121.Muschii anteriori ai bazinului
Muschiu ilio-psoas alcatuit din psoas mare si iliac.
1.Muschiul psoas mare:
Origine:
-partea infero-laterala a corpului ultimei vertebre dorsale
-fata laterala a corpurilor primelor 4 vertebre lombare
-pe discurile intervertebrale corespunzatoare
-procesele costiforme ale vertebrelor lombare
Insertie:
-pe trohanterul mic printr-un fascicul comun cu muschiul iliac
2.Muschiul iliac:
Origine:
-fosa iliaca si marginea mediala a crestei iliace
-pe ligamentul ilio-lombar
-posterior si pe sacrum
Insertia:
-pe trohanterul mic printr-un tendon comun cu muschiul psoas-mare
Actiune(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.):
-flecteaza coapsa pe bazin si ii imprima o miscare de rotatie dinspre medial spre lateral
-cand ia punct fix pe femur flecteaza coloana si bazinul
-cand ia punct fix pe bazin si coloana intervine in locomotie ducand coapsa dinspre anterior
spre posterior
Vascularizatia(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.):
-arterele lombare, ilio-lombara, circumflexa iliaca profunda si artera obturatorie
Inervatie(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.):
-ramuri colaterale, scurte din plexul lombar si 1-2 ramuri din nervul femural

122.Muschii regiunii anterioare a coapsei


Muschiul cvadriceps femural alcatui din muschii: drept femural, vast lateral, vast medial si
vast intermediar.
1.Muschiul drept femural:
Origine:
-pe spina iliaca antero-inferioara
-suprafata rugoasa situata deasupra sprancenei acetabulare, sub linia gluteala inferioara
2.Muschiul vast lateral:
Origine:
-pe creasta ce lmiteaza inferior fata laterala a trohanterului mare
-pe buza laterala a crestei muschiului gluteu mare
-buza laterala a liniei aspre
3.Muschiul vast medial:
Origine:
-buza mediala a liniei aspre
-ramura mediala de trifurcatie superioara a liniei aspre
4.Muschiul vast intermediar:
Origine:
-3/4 superioare ale fetelor anterioara si laterala
-pe marginile mediala si laterala ale femurului
Insertia(celor 4 muschi):
-se insera terminal printr-un tendon comun ce se formeaza la cativa centimetri deasupra
patelei
-tendonul cvadricepsului este impartit in trei planuri tendinoase suprapuse:
1.planul superficial(tendonul dreptului femural) se insera pe marginea anterioara a bazei
patelei si pe tuberozitatea tibiei
2.planul mijlociu(tendoanele vastilor medial si lateral) se insera la baza patelei, posterior
dreptului femural
3.planul profund(tendonul vastului intermediar) se insera la baza patelei dar posterior vastilor
medial si lateral
Actiunea(celor 4 muschi):
-in ansamblu este un puternic extensor al gambei pe coapsa
-in mers contractia cvadricepsului contribuie la alungirea pasului prin extensia brusca a
genunchiului
-separat:
1.muschiul drept femural determina si flexia coapsei pe bazin si extensia genunchiuui;
abductor si rotator lateral al soldului
2.cei trei vasti sunt puternici extensori ai genunchiului
Vascularizatia(celor 4 muschi):
-artera femurala profunda
-artera circumflexa femurala laterala
-vastul medial primeste si din artera descendenta a genunchiului si artera supero-mediala a
genunchiului
-vastul lateral primeste ramuri din arterele perforante si artera supero-laterala a popliteei
Inervatia(celor 4 muschi):
-nervul femural(ram terminal al plexului lombar)
5.Muschiul articular al genunchiului:
Origine:
-pe fata anterioara a femurului sub insertia vastului intermediary
Insertie:
-se termina pe bursa suprapatelara
Actiune:
-se contracta odata cu cvadricepsul si trage in sus bursa seroasa impiedicand inclavarea ei
intre suprafetele osoase(in extensia gambei pe coapsa)
6.Muschiul satroius(croitor):
Origine:
-pe spina iliaca antero-superioara
Insertie:
-pe fata mediala a tibiei
Actiune:
-flexor al coapsei pe bazin
-accesor abductor si rotator lateral
-stabillizator in extensia puternica a genunchiului
Vascularizatie:
-artera circumflexa laterala si din artera femurala
Inervatie:
-ram din nervul femural
123.Muschii regiunii mediale a coapsei
Muschiul adductor mare:
Origine:
-2/3 posterioare ale ramurii ischio-pubiene si pe fata lateraa a tuberozitatii ischiadice
Insertie:
-pe interstitial liniei aspre a femurului si pe epicondilul medial
Actiune:
-cel mai puternic adductor al coapsei si singurul extensor din acest grup
Vascularizatie:
-ramul posterior al arterei obturatorii
-artera circumflexa femurala mediala
-arterele perforante si artera gluteala inferioara
Inervatie:
-ramul profund al nervului obturator
-partea inferioara si de nervul ischiadic
Muschiul adductor scurt:
Origine:
-pe unghiul pubelui
-ramura inferioara a pubelui
Insertie:
-1/3 superioara a interstitiului liniei aspre
Actiune:
-adductor si rotator lateral al coapsei
-flexor al coapsei pe bazin
Vascularizatie:
-ramul anterior al arterei obturatorii
-artera circumflexa femurala mediala
-arterele perforante
Inervatie:
-ramul superficial terminal al nervului obturator
Muschiul adductor lung:
Origine:
-unghiu pubelui si spina acestuia
Insertie:
-portiunea mijlocie a liniei aspre, de-a lungul buzei mediale
Actiune:
-adductor, flexor si rotator lateral al coapsei
Vascularizatie:
-ramul anterior al arterei obturatorii
-artera circumflexa femurala laterala
Inervatie:
-ramul profund al nervului obturator
-ramu muscular medial al nervului femural
Muschiul pectineu:
Origine:
-pe creasta pectineala de la eminenta ilio-pectinee de la spina pubelui
-pe portiunea invecinata suprafetei pectineale
-pe ligamentul Cooper si pe fata profunda a aponevrozei care-l acopera
Insertie:
-pe linia mijlocie de trifurcatie superioara a liniei aspre a femurului
Actiune:
-adductor si flexor al coapsei
-usor rotator lateral
Vascularizatie:
-artera obturatorie
Inervatie:
-ramuri din nervul femural, din ramul muscular medial al nervului femural si din ramul
anterior superficial al nervului obturator
Muschiul gracilis:
Origine:
-unghiul pubelui
-marginea simifizei pubiene si ramura descendenta a pubisului
Insertie:
-partea superioara a fetei antero-mediale a tibiei la nivelul labei de gasca
Actiune:
-flexor al coapsei
-adductor al coapsei si rotator medial cand genunchiul este extins
Vascularizatie:
-artera femurala profunda
-artera circumflexa femurala mediala
Inervatie:
-ramul superficial al nervului obturator
Trigonul femural scarpa:
-este o suprafata triunghiulara situate in partea antero-superioara a coapsei, subfascial. Baza
este orientata superior si formata de ligamentul inghinal ,iar varful inferior situate la
intersectia croitorului cu adductorul lung. Marginea laterala este marginea mediala a
croitorului, iar marginea mediala este marginea laterala a adductorului lung. In acest trigon se
afla: prima portiune a vaselor femurale cu ramurile lor, vase si noduli limfatici, ramul femural
al nervului genito-femural.

124.Muschii regiunii posterioare a coapsei


Muschiul semimembranos:
Origine:
-partea laterala a tuberozitatii ischiadice
Insertie:
-tendonul terminal se imparte in 3 fascicule:
-tendonul direct se insera in partea posterioara a tuberozitatii mediale a tibiei
-tendonul reflectat se fixeaza pe extremitatea anterioara a acestui sant
-tendonul recurrent pe coaja condiliana laterala
Actiune:
-extensor al coapsei
-flexor al genunchiului
-slab rotator medial al genunchiului
Vascularizatie:
-artera gluteala inferioara
-arterele circumflexe femurale laterala si mediala
-arterele perforante
Inervatie:
-nervul ischiadic
Muschiul semitendinos:
Origine:
-printr-un tendon comun cu capul lung al bicepsului pe fata posterioara a tuberozitatii
ischiadice
Insertie:
-partea superioara a fetei mediale a tibiei constituind planul profund al labei de gasca
Actiune:
-extensor al coapsei
-flexor al genunchiului
Vascularizatie:
-artera gluteala inferioara
-arterele circumflexe femurale laterala si mediana
-arterele perforante
Inervatie:
-nervul ischiadic prin 2 ramuri: unul superior si altul inferior
Laba de gasca:
-este un complex tendinos format din tendoanele muschilor: gracilis, croitor si semitendinos
-in profunzime poate prezenta o bursa seroasa ce protejeaza laba de gasca in timpul rotatiei
gambei
Muschiul biceps femural:
Origine:
-capul lung printr-un tendon comun cu semitendinosul pe fata posterioara a tuberozitatii
ischiadice
-capul scurt pe 2/3 inferioare ale interstitiului liniei aspre si pe portiunea superioara a ramurii
de bifurcatie a liniei aspre
Insertie:
-varful capului fibulei
Actiune:
-capul lung este extensor al coapsei pe bazin
-ambele capete actioneaza ca flexori ai gambei pe coapsa si rotatori laterali
Vascularizatie:
-artera gluteala inferioara
-arterele circumflexe femurale laterala si mediala
-arterele perforante
Inervatie:
-nervul ischiadic prin 2 ramuri: unul superior pentru capul lung si altul inferior pentru capul
scurt

125.Muschii regiunii anterioare a gambei


Muschii regiunii anterioare a gambei sunt:
1. Muschiul tibial anterior
2. Muschiul extensor lung al halucelui
3. Muschiul extensor lung al degetelor
4. Muschiul al treilea peronier
1.
Origine: -tuberculul Gerdy si pe creasta oblica se pleaca de la el la tuberozitatea tibiei
-pe condilul lateral
-fata laterala a tibiei
-membrana interosoasa
-fata profunda a fasciei gambiere
Insertii: -fata mediala a primului cuneiform si baza primului metatarsian
Actiune: -flexor dorsal al piciorului
-adductor si rotator medial
Vascularizatie: -artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier comun si nervul peronier profund
2.
Origine: -portiunea mijlocie a fetei antero-mediale a fibulei
-anterior membrane interosoase si in vecinatatea ei
Insertie: -extremitatea posterioara a celei de-a doua falanga a halucelui
-marginile laterala si medial a primei falange
Actiune: -extinde a doua falanga a halucelui pe prima, aceasta pe metatarsian
-flecteaza dorsal piciorul pe gamba
Vascularizatie: -artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier profund
3.
Origine: -condilul lateral al tibiei
-2/3 superioare ale fetei antero-mediale ale tibiei
-pe partea laterala a membranei interosoase
-fata profunda a fasciei gambiere
Insertie: -tendonul distal se imparte in patru tendoane secundare ce se distribuie ultimelor
patru degete; fiecare tendon secundar se imparte in 3 fascicule:
 Mijlocul se insera in partea posterioara a celei de-a doua falanga
 2 fascicule laterale ce se insera pe fata dorsala a celei de-a treia falanga
Actiune: -extensor al degetelor
-flexor dorsal al piciorului cu o usoara miscare de abductie si rotatie laterala
Vascularizatie: -artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier profund
4.
Origine: -1/3 inferioara a fetei antero-mediale a fibulei
-membrana interosoasa
-septul muscular anterior
Insertie: -fata dorsala a bazei celui de-al cincilea metacarpian
Actiune: -flecteaza dorsal piciorul pe gamba
-abductor si rotator lateral al piciorului
Vascularizatie: - artera tibiala anterioara
Inervatie: -nervul peronier profund
126.Muschii regiunii posterioare a gambei: planul superficial
Muschii regiunii posterioare a gambei(planul superficial):
1. Muschiul triceps sural alcatuit din:
1.a. Muschiul gastrocnemian
1.b. Muschiul solear
2. Muschiul plantar
1.
Reprezinta o masa musculara voluminoasa care determina proeminenta posterioara a
gambei. Se compune din muschii gastrocnemian si solear situati superficial si muschiul
plantar situate profund.
Acestia se insera disal pe calcaneu printr-un tendon comun numit tendonul calcanean
al lui ACHILLE.
1.a.
Origine: - capul medial(gemenul medial) pe fata medial a condilului medial al femurului; pe
tuberculul supracondilian medial
-capul lateral(gemenul lateral) se insera intr-o foseta situate postero-superior
epicondilului lateral, deasupra insertiei popliteului
Insertie: -tendonul distal se uneste cu cel al solearului formand tendonul lui Achile si se insera
pe fata posterioara a calcaneului
Actiune: -in totalitate tricepsul este extensor
-abductor si rotator medial al piciorului
-separat capul lateral al gastrocnemianului produce rotatie mediala si capul lateral
rotatie laterala
Vascularizatie: -artere surale ramuri din poplitee
-artera tibiala posterioara si peroniera
Inervatie: -nervul tibial
1.b.
Origine: -capul fibular se insera pe fata posterioara a capului fibulei, 1/3 superioara a marginii
laterale si pe septul intermuscular lateral
-capul tibial pe buza inferioara a liniei solearului si 1/3 mijlocie a marginii mediale
Insertie: -prin tendonul lui Achile se insera pe fata posterioara a calcaneului
Actiune,vascularizatie,inervatie: - comuna cu cea a gastrocnemianului
2.
Origine: -condilul lateral al femurului
Insertie: -tendonul distal se ataseaza tendonului lui Achile si se insera pe fata posterioara a
calcaneului
Actiune: -actiune auxiliara tricepsului sural
-punct fix pe calcaneu este tensor al capsule articulatiei genunchiului
Vascularizatie: -artere surale ramuri din poplitee
-artera tibiala posterioara si peroniera
Inervatie: -nervul tibial
127.Muschii regiunii posterioare a gambei: planul profund
Muschii regiunii posterioare a gambei(planul profund):
1. Muschiul popliteu
2. Muschiul flexor lung al degetelor
3. Muschiul flexor lung al halucelui
4. Muschiul tibial posterior
1.
Origine: -foseta de pe fata laterala a condilului lateral al femurului sub foseta capului lateral al
gastrocnemianului
Insertie: -buza superioara a liniei solearului
Actiune: -flexor al gambei pe coapsa
-rotator medial
Vascularizatie: -artera poplitee
Inervatie: -nervul tibial
2.
Origine: -partea medial a buzei inferioare a solearului
-1/3 mijlocie a fetei posterioare a tibiei
Insertie: -tendonul distal se imparte in patru tendoane secundare care se insera la baza celei
de-a treia falanga a ultimelor patru degete
Actiune: -flexor al degetelor si extensor al piciorului pe gamba
-supinato-adductor
Vascularizatie: -artera tibiala posterioara
Inervatie: -nervul tibial
3.
Origine: -3/4 inferioare a fetei posterioare a fibulei sip e membrane interosoasa
Insertie: -pe cea de-a doua falanga a halucelui
Actiune: -flecteaza a doua falanga a halucelui pe prima si prima pe metatarsian
-extinde piciorul pe gamba
-supinato-adductor
Vascularizatie: -artera tibiala posterioara
Inervatie: -nervul tibial
4.
Origine: -2/3 superioare a fetei posterioare a tibiei, pe partea laterala a buzei inferioare a
solearului
-2/3 superioare a fetei mediale a fibulei si pe membrane interosoasa
Insertie: -tuberozitatea osului navicular
Actiune: -extensor slab al piciorului pe gamba
-puternic adductor si supinator al piciorului
-slabirea muschiului contribuie la formarea piciorului plat
Vascularizatie: -artera tibiala posterioara
Inervatie: -nervul tibial
128.Muschii regiunii laterale a gambei
Muschii regiunii laterale a gambei:
1. Muschiul peronier lung
2. Muschiul peronier scurt
1.
Origine: -partea antero-laterala a capului fibulei
-1/3 superioara a fetei antero-laterale a fibulei
-septurile intermusculare anterior si lateral
Insertie: -tuberculul lateral al extremitatii posterioare a primului metatarsian
Actiune: -extensor al picioului
-abductor si rotator lateral al piciorului
Vascularizatie: -artera peroniera
Inervatie: -nervul peronier superficial
2.
Origine: -2/3 inferioare ale fetei laterale a fibulei
-septurile intermusculare anterior si lateral
Insertie: -tuberculul celui de-al cincilea metatarsian
Actiune: -flexor plantar, abductor si rotator lateral al piciorului
Vascularizatie: -artera peroniera
Inervatie: -nervul peronier superficial
129.Muschii dorsali ai piciorului
Regiunea dorsala a piciorului cuprinde tendoanele extensorilor de la nivelul gambei si
muschii extensor scurt al degetelor si extensor scurt al halucelui.
1. Muschiul extensor scurt al degetelor
2. Muschiul extensor scurt al halucelui
1.
Origine: -in partea posterioara-carnos, gros, scurt si aplatizat
-este impartit in trei tendoane in partea anterioara
-situat pe fata dorsala a piciorului, dedesubtul tendoanelor extensorilor care-l acopera
-se intinde radiar de la calcaneu la degetele 2-4
Insertie: -proximale prin fibre scurte tendinoase in partea anterioara a fetei superioare a
calcaneului si prin fibre carnoase la nivelul retinaculului extensorilor
-se imparte in 3 fascicule care se continua cu cate un tendon pentru degetele 2-4
-se insera terminal cu tendonul extensorului comun la nivelul articulatiei metatarso-
falangiene
2.
Origine: -are aceeasi insertie proximala ca muschiul extensor scurt al degetelor
-reprezinta un fascicul individualizat din extensorul scurt al degetelor destinat
degetului mare. Tendonul terminal va merge impreuna cu extensorul lung al halucelui
Rapoturi: cei doi muschi extensori(1 si 2) au ca raport principal pe fata dorsala a piciorului
artera dorsala a piciorului
-artera si extensorii scurti sunt acoperiti de fascia dorsala a piciorului
Actiune: -extind primele 4 degete pe metatars
Vacularizatie: -artera dorsala a piciorului
Inervatie: -nervul peronier profund
130.Grupul muscular plantar lateral
Regiunea plantara, grupul muscular lateral:
1. Muschiul abductor al degetului mic
2. Muschiul flexor scurt al degetului mic
3. Muschiul opozant al degetului mic
Cuprinde doi muschi, unul situate superficial-abductor degetului mic si unul profund-flexorul
scurt al degetului mic. Muschii sunt slab dezvoltati si greu de separat intre ei.
1.
Origine: -de-a lungul marginii laterale a regiunii plantare fiind un muschi alungit si mult mai
gros posterior decat anterior
-se intinde de la calcaneu la degetul mic
Insertii: -proximal se insera pe tuberozitatea calcaneului intre cele doua proeminente
posterioare, anterior insertiei flexorului scurt al degetelor
-pe fata profunda a aponevrozei plantare, pe septul intermuscular lateral care-l separa
de muschiul scurt flexor al degetelor si inconstant pe tuberculul celui de-al cincilea
metatarsian
-corpul muscular se indreapta anterior si acopera partea posterioara a muschiului patrat
al plantei, teaca peronierului lung si aplatizat care se insera pe partea laterala a extremitatii
posterioare a primei falange a degetului mic
Actiune: -abductor si flexor al degetului mic
-contribuie la mentinerea boltii plantare
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
2.
Origine: -mai mic, situate sub muschiul abductor al degetului mic
-se intinde de la tarsul anterior la degetul mic
Insertii: -proximal se insera printr-o lama tendinoasa scurta pe teaca peronierului lung, pe fata
plantara a osului cuboid si pe baza celui de-al cincilea metatarsian. Muschiul se indreapta
anterior acoperind cel de-al cincilea metatarsian si se insera printr-un tendon aplatizat pe fata
inferioara a extremitatii posterioare a primei falange a degetului mic.
Actiune: -flexor al degetului mic
-contribuie la mentinerea boltii plantare in sens longitudinal
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
131.Grupul muscular plantar mijlociu
Cuprinde trei planuri musculare suprapuse: un plan profund reprezentat de muschii
interososi si adductorul halucelui, un plan mijlociu format de flexorul lung al degetelor caruia
ii sunt anexati lombricalii si muschiul patrat al plantei si un plan superficial reprezentat de
muschiul flexor scurt al degetelor. Acesti muschi sunt separate de grupele musculare mediala
si laterala prin septuri fibroase intermusculare care se intend de la aponevroza superficiala la
schelet.
1. Muschiul flexor scurt al degetelor(flexor scurt plantar)
2. Muschiul patratul plantei
3. Muschii lombricali
4. Muschii interososi:
A. Muschii interososi dorsali
B. Muschii interososi plantari
1.
Origine: -mai gros posterior si mai subtire anterior, nivel la care se imparte in patru tendoane
-cel mai superficial dintre uschii regiunii plantare mijlocii
-se intinde de la calcaneu la ultimele 4 degete
Insertii: -proximal se insera prin fibre carnoase si tendinoase pe procesul medial al
tuberozitatii calcaneului si pe suprafata osoasa calcaneana invecinata, pe aponevroza plantara
mijlocie sip e septurile intermusculare medial si lateral care il separa de grupele musculare
respective
-corpul muscular, mai intai ingust, se largeste postero-anterior si se imparte in
portiunea mijlocie a plantei in patru fascicule care se continua fiecare cu cate un tendon lung
si subtire
-la nivelul degetelor tendoanele se continua/se impart in doua bandelete(tendon
perforat) care inconjoara pe partile laterale tendonul muschiului flexor lung al
degetelor(tendon perforant), dupa care se reunesc pe fata dorsala a acestui tendon pentru a se
insera pe marginile laterale ale fetei inferioare a celei de-a doua falange a degetului
Raporturi: -prin fata sa profunda, muschiul flexor scurt al degetelor acopera flexorul lung al
degetelor, lombricalii, patratul plantei. Intre flexorul scurt si patratul plantei trece PVN plantar
lateral
-tendoanele flexorului scurt sunt dispuse pe fata inferioara a tendoanelor flexorului
lung
Actiune: -flecteaza a doua falanga a ultimelor patru degete pe prima, prima pe metatarsianul
corespunzator
-impreuna cu aponevroza plantara are rol in mentinerea boltei plantare in sens
longitudinal
Vascularizatie: -ambele artere plantare
Inervatie: -nervul plantar medial
2.
Origine: -muschi scurt, aplatizat, patrulater
-situat pe partea posterioara a plantei, pe acelasi plan cu tendoanele muschilor flexor
lung al degetelor
-se intnde de la calcaneu, anterior tuberozitatii sale, la tendoanele muschilor flexor
lung al degetelor
Insertii: -proximal prezinta 2 capete de insertie:
 Capul medial se insera prin fibre carnoase la partea inferioara a santului
calcanean(de pe fata medial) sip e procesul medial al fetei inferioare a
calcaneului
 Capul lateral se insera printr-un tendon aplatizat pe procesul lateral al fetei
inferioare a calcaneului si pe ligamentul plantar lung
-cele doua fascicule se indreapta anterior, se unesc intr-un corp muscular unic care se
insera distal pe tendonul muschiului flexor lung al degetelor la nivelul impartirii
acestuia in patru tendoane terminale
Raporturi: -acopera fata inferioara a calcaneului, cuboidului si ligamentul plantar lung
-la nivelul flexorului lung al degetelor se dispune pe marginea laterala a tendonului
acestuia anterior incrucisarii tendonului muschiului flexor lung al degetelor cu tendonul
muschiului flexor lung al halucelui
-acopera portiunea oblica a arterei plantare laterale
Actiune: -accesor flexorului lung al degetelor producand flexia ultimelor 4 degete
Vascularizatie: -cele doua artere plantare
Inervatie: -nervii plantari medial si lateral
3.
Origine: -reprezentati de patru fascicule musculare anexate tendoanelor muschiului flexor
lung al degetelor
-sunt numiti: primul, al doilea, al treilea si al patrulea dispre lateral spre medial
-sunt situati in regiunea plantara mijlocie intre tendoanele muschiului flexor lung al
degetelor si se termina pe tendoanele extensorilor ultimelor 4 degete
Insertii: -se insera pe doua tendoane vecine ale muschiului flexor lung al degetelor cu exceptia
primului lombrical care se insera pe marginea medial a tendonului celui de-al doilea deget
-de la origine lombricalii merg pe marginea medial a articulatiei metatarso-falangiene
corespunzatoare, unde se continua cu mici tendoane care se fixeaza in parte pe fata medial a
bazei primei falange si in parte printr-o expansiune tendinoasa pe tendonul extensorului
corespunzator
-ei trimit si o expansiune dorsala slaba care intra in constitutia aponevrozei dorsale a
degetelor
Actiune: -flecteaza prima falanga a degetelor si extend pe celelalte doua
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -primii doi lombricali- nervul plantar medial
-ultimii doi lombricali- nervul plantar lateral
4.
Ocupa spatiile intermetatarsiene. Sunt 3 muschi interososi plantari si 4 muschi
interososi dorsali. Au o dispozitie analoga interososilor de la mana. Insertiile lor sunt raportate
la axul piciorului care trece prin degetul al doilea.
A.
Origine: -muschi scurti, prismatici triunghiulari
-mai puternici decat cei plantari, care ocupa cele 4 spatii intermetatarsiene
-sunt denumiti primul, al doilea, al trilea, al patrulea dinspre medial spre lateral
-se intend din spatiile intermetatarsiene la primele falange ale degetelor 2, 3, 4
Insertii: -fiecare interosos se insera pe fetele laterale a doua metatarsiene care delimiteaza
spatial interosos in care este situate muschiul: pe toata fata metatarsianului mai apropiata de
axa piciorului si pe ½ sau 2/3 superioare a fetei celuilal metatarsian mai departata de axa
piciorului
-primul si al doilea interosos se termina pe prima falanga a celui de-al doilea deget
-al treilea si al patrulea interosos se termina pe prima falanga a degetelor 3 si 4
-interososii dorsali pot sa trimita o expansiune subtire tendonului extensorului
corespunzator
-primul interosos dorsal nu se insera pe corpul primului metatarsian ci numai pe baza
acestuia. Cele doua fascicuule de insertie de pe primul si al doilea metatarsian circumscriu la
extremitatea posterioara a muschiului un spatiu prin care se angajeaza artera dorsala a
piciorului.
B.
Origine: -au aceeasi forma, mai mici decat precedentii
-numiti primul, al doilea, al treilea, dinspre medial spre lateral
Insertii: -au origine pe ultimele 3 metatarsiene unde se insera in partea inferioara a fetei
mediale, pe marginea inferioara si pe baza acestor metatarsiene
-corpul muscular se indreapta anterior; se continua la nivelul articulatiei
metatarsofalangiene cu un tendon scurt care se insera pe fata medial a bazei primei falange a
degetului corespunzator
-poate sa trimita expansiuni fibroase spre aponevroza dorsala
Raporturi: -au raporturi cu tendoanele extensorilor, cu vasele si nervii dorsali ai piciorului
-sunt separati de muschi din loja mijlocie a plantei prin fascia plantara profunda
Actiune: -flexori ai primei falange pe metatarsian
-au actiune redusa de extensie a celorlalte doua falange
-departeaza degetele de axul piciorului(cei dorsali)
-apropie degetele de axul piciorului(cei plantari)
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
132.Grupul muscular plantar medial
Grupul muscular plantar medial cuprinde trei muschi destinati halucelui: abductorul
halucelui in plan superficial, adductorul halucelui si flexorul scurt al halucelui in plan
profund.
1. Muschiul adductor al halucelui
2. Muschiul flexor scurt al halucelui
3. Muschiul abductor al halucelui
1.
Origine: - in loja mijlocie a plantei dar tendonul sau distal trece in loja medial
Insertii: -insertia sa proximala prezinta 2 capete: -oblic si transvers
 Capul oblic(adductorul oblic) se insera pe creasta cuboidului sip e ligamentul
plantar lung, pe cel de-al treilea cuneiform sip e baza metatarsienelor 3 si 4
 Capul transvers(adductorul transvers) se insera prin mici langhete carnoase pe
fata plantara a ultimelor trei articulatii metatarso-falangiene si pe ligamentul
metatarsian transvers profund
-cele doua fascicule musculare sunt aplicate pe muschii interososi plantari, converg
spre articulatia metatarso-falangiana a halucelui unde se termina prin 2 tendoane
distincte:
 Tendonul capului oblic-se uneste cu cel al fasciculului lateral din
flexorul scurt si se insera impreuna pe sesamoidul lateral al bazei
primei falange a halucelui
Raporturi: -ocupa regiunea mijlocie a plantei unde formeaza planul profund
-fata superficiala e acoperita de tendoanele flexorului lung al degetelor si lombricali
-fata profunda corespunde muschilor interososi plantari
Actiune: -adductor al halucelui
-impreuna cu muschii interososi plantari contribuie la apropierea degetelor prin
strangerea metatarsienelor
-rol, prin capul transversal, in mentinerea bolii plantare in sens transversal
Vascularizatie: -artera plantara laterala
Inervatie: -nervul plantar lateral
2.
Origine: -gros posterior si bifurcate anterior
-sub primul metatarsian si se intinde de la tarsul anterior la degetul mare
Insertii: -proximal prin fibre tendinoase pe fata inferioara a cuneiformelor 2 si 3, pe cuboid,
ligamentul plantar lung si pe expansiunile plantare ale tibialului posterior
-corpul muscular se indreapta anterior, aplicat pe primul metatarsian la mijlocul caruia
se imparte in doua fascicule printer care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui.
Fiecare fascicul se termina cu un tendon:
 Tendonul medial se uneste cu tendonul muschiului abductor al halucelui cu
care se insera pe sesamoidul medial al articulatiei metatarso-falangiene a
halucelui si partea mediala a primei falange
 Tendonul lateral se uneste cu tendonul muschiului adductor al halucelui si se
insera pe sesamoidul lateral si partea laterala a primei falange
Actiune: -flexor al halucelui
-mentine bolta plantara
Vascularizatie: -fasciculul medial- artera plantara medial
-fasciculul lateral- artera plantara laterala
Inervatie: -capul lateral- nervul plantar lateral
-capul medial- nervul plantar medial
3.
Origine: -gros in partea posterioara, ocupa toata lungimea marginii mediale a regiunii plantare
-uneste calcaneul cu halucele
-contribuie la realizarea conformatiei mediale a piciorului
Insertie: -proximal pe procesul medial al tuberozitatii calcaneului, la partea inferioara a
retinaculului flexorilor, pe fata profunda a aponevrozei plantare si pe septul intermuscular
medial care il separa de muschiul flexor scurt al degetelor
-corpul muscular se indreapta anterior de-a lungul marignii mediale a piciorului si se
termina printr-un tendon lung si puternic pe sesamoidul medial si pe partea medial a
extremitatii poserioare a primei falange a halucelui.
Raporturi: -fata profunda acopera 2 PVN care trec prin canalul calcanean
-marginea laterala corespunde septului intermuscular lateral, tendonului flexorului
lung al halucelui si muschiul flexor scurt al halucelui, care-l acopera partial
Actiune: -flexor si abductor al halucelui si contribuie la mentinerea boltii plantare
Vascularizatie: -artera plantara medial
Inervatie: -nervul plantar medial

Subiectul 24. Vascularizaţia şi inervaţia membrului inferior


.Artera obturatorie, gluteala superioara, gluteala inferioara si pudendala interna
Artera obturatorie
-se desprinde de pe fata anterioara a iliacei interne, se indreapta oblic antero-inferior, merge
pe fata mediala a coxalului paralel cu linia arcuata impreuna cu nervul obturator care este
situate deasupra sa si vena obturatorie situate inferior arterei(N.A.V.). Se angajeaza prin
santul obturator unde artera este situate medial fata de nerv si ajunge in regiunea antero-
mediala a coapsei nivel la care se bifurca.
Ramuri colaterale
1. Ramuri musculare-muschii iliaci si obturator intern
2. Ramul pubian- merge pe fata posterioara a corpului pubisului, se anastomozeaza pe
linia mediana cu ramul pubian de partea opusa si se distribuie pubisului si simifizei
pubiene. Se anastomozeaza si cu artera epigastrica inferioara,constituind asa-numita
“corona mortis”
3. Ramul acetabular-patrunde in articulatie coxo-femurala prin incizura acetabulara si de-
a lungul ligamentului capului femural ajunge la capul femural.
Ramuri terminale
Ramul anterior sau medial inconjoara marginea mediala a santului obturator si da
ramuri musculare pentru obturatorul extern, pectineu, adductorul lung, adductorul scurt si
gracilis. Se anastomozeaza cu artera circumflexa mediala.
Ramul posterior sau lateral, oblic lateral, inconjoara supero-lateral marginea laterala a
santului obturator si da ramuri musculare pentru obturatorul intern, patratul femural,
adductorul mare si gracilis. Se anastomozeaza cu artera gluteala inferioara.
Artera gluteala superioara
-se indreapta oblic postero-inferior, iese din bazin prin partea superioara a incizurii ischiadice
mari, pe deasupra muschiului piriform si ajunge in regiunea gluteala unde se inflecteaza
infero-superior si se imparte imediat in cele doua ramuri terminale ale sale: superficial si
profund.
Ramul superficial se indreapta oblic antero-superior, fiind situate intre muschii glutei
mare si mijlociu, pe care-i vascularizeaza.
Ramul profund merge postero-anterior intre muschii glutei mijlociu si mic si se
termina prin doua ramuri: superior si inferior. Ramul superior merge de-a lungul marginii
inferioare a muschiului gluteu mic pana la nivelul spinei iliace antero-superioare unde se
anastomozeaza cu ramuri din arterele circumflexa iliaca profunda si circumflexa femurala
laterala. Ramul inferior merge in intersitiul dintre glutei mijlociu si mic si se anastomozeaza
cu artera circumflexa femurala laterala.
Artera gluteala inferioara
Numita si artera fesiera inferioara sau artera ischiatica coboara vertical, anterior
muschiului piriform si plexului sacral, iese din bazin prin partea inferioara a incizurii
ischiadice mai, pe sub muschiul piriform, medial de artera pudendala interna. Coboara apoi
intre trohanterul mare si tuberozitatea ischiadica, fiind acoperita de muschiul gluteu mare. Da
ramuri posterioare pentru jumatatea inferioara a gluteului mare care se anastomozeaza cu
ramuri ale arterei gluteala superioare si ramuri descendente care se distribuie muschilor
gemeni, patratului femural, semitendinosului, semimembranosului si bicepsului. Ramurile
descendente se anastomozeaza cu artera circumflexa femurala mediala, prima perforanta si
obturatoria. Printre aceste ramuri se gaseste si artera satelita a nervului ischiadic.
Artera pudendala interna
Numita si artera rusinoasa interna, a fost mult timp considerat ca un ram terminal al
arterei iliace interne. Artera iese din bazin prin partea inferioara a inchizurii ischiadice mari pe
sub muschiul piriform si lateral de artera gluteala inferioara. Inconjoara apoi spina ischiadica
si reintra in bazin prin incizura ischiadica mica, ajunge pe muschiul obturator intern si ajunge
pe fata mediala a ischiodului. Se situeaza antero-superior si se angajeaza intre foitele fasciei
perineale mici, merge pe fata mediala a ramurii ischio-pubiene si putin sub simifiza pubiana
se termina in cele doua ramuri terminale: artera cavernoasa si artera dorsala a
penisului(clitorisului).
In regiunea gluteala da ramuri pentru muschii gluteu mare, piriform, gemeni si
obturator intern.
152.Artera femurala: ramuri colaterale:
Ramurle colaterale ale arterei femurale:
Artera epigastrica superficiala sau artera subcutanata abdominala, se desprinde de pe
fata anterioara a arterei femurale la 0,5-1 cm sub inelul femural. Este foarte subtire si
perforeaza imediat fascia femurala, devenind superficiala. Se indreapta oblic supero-medial,
incruciseaza marginea anterioara a ligamentului inghinal si se ramifica in peretele abdominal
anterior, pana in vecinatatea ombilicului. Se anstomozeaza medial cu artera epigastrica
inferioara, iar lateral cu artera circumflexa iliaca superficiala.
Artera circumflexa iliaca superficiala ia nastere din artera femurala la acelasi nivel cu
artera precedent, uneori chiar printr-un trunchi comun. Traverseaza fascia femurala, se
indreapta supero-lateral si se distribuie tegumentelor peretilor abdominali, lateral de teritoriul
arterei epigastrice superficiale.
Arterele pudendale(rusinoase) externe sunt in numar de 2: una superioara si cealalta
inferioara, in raport cu situatia lor fata de crosa venei safene mari. Cele doua artere iau nastere
pe fata mediala a femuralei, incruciseaza fata anterioara a venei femurale trecand superior si
respective inferior crosei safene, perforeaza fascia lata in vecinatatea marginii laterale a
adductorului lung si dau nastere la ramuri scrotale anterioare la barbati si ramuri labiale
anterioare la femei si ramuri inghinale.
Artera femurala profunda este un ram voluminous al femuralei care asigura prin
ramurile sale vascularizatia aproape in intregime a muschilor si tegumentelor coapsei. Ia
nastere pe fata posterioara a femuralei, la aproximativ 4 cm sub ligamentul inghinal, anterior
muschiului ilio-psoas. La origine este strict posterior arterei femurale, pe masura ce coboara
devine postero-laterala arterei de origine. La marginea superioara a adductorului lung, artera
trece posterior acestui muschi, coborand aproape vertical intre adductorul lung situate anterior
arterei si adductorii scurt si mare, care sunt plasati succesiv posterior arterei. Se termina
superior de hiatul tendinos, nivel la care perforeaza adductorul mare, constituind cea de a treia
artera perforanta si ajunge pe fata posterioara a coapsei.
Din artera femurala profunda iau nastere urmatoarele ramuri colaterale: circumflexa
femurala mediala, circumflexa femurala laterala si arterele perforante.
a) Artera circumflexa femurala mediala(circumflexa posterioara) ia nastere din partea
superioara a femuralei profunde, se indreapta postero-medial, incruciseaza marginea
superioara a muschiului pectineu, merge pe tendonul obturatorului extern, inconjoara
colul chirurgical al femurului si ajunge pe fata profunda a patratului femural, unde se
imparte in ramurile sale terminale.
-ramul profund care vascularizeaza muschii adductori si ischiocrurali
-ramul acetabular pentru articulatia coxo-femurala si ligamentul capului femural
-ramul ascendant pentru capsula articulatiei coxo-femurale si muschilor adductor mare si
obturator extern
-ramul transvers pentru muschii patrat femural, adductor mare si ischio-crurali
b) Artera circumflexa femurala laterala(circumflexa anterioara) ia nastere din partea
superioara a femuralei profunde, se indreapta orizontal si lateral, trece posterior muschiului
drept femural si se termina prin trei ramuri:
-ramul ascendent urca pe croitor si drept femural si se termina in muschiul tensor al fasciei
lata
-ramul descendent ajunge pana la nivelul articulatiei genunchiului si da ramuri pentru croitor
si cvadriceps
-ramul transvers se indreapta lateral pe sub muschiul vast lateral si ajunge pe fata posterioara
a coapsei
c) Arterele perforante sunt in numar de trei, ultima reprezentand terminarea arterei femurale
profunde. Primele doua se desprind de pe fata posterioara a femuralei profunde. Toate trei
traverseaza muschiul adductor mare si ajung pe fata posterioara a gambei.
153.Teaca vaselor femurale
-se formeaza prin dedublarea fasciei lata
-prezinta la cele doua extremitati cate un orificiu: unul superior corespunde lacunei vasculare,
iar cel inferior reprezentat de hiatul tendinos
-prezinta trei portiuni: superioara, mijlocie si inferioara
Portiunea superioara:
-prismatic triunghiulara
-se intinde de la orificul superior pana la nivelul intalnirii muschiului croitor cu adductorul
lung
-peretele anterior este forta de foita superficiala a fasciei lata, peretii postero-lateral si postero-
medial fiind formati de foita profunda a fasciei lata
-artera femurala este dispusa lateral, iar vena femurala medial
-medial de vena femurala se afla un spatiu prismatic triunghiular(inelul femural) cu baza sus
si varful in jos, la nivelul varsarii venei safene mari in vena femrala. Peretele sau anterior-
fascia cribroasa, peretele lateral-vena femurala, iar peretele postero-medial-foita profunda a
fasciei lata si fascia pectinee. Baza-partea mediala a orificiului vascular, septului femural si
ligamentului lacunar
Portiunea mijlocie:
-dispusa posterior croitorului
-este formata medial de fascia adductorului mare, lateral de fascia vastului medial, iar anterior
de foita profunda a tecii croitorului
Portiunea inferioara(canalul adductorilor al lui tillaux sau canalul lui Hunter)
-se intinde pana la orificiul inferior al tecii vaselor femurale(de hiatul tedinos al adductorului
mare) prin care se realizeaza comunicarea cu fosa poplitee
-peretele anterior-rezistent, reprezentat de o lama fibroasa dispusa intre vastul medial si
adductorul mare
-peretele postero-medial-fascia adductorului mare
-peretele postero-lateral-fascia vastului medial
-in canalul lui hunter artera femurala este anterior venei femurale fiind insotita
si de ramul femural al nervului genito-femural, ramurile musculare ale nervului femural si
nervul safen.
154.Reteaua arteriala anastomotica ischio-femurala si pericervicala
Reteaua arteriala pericervicala
O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la
nivelul umarului de catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere
circumflexe humerale, retea arteriala la formarea careia participa si ramuri din artera brahiala,
brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara inferioara.
155.Artera poplitee
Continua artera femurala de la nivelul inelului adductorului mare, traverseaza fosa
poplitee si se termina la arcada solearului prin bifurcatie in: artera tibiala anterioara si artera
tibiala posterioara.
Raporturi:
-anterior peretele anterior sau planseul fosei fosei poplitee
-medial artera corespunde muschilor care formeaza peretele medial al fosei poplitee. Supero-
medial: semitendinosul si semimembranosul si infero-medial capul medial al
gastrocnemianului.
-lateral peretelui lateral al fosei poplitee, supero-lateral muschiul biceps, iar infero-lateral
capul lateral al gastrocnemianului dublat de plantar
-posterior in segmentul superior este acoperita de semimembranos, in segmentul mijlociu
artera este situata profund in stratul grasos al fosei poplitee, iar in segmentul sau inferior
artera este situate in interstitial dintre cele doua capete ale gastrocnemianului
Dispozitia elementelor vasculo-nervoase in fosa poplitee:
-in partea superioara: artera este dispusa postero-medial, vena postero-lateral arterei. Cele
doua se afla intr-o teaca vasculara comuna, separatia celor doua vase fiind foarte dificila si
datorita faptului ca intre peretii lor exista tracturi conjunctive care le unesc. La acest nivel
vena poplitee primeste vena safena mica. Nervul tibial este situate postero-lateral venei
poplitee.
-in partea inferioara: artera este aplicata pe muschiul popliteu. Vena incruciseaza fata
posterioara a arterei devenind mediala fata de aceasta. Nervul tibial se apropie de vase si se
gaseste pe fata posterioara a arterei.
Ramurile colaterale ale arterei poplitee:
1. Artera supero-laterala a genunchiului va da un ram profund pentru vastul lateral si
portiunea din femur acoperita de acest muschi si un ram superficial care ia parte la
formarea retelei articulare a genunchiului.
2. Artera supero-mediala a genunchiului va da un ram profund pentru muschiul vast
medial si care se anastomozeaza cu un ram din artera descendenta a genunchiului si un
ram superficial ce se anastomozeaza cu ramul patellar al arterei descendente a
genunghiului si cu un ram din artera inferioara mediala a genunchiului.
3. Artera mijlocie a genunchiului ajunge in fosa intercondilara si da ramuri pentru
ligamentele incrucisate, capsule fibroase si sinovialei articulatiei genunchiului,
corpilui adipos infrapatelar si epifizei distale a femurului.
4. Artera infero-laterala a genunchiului da ramuri osoase si periostice pentru portiunea
antero-laterala a genunchiului si participa la formarea retelei articulare a genunchiului.
5. Artera infero-mediala a genunchiului da ramuri osteo-periostice si se termina in partea
antero-mediala a genunchiului unde se anasatomozeaza cu celelalte artere ale
genunchiului participand la formarea retelei articulare.
6. Arterele surale(2): una mediala si una laterala pentru capul corespunzator al
muschiului gastrocnemian.
156.Reteaua arteriala anastomotica a genunchiului
Reteaua articulara a genunchiului reprezinta ansamblul anastomotic arterial care
inconjoara articulatia genunchiului. La formarea acesteia participa ramuri din artera
descendenta a genunchiului, din artera poplitee si din artera tibiala anterioara.
Artera descendenta a genunchiului participa prin ramurile sale terminale articulare.
Artera poplitee participa prin arterele supero-mediala si supero-laterala ale
genunchiului si arterele infero-mediala si infero-laterala ale genunchiului. Artera mijlocie a
genunchiului participa la vascularizatia articulatiei genunchiului, dar nu participa la formarea
retelei articulare a genunchiului.
Artera tibiala anterioara participa la formarea retelei prin arterele recurente tibiala
anterioara si posterioara, ramul circumflex al fibulei si artera recurenta peroniera anterioara.
La formarea retelei poate lua parte si o artera recurenta tibiala mediala, care se
desprinde din artera tibiala posterioara.
157.Arterele tibiala anterioara si dorsala a piciorului
Artera tibiala anterioara
-reprezinta ramul anterior de bifurcatie al arterei poplitee
-se intinde de la arcada solearului, ajunge in loja anterioara a gambei unde coboara pana la
marginea inferioara a retinaculului extensorilor, terminandu-se cu artera dorsala a piciorului
Raporturi:
-la origine artera se afla in loja posterioara a gambei fiind acoperita de muschiul solear, dupa
care devine anterioara
-in partea superioara a gambei este profund, stand pe membrane interosoasa. Medial vine in
raport cu muschiul tibial anterior, lateral superior extensorului lung al degetelor, inferior
extensorului lung al halucelui , anterior artera este acoperita de corpurile musculare ale
tibialului anterior si extensorilor
-in partea inferioara a gambei artera devine mai superficiala. Posterior are raport cu fata
antero-laterala a tibiei, iar la nivelul retinaculului extensorilor sta pe fata anterioara a capsulei
articulatiei talo-crurale. Anterior este acoperita de tendoanele muschilor tibial anterior,
extensorul lung al halucelui la mijloc, extensorul lung al degetelor si al treilea peronier.
In traiectul sau artera este flancata medial si lateral de doua vene. Nervul peronier
profund dispus lateral fata de artera in partea superioara a gambei, incruciseaza anterior artera
plasandu-se medial de aceasta.
Ramuri colaterale:
1. Artera recurenta tibiala posterioara-muschiul popliteu, participa la realizarea retelei
articulare a genunchiului
2. Ramul circumflex al fibulei sau artera recurenta peroniera posterioara-articulatia tibio-
fibulara superioara.
3. Artera recurenta peroniera anterioara-ram inconstant care se ramifica pe fata laterala a
genunchiului
4. Artera recurenta tibiala anterioara-merge intre tibie si muschiul tibial anterior care-l
vascularizeaza, dand ramuri osoase si periostice pentru extremitatea superioara a
tibiei. Terminal participa la formarea retelei arteriale a genunchiului.
5. Artera maleolara antero-laterala-coboara pe maleola fibulara unde se termina prin
ramuri maleolare pentru maleola si tegument, ramuri articulare pentru articulatia talo-
crurala si ramuri calcaneene care se distribuie partii laterale a calcaneului. Ia parte la
formarea retelei maleolare laterale.
6. Artera maleolara antero-mediala-ajunge pe maleola tibiala unde da ramuri: profunde
sau articulare pentru partie moi ale articulatiei talo-crurale, superficiale sau maleolare
pt osului tegumentului care-l acopera. Participa la formarea retelei maleolare mediale.
Artera dorsala a piciorului
-continua directia arterei tibiale anterioare de la nivelul marginii inferioare a retinaculului
extensorilor
-incepe la mijlocul spatiului intermaleolar, lateral de tendonul extensorului lung al halucelui,
merge pe fata dorsala a piciorului pana la nivelul extremitatii posterioare a primului spatiu
intermetatarsian se se anastomozeaza cu terminarea arterei plantare laterale.
Raporturi:
-posterior tarsul, incrucisand succesiv postero-anterior capul talusului, navicularul si al doilea
cuneiform, fiind acoperita de fascia dorsala a piciorului
-anterior este acoperita de tegument, tesut celular subcutanat, de fascia dorsala a piciorului si
de portiunea mediala a muschiului extensor scurt al degetelor
-medial corespunde tendonului extensorului lung al halucelui
-lateral corespunde tendonului extensorului celui de-al doilea deget al extensorului lung al
degetelor
Este insotita de doua vene subtiri si portiunea terminal a nervului peronier superficial
dispus medial de artera.
Ramuri colaterale:
1. Artera tarsiana laterala sau artera dorsala a tarsului-spre marginea laterala a piciorului.
Da ramuri pentru oasele si articulatiile tarsului, muschiului extensor scurt al degetelor,
tendoanelor extensorului lung al degetelor si tegumentului. Participa la formarea
retelei maleolare laterale.
2. Arterele tarsiene mediale(2-3) se orienteaza catre marginea mediala a piciorului. Prima
artera patrunde in sinus tarsi, vascularizand elementele de la acest nivel. Arterele
tarsiene mediale se anastomozeaza cu artera maleolara antero-mediala si artera
plantara mediala, participand la formarea retelei arteriale maleolare mediale.
3. Artera arcuata/artera dorsala a metatarsului-in apropierea primului spatiu
intermetatarsian, se indreapta spre marginea laterala a piciorului, anastomozandu-se cu
artera plantara laterala. Din convexitatea arcadei se desprind arterele metatarsiene
dorsale sau arterele interosoase dorsale corespunzatoare ultimelor trei spatii
intermetatarsiene. Fiecare artera metatarsiana dorsala se anastomozeaza cu artera
metatarsiana plantara corespunzatoare printr-un ram perforant.
4. Artera metatarsiana a primului spatiu/ artera interosoasa a primului spatiu
intermetatarsian-parcurge postero-anterior primul spatiu intermetatarsian.
5. Ramul plantar profund-portiunea terminal a arterei dorsale a piciorului. Dupa ce
traverseaza primul spatiu intermetatarsian, artera se anastomozeaza cu artera plantara
laterala.
158.Artera tibiala posterioara
-ramul posterior de bifurcatie al popliteei
-tine de la arcada solearului pana posterior maleolei tibiale, unde la varful ei se bifurca in cele
doua artere plantare
-la origine are un traiect vertical pana la originea arterei peroniere, dupa care se indreapta
oblic infero-medial. Apoi devine din nou vertical, paralela cu fata posterioara a tibiei. La
partea inferioara a gambei se incurbeaza spre santul retro-maleolar medial, ajunge in santul
calcanean medial unde se continua cu cele doua artere plantare.
Raporturi:
-in regiunea gambiera artera este situata profund, pe fata posterioara a tibiei. Anterior vine in
raport cu muschiul tibial posterior. Posterior artera este acoperita de fascia gambiera
profunda, muschiul solear, capul medial al gastrocnemianului. Artera este insotita de doua
vene, una mediala si cealalta laterala, ce-si schimba anastomoze transversale scalariforme.
Nervul tibial este situate lateral de artera.
-la nivelul regiunii retro-maleolare mediale este in raport cu tendonul lui Achille. La acest
nivel artera se afla la mijlocul distantei dintre tendonul lui Achile si marginea posterioara a
maleolei tibiale.
-pe fata mediala a calcaneului, sub maleola tibiala artera se incurbeaza si coboara oblic
antero-inferior in canalul calcanean.
Nervul tibial este situate initial posterior, iar apoi inferior arterei, bifurcatia sa
facandu-se de regula mai precoce decat bifurcatia arterei, cei doi nervi plantari: nervul plantar
lateral ramane inferior arterei, iar nervul plantar medial incruciseaza fata profunda a arterei,
pentru a merge cu artera plantara mediala.
Ramuri colaterale:
1. Artera peroniera sau fibulara se termina la nivelul marginii inferioare a membrane
interosoase. Artera este insotita de doua vene ce-si schimba anastomoze scalariforme.
Nervul tibial incruciseaza mai intai portiunea oblica a arterei, pentru a se situa apoi
medial de aceasta, fiind situate in axul gambei, intre cele doua artere, dar mai aproape
de artera tibiala posterioara.
Ramuri colaterale ale arterei peroniere: artera nutritiva a fibulei si ramuri musculare
pentru solear, tibial posterior, flexor lung al halucelui si cei doi peronieri.
Ramuri terminale:
a) Ramul perforant sau artera peroniera anterioara, traverseaza postero-anterior
membrane interosoasa si ajunge pe fata anterioara a gambei. Coboara pe fata
anterioara a articulatiei talo-crurale si se termina pe partea laterala a regiunii dorsale a
piciorului, anastomozandu-se cu artera maleolara antero-laterala si artera tarsiana
laterala.
b) Ramul communicant sau artera peroniera posterioara, continua directia arterei
peroniere, coboara posterior maleolei fibulare si se ramifica pe fata laterala a
calcaneului. Se anastomozeaza cu artera precedent, cu artera maleolara antero-laterala
si cu artera plantara laterala.
c) Ramuri maleolare laterale-se anastomozeaza cu ramurile retelei maleolare laterale.
d) Ramuri calcaneene laterale-regiunea calcaneana, iau parte la formarea retelei
calcaneene.
2. Ramuri maleolare mediale-participa la formarea retelei maleolare mediale
3. Ramuri calcaneene-participa la formarea retelei calcaneene
159.Arterele plantare
Artera plantara mediala
Da ramuri musculare pentru muschii invecinati si ramuri osoase si articulare
-se termina prin doua ramuri: superficial si profund
Ramul profund sau ramul medial-continua traiectul arterei pantare mediale de-a lungul
marginii mediale a tendonului muschiului flexor lung al halucelui, apoi de-a lungul marginii
mediale a halucelui, ca artera digitala plantara proprie mediala a acestuia.
Ramul superficial sau lateral-se indreapta antero-lateral si se va termina prin trei
ramuri care se anastomozeaza cu arterele metatarsiene plantare la nivelul extremitatii distale a
spatiilor intermetatarsiene I, II si III.
Artera plantara laterala
Se indreapta antero-lateral pana la partea mijlocie a marginii laterale a piciorului.
Ajunsa la nivelul extremitatii posterioare a celui de-al cincilea metatarsian, isi schimba
directia si se indreapta medial si usor anterior. La acest nivel se numeste arcul plantar care
trece pe extremitatea posterioara a muschilor interososi, fiind acoperita de flexorul lung al
degetelor si abductor al halucelui. Artera plantara laterala se termina la nivelul extremitatii
posterioare a primului spatiu intermetatarsian unde se anastomozeaza cu artera dorsala a
piciorului.
Ramurile colaterale ale arterei plantare laterale:
1. Ramuri musculare, osoase si articulare pentru organele invecinate
2. 4 artere metatarsiene plantare care isi au originea in convexitatea arcului plantar si se
indreapta anterior prin spatiile intermetatarsiene pentru a se continua cu arterele
digitale plantare commune furnizand arterele digitale plantare proprii. Artera digitala
plantara proprie laterala a degetului mic se desprinde din artera plantara laterala de la
nivelul in care portiunea oblica se continua cu arcul plantar
3. Ramurile perforante sunt in numar de trei si reprezinta ramuri anastomotice intre
arterele metatarsiene dorsale si arterele metatarsiene plantare.
160.Venele profunde ale membrului inferior
Sunt in numar de doua pentru fiecare artera, exceptie fac venele femurala si poplitee.
Poarta denumirea arterei pe care o insotesc. Cele doua vene satelite arterei comunica intre ele
prin numeroase anastomoze transversale. Ele prezinta valvule, cea mai importanta fiind
valvula osteala, cu rol in favorizarea circulatiei venoase de intoarcere.
Sistemul venos profund al membrului incepe cu venele digitale plantare care se unesc
si formeaza venele metatarsiene plantare care merg in spatiile imtermetatarsiene si se termina
in arcul venos plantar. De aici se continua cu venele plantare mediala si laterala care se unesc
retromaleolar medial si formeaza venele tibiale posterioare. Posterior arcului venos plantar,
intre cele doua vene plantare se afla o retea venoasa plantara care dreneaza sangele atat in
venele plantare cat si in cele safene. Venele tibiale posterioare insotesc artera omonima,
primesc venele peroniere sau fibulare si se unesc cu venele tibiale anterioare formand vena
poplitee.
Venele tibiale anterioare se formeaza din reteaua venoasa dorsala a piciorului, urca pe
fata anterioara a membrane interosoase si ajung in regiunea posterioara a gambei unde se
unesc cu venele tibiale posterioare si formeaza vena poplitee.
Vena este situata postero-lateral de artera, iar nervul tibial este situate postero-lateral
de vena. Ramane in contact cu artera pe toata lungimea sa, aderand la aceasta prin tesut
conjunctiv foarte dens. Cele doua vase, artera si vena, se gasesc in aceeasi teaca vasculara
care le inconjoara. Vena poplitee primeste vena safena mica.
Vena femurala continua vena poplitee tinand de la hiatul tendinos la inelul femural,
unde se continua cu vena iliaca externa. E situate fata de artera postero-lateral in canalul lui
hunter, posterior in portiunea mijlocie a tecii vaselor femurale si medial in trigonul femural.
Vena femurala profunda se termina in vena femurala putin sub oiginea arterei
femurale profunde. Se formeaza prin unirea venelor perforante, venelor circumflexe femurale
laterale si venelor circumflexe femurale mediale.
161.Venele safena mare si safena mica
-sunt vene superficiale ale membrului inferior
-originea in cele doua retele venoase ale piciorului: dorsala si plantara
Vena safena mare incepe de la nivelul extremitatii mediale a arcului venos dorsal al
piciorului, trece anterior maleolei tibiale, urca vertical pe fata mediala a gambei si ajunge la
coapsa. La 3-4 cm sub ligamentul inghinal perforeaza fascia printr-un orificiu prorpi: hiatul
safen care este intarit de ligamentul lui Hey si Allan Burns. La acest nivel vena safena mare
formeaza o crosa si se varsa in vena femurala.
Afluentii venei safene mari sunt:
-vena safena accesorie
-vena circumflexa iliaca superficiala
-vena epigastrica superficiala
-venele pudendale externe formate din venele scrotale sau venele labiale anterioare si dorsale
superficiale ale penisului sau clitorisului
-cu vena safena mica se anastomozeaza prin intermediul unui ram venos mare numit vena
anastomotica
Vena safena mica se formeaza la nivelul extremitatii laterale a arcului venos dorsal al
piciorului, trece retromaleolar lateral si ajunge pe linia mediana a fetei posterioare a gambei.
La mijlocul gambei traverseaza fascia si urca pana in regiunea poplitee unde descrie o crosa si
se varsa in vena poplitee.
Afluenti: venele care aduc sangele venos de la nivelul regiunii plantare laterale, din
regiunea calcaneana si din partea postero-laterala a gambei. Foarte rar vena safena mica se
poate termina in vena femurala sau in vena safena mare.
162.Reteaua limfatica superficiala a membrului inferior
Colecteaza limfa din structurile suprafasciale ale membrului inferior. Reteaua incepe
la nivelul piciorului, unde este foarte bine reprezentata si la acest nivel se formeaza trei
colectoare limfatice, formate din vase limfatice superficiale, care insotesc venele superficiale.
Cele trei cai colectoare sunt:
1. Vasele limfatice superficiale mediale merg impreuna cu vena safena mare si se varsa
in grupele inferioare, medial si lateral, ale nodulilor limfatici inghinali superficiali
2. Vasele limfatice superficiale laterale urca oblic supero-medial pe fata anterioara a
gambei si coapsei si se termina in vasele limfatice superficiale mediale
3. Vasele limfatice superficiale posterioare merg cu vena safena mica si se termina in
grupul superficial al nodulilor limfatici poplitei, ele aduna limfa de la partea postero-
laterala a piciorului, de la gatul piciorului si din portiunea mijlocie a fetei posterioare a
gambei.
Limfaticele superficiale ale regiunii gluteale se impart in vasele laterale si mediale. Cele
laterale inconjoara fata laterala a coapsei si se termina in nodulii limfatici din grupul supero-
lateral al ganglionilor inghinali superficiali. Mai rar, limfaticele din portiunea mijlocie a fesei
traverseaza fascia si gluteul mare, merg cu vasele gluteale superioare si se termina in
ganglionii iliaci interni.
Nodulii limfatici inghinali superficiali sunt in numar foarte variabil(4-20) si sunt
situati in aria triunghiului femural in tesutul celular subcutanat, pe fascia cribriformis, in jurul
crosei venei safene mari. Doua linii perpendicular duse prin crosa safenei mari, una vertical si
cealalta orizontala, impart ganglionii in patru grupuri: doua superioare, lateral si medial si
doua inferioare, lateral si medial.
Nodulii limfatici din grupele superioare sunt situati inferior de ligamentul inghinal,
sunt ovalari, cu axul mare paralel cu ligamentul. Grupul supero-medial primeste limfa de la
organelle genitale externe, anus, regiunea perineala, regiunea pubiana si partial chiar de la
uter, prin ligamentul rotund al uterului. Grupul supero-lateral colecteaza limfa din regiunea
gluteala si portiunea subombilicala a peretelui abdominal anterior.
Nodulii limfatici din grupele inferioare sunt de asemenea ovalari si au axul mare
dispus paralel cu vena safena mare. Ei colecteaza limfa membrului inferior.
Vasele limfatice care pleaca de la ganglionii inghinali superficiali traverseaza fascia si
cele mai multe merg la nodulii limfatici inghinali profunzi, iar o mica parte la nodulii limfatici
iliaci externi.
163.Reteaua limfatica profunda a membrului inferior
Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului inferior(muschi, oase,
periost, articulatii).
Vasele limfatice profunde sunt satelite vaselor sanguine profunde.
La nivelul gambei se gasesc trei grupuri de vase limfatice profunde: tibial anterior,
tibial posterior si peronier(fibular), care dreneaza limfa de la nivelul piciorului.
Grupul tibial anterior este satelit al arterei tibiale anterioara, dreneaza limfa in nodulul
limfatic tibial anterior, situat in partea superioara a gambei, pe fata anterioara a membranei
interosoase. Uneori pot fi 2-3 noduli tibiali anterior, dar intotdeauna unul este mai mare si
constanta. Limfa este drenata in nodulii profunzi limfatici ai poplitei, unde soseste si limfa de
la nodulii limfatici poplitei superficiali.
Nodulii limfatici poplitei in numar de 4-8 sunt superficiali si profunzi. Ultimii se
impart in trei grupuri:
1. Superficial sau safen lateral-situat imediat subfascial, lateral de crosa venei safene
mici
2. Intermediar sau supracondilian-situat lateral si medial de vasele poplitee, de regula la
originea ramurilor colaterale ale arterei poplitee
3. Profund situat pe fata posterioara a articulatiei genunchiului; se mai numeste si grupul
intercondilian sau articular
De la nivelul nodulilor limfatici poplitei ia nastere trunchiul limfatic femural, satelit vaselor
femurale, care dreneaza limfa in nodulii limfatici inghinali profunzi. De aici limfa este drenata
in nodulii limfatici iliaci externi. Reteaua limfatica profunda a regiunii gluteale merge cu
ramurile parietale extrapelvine ale arterei iliace interne si dreneaza limfa in nodulii limfatici
iliaci interni.
Formarea plexului lombar si ramurile sale colaterale
-format din ramurile anterioare ale primilor trei nervi lombari si partial din ramul anterior al
celui de-al patrulea nerv spinal lombar
-ramul anterior al nervului L1 primeste o anastomoza de la T12, trimite un ram anastomotic
lui L2 si se imparte in 2 ramuri: nervii ilio-hipogastric si ilio-inghinal
-ramul anterior al nervului L2 primeste un ram anastomotic de la L1, da nastere nervilor
genito-femural si cutanat femural lateral si se imparte apoi in doua ramuri: anterior si
posterior
-ramul anterior al nervului L3 anastomozat cu L2 si L4, se imparte intr-un ram anterior si altul
posterior
-ramul anterior al nervului L4 primeste o anastomoza de la L3 si se trifurca intr-un ram
anterior, un ram posterior si un ram descendent pentru anastomoza, formand trunchiul lombo-
sacral, care va participa la formarea plexului sacral.
-ramurile anterioare ale nervilor L2, L4 se unesc si formeaza nervul obturator, iar prin unirea
ramurilor lor posterioare se formeaza nervul femural
Ramurile colaterale:
-destinate muschilor patrat al lombelor si psoasului. Nervii patratului lombar iau nastere din
primii doi nervi lombari, iar nervii psoasului se desprind din primii patru nervi lombari
176.Nervul obturator
Se formeaza prin unirea ramurilor anterioare ale nervilor L2-L4. Cele trei radacini
converg infero-lateral si se unesc in grosimea muschiului psoas.
Traiect si raporturi:
-iese din grosimea psoasului, patrunde in fosa ilio-lombara si merge pe aripioara sacrata.
Anterior se gasesc vasele iliace commune
-incruciseaza articulatia sacro-iliaca, apare in bifurcatia vaselor iliace commune, incruciseaza
stramtoarea superioara a bazinului, ajunge pe peretele lateral al micului bazin si merge pe
suprafata muschiului obturator intern, sub vasele iliace si deasupra vaselor obturatorii. In
canalul obturator dispozitia elementelor pachetului vasculo-nervos obturator, cranio-caudal
este NAV.
Ramuri colaterale:
-doua ramuri articulare pentru portiunea antero-mediala a articulatiei coxo-femurale
-ram vascular inconstant pentru vasele obturatorii
-ram muscular pentru obturatorul extern
Ramuri terminale:
-iese din canalul oburator si se bifurca in doua ramuri terminale: anterior si posterior
-ramul anterior coboara pe muschiul obturator extern, apoi pe adductorul scurt, fiind acoperit
de pectineu si adductorul lung. Da ramuri: musculare pentru adductorul lung, adductorul scurt
si gracilis si un ram cutanat care traverseaza fascia lata si coboara pana la nivelul articulatiei
genunchiului, unde se anastomozeaza cu nervul safen. Inerveaza tegumentul din teritoriul
condilului femural medial.
-ramul posterior coboara vertical intre pectineu si obturatorul extern, apoi intre scurtul si
marele adductor. Da ramuri musculare pentru muschii adductori mare si scurt si muschiul
obturator extern, un ram articular pentru articulatia coxo-femurala.
177.Nervul femural
-cel mai voluminos ram al plexului lombar
-inerveaza muschii anterior ai coapsei, tegumentului de pe partea antero-mediala a membrului
inferior
-se formeaza din nervii L2-L4 prin trei radacini care se unesc in grosimea muschiului psoas
Traiect si raporturi:
-iese din grosimea psoasului, merge prin santul dintre psoas si iliac.
-este incrucisat de artera circumflexa iliaca superficiala, care trece anterior nervului. Sub
ligamentul inghinal nervul se gaseste pe fata anterioara a psoasului, ajunge la coapsa prin
lacuna musculara, avand medial artera femurala de care este despartit prin arcul ilio-pectineu.
-sub ligamentul inghinal nervul se imparte in ramurile terminale
Ramuri colaterale:
-ramuri musculare pentru muschii psoas, iliac, pectineu si adductor lung
-ramuri vasculare pentru vasele femurale
-ramuri articulare pentru articulatia coxo-femurala
Ramuri terminale:
-ramuri musculare-muschii croitor si cvadriceps femural
-ramuri cutanate anterioare pentru tegumentul fetei antero-mediale a coapsei
178.Formarea plexului sacrat si ramurile sale colaterale
-se formeaza prin unirea trunchiului lombo-sacral cu ramurile anterioare ale primilor trei nervi
sacrali si o anastomoza de la al patrulea nerv sacrat.
-trunchiul lombo-sacrat se formeaza prin unirea ramului anterior al celui de-al cincilea nerv
lombar cu un ram anastomotic de la al patrulea nerv lombar. El coboara in cavitatea pelvina
anterior si se indreapta spre incizura ischiadica mare, unde se uneste cu ramul anterior al
primului nerv sacrat.
-ramul anterior al lui S1 merge pe marginea superioara a muschiului piriform si la nivelul
incizurii ischiadice mari fuzioneaza cu trunchiul lombo-sacrat, in unghiul dintre ele gasindu-
se vasele gluteale superioare
-ramul anterior al lui S2 se afla anterior acestui muschi. Se poate imparti intr-un ram superior
si unul inferior
-ramul anterior al lui S3 merge de-a lungul marginii inferioare a muschiului piriform
-ramul anterior al lui S4 dupa ce paraseste gaura sacrata se imparte in doua ramuri: unul
superior care se anastomozeaza cu S3 si altul inferior care se anastomozeaza cu S5,
participand la formarea plexului coccigian
-autorii francezi impart plexul in doua parti: plexul sacrat propriu-zis si plexul pudendal
-plexul sacrat propriu-zis alcatuit din trunchiul lombo-sacrat, S1, cea mai mare parte a lui S2
si o mica parte din S3. Se distribuie membrului inferior si centurii pelvine.
-plexul pudendal sau rusinos format dintr-o mica parte a lui S2, cea mai mare parte a lui S3 si
S4. Este destinat inervatiei organelor genitale externe si viscerelor pelvine.
Ramuri colaterale:
1. Nervul gluteal superior-iese din bazin prin incizura ischiadica mare impreuna cu artera
gluteala superioara, deasupra muschiului piriform. Se imparte intr-un ram superior
pentru muschii glutei mijlociu si mic si unul inferior pentru muschiul tensor al fasciei
lata.
2. Nervul muschilor patrat femural si gemen inferior-iese din bazin prin partea inferioara
a incizurii ischiadice mari, da ramuri pt gemenul inferior, pt articlatia coxo-femurala si
se termina pe fata anterioara a patratului femural.
3. Nervul muschiului piriform se termina pe fata anterioara a muschiului.
4. Nervul gluteal inferior iese din bazin prin incizura ischiadica mare pe sub muschiul
piriform, impreuna cu vasele gluteala inferioare si da ramuri pt muschiul gluteu mare
5. Nervul muschiului obturator intern-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii
ischiadice mari, inconjoara spina ischiadica si reintra in bazin prin incizura ischiadica
mica. Se distribuie muschilor obturator intern si gemen superior.
6. Nervul cutanat femural posterior sau nervul sciatic mic, iese din bazin prin partea
inferioara a incizurii ischiadice mari, da urmatoarele ramuri:
-nervi cutanati gluteali inferior/nervii fesieri cutanati-inerveaza tegumentul din regiunea
gluteala si sacrala-ramuri perineale pentru scrot la masculi si labile mari la femei
-ramuri cutanate pentru tegumentul fetei posterioare a coapsei si genunchiului
179.Nervul ischiadic
Origine:
-format prin unirea tuturor ramurilor nervoase care participa la formarea plexului sacrat
-unirea fibrelor se face la nivelul marginii inferioare a muschiului piriform
Traiect:
-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari pe sub piriform si ajunge in
regiunea gluteala. Coboara vertical in santul format de ischion in partea mediala si trohanterul
mare in partea laterala apoi se angajeaza pe sub capul lung al bicepsului femural, ajungand
pana in partea superioara a fosei poplitee, unde se bifurca.
Raporturi:
-la origine este situate lateral de vasele gluteala inferioare, de PVN pudendal si de nervul
obturatorului intern
-in regiunea gluteala sta succesiv pe gemenul superior, tendonul obturatorului intern, pe
gemenul inferior si pe patratul femural fiind acoperit posterior de muschiul gluteu mare
- in partea posterioara a coapsei sta pe muschiul adductor mare fiind insotit de artera nervului
ischiadic, ram din artera gluteala inferioara. In jumatatea inferioara a coapsei nervul ischiadic
este situate anterior interstitiului dintre biceps situate lateral si semitendinos cu
semimembranosul, situati medial.
Ramuri colaterale:
-ramuri articulare pentru articulatiile coxo-femurala si a genunchiului
-ramuri musculare destinate muschilor biceps femural, semitendinos, semimembranos si
adductor mare. Semitendinosul primeste doi nervi, unul superior si altul inferior.
Ramuri terminale:
-in numar de doua: nervul tibial si nervul peronier comun
180.Nervii peronier comun, superficial si profund
Nervul peronier comun
-reprezinta ramul lateral de bifurcatie al nervului ischiadic
Traiect si raporturi:
-de la origine merge pe marginea mediala a bicepsului, incruciseaza fata posterioara a capului
lateral al gastrocnemianului, coboara apoi posterior capului fibulei, de care este separat prin
tendonul solearului. La nivelul colului fibulei peronier se imparte in doua ramuri terminale:
nervii peronier profund si peronier superficial.
Ramuri colaterale:
1. Ramul articular pentru partea laterala a articulatiei genunchiului
2. Nervul cutanat sural lateral pentru tegumentul de pe fata laterala a genunchiului si
gambei
3. Ramul communicant peronier pentru marginea laterala a piciorului. Se anastomozeaza
in principal cu nervu cutanat sural medial, dar si cu nervul cutanat femural posterior,
cand acesta coboara la gamba.
4. Nervul superior al muschiului tibial anterior pentru muschiul tibial anterior si pentru
articulatia tibio-fibulara superioara.
Ramuri terminale:
-nervii peronier superficial si peronier profund
Nervul peronier superficial
-numit si nerv musculocutan, este ramul de bifurcatie laterala a nervului peronier comun si
coboara intre muschii peronieri si septul intermuscular anterior pana in treimea inferioara a
gambei, unde perforeaza fascia si devine subcutanat. Dup ace devine superficial se termina
prin doua ramuri.
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare-peronieri lung si scurt si al treilea peronier
2. Ramuri cutanate: ramul maleolar lateral-tegumentului maleolei fibulare, unde se
anastomozeaza cu nervul communicant peronier.
Ramuri terminale:
1. Nervul cutanat dorsal medial se trifurca in nervii digitali dorsali ai piciorului. Acestia
vor forma nervii digitali dorsali ai degetelor si anume: ramul lateral va forma nervul
digital dorsal medial al halucelui, ramul mijlociu se indreapta spre primul spatiu
interdigital si va forma nervii digitali dorsali laterali ai halucelui si medial al degetului
doi. Ramul lateral se indreapta spre al doilea spatiu interdigital formand nervii digitali
dorsali lateral al degetului doi si medial al degetului trei.
2. Nervul cutanat dorsal intermediar-furnieaza urmatorii 2 nervi digitali ai piciorului. Din
primul se formeaza nervii digitali dorsali lateral al degetului trei si medial al degetului
patru, iar din al doilea se formeaza nervii digitali dorsali lateral al degetului patru si
medial al degetului cinci.
Nervul peronier profund
-reprezinta ramul de bifurcatie mediala a nervului peronier comun. Se dispune pe membrane
interosoasa pe care merge vertical impreuna cu vasele tibiale anterioare. Initial este dispus
intre extensorul lung al degetelor si tibialul anterior, iar apoi intre tibialul anterior si
extensorul lung al halucelui. Trece pe sub retinaculul extensorilor, ajunge pe fata dorsala a
piciorului si se indreapta spre primul spatiu interdigital.
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare-muschii tibial anterior, extensor lung al degetelor, extensor lung al
halucelui si peronier al treilea.
2. Ram articular pt fata anterioara a articulatiei talo-crurale
Ramuri terminale:
-lateral si altul medial
Ramul lateral sau nervul pedios se dispune pe fata profunda a muschiului extensor
scurt al degetelor pe care-l inerveaza. Mai da si filete pentru articulatiile intertarsiene.
Ramul medial se anastomozeaza cu filetul mijlociu al nervului cutanat dorsal medial al
peronierului superficial si furnizeaza impreuna cu acesta nervii digitali dorsali, lateral al
halucelui si medial al degetului doi.
181.Nervul tibial
-ramul de bifurcatie medial al nervului ischiadic
Traiect si raporturi:
-nervul continua directia nervului ischiadic si coboara vertical din unghiul superior la unghiul
inferior al fosei poplitee, dupa care patrunde pe fata profunda a gastrocnemianului si trece pe
sub arcada muschiului solear. De aici are o directive verticala pana la nivelul santului medial
al calcaneului unde se imparte in cele 2 ramuri terminale: nervii plantari medial si lateral.
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare pentru muschii gastrocnemian, solear, popliteu, tibial posterior,
flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui.
2. Ramuri articulare-articulatia tibio-fibulara inferioara si talo-crurala
3. Nervul interosos al gambei merge cu vasele tibiale anterioare, apoi coboara pe fata
posterioara a membrane interosoase pana la nivelul articulatiei talo-crurale dand
ramuri pentru articulatia tibio-fibulara superioara, filete vasculare si filete pentru
membrana interosoasa.
4. Nervul cutanat sural medial coboara vertical pe fata posterioara a gambei intre cele
doua capete ale gastrocnemianului. In treimea inferioara a gambei devine superficial si
anastomozeaza cu ramul communicant peronier al nervului peronier comun. Da ramuri
pentru tegumentul regiunii gambiere posterioare si maleolare laterale.
5. Nervul sural-merge pe marginea laterala a tendonului lui Achile apoi de-a lungul
marginii laterale a piciorului pana la al cincilea deget, formand cel de-al cincilea nerv
cutanat dorsal al piciorului care se termina cu nervul digital dorsal lateral al degetului
cinci.
Nervul sural da ramuri calcaneene laterale si ramuri calcaneene mediale pentru portiunile
laterala si mediala ale regiunii calcaneene si ramuri articulare pentru articulatiile tibio-fibulara
inferioara, talo-crurala si intertarsiene.
ramuri terminale:
-nervii plantari medial si lateral
182.Nervii plantari
-nervul plantar medial
-nervul plantar lateral
Nervul plantar medial
-se indreapta antero-inferior si incruciseaza vasele tibiale posterioare sau vasele plantare
Ramuri colaterale:
1. Ramuri cutanate-tegumentele regiunii calcanei mediale si plantare mediale
2. Ramuri musculare-muschii adductor al halucelui, flexor scurt al halucelui, flexor scurt
al degetelor si patratul plantei
3. Ramuri articulare-articulatiilor vecine
Ramuri terminale:
-un ram lateral, unul medial, cele doua furnizand trei nervi digitali plantari comuni
Ramul medial insoteste artera plantara mediala si formeaza primul nerv plantar, care
va da nervul digital plantar propriu medial al halucelui.
Ramul lateral da trei nervi digitali plantari comuni. Primul nerv digital plantar comun
inerveaza primul lombrical si la nivelul extremitatii anterioare a primului spatiu interdigital se
bifurca formand nervii digitali plantari prorpii lateral al halucelui si medial al degetului doi.
Al doilea nerv digital comun se indreapta spre al doilea spatiu intermetatarsian, inerveaza al
doilea lombrical si va furniza nervii digitali plantari prorpii lateral al degetului doi si medial al
celui de-al treilea deget. Al treilea nerv digital comun ajunge in al treilea spatiu
intermetatarsian si va furniza nervii digitali plantari prorpii lateral al degetului trei si medial al
celui de-al patrulea deget. Acest nerv se anastomozeaza cu nervul plantar lateral.
Nervul plantar lateral
-ramul de bifurcatie lateral al nervului tibial
-incruciseaza artera plantara lateral ape fata sa anterioara si la nivelul extremitatii proximale a
celui de al cincilea metatarsian se imparte in cele doua ramuri ale sale: superficial si profund
Ramuri colaterale:
1. Ramuri musculare pentru muschii flexor scurt al degetelor, patrat plantar(portiunea
laterala), abductor al degetului mic si flexor scurt al degetului mic.
2. Ramuri vasculare pentru vasele plantare laterale.
Ramuri terminale:
1. Ramul superficial-se imparte in 2 ramuri secundare: medial si lateral
Ramul medial reprezinta cel de al patrulea nerv digital plantar comun, care la nivelul celui de-
al patrulea spatiu interdigital se imparte in cei doi nervi digitali plantari proprii, lateral al
degetului patru si medial al degetului cinci. Ramul lateral constituie nervul digital plantar
propriu lateral al celui de-al cincilea deget.
2. Ramul profund-se termina in grosimea adductorului halucelui si inerveaza ultimii doi
lombricali, adductorul halucelui si muschii interososi plantari si dorsali.
183.Inervatia senzitiva a membrului inferior
Regiunea gluteala-inervat de sase grupe de nervi care delimiteaza 6 teritorii distincte obtinute
prin impartirea regiunii in trei zone: laterala, mijlocie si mediala, fiecare fiind impartita in
doua teritorii-superior si inferior.
Zona laterala-superior ramul gluteal al nervului ilio-hipogastric,inferior-ramul gluteal
al nervului cutanat femural lateral
Zona mijlocie-superior ramurile posterioare ale nervilor lombari, inferior ramurile
gluteale ale nervului cutanat femural posterior.
Zona mediala-superior ramurile posterioare ale nervilor sacrali, inferior-ramurile
eferente ale plexului sacro-coccigian.
Coapsa:
-fata posterioara-nervul cutanat femural posterior
-fata laterala-nervul cutanat femural lateral
-fata mediala-nervul obturator
-fata anterioara-mai multi nervi, toti apartinand plexului lombar. Superior si pe linia mijlocie-
ramul femural al genito-femuralului, superior si medial-ilio-hipogastricul, ilio-inghinalul,
genito-femuralul, in restul coapsei-nervul femural.
Gamba:
-la nivelul fetei anterioare 2 mari teritorii: al nervului safen-partea mediala a gambei si al
nervului cutanat sural lateral-situat pe partea laterala
-pe partea posterioara a gambei cele doua teritorii sunt separate pe toata lungimea gambei,
printr-o zona longitudinala care este inervata superior de ramurile terminale ale nervului
cutanat femural posterior, iar inferior de nervul cutanat sural medial si de nervul sural
Piciorul:
-fata plantara-posterior de ramurile nervului tibial. Anterior-cei doi nervi plantari.
-marginea mediala-nervul safen
-fata dorsala: 3 teritorii: medial-nervul safen, lateral-nervul sural, mijlociu-peronier
superficial, peronier profund
-degetele de pe fata plantara-al cincilea deget si jumatatea laterala a degetului patru-nervul
plantar lateral, iar restul de nervul plantar medial.

Subiectul 25. Articulaţia coxo-femurală.


Articulatia coxo-femurala:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica
Este o articulatie feroidata tipica care uneste femurul cu osul iliac.
Suprafetele articulare sunt reprezrntate de capul femural si acetabul,marit cu un fibrocartilaj
numit labrum sau cadrul acetabular.
Capul femural este o proeminenta rotunjita,2/3 dintr-o sfera,orientat supero-medial si putin
anterior.Prezinta putin postero-inferior centrului sau foseta capului femural sau foseta
ligamentului rotund destinat insertiei acestui ligament.Capul femural este acoperit de un strat
de cartilaj hialin mai gros care lipseste in partea anterioara sa fosetei capului femural.
Acetabulul este articulat numai in portiunea sa periferica,semilunara,acoperita de cartilaj
hialin.Cartilajul care acopera suprafata acetabulului este mai gros la periferie decat in centru.
Labrumul sau cadrul acetabular este un cartilaj osteo-fibros care se insera ca un inella
periferia acetabulului caruia ii mareste adancimea.Prezinta o fata aderenta sau baza pe care se
insera spranceana acetabulara,o fata externa convexa care da insertie capsulei articulare,o fata
interna neteda articulara a acetabulului.Are rol de a mentine capul femural in acetabul.La niv
incizurrii acetabulului el trece ca o punte transformandu-o intr-un orificiu si aceasta portiune a
labrumului se numeste ligamentul transversal al acetabulului.
VASCULARIZATIA. Capul femural primeste artere cu o tripla provenienta:artera
ligamentului capului femural,arterele capsulare,artera circumflexa femurala mediala.Artera
ligamentui capului femural provine din artera obturatorie.arterele capsulare isi au originea in
cele 2 artere femurale circumflexe si asigura vascularizatia fetei inferioare a colului femural
fiind afectate in fracturile de col femural.Artera principala a articulatiei este artera
circumflexa femurala mediala,care inconjoara fata mediala a colului,primeste anastomoze de
la circumflexa femurala laterala si asigura in cea mai mare parte a vascularizatiei capului
femural.
INERVATIA este data pe fata anterioara de ramuri din n femural si n.obturator iar pe fata
posterioara de ramuri din n.ischiadic si n. Muschilor patrat femural si Gemen inferior.Nervul
obturator da un ram important , nervul articual al soldului,impartindu-se in 3 ramuri:un ram pt
labrum,un ram acetabular si un ram pt fata anterioara a capsulei.
Miscarile articulatiei coxo-femurale:articulatia coxo-femurala fiind o articulatie sfenoidala
tipica are 3 axe de miscare,la nivelul ei executandu-se urmatorele miscari:flexie-
extensie,abductie-adductie,rotatie si circumductie.
72.Articulatia coxo-femurala:capsula si ligamente
Suprafetele articulare sunt mentinute in contact printr-o capsula articulara,prin ligamente care
intaresc capsula si printr-un ligament independent de capsula numit ligamentul rotund.
Capsula articulara are baza mare pe coxal si baza mica pe femur.Insertia iliaca se face pe
conturul osos al spracenei acetabulare si in portiunea invecinata a fetei externe a
labrumului.La nivelul incizurii acetabulare ea se insera pe fata laterala a ligamentului
transvers al acetabulului.La nivelul femurului insertia acapsulei se face pe colul
anatomic.Superior si inferior pe marginile corespunzatoare ale colului urmand linile olblice
care unesc extremitatile limitelor de insertie anterioara si posterioara.
Ligamentele articulare.Capsula articulara este intarita antero-medial si posterior prin 3
fascicule ligamentare,care asigura o soliditate asrticulatie atat in mers cat si in pozitie statica.
Ligamentul ilio-femural al lui BERTIN este cel mai puternic ligament al
articulatiei,acoperind fata anterioara a articulatiei.Prin varful sau se insera pe osul coxal,sub
spina iliaca antero-inferioara si se insera pe toata intinderea liniei intertrohanteriene.I se
disting 2 fascicule:fasciculul superior sau ilioprehanterian ce se insera sub spina iliaca anter o-
inferioara si fasciculul inferior sau ilio-pretrohantinian ce se insera pe spina iliaca antero-
inferioara,sub tendonul direct al dreptului femural.Cele 2 fascicule ale ligamentului ilio-
femural sunt cunscute si sub numele de ligamentul in „Y” al lui BIGELOW.Ligamentul ilio-
femural joaca rol in mentinerea pozitiei corpului , opunandu-se caderii corpului inapoi.
Ligamentul pubo-femural este situat tot pe fata anterioara a articulatiei.Superior se insera pe
partea anterioara a eminentei iliopubiene,pe creasta pectineala si pe ramusa superioara a
pubisului.adaugat celor 2 fascicule ale ligamentului ilio-femural,ligamentul pubo-femural
formeaza ligamentul in „N” al lui WELCKER.Ligamentul limiteaza abductia si rotatia
laterala.
Ligamentul ischio-femural este situat pe fata postero-inferioara a articulatiei.Se insera pe
santul subacetabular,pe portiunea ischiadica a sprancenei acetabulare si pe labrumul
acetabular.Prezinta 2 fascicule:fasciculul ischio-supracervical si fasciculul zonular sau ischio-
capsular.Ligamentul ischio-femural limiteaza miscarile de rotatie mediala si adductie.Zona
orbiculara reprezinta partea profunda a capsulei din vecinatatea membranei sinoviale.
Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural se intinde traversand cavitatea
articulara de la capul femurului la canalul obturator.Pe femur se insera in ½ antero-superioara
afosetei capului femural,de unde se indreapta inferior rulandu-se pe capul femural si se
largeste in vecinatatea canalului obturator unde se termina prin 3 fascicule
principale:anterior,mijlociu si posterior.Fasciculul anterior sau pubian se insera in partea ant.a
snatului obturator,fasciculul posterior sau ischiadic inconjoara extremitatea posterioara a
santului obturator,trecand inferior ligamentului transvers al acetabulului de care adera intim si
se insera pe coxal,lateral santuli obturator.Fascicolul mijlociu se insera pe toata lungimea
marginii inferioare a ligamentului transvers.

Subiectul 26. Articulaţia genunchiului.


.Articulatia genunchiului:suprafetele articulare,vascularizatia,inervatia,biodinamica.
Suprafetele articulare sunt situate la nivelul epifizei distale a femurului,epizei proximale a
tibiei si pe fata posterioara a patelei.
Epifiza distala a femurului participa la formarea articulatiei prin cei 2 condili si prin
suprafata patelara.Suprafata patelara prezinta versantul sau lateral mai larg,mai intins,si mai
proeminent decat cel medial.Suprafata patelara se prelungeste pana la nivelul fosei
intercondilare.Ea este separata de condilii femurului prin santul condilotrehleean.Fata
posterioara a patelei este extraarticulara in1/3 sa inferioara.In ceea ce priveste condilii
femurali,condilul lateral este mai larg si mai scurt,iar cel medial este oblioc postero-
medial.Condilul medial se afla intr-un plan inferior condilului lateral.Condilii femurali sunt
acoperiti de un cartilaj hialin.
Epifiza proximala a tibiei prezinta fata superioara articulara cu cele 2 fose
articulare,separate intre ele printr-o suprafata nearticulara,eminenta intercondilara sau spina
tibiei.Fosele articulare ale tibie sunt mai inguste decat lungi,ovale,cea mediala fiind mai lunga
si mai larga decat cea laterala.Ele prezinta tuberculii intercondilari si sunt acoperite de cartilaj
hialin.
Fosele articulare ale tibiei nu se adapteaza condililor femurali si concordanta se realizeaza
prin interpunerea intre tibie si femur a meniscurilor intraarticulare sau fibrocartilajele
semilunarel.Ele sunt in numar de 2,unul lateral si unul medial,cu o fata superioara concava,o
fata inferioara,o fata laterala sau periferica , o margine mediala sau centrala si 2 extremitati
sau coarne.
Meniscul lateral are forma literei „O”,cornul sau anterior se insera pe suprafata prespinala
imediat anterior tuberculului intercondilar lateral al tibiei si postero-lateral ligamentului
incrucisat anterior.Cornul posterior se insera posterior eminentei intercondilare,in depresiunea
care separa cei 2 tuberculi intercondilari.De la extremitatea posterioara a meniscului se
desprinde un fascicul numit ligamentul menisco-femural care insoteste ligamentul incrucisat
posterior ,trecand posterior acestuia si se insera impreuna in santul intercondilar si pe condilul
medial al tibiei.
Meniscul medial are forma literei „C” si prin cornul sau anterior se insera in unghiul antero
medial ar suprafetei prespinale,anterior ligamentului inrucisat anterior.Prin cornul posterior se
insera pe suprafata retrospinala , imediat posterior insertiei meniscului lateral si anterior
insertiei ligamentului incrucisat anterior.Cele 2 meniscuri sunt unite in partea lor anterioara
printr-o bandeleta fibroasa transversala numita ligamentul transvers al genunchiului.
VASCULARIZATIA provine din reteaua articulara a genunchiului si din artera mijlocie a
genunchiului.
INERVATIA este asigurata de ramuri din n.safen(din ramurile sale infrapatelare) si de ramuri
colaterale articulare ale nervilor perinier comun si tibial.
Articulatia genunchiului fiind o articulatie uniaxiala prezinta 2 miscari principale:flexie si
extensie.Aceaste miscari sunt insotite de altele secundare,de rotatie mediala si
laterala.Articulatia mai poate prezenta o serie de miscari de inclinare laterala,foarte redusa ca
aplitudine.Articulatia genunchiului actioneaza ca o parghie de gradul III.Miscarea se
realizeaza prin deplasarea femurului pe tibie careeste fixa,prin deplasarea tibiei pe femurul
fixat sau prin deplasarea simultana a celor 2 oase.
74.Articulatia genunchiului:capsula si ligamente
Capsula articulara este un manson fibros care se intinde de la epifiza distala a femurului la
epifiza superioara a tibiei prezentand anterior o intrerupere corespunzatoare suprafetei
articulare a patelei,pe marginea careia se insera.
Insertia femurala a capsulei se face pe conturul suorafetei articulare,la o distanta variabila de
cartilajul hialin. Anterior capsula se insera in depresiunea supratrohleeana.Posterior insertia
capsulei se apropie de cartilajul hialin si trece cativa milimetrii numai deasupra condililor .Se
inflecteaza apoi anterior in fosa intercondilara si circumscrie la nivelul extremitatii anterioare
a acestei fose,insertia ligamentelor incrucisate cu care se confunda.
Insertia tibiala urmeaza neregulat conturul condililor tibiali.Anterior se face pe marginea
anterioara a suprafetei rugoase prespinale.Posterior,insertia capsulei urmeaza de fiecare parte
mai intai invelisul cartilaginos glenoidian,iar apoi se confunda cu ligamentele incrucisate.
Insertia patelara se face prin marginile cartilajului hialin care acopera suprafata articulara a
patelei.
Capsula articulara lipseste la nivelul tendonului m.popliteu unde sinoviala comunica cu bursa
seroasa anexata acestui tendon.Structural,capsula articulara este formata din fibre
longitudinale,verticale si oblice.

Ligamentele care intaresc capsula sunt anterioare,medial,lateral si posterioare.


Ligamentele anterioare.Anterior,capsula articulatiei genunchiului este intarita de elemente
fibroase reprezentate pe 3 planuri:un plan profund,un plan mijlociu,tendinos,un plan
superficial,fascial.Planul capsular este format din aripioarele patelare si ligamentele menisco-
patelare.Aripioarele patelare au baza care se insera pe marginea laterala a patelei si pe varful
condilului femural.Sunt 2:una medial asi una laterala.
Ligamentele menisco-patelare se intind oblic de la partea inferioara a marginilor laterale ale
patelei la fata laterala a meniscului intraarticular.Ligamentul mensico-patelar lateral este in
general mai dezvoltat decat cel medial.
Ligamentul patelei sau ligamentul patelar prezinta portiunea subpatelara a tendonului
m.quadriceps.Are forma trapezoidala cu baza mare inserata pe varful patelei,iar baza mica pe
partea inferioara a tuberozitatii tibiei.Ligamentu prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2
margini,laterala si mediala si 2 baze,una mai superioara si alta mai inferioara.
Retinaculele patelare,medial si lateral numite si ligamente patelare accesorii,care coboara de
fiecare parte a patelei si a ligamentului patelar si pe condilul tibial.Ele au rol de sine care
conduc patela in miscarile sale.
Fascia lata este situata anterior expansiunilor tendinoase ale quadricepsului,inserandu-se pe
marginea laterala a patelei si pe condilul tibial lateral.Fascia lata si expansiunile
quadricepsului sunt strans unite si planul tendinos format este foarte aderent la aripioara
patelara laterala,de care se izoleaza foarte greu.
Ligamentul colateral tibial este format din 2 portiuni:una principala care se intinde de la
femur la tibie sub foarma unei bandelete,si una accesorie situata posterior precedentei si
formata din fascicule ce se intind de la femur si tibie la meniscul medial.
Ligamentul colateral fibular este intins de la condilul femural lateral la extremitatea
superioara a fibulei.Proximal se insera pe tuberozitatea condilului femural lateral,deasupra
fosetei popliteului si sub foseta de insertie a capului lateral al gastrocnemianului.Este
independent pe toata lungimea sa da capsula articulara subiacenta.Extremitatea sa inferioara
este acoperita de tendonul bicepsului,de care este separata printr-o bursa seroasa.
Ligamentele posterioare cuprind ligamentele incrucisate situate in fosa intercondilara si un
plan fibros posterior dispus posterior fosei intercondilare si care se intinde de la cei 2 condili
femurali la partea posterioara a tibiei.Este format dintr-o portiune mijlocie si 2 portiuni
laterale.Portiunile laterale acopera partile posterioare rotunjite ale condililor
femurali,confundandu-se cu capsula articulara si cu insertiile m gastrocnemian ,formand
cojile(calotele)condiliene se se insinueaza in fosa intercondilara,nivel la care se continua cu
insertia ligamentelor incrucisate.Calota fibroasa laterala poate prezenta un os sesamoid pentru
capul lateral al gastrocnemianului,iar calota fibroasa mediala poate prezenta un hiatus circular
prin care trece capul medial al gastrocnemianului pentru a se insera pe condilul
subiacent.Portiunea mijlocie prezinta fasciculele:ligamentele popliteu oblic si popliteu arcuat.
Ligamentul popliteu oblic se desprinde din tendonul semimembranosului putin deasupra tibiei
si se sinsera pe calota condiliana laterala.acest ligament reprezinta tendonul curent al
semimembranosului.
Ligamentul popliteu arcuat se imparte in 2 fascicule:fasciculul lateral sau ligamentul lateral
scurt si cel medial.
Ligamentele incrucisate sunt 2 cordoane fibroase ce se intind de la suprafata intercondilara a
tibiei la fetele intercondilare ale femurului.Sunt ligamente extraarticulare,in afara
sinovialei.Ligamentul incrucisat anterior se insera in partea sa inferioara pe aria intercondilara
anterioara a tibiei,se indreapta supero-posterior si lateral si se insera proximal pe jumatatea
posterioara a fetei intercondilare a condilului lateral al femurului.Ligamentul incrucisat
posterior se insera pe aria intercondilara posterioara a tibiei,posterior insertiilor celor 2
meniscuri,se indreapta antero-superior si medial si se termina pe o linie de insertie
orizontala,la partea anterioara a fetei intercondilare a condilului medial femural.
In partile anterioara si posterioara ale ligamentului incrucisat posterior se gaseste cate un
fascicul numit ligamentul menisco-femural anterior respectiv posterior.
Cele 2 ligamente isi primesc numele deoarece se incruciseaza intre ele atat in sens antero-
posterior cat si in sens transversal.
Subiectul 27. Articulaţia gleznei.
Articulatia talo-crurala:suprafete articulare,vascularizatie,inervatia,biodinamica
Numita si articulatia gatului piciorului,tibio-tarsiana sau articulatia gleznei,articulatia uneste
cele 2 oase ale gambei cu talusul.Este o trohleartroza.
Suprafete articulare.Extremitatile inferioare ale oaselor gambei,unite prin articulatia tibio-
fibulara inferioara,formeaza o scoaba alungita transversal,in care patrude corpul
talusului.Scoaba tibio-fibulara prezinta 3 pereti articulari,unul superior sau tibial si 2 laterali
sau maleolari.
Suprafata articulara superioara este reprezenta de fata rticulara inferioara a tibiei,care este
concava atero-posterior si prezinta in portiunea sa mijlocie o proeminenta neteda antero-
posterioara care corespunde gatului trohleei talusului,
Suprafata maleolara mediala apartine maleolei mtibiale,este verticala,plana , cu baza situata
anterior.Ea se cintinua cu suprafata articulara superioara cu care formeaza un unghi
ascultit,aproape obtuz.
Suprafata maleolara laterala sau fibulara este convexa supero-inferior,avand forma
triughiulara cu baza orientata superior.Ea este separta de suprafata tibiala printr-un franj
sinovial care umbple desciderea ingusta si alingita antero-posterior de la nivelul articulatiei
tibio-fibulare inferioare.Cartilajul hialul care acopera aceste suprafete articulare este mai gros
pe suprafata superioara decat pe suprafetele maeleolare.
Suprafetele talare sunt de asemenea in numar de 3:superioara,2 laterale.

Suprafata laterala superioara este reprezentata de trohleea talara,care este mai larga anterior
decat posterior.Gatul trohleei este indreptat oblic postero anterior si medio-lateral,ceea ce
explica deviata piciorului in aceeasi directie.Versantul sau mediala este mai ingust decat cel
lateral.Maeginea sa laterala este mai ridicata decat cea mediala,prezinta la cele 2 extremitati
ale asale o stergere oblica produsa de frecarea exercitata la acest nivel de catre ligamentele
anterior si posterior ale articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intinsa in sens
antero-posterior ale articulatiei tibio-fibulare.Trohleea talara este mai intins in sens antero-
posterior decat suprafata tibiala si deci o portiune asa va depasi scoaba gambiera si va
corespune capsulei articulare.
Suprafata talara mediala corespune maleolei tibiale si are forma de virgula cu capul situal
anterior.
Suprafata talara laterala corespunde maleolei fibulare,are forma triunghiulara cu varful
orientat inferior si usor lateral.
Suprafetele articulare talare sunt acoperite de cartilaj hialin.Interliniul articular corespunde
unui plan orizontal care in partea laterala este situat la 2 cm deasupra varfului maleolei
fibulare,iar medial la 1 cm deasupra varfului maleolei tibiale.

Vascularizatia provine din ramurile arteriale care vascularizeaza si articulatia tibio-fibulara si


care participa la formarea retelei arteriale maleolare mediala si laterla si a retelei calcaneene.
Inervatia este asigurata de nervii safen,tibial,sural si peronier profund.
In articulatia talo-crurala au loc miscari de flexie si extensie ale piciorului.Amplitudinea totala
a miscarilor de flexie si extensie este de 70 grademdintre care 25 de grade revin flexiei
dorsale si 45 de grade extensiei.Mobilitatea articulatiei variaza de la individ la
individ.Miscarea de flexie plantara este limitata prin intinderea fasciculelelor anterioare ale
ligamentelor colaterale,medial si lateral.Miscarea de flexie dorsala este limitata prin
indinderea fascuculelor posterioare ale ligamentelor colaterale si tendinului lui ACHILE.In
afara acestor miscari mai exista una extrem de redusa,miscarea de lateralitate a talusului in
scoaba gabiera.

77.Articulatia talo-crurala:capsula si ligamente

Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara intarita pe partile laterale de 2


ligamente puternice .
Capsula articulara se insera pe partile superioara si inferioara la feriferia cartilajului hialin,cu
exceptia partii anterioare imde seinsera pe tibie si pe colul talusului la 7-8 mm de cartilajul
hialin.anterior capsula este subtire si laxa,intarita uneori de lamele fibroase fine dispuse pe
mai multe planuri,separate unele de altele prin mase adipoase.Una din aceste lamele este bine
dezvoltata si poarta denumirea de ligament anterior,intinzandu-se oblic infero-lateral de la
tibie la fata laterala a colului talusului.Pe partile laterale capsula este ingrosata de catre
ligamentele colaterale medial si lateral.Posterior,capsula este foarte subtire;este intarita de
cateva tracturi fibroase care se intind de la tibie la maleola laterala si la ligamentul talo-fibulat
posterior si de ligamentul talo-fibulo-calcanean.
Tendoanele m.extensor adera intim la capsula .Ligamentele colaterale ale articulatiei sunt in
numar de 2:lateral si medial.
Ligamentul colateral lateral este radiar si se intinde de la maleola fibulara la talus si
calcaneu,avand fibrele dispuse in 3 fascicule distincte denumite in raport cu dispozitia
lor:ligamentul talo-fibular anterior,ligamentul talo-calcaneean si ligamentu talo-fibular
posterior.
Ligamentul colaterala medial este mai puternic ,are forma triunghiulara,fiind dispus in 2
planuri:superficial si profund.Ligamentul superficial sau ligamentul deltoidian cu varful pe
maleola mediala se imparte la randul lui in alte 4 fascicule:tibio-talar anterior,tibio-
navicular,tibio-calcaneean,tibio-talar posterior care se termina pe talus,navicular si
calcaneu.Ligamentul profund este acoperit de ligamentul superficial de care este despartit
adesea printr-un interstitu celular.Se insera proximal pe varful maleolei tibiale.
Sinoviala captuseste capsula fibroasa si suprafetele osoase intre insertia capsulei si
cartilajului hialin.

Subiectul 28. Anatomia topografică şi clinică a membrului


inferior.
Regiunea inghino-femurala laterala
214.Regiunea inghino-femurala mediala
215.Regiunea gluteala
Limite:
-in sus-creasta iliaca
-in jos-santul gluteal
-medial-linia conventionala care uneste spina iliaca postero-superioara cu varful coccigelui
-lateral-linia conventionala arcuata cu concavitatea posterioara ce porneste de la spina iliaca
antero-superioara
-limita profunda: reprezentata de fata laterala a coxalului si de articulatia soldului
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-la nivelul trohanterului mare contine o bursa seroasa importanta.
-vasele limfatice sunt drenate spre limfonodurile inghinale superficiale inferioare
-elementele vasculo-nervoase: nervii cluneali superiori, mijlocii si inferiori si din cutanatul
femural posterior
3.fascia gluteala
4.planul profund-alcatuit din mai multe straturi:
-stratul muscular superficial-format din gluteul mare. La locul de trecere a aponevrozei sale
de insertie peste trohanterul mare, se formeaza o bursa sinoviala importanta.
-stratul celulo-adipos subgluteal
-stratul muscular mijlociu-(de sus in jos) constituit de 6 muschi- gluteul mijlociu, muschiul
piriform, muschiul gemen superior, obturatorul intern, gemenul inferior, patratul femural
5. planul osteo-articular-reprezentat de o mare parte a fetei laterale a coxalului(fata gluteala,
spina ischiadica, tuberozitatea ischiadica, marea scobitura ischiadica), de marele trochanter si
de fata posterioara a colului femural
Importanta regiunii:-aici se fac injectii intramusculare
216.Regiunea obturatorie
217.Regiunea anterioara a coapsei
Stratigrafic:
1.pielea
2.planul subcutanat: arterele au importanta redusa si sunt ramuri ale femuralei, vena safena
are o importanta mare-in aria triunghiului femural formeaza un arc
3. fascia lata-inveleste intreaga coapsa
4. planul profund-alcatuit din trei straturi musculare care contin si elemente vasculo-nervoase
importante. De mentionat ca muschii regiunii anterioare a coapsei nu se mentin pe tot traiectul
lor in cadrul aceluiasi strat,astfel ca unii mai scurti pe masura ce coboara devin mai profunzi
pentru a se insera pe femur, in timp ce altii mai lungi pe masura ce coboara devin mai
superficiali.
-stratul muscular superficial-4 muschi-tensor al fasciei lata, croitor, adductor lung, gracilis
-stratul muscular mijlociu- vastul lateral, dreptul femural, vastul medial.Cei trei muschi sunt
capetele de origine ale cvadricepsului.
218.Regiunea posterioara a coapsei
Stratigrafia:
1.piele
2.planul subcutanat
3.planul fascial-fascia lata
4.planul profund-2 straturi
-stratul muscular superficial-3 muschi. In partea laterala se afla capul lung al bicepsului
femural, iar medial semitendinosul. Acestui strat ii apartine si portiunea infero-laterala a
gluteului mare
-stratul muscular profund-2 corpuri musculare, in partea laterala capul scurt al bicepsului
femural,in partea mediala semimembranosul
-contine si elemente vasculo-nervoase: gluteala inferioara, cele doua circumflexe femurale-
mediala si laterala si ramurile perforante din femurala profunda.
-elementul cel mai important al planului este nervul ischiadic
219.Regiunea anterioara a genunchiului
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-se gaseste bursa seroasa subcutanata prepatelara
3.fascia de invelis-intarita in partea laterala de fibrele tractului ilio-tibial, iar medial de
tendonul muschiului croitor
4.planul profund-in partea superioara-portiunea distala a cvadricepsului, mai jos de
expansiunea cvadricipitala, iar infero-medial de complexul tendinos al piciorului gastei.
-piciorul gastei este alcatuit din doua planuri tendinoase: cel superficial este format de croitor,
iar cel profund de gracilis si semitendinos;se insera pe tibie imediat dedesubtul condilului
medial
-elemente vasculo-nervoase: reteaua arteriala patelara-alcatuit prin anastomozarea ramurilor
arterelor superioare si inferioare ale genunchiului, artera descendenta a genunchiului si
recurenta tibiala anterioara
220.Regiunea posterioara a genunchiului
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-importanta este vena safena mare,alaturi de ea coboara nervul safen
-vasele limfatice superficiale urca in sus si inauntru spre fata mediala a coapsei
3.fascia genunchiului-este aderenta la tendoanele muschilor subiacenti
4.planul profund-reprezentat de fosa poplitee, are 6 pereti:
-peretele superficial(posterior)-format de fascia poplitee
-peretele supero-lateral-bicepsul femural
-peretele supero-medial-2 muschi suprapusi, superficial semitendinosul, profund
semimembranosul.
-peretele infero-medial-capul medial al gastrocnemianului
-peretele infero-lateral-capul lateral al gastrocnemianului dublat profund de muschiul plantar
-peretele profund(anterior)-fata posterioara a articulatiei genunchiului
-nervul ischiadic ajunge la unghiul superior al fosei poplitei, unde se bifurca in ramurile
terminale, nervul peronier si nervu tibial
-artera poplitee continua femurala de la hiatul tendinos al adductorului mare, in fosa emite 5
ramuri articulare ale genunchiului si arterele surale destinate gastrocnemianului. Artera este
insotita de vena poplitee, in care se varsa vena safena mica.
-de-a lungul vaselor poplitee se gasesc nodurile limfatice poplitee profunde, care primesc
vasele limfatice ale lojii profunde din regiunea posterioara a gambei
221.Regiunea anterioara a gambei
Stratigrafia:
1.pielea
2.planul subcutanat
3.planul fascial-reprezentat de fascia crurala, ce se continua cu fasciile regiunilor invecinate.
In partea distala fascia prezinta o ingrosare transversal numita retinaculul superior al
extensorilor. Fascia trimite doua septuri intermusculare: unul anterior care se insera pe
margine anterioara a fibulei si altul posterior fixat pe marginea posterioara a fibulei. Primul
separa cele doua loje musculare ale regiunii gambiere anterioare, in timp ce al doilea ia parte
la separarea in profunzime a celor doua regiuni ale gambei
4.planul profund-impartit prin septul intermuscular anterior in 2 loji: mediala si laterala
-loja mediala cuprinde 4 muschi extensori care se succed in ordine tibio-fibulara: tibialul
anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea. Este
strabatuta de manunchiul vasculo-nervos tibial anterior
-loja laterala cuprinde cei doi muschi peronieri: peronierul lung si peronierul scurt. Loja
contine nervul peronier superficial.
222.Regiunea posterioara a gambei
Stratigrafic:
1.pielea
2.planul subcutanat-contine elemente vasculo-nervoase importante: vena safena mare, vena
safena mica, vasele limfatice care le insotesc, nervul safen, nervul cutanat sural medial care se
uneste cu ramura comunicanta peroniera si constitue impreuna nervul sural care ajunge la
gatul piciorului
3.fascia crurala
4.planul profund-alcatuit din doua straturi musculare, separate intre ele de o lama fasciala,
dependinta a fasciei crurale
-stratul muscular superficial: triceps sural, gastrocnemianul, solear, plantarul
-stratul fascial profund este reprezentat de lama profunda a fasciei crurale
-stratul muscular profund-4 muschi: popliteul, flexorul lung al degetelor, tibialul posterior,
flexorul lung al halucelui
-contine manunchiul vasculo nervos al regiunii gambiere posterioare(planul profund)
223.Regiunea anterioara a gatului piciorului
1.pielea
2.planul subcutanat contine in sens tibio-fibular: vena safena mare, nervul safen, nervul
peronier superficial, nervii cutanati dorsali medial si intermediari; ramuri ale retelei venoase
dorsale a piciorului, tributare venelor safene si tibiale anterioare
-venele sunt insotite de vasele limfatice superficiale
3.planul fascial-fascia crurala care se continua cu fascia dorsala a piciorului. Inaintea
articulatiei talo-crurare, este intarita de fibre transversal sau obice al caror ansamblu constituie
retinaculul inferior al extensorilor
4.planul profund-plan tendinos, alcatuit in sens tibio-fibular din urmatoarele tendoane invelite
in teci sinoviale: tendonul tibialului anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al
degetelor, peronierului al treilea. Manunchiul vasculo-nervos tibial anterior: artera tibiala
anterioara si cele 2 vene comitante.
224.Regiunea posterioara a gatului piciorului
Stratigrafic:
1.pielea
2.planul subcutanat-vena safena mica ce urca inapoia maleolei materale si nervul sural, care
coboara alaturi de vena. Vasele limfatice insotesc vena
3.fascia gatului piciorului-continuare fasciei crurale si se continua cu fascia plantara.
Retromaleolar fascia este intarita prin fibre oblice, formand doua retinacule: retinaculul
flexorilor intre maleola tibiala si calcaneu, in partea laterala se formeaza retinaculul superior
al peronierilor, intins de la maleola fibulara la calcaneu.
4.planul profund-alcatuit din tendoane care vin de la gamba
-se disting 3 loje tendinoase
-loja mediana, posterioara, contine tendonul calcaneal(Achile) prin care tricepsul sural se
insera pe tuberozitatea calcaneana.
-loja laterala contine tendoanele ceor 2 muschi peronieri laterali care au o teaca sinoviala
comuna
-loja mediala cuprinde trei tendoane, fiecare fiind continut intr-o teaca sinoviala si intr-o
culisa osteo-fibroasa proprie, determinata de retinaculul flexorilor. In sens medio-lateral
aceste tendoane apartin: tibialului posterior, flexorului lung al degetelor si flexorului lung al
halucelui.
-manunchiul vasculo-nervos tibial posterior: artera si cele 2 vene tibiale posterioare, lateral de
vase se descinde nervul tibial. Elementele precedente sunt insotite de vase limfatice profunde.
225.Regiunea dorsala a piciorului
Stratigrafia:
1.pielea
2.planul subcutanat-contine arcada venoasa superficiala in a carei convexitate se termina
venele digitale. Extremitatile arcadei se continua cu cele doua vene safene mare si mica.
Vasele limfatice superficiale formeaza o retea bogata. Elementele nervoase superficiale sunt
reprezentate de: nervul safen-marginea mediala a piciorului, nervul sural-marginea laterala a
piciorului, nervii cutanati dosali medial si intermediar-dau trei nervi digitali dorsali ai
piciorului
3.fascia dorsala a piciorului-se continua posterior cu retinaculul extensorilor iar pe margini cu
aponevroza plantara. Postero-lateral prezinta o ingrosare ce formeaza retinaculul inferior al
peronierilor.
4.planul profund:
-stratul tendinos-succesiune medio-laterala: tendonul tibialului anterior, tendonului
extensorului lung al halucelui, cele 4 tendoane ale extensorului lung al degetelor, tendonul
peronierului al treilea, tendonul peronierului scurt, tendonul peronierului lung
-fascia foarte subtire a muschilor extensori scurti
-stratul muscular-extensorul scurt al halcelui medial si extensorul degetelor-lateral
226.Regiunea plantara
Stratigrafie:
1.pielea
2.planul subcutanat-reteaua venoasa plantara, alcatuita din vase subtiri dar foarte numeroase,
dreneaza sangele mai ales spre vena safena mica. Reteaua limfatica superficiala este foarte
bogata. Ramurile nervoase superficiale profin din nervii plantari medial si lateral.
3.fascia plantara superficiala
4.planul profund-doua straturi:
-stratul musculo-tendinos impartit in 3 loji: mediala, mijlocie si laterala.
-loja mediala contine muschi si tendoane destinate halucelui. Superficial, abductorul
halucelui, sub el este situate flexorul scurt al halucelui, intre cei doi muschi trece tendonul
flexorului lung al halucelui. Pe baza primului metatarsian se insera tendonul peronierului lung
iar pe baza falangei proximale adductorul halucelui.
-loja laterala contine muschii degetului mic. Cel mai superficial este adductorul degetului mic,
flexorul scurt acoperit de precedentul, tendonul peronierului lung in partea posterioara
-loja mijlocie contine formatiuni musculo-tendinoase dispuse la randul lor in mai multe
straturi. Superficial flexorul scurt al degetelor, profund fata de el-tendonul flexorului lung al
degetelor, adductorul halucelui cu un fascicul oblic si unul transvers mai profund se gaseste,
in ultimul strat-tendonul peronierului lung
Coxa vara, coxa valga
Intre axul colului femural si axul corpului femural se formeaza un unghi obtuz deschis
medial. Cand acest unghi este redus fiind aproximativ unghi drept se numeste coxa vara, fiind
urmat si de scurtarea membrului inferior. Cand unghiul de inclinatie este mai mare poarta
numele de coxa valga.
232.Genu valgum, genu varum
Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus
fiziologic. Cand acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi
varum. Cand unghiul dintre coapsa si gamba diminua poarta numele de genum
valgum.(PICIOARE IN X)
233.Palparea pulsului la arterele femurala, poplitee, tibiala posterioara si dorsala a
piciorului
Este perceput intre fata posterioara a maleolei mediale si marginea mediala a
tendonului ahilian. Este importanta simtirea pulsului cand retinaculul muschilor flexori este
relaxat plasand piciorul in inversie. Artera merge pe fata profunda a acestui retinacul, traseul
de care trebuie tinut seama cand se palpeaza pulsul. Examenul este foarte important la
pacientii cu o patologie arteriala osbtructiva caracterizata prin claudicatii intermitente(aparitia
progresiva in timpul mersului a crampelor dureroase la nivelul gambelor care dispar la
repaus). Aceste dureri sunt date de o ischemie a muschilor gambei consecutive retractiei sau
obstructiei arterelor. Absenta pulsului tibial posterior, la persoane peste 60 de ani, este
considerata ca un semn de patologie arteriala periferica obstructiva. Trebuie avut in vedere
faptul ca pulsul tibial posterior poate fi absent la aproximativ 15% din adultii tineri si normali.
Pulsul popliteu-artera poplitee fiind situata profund este dificila simtirea pulsului.
Pentru a cauta pulsatiile arterei poplitee se plaseaza pacientul in decubit cu genunchiul flectat,
pentru a nu intinde fascia poplitee si muschii ischio-gambieri. Pulsatiile sunt mai bine
percepute in partea inferioara a fosei. Slabirea sau abolirea pulsului popliteu este un semn de
obstructie a arterei femurale.
Palparea arterei femurale se face cu subiectul in decubit, la jumatatea distantei dintre
spina iliaca antero-superioara si simfiza pubiana. Pulsul femural poate fi perceput apasand
ferm dedesubtul mijlocului acestui nerv. Pulsatiile sunt puternice iar atenuarea pulsului poate
semnala o obstructie partiala a arterei iliace comune sau externe. Se poate de asemenea palpa
artera femurala la acelasi nivel apasand artera pe ramul orizontal al pubisului.
234.Halux valgus, deget in ciocan, degete in ghiara
Hallux valugus
Caracterizat prin deviatia laterala a halucelui cu incalecarea celui de-al doilea deget, cele
doua degete fiind greu de separat unul de celalalt datorita faptului ca ambele oase sesamoide
ale halucelui se gasesc intre cele doua metatarsiene.
Degete in ciocan
Falanga proximala este extinsa permanent la nivelula articulatiei metatarso-falangiene, iar
falanga mijlocie este flectata la nivelul articulatiei interfalangiene proximale, se remarca si
prezenta de calozitati.
Degete in ghiara
Se caracterizeaza prin hiperextensie a articulatiei metatarso-falangiene si o flexie a
articulatiei interfalangiene distale. Se remarca de asemenea prezenta de calozitati distale la
nivelul degetelor.
235.Reflexele patelar, ahilean si cutanat plantar

236.Fracturi ale oaselor membrului inferior. Pozitii vicioase ale piciorului


Fracturile la nivelul pelvisului osos
Se fac prin compresiuni puternice, oasele coxale fiind rezistente la agresiuni externe. O
compresiune antero-posterioara produsa in urma unor accidente este urmata frecvent de
fractura ramurilor pubiene, o compresiune laterala afecteaza acetabulul, unori chiar bilateral,
vasele iliace sunt comprimate mergand pana la fracturarea acestora si necesita un repaus
indelungat pana la refacere.
La nivelul oaselor pelvine se produc si smulgeri osoase prin tractiunile ligamentare in special
la nivelul ligamentelor posterioare. Aceste traumatisme la nivelul pelvisului se pot produce
prin actiuni puternice, nocive, traumatisme directe pe oase, sau prin forte excesive care sunt
aplicate prin intermediul membrului inferior si la nivelul bazinului se descriu ca puncte slabe
segmentele pubiene, acetabulul, articulatia sacro-iliaca si aripioarele iliace.
Fracturile la nivelul bazinului se insotesc de lezari ale partilor moi cu afectarea vaselor,
nervilor sau chiar a viscerelor pelvine.(de exemplu fractura la nivelul regiunii pubo-
obturatorii este insotita de leziuni ale vezicii urinare si ale uretrei)
O fractura la nivelul bazinului este periculoasa la tineri si aceste fracturi se petrec destul de
frecvent in raport cu celelalte varste avand in vedere activitatile sportive si in jurul varstei de
17 ani ele sunt periculoase atunci cand intereseaza cartilajul in Y ce separa cele 3 oase,
producand tulburari de osificare ulterioara.
O cadere de la inaltime poate produce o lezare a ramului pubian sau a cartilajului acetabular si
o infundare a capului femoral pana in acetabul, putand penetra prin fundul acetabulului in
cavitatea pelvina.
Fracturi si traumatisme la nivelul femurului
Smulgerea tuberozitatii ischiadice se petrece in special la tineri, tuberozitatea ischiadica fiind
smulsa de catre tendoanele muschilor ischio-gambieri care iau insertie pe ea. Astfel de
smulgeri se pot petrece si la nivelul spinelor iliace ca urmare a tractiunilor produse de catre
muschii satorius, respectiv drept femural.
La nivelul femurului se produc fracture ale colului femural, de regula peste 60 de ani ca
urmare a caderilor, alunecarilor pe gheata, mai frecvente la sexul feminin datorita
fenomenului de osteoporoza.
Intre axul colului femural si axul corpului femural se formeaza un unghi obtuz deschis medial.
Cand acest unghi este redus fiind aproximativ unghi drept se numeste coxa vara, fiind urmat
si de scurtarea membrului inferior. Cand unghiul de inclinatie este mai mare poarta numele de
coxa valga.
La nivelul capului femural se intalneste si luxatia de sold sau de cap femural. Aceasta luxatie
cel mai frecvent este posterior si poate fi insotita de lezarea nervului sciatic, situatie in care
daca se produce lezarea este urmata de afectarea muschilor posteriori ai coapsei, atat luxatia
dar in special fractura de col femural poate leza artera capului femural cu tulburari ale
vascularizatiei colului si capului femural, care pot duce la o necroza aseptica a capului
femural.
La nivelul epifizei proximale a femurului se intalnesc si fracturi intertrohanteriene numite si
fracture pretrohanteriene, care se gasesc la limita dintre col si restul epifizei.
La nivelul corpului femural fracturile sunt mai rare si atunci cand sunt de regula sunt spiroide
cu fragmente osoase si care necesita imobilizare in timp mai indelungat.
Fracturile de col si intertrohanteriene sunt mai grave cu prognostic rezervat la copii, in special
intre 3 si 9 ani unde prin rupture vaselor arteriale se produce o necroza a capului femural.
Refacerea fracturilor este o conditie esentiala pentru buna functionare ulterioare a articulatiei
coxo-femurale, de asemenea si reducerea luxatiei de sold poate fi urmata de tulburari la varsta
adulta. Aceasta luxatie de sold poate fi congenitala(1/5000 nou nascuti dupa americani), se
diagnosticheaza radiologic si se caracterizeaza prin aceea ca este bilaterala si mai frecventa la
fetite decat baieti(de 8 ori mai mult). Subiectul prezinta incapacitatea abductiei. Se spune ca
25% din artrozele la adult reprezinta o consecinta a tratarii incorecte a luxatiei congenitale de
sold la copil.
Se intalnesc si fracturi luxatii, adica iesirea capului femural din acetabul antreneaza fragmente
osoase din coxal si fragmente din burelet.
Leziuni la nivelul articulatiei genunchiului
Situatia sa superficiala explica expunerea genunchiului la traumatisme si frecventa relativ
crescuta a acestora. La nivelul genunchiului se pot produce fracturi ale patelei,, fracturi care
pot fi cu doua, cu trei fragmente osoase sau mai multe fragmente osoase(fracture cominutive)
care necesita uneori extirparea chirurgicala a patelei(patelectomie). Refacerea fracturii se face
prin osteosinteza.
O fractura patelara poate fi confundata cu o osificare anormala a patelei. Osificarea patelei se
face intre anii 3-6 si se poate face prin doua sau chiar trei puncte de osificare. Sunt situatii in
care in urma procesului de osificare nu se produce sutura respectivelor parti osoase, ceea ce
denota o tulburare de osificare care de regula este bilaterala, ceea ce face diagnosticul
diferential cu o fractura de patela.
Patela poate fi si luxata, luxatia producandu-se lateral si putand fi mentinuta in pozitie
normala pentru un timp prin actiunea muschiului vast medial.
La nivelul genunchiului femurul este mai putin afectat, putandu-se produce smulgeri ale
epicondililor prin tractiunile musculare. Se produc in schimb frecvent traumatisme la nivelul
elementelor component articulare: meniscul, ligament incrucisate si ligamente colaterale .
Lezarea ligamentului incrucisat anterior este insotita de regula de lezarea meniscului medial si
aceasta lezare are ca urmare ducerea anterioara a tibiei. Lezarea ligamentului incrucisat
posterior este insotita mai frecvent de lezarea meniscului lateral dar si de lezarea meniscului
medial si are ca urmare deplasarea posterioara a tibiei.
Articulatia genunchiului poate fi explorata artroscopic.
La nivelul articulatiei genunchiului, in afara proceselor reumatice, traumatismele pot produce
revarsari lichidiene care necesita drenajul pentru evacuarea lor. Acest drenaj se face in aria
unui triunghi delimitat intre apexul condilului lateral al tibiei, epicondilul lateral al femurului
si apexul patelei. Acest triunghi este folosit si pentru efectuare injectiilor intraarticulare.
In caz de traumatism grav si extins la nivelul articulatiei genunchiului, se poate practica
artroplastia articulatiei genunchiului(inlocuirea) care se face cu materiale plastice si metalice,
imbinarea aceasta metal-plastic avand rolul de a atenua contactul dintre partile cartilaginoase
ale articulatiei.
La nivelul articulatiei genunchiului se pot produce si entorse ale acesteia, ca urmare a afectarii
ligamentare.
La nivelul tibiei se pot produce fracture care cel mai frecvent se produc la unirea treimii
mijlocii cu treimea inferioara, unde este portiunea cea mai subtire a tibiei.
Fracturile la nivelul gambei pot interesa unul sau ambele oase. Fracturile tibiale pot fi o
singura fractura sau poate sa fie o fractura dubla.
Fracturile gambiere pot fi inchise si deschise, cu exteriorizarea extremitatilor osoase, mai
frecventa la nivelul tibiei avand in vedere pozitia sa superficiala antero-medial. Pot fi cu
deplasare sau fara deplasare, sunt foarte grave cand intereseaza canalul nutritive. Frecvente
sunt fracturile la nivelul maleolelor si o fractura la acest nivel este insotita si de luxatia
gleznei, bineinteles cu ruptura ligamentului.
La nivelul tibiei se produce si asa numita apofizita tibiala anterioara sau boala Ogston-
SSchlatter, care consta in dezlipirea tuberozitatii anterioare a tibiei ca urmare a tractiunii
exercitata de tendonul patellar, de muschiul cvadriceps.
Peroneul sau fibula este un os care poate fi folosit pentru grefe osoase, de regula se ia
portiunea centrala a acestuia, portiunea care cuprinde si gaura si artera nutritiva, ceea ce face
ca extremitatile osoase ramase sa ramana ca atare. Fragmentul de os avand pastrata
vascularizatia se comporta ca si in cazul unei fracturi.
La nivelul calcaneului se produc fracturi cu doua-trei fragmente si care necesita osteo-sinteza.
Acestea afecteaza articulatia talo-calcaneana. Sunt situatii in care tuberculul lateral al
talusului care se dezvolta printr-un punct de osificare propriu nu se sudeaza la os si ramane
separate sub denumirea de ostrigonul al lui Bardeleben. Fracturile la nivelul metatarsienelor
sunt de asemenea frecvente in special prin traumatisme directe, de regula dorsale si se produc
cu fragmente mai multe ce necesita osteosinteza. Frecvent se produce fractura procesului
lateral al metatarsianului V care se poate confunda cu existent unui os format printr-un punct
de osificare propriu si care nu se sudeaza la baza metatarsianului V, dand asa numitul os al lui
Vesalius.
Anomalii de dezvoltare la nivelul piciorului
Degete in ciocan
Falanga proximala este extinsa permanent la nivelula articulatiei metatarso-falangiene, iar
falanga mijlocie este flectata la nivelul articulatiei interfalangiene proximale, se remarca si
prezenta de calozitati.
Degete in gheara
Se caracterizeaza prin hiperextensie a articulatiei metatarso-falangiene si o flexie a articulatiei
interfalangiene distale. Se remarca de asemenea prezenta de calozitati distale la nivelul
degetelor.
Hallux valugus
Caracterizat prin deviatia laterala a halucelui cu incalecarea celui de-al doilea deget, cele doua
degete fiind greu de separat unul de celalalt datorita faptului ca ambele oase sesamoide ale
halucelui se gasesc intre cele doua metatarsiene.
Varus equins
Este o afectiune care se intalneste la 2 capuri/1000 nou-nascuti, de 2 ori la sexul masc mai
mult.
Se caracterizeaza printr-o flexie plantara si adductie a piciorului in jumatate din cazuri fiind o
anomalie bilaterala. Individul respective nu pune pe sol nici calcaiul si nici planta, spirijinul
facandu-se pe marginea laterala a piciorului. Se constata o retractie a muschilor, tendoanelor,
ligamentelor si capsulei articulare in partea mediala si posterioara a piciorului si a gleznei. Pe
partea medial regiunea plantara prezinta bolta plantara care poate fi accentuata si da asa
numitul picior cambrat. Invers, bolta plantara poate fi redusa foarte mult pana la inexistenta sa
dand asa numitul picior plat.

Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus
fiziologic. Cand acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi
varum. Cand unghiul dintre coapsa si gamba diminua poarta numele de genum
valgum.(PICIOARE IN X)
Calcaneul poate prezenta in partea posterioara a sa o excrescenta care poarta numele de
dintele calcanean ce produce jena la merg si frecvent intre partile moi si pintene se dezvolta si
o bursa seroasa ce se poate inflama.
237.Rupturi ale meniscurilor, ligamentelor incrucisate, dezlipiri ale tendoanelor patelar
si ahilean
Posibilitatea fracturarii ligamentului patellar sau a dezlipirii ligamentului pateral de pe
tuberozitatea anterioara a tibiei. De la nivelul coapsei muschiul gracilis poate fi folosit pentru
transplant muscular, putand inlocui un muschi de la antebrat, lipsa sa la coapsa fiind supleata
de actiunea muschilor abductori. La nivelul genunchiului se pot intalni bursite suprapatelare si
infrapatelare care sunt superficiala, intre tendonul patellar si tibie si profunda sub aceasta.
Poate exista in capul lateral al gastrocnemianului un os care poarte numele de os Fabella
pe partea postero-mediala a tendonului lui Achile poate exista un corp muscular care ia
denumirea de muschi solear accesoric. Se poate produce dezlipirea tendonului lui Achile de
pe fata posterioara a calcaneului cu impotenta functionala marcata de imposibilitatea
executarii flexiei plantare si cu afectarea miscarilor piciorului si a membrului inferior, in
special a articulatiei gleznei. Se poate produce o inflamatie a bursei tendonului lui Achile-
bursita Achileana cu tumefactie, durere si jena marcata la mers.
La nivelul psoasului se poate forma un abbces care poate fi condundat cu o tuberculoza a
coloanei vertebrale si acest abbces este o infectie retro-peritoneala care uneori necesita
interventie chirurgicala.
Paralizia muschiului cvadriceps este insotita de imposibilitatea extensiei gambei pe coapsa si
o scadere a flexiei coapsei pe bazin pana la disparitia sa.
La nivelul tuberozitati ischiatice muschii ischio-gambieri aluneca pe tuberozitate prin
intermediul unei burse serosae care se poate inflama si da nastere unei bursite ischiatice,
persistenta acestei bursite poate fi urmata de aparitii de calcificari. De asemenea gluteul mare
aluneca pe trohanterul mare prin intermediul unei burse seroase ce se poate inflama dand
bursita trohanteriana.muschii ischio-gambieri pot prezenta variatii de lungime: pot fi mai
scurti sau pot fi mai lungi cu repercusiuni asupra miscarii articulatiei genunchiului.

Subiectul 29. Proiecţii şi descoperiri de vase şi nervi la nivelul


membrului inferior

Proiectia si descoperirea nervilor membrului inferior: gluteali, obturator, femural,


tibial, peronieri(comun, profund, superficial), plantari medial si lateral
Descoperirea nervului femural-se face in triunghiul lui Scarpa ducandu-se o incizie
vertical de 6-7 cm dusa la 1-2 cm lateral de mijlocul ligamentului inghinal.
Descoperirea nervului obturator-coapsa se aseaza in abductie si se palpeaza marginea
laterala a lungului sau mijlocului aductor. Incizia se efectueaza de-a lungul acestei margini si
la 2 cm sub spina pubelui.
Descoperirea nervului peronier comun-se repereaza tendonul bicepsului femural si se
practica o incizie pe marginea mediala a tendonului.
Descoperirea nervului peronier profund-se descopera la fel ca artera tibiala anterioara
tinand cont de faptul ca in jumatatea superioara a gambei este situat lateral de artera, iar in o
treime inferioara se plaseaza medial fata de ea.
Descoperirea nervului tibial-se face la fel ca pentru artera tibiala posterioara tinand
cont de faptul ca in PVN nervul este situat lateral de artera si pe un plan mai profund.
Descoperirea nervului peronier superficial:-posterior gamba este pusa in rotatie interna
-linia de descoperire este de la marginea anterioara a capului fibulei la maleola externa. Se
taie pielea, tesutul celular subcutanat pana la fascie, se face o incizie pe aponevroza, apoi
gasim muschiul peronier lung, iar intre el si extensorul lung al degetelor sau intre el si scurtul
peronier gasim nervul peronier superficial.
Descoperirea nervilor plantari:
-la origine se gasesc dupa acelasi procedeu ca si arterele
-la planta se exploreaza calcaneul si plica digito-plantara
-incizia marginii de la sustentacului Tali la proeminenta pe care o face capul I
metacarpian(incizia este la 1 cm in afara marginii interne a piciorului
-se taie pielea, tesutul celular subcutanat pana la aponevroza, incizam aponevroza, patrundem
in despartitoarea intermusculara unde gasim nervul si artera plantara interna
-pentru nervul plantar extern izolam marginea interna si fata profunda a muschiului scurt
flexor plantar(al degetelor), tragem muschiul in jos, iar intre el si patratul plantei gasim nervul
si artera

Subiectul 30. Muşchii capului şi feţei.

MUSCHII BOLTII CRANIENE – sunt occipito-frontalul si temporo-parietalul.

Muschiul occipito-frontal este un muschi digastric. Prezinta doua portiuni musculare:


muschiul frontal si muschiul occipital. Muschiul frontal are forma patrulatera, este subtire, se
insera pe linia nucala suprema si se termina cu aponevroza epicraniana. Muschiul frontal este
mai voluminos, e situat in partea anterioara a boltii craniene. Ia nastere pe aponevroza
epicraniana la limita insertiei parului. Fibrele sale se termina in pielea din regiunea
sprancenelor si intersprancenoasa. Prin urmare are o insertie osoasa posterioara si una
cutanata situata anterior.

Aponevroza epicraniana patrunde median sub forma unui triunghi intre fasciculele muschiului
frontal si il imparte in 2: stanga si dreapta. Posterior aponevroza epicraniana se intinde pana la
muschiul occipital iar in partile laterale pana la arcada zigomatica. Insertia sa posterioara fixa
permite tragerea in sus a pielii din regiunea frontala facand cute transversale.

Portiunea frontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa superioara.

Muschiul temporo-parietal e un muschi rudimentar care are fibre cu un traiect descendent de


pe aponevroza epicraniana pe pavilionul urechii

MUSCHII PLEOAPELOR sunt in numar de 4:

I. Muschiul orbicular al ochiului este situat pe circumferinta orbitei si in grosimea pleoapelor.


Fasciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispozitie semicirculara. Majoritatea
fibrelor se insera pe ligamentele palpebrale.

Ligamentele pe care se insera sunt:

Ligamentul palpebral medial e o banda fibroasa cu o extremitate mediala care se desparte in 2


fascicole inserate pe crestele lacrimale anterioara si posterioara. Intre cele doua fascicule este
cuprins sacul lacrimal. Extremitatea laterala a ligamentului palpebral medial se bifurca intr-o
ramura superioara si o ramura inferioara. Fiecare ramura patrunde in tarsul corespunzator.
Tarsurile palpebrale sunt doua lamele fibroase, groase si rezistente care ocupa marginea libera
a fiecarei pleoape.

Ligamentul palpebral lateral se intinde de la extremitatea laterala a tarsilor pana la periostul


de pe circumferinta orbitei.
Muschiul orbicular al ochiului are trei portiuni: palpebrala, orbitala si lacrimala.

Portiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr-un strat subtire de fibre
dispuse sub forma a 2 semiinele ce se prind pe ligamentele palpebrale.

Partiunea orbitala a muschiului inconjoara regiunea palpebral si e formata din fascicule


musculare groase cu insertie ligamentara dar si cu insertie osoasa pe circumferinta orbitei care
este depasita de muschi.

Portiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, fibrele orientate inspre lateral si
se impart in doua fascicole care se prind in pleoape.

Actiunea muschiului orbicular

Are o actiune mimica si oroulu de a apara globul ocular de asemenea prin clipit distribuie si
dreneaza lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele.

II. Muschiul corugator al sprancenei e un muschi mic, puternic, fascicol care depinde de
muschiul orbicular al ochiului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din
treimea mediala. Cealalta insertie este pe portiunea nazala a osului frontal.

Fasciculele musculare strabat muschiul orbicular al ochiului si muschiul frontal. Prin


contractie trag spranceana inspre medial si in jos si se dormeaza cute intersrancenoase
verticale – intervine in gandire, durere, mirare

III. Muschiul depresor al sprancenei (coborator) este un fascicol al muschiului orbicular si are
o forma triunghiulara cu baza orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele,
varful orientat in jos si se insera pe procesul ascent al maxilei in apropierea radacinii nasului.
Prin contractie coboara capul sprancenei si este sinergist al muschiului corugator

IV. Muschiul procerus sau piramidal al nasului este mic, se insera pe piramida nazala si pe
pielea din regiunea intersprancenoasa . Prin contractie produce cute transversale si toate la
radacina nasului.

MUSCHII NASULUI sunt muschi mici, subtiri, descrisi diferit

In nomenclatura anatomica este descris muschiul nazal cu 2 portiuni si muschiul depresor al


septului nazal care e un fascicul din orbicularul buzelor. Acest fascicul e de mici dimensiuni
si lipsit de insemnatate.

Muschiul nazal are doua portiuni. Portiunea transversala are forma triunghiulara si este
dispusa transversal pe partea cartilaginoasa a nasului. Se insera pe fata anterioara a maxilei
sub incizura nazala. Fibrele se orienteaza spre dosul nasului unde se unesc cu cele de partea
opusa printr-o aponevroza. Prin contractie apasa pe aripa nasului si comprima orificiul nazal.
A doua portiune a muschiului este portiunea alara. Insertia este comuna cu fascicolul
precedent dar e formata din fibre mai scurte care ajung pana la aripa nasului.

Acesti muschi formeaza doua sisteme. Unul central si unul periferic. Sistemul central e format
din fascicule musculare circulare dispuse in jurul orificiului bucal care alcatuiesc muschiul
orbicular al buzelor. Sistemul periferic este format din fascicule musculare, radiale, mai mult
sau mai putin individualizate. Deoarece acesti muschi intra in componenta aparatului dento
maxilar au fost numiti muschi orofaciali.

Muschii din regiunea orificiului bucal sunt:

a)Muschiul orbicular al buzelor este dispus in jurul orificiului bucal si constituie suportul
buzelor. In componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la muschii invecinati. Dupa
topografia fasciculelor I se descriu doua portiuni. Portiunea marginala este alcatuita din
fascicule provenind de la muschii invecinati. La nivelul comisurii labiale fasciculele
musculare venite din directii diferite se intersecteaza si formeaza un nod muscular numit
MODIOLUS. Portiunea labiala ocupa marginea libera a buzelor si reprezinta portiunea
principala a muschiului. Cele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. Pe sectiune sagitala ele
descriu un L inversat. Portiunea orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar
portiunea verticala lunga este formata din portiunea marginala. In unghiul dintre cele doua
portiuni se gaseste artera labiala. Pe langa aceste doua portiuni musculare s-au descris si fibre
cu orientarea anteroposterioara. Numarul acestora este variabil. Densitatea lor e mai mare in
apropiere de marginea libera a buzelor. Aceste fibre alcatuiesc muschiul compresor al
buzelor. Actiunea muschiului orbicular este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin
contractia sa participa la numeroase acte fiziologice: supt, masticatie, vorbire

Muschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat profund. Singurul muschi pielos
prevazut cu fascie. Insertia fixa se realizeaza de-a lungul unei linii in forma de potcoava cu
deschiderea anterioara. Ea se gaseste pe procesele alveolare ale maxilei si mandibulei, iar
posterior pe rafeul pterigomandibular. Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre
cartilajul procesului pterigoidian si extremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele
muschiului buccinator converg spre comisura buzei de unde patrund in muschiul orbicular si
unele fibre se insera pe piele altele pe mucoasa. Fata profunda a muschiului nu este acoperita
de mucoasa. Fata superficiala in partea posterioara vine in raport cu ramura mandibulei
anterior de acasta se invecineaza cu muschiul maseter apoi e acoperit de muschii ziomatici
rizorius, ridicator al unghiului labial. Muschiul e in raport cu ramuri ale muschiului facial cu
vasele faciale si e perforat de ductul parotidian. Intre muschiul buccinator si maseter se
gaseste o masa groasa invelita intr-o foita conjunctiva subtire numita corpul adipos al
obrazului. Corpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul variabil dintre
formatiunile invecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune: cand cavitatea este plina, prin
contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limba mentine alimentele
pe arcadele dentare. Mucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica
plicaturarea mucoasei. Trage comisura inapoi atunci cand cavitatea este goala. De asemenea
are o functie mimica.

c)Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului este situat in santul nazogenian.
Muschiul se insera pe fata laterala a procesului forntal al maxilei. Fasciculele sale se termina
pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza superioara. Crin contractie ridica aripa nasului si
buza superioara.

d)Muschiul zigomatic mic este situat lateral de muschiul ridicator al buzei superioare, se
insera pe osul zigomatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea buzei
superioare. Prin contractie ridica buza superioara.

e)Muschiul ridicator al unghiului labial sau muschiul canin este situat profund si lateral de
zigomaticul mic. Se insera in fosa canina si pe comisura labiala. Prin contractie trage
comisura inspre superior si medial.

f)Muschiul zigomatic mare este un muschi lung si subtire situat superficial in regiunea
centrala a obrazului. Se insera pe fata laterala a osului zigomatic si pe comisura labiala. Prin
contractie trage comisura inspre superolateral.

g)Muschiul rizorius este situat superficial, un muschi mic de multe ori absent, are forma
triunghiulara cu varful la comisura labiala si baza inspre obraz uneori pana pe fascia
muschiului maseter. La unii indivizi are o insertie cutanata in regiunea obrazului si prin
contractie determina foseta rasului.

h)Muschiul coborator al unghiului bucal are forma triunghiulara, situat superficial. Se insera
pe linia oblica externa, iar cealalta se face prin varf pe pielea comisurii bucale. Este un muschi
coborator

i)Muschiul coborator al buzei inferioare are forma patrulatera. Este situat medial si profund
fata de muschiul coborator al unghiului bucal. Se insera in zona mediala a liniei oblice externe
si pe buza inferioara. Prin contractie trage buza in jos si o rasfrange inainte.

j)Muschiul mental este mic, puternic situat profund in muschiul coborator al buzei inferioare.
Se insera pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele au un traiect
descendent si se insera pe pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate forma fosa
barbiei.

Subiectul 31. Muşchii subhioidieni.


Muschii subhioidieni sunt situati in doua planuri intr-un plan superficial – muschiul
sternohioidian si omohioidian, iar in plan profund muschiul sterntiroidian si muschiul
tirohioidian.
Muschiul sternohioidian se insera pe partea posterioara a articulatiei sternoclaviculare si pe
marginea inferioara a osului hioid. Are actiune comuna cu ceilalti muschi infrahioidieni, si
anume coboara si fixeaza osul hioid. Inervatia este comuna pentru muschii infrahioidieni si
provine din ansa cervicala.

Muschiul omohioidian este un muschi digastric cu un pantece superior si unul inferior, se


insera pe marginea superioara a scapului si pe osul hioid. Cei doi muschi omohioidieni sunt
uniti de o lama conjunctiva numita lama pretraheala. Actiunea muschiului este coborator al
hioidului si al laringelui. Pune in tensiune lama pretraheala si este dilatator al venelor gatului.

Muschiul sternotiroidian se insera pe stern si pe primul cartilaj costal, iar insertia superioara e
pe cartilajul tiroid. El coboara laringele si osul hioid.

Muschiul tirohioidian e de mici dimensiuni, se gaseste in continuarea sternotiroidianului. Se


insera pe tiroid si pe hioid. Coboara hioidul si ridica laringele.

Subiectul 32. Muşchii suprahioidieni.

Muschii suprahioidieni sunt:

 -Digastric
 -Stilohioidian
 -Milohioidian
 -Geniohioidian

Muschiul digastric este alcatuit din doua pantece musculare legate printr-un tendon
intermediar legat de osul hioid. Pantecele anterior se insera in foseta digastrica de pe
mandibula. Pantecele posterior se insera in santul digastric de pe mastoida.

Actiune: cand ambele pantece se contracta este ridicat osul hioid. Pantecele anterior ia punct
fix pe mandibula ridicand osul hioid. Punctul fix este pe hioid, coboara mandibula.

Actiunea pantecelui posterior: punctul fix este pe mastoida, ridica hioidul. Punctul fix este pe
hioid, se produce extensia capului. Pantecele anterior este inervat de nervul trigemen, iar cel
posterior este inervat de facial si de glosofaringian.

Muschiul stilohioidian se insera pe procesul stiloidian al osului temporal. Cealalta insertie


inferioara se face pe fata anterioara a osului hioid printr-un tendon dedublat cu forma de
butoniera prin care trece tendonul intermediar al muschilui digastric. Muschiul este inervat de
nervul facial, prin contractie ridica osul hioid.
Muschiul milohioidian este lat, dispus orizontal. Formeaza planseul cavitatii bucale. Este
intarit superior de muschiul geniohioidian, iar inferior de pantecele anterior al muschilui
digastric. Cei doi muschi milohioidieni inchid arcul mandibular. Pe linia mediana intre cei doi
muschi milohioidieni se gaseste un rafeu tendinos. Insertia: anteroposterior pe linia
milohioidiana a mandibulei; posteroinferior pe osul hioid. Fibrele musculare ale celor doi
muschi milohioidieni se insera si pe rafeul tendinos intins inpre simfiza mentoniera si osul
hioid. Muschiul este inervat de nervul mandibular. Actioneaza in deglutitie si masticatie. In
punct fix pe osul hioid este coborator al mandibulei. Punctul fix de pe mandibula ridica osul
hioid intervenind in deglutitie.

Muschiul geniohioidian se insera pe procesele genii inferioare. Inervatia este asigurata de


nervul hipoglos. Prin contractie ridica osul hioid sau coboara mandibula.
Subiectul 33. Muşchii cefei.
MUSCHII PREVERTEBRALI se gasesc pe fata anterioara a coloanei cervicale.

1.Muschiul lung al capului se insera prin 4 tendoane pe tuberculii anteriori ai proceselor


transversale ale vertebrelor cervicale 3,4,5,6. Fibrele musculare sunt ascendente, se insera pe
oasele occipital si temporal. Muschiul este inervat de plexul cervical profund, prin contractie
bilaterala devine flexor al capului. In contractie unilaterala roteste capul de aceeasi parte.

2.Muschiul drept anterior al capului este de mici dimensiuni. Se insera pe procesul bazilar si
pe masa laterala a primei vertebre cervicale. E inervat de primul nerv cervical. Actiunea este
similara cu a muschiului lung al capului.

3.Muschiul lung al gatului este situat paramedian, format din 4 portiuni si anume: o portiune
verticala cu fibre pornite de pe vertebrele 2si4 cervicale cu traiect descendent. Se insera pe
ultimele 3 vertebre cervicale si pe primele 3 toracale. Portiunea oblica superioara se insera pe
procesele transverse cervicale de la 3 la 6 si pe tuberculul anterior al atlasului. Portiunea
oblica inferioara se insera pe corpul primelor 3 vertebre toracale si pe procesele transversale
ale vertebrei cervicale 5-7. Inervatia acestor fascicule musculare este asigurata de nervii
cervicali 2-6. Actiune: punctul flexor al capului si gatului. Portiunea oblica superioara roteste
capul de aceeasi parte, iar portiunea inferioara roteste capul de partea opusa.

Subiectul 34. Tiroida şi paratiroidele.


Tiroida e nepereche situata pe partea anteromediana a gatului, are forma literei H, iar bratele
verticale sunt mai volminoase si inclinate inspre medial si inferior purtand numele de lobi. Cei
doi lobi sunt uniti de o portiune orizontala care e numita istm. Pe o sectiune orizontala glanda
are forma de potcoava cu concavitate posterioara. In concavitate se gaseste laringele, traheea
si esofagul. De pe istm uneori se desprinde o prelungire ascendenta care se numeste lob
piramidal. Are forma piramidala cu baza la istm.
De regula e situat pe partea stang, uneori e detasat de istm si e segmentat in doua sau trei
glande tiroide accesorii. Culoarea glandei este cenusie rosiatica, cu consistenta moale, se
muleaza pe organele vecine.
Dimensiunea transversala e de 5-7cm, inaltimea la nivelul lobilor este de 4-8cm, iar istmul are
1cm inaltime, 5mm grosime. Grosimea lobilor e de 3-4cm, greutatea tiroidei este de 25-50g.
Tiroida e fixata de vasele sangvine si e legata de laringe printr-un ligament median si doua
laterale. Glanda e acoperita de o lama fibroasa numita capsula peritiroidiana, ea poate fi
desprinsa relativ usor in interventiile chirurgicale. Ea se desprinde de lama pretraheala si
lateral se continua cu teaca manunchiului vasculonervos al gatului. Fata anterioara a glandei e
in raport cu muschii infrahioidieni, cu lama pretraheala, muschiul platisma si piele. Glanda
are o fata mediala care vine in raport cu cartlajul cricoid al laringelui, cu primele 5 inele
traheale, cu faringele si esofagul. Mai are o pata posterolaterala care e in raport cu manunchiul
vasculo-nervos al gatului. La nivelul acestei fete se gasesc si glandele paratiroide. Lobilor
tiroidieni li se descrie o baza situata cu 1-2cm deasupra manubriului sternal si un varf care se
gaseste la nivelul laringelui. Tiroida e bine vascularizata de doua perechi de artere: artere
tiroidiene superioare dreapta si stanga, ramuri din carotida externa. Inconstant se gaseste
artera carotidiana. Venele glandei formeaza un plex venos subcapsular din care se formeaza 3
perechi de vene tiroidiene: superioare, mijlocii si inferioare. Acestea sunt drenate de jugulara
interna. Limfaticele sunt dispuse in doua retele: una in jurul foliculilor tiroidieni si alta
subcapsulara. Unele vase limfatice au un traiect ascendent si sunt drenate de nodurile jugulare
profunde si perilaringiene. Alte limfatice au un traiect descendent fiind drenate de nodurile
pretraheale si de jugulare profunde. O parte din vasele limfatice se incruciseaza pe linia
mediana. Inervatia e vegetativa, fibrele simpatice provin din lantul simpatic cervical, cele
parasimpatice provin din nervul vag.
Glandele paratiroide sunt glande endocrine, au dimensiune comparabila cu un bob de linte.
Inaltimea este de 4-8mm, latimea de 2-4mm, grosimea 1-2mm. Greutatea este de 50g.
Glandele sunt de regula 4. Ele sunt alaturate glandei tiroide dar difera de ea atat ca dezvoltare
embrionara cat si ca structura si functii. Pot exista si paratiroide accesorii cu un aspect
lenticular avand suprafata neteda si de culoare mai deschisa decat tiroida. Consistenta este
mai moale decat la tiroida. Se gasesc doua glande paratiroide superioare situate pe fetele
posterolaterale ale lobilor tiroidieni. Uneori sunt cuprinse in glanda tiroida. Celelalte sunt
glande paratiroide inferioare, se gasesc la baza lobilor tiroidieni si sunt situati superficial fata
de tiroida. Se vascularizeaza si se inerveaza din vasele si nervii tiroidei
Glandele paratiroide (glandulae parathyroideae), sau corpusculii epiteliali, se dezvoltă din
recesele branhiale III și IV. Sunt cele mai mici glande cu secreție internă, având greutatea de
aproximativ 0,05 g fiecare. În număr de patru, două superioare și două inferioare, se află pe
fața posterioară a fiecăruia din lobii laterali ai glandei tiroide, în interiorul capsulei fibroase,
dependență a fasciei cervicale mijlocii. Sunt formate din stromă conjunctivă și țesut glandular.
Hormonul paratiroidian - parathormonul - reglează metabolismul calciului și fosforului;
stimulează osteoclastele și destrucția țesutului osos, acționaând la nivel intestinal, renal și
osos.
Subiectul 35. Articulaţiile capului cu gâtul. Articulaţia temporo-
mandibulară.
Articulatia atloido-axoidiana laterala
 -se numeste si atloido-axoidiana propriu-zisa
 -articulatie planiforma, in care suprafetele articulare de pe fata inferioara a maselor
laterale ale etmoidului orientate oblic infero-medial se articuleaza cu suprafetele
articulare superioare ale corpului axisului orientate invers
 -suprafetele articulare sunt usor convexe fiind acoperite cu cartilaj hialin, cartilaj care
este mai gros central, subtire la periferie, ceea ce realizeaza un contact mai intim la
nivel central si mai indepartat anterior si posterior
 -articulatia prezinta o capsula articulara intarita inauntru de catre un ligament lateral
inferior al lui Arnold
 -prezinta 2 membrane puternice: atloido-axoidiene anterioara si posterioara. Cea
anterioara este intinsa intre marginea inferioara a arcului anterior al atlasului si fata
anterioara a corpului axisului. Cea posterioara pleaca de pe marginea inferioara a
arcului posterior al atlasului si de pe tuberculul sau posterior pe lamele vertebrale si
baza procesului spinos al acestuia. Aceasta membrana este strabatuta de ramul
posterior al celui de al doilea nerv spinal cervical care se mai numeste si nervul
suboccipital al lui Arnold.
 -este o articulatie in care se executa miscari cu amplitudine mare, de flexie, de
extensie, de inclinare laterala si miscari de rotatie

Articulatia occipito-atloidiana
-este o articulatie de tip dublu condilian, care se realizeaza intre condilii occipitalului si
suprafetele articulare superioare ale atlasului
-condilii occipitalului, convecsi in ambele sensuri sunt dispusi pe laturile foramenului
magnum si orientate infero-lateral. Suprafetele articulare atloidiene se gasesc pe fata
superioara a maselor laterale, au o forma eliptica(de forma unei amprente de pantof) avand
extremitatea anterioara mai apropiata una de cealalta. Suprafetele articulare sunt acoperite de
cartilaj hialin si articulatia prezinta o capsula articulara mai slaba anterior si medial, puternica
posterior si lateral, unde este intarita si de un ligament occipito-atloidian lateral. Fiecare
articulatie prezinta o capsula proprie si o sinoviala proprie. Fiecare capsula este intarita de o
membrana occipito-atloidiana ant si cealalta posterioara. Membrana occipito-atloidiana
anterioara pleaca de pe suprafata bazilara a occipitalului, 2-3mm anterior de foramen magnum
si se prinde pe marginea superioara a arcului anterior al atlasului. Ea este formata din 2 foite,
una superficiala si cealalta profunda, foita superficiala fiind continuata pe partile laterale de
acel ligament occipito-atloidian lateral. Membrana occipito-atloidiana posterioara din partea
posterioara a foramenului magnum pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului.
Cele 2 membrane occipito-atloidiene impreuna cu ligamentul occipito-atloidian lateral
formeaza marele ligament occipito-atloidian al lui Dubreuil-Chambardel. Membrana occipito-
atloidiana posterioara este perforate de artera vertebrala si ramul posterior al primului nerv
spinal cervical care vor intra in cutia craniana.
-in aceasta articulatie se executa miscari de flexie-extensie si miscari de inclinare laterala, dar
de amplitudine redusa.
-intre occipital si axis nu exista o articulatie veritabila, adica cu suprafete osoase, ci exista o
legatura realizata prin intermediul ligamentelor, ligamente care unesc pe de o parte occipitalul
cu corpul axisului numite ligamente occipito-axoidiene, iar pe de alta parte occipitalul cu
dintele axisului numite ligamente occipito-odontoidiene.
-ligamentele occipito-axoidiene sunt in nr de 3, unul median si 2 laterale. Cel median merge
de pe suprafata bazilara a occipitalului pe fata posterioara a corpului axisului, in portiunea sa
mijlocie. Cele laterale, in numar de 2 pornesc de pe marginile foramenului magnum si se
termina pe fata posterioara a corpului axisului, de o parte si de alta a ligamentului median,
realizand impreuna asa numita membrana tectoria.
-ligamentele occipito-odontoidiene sunt 3, unul median si 2 laterale. Cel median se numeste si
ligamentul varfului dintelui sau suspensor al dintelui si care pleaca din partea anterioara a
foramenului magnum, terminandu-se pe varful procesului odontoid. Cele laterale se numesc si
ligamente alare, plecand de pe partile laterale ale foramenului magnum, se termina pe fetele
laterale ale dintelui axisului si au rolul de a limita miscarea de rotatie.
Rol in conventia acestor articulatii il au si ligamentele longitudinale vertebrale anterior,
respectiv posterior.

Articulatia atloido-axoidiana medie


-se mai numeste si atloido-ontoidiana
-este o trohoida perfecta, in care atlasul si o data cu el capul, se rotesc in jurul punctului fix
reprezentat de catre dintele axisului si coloana vertebrala
-articulatia este formata dintr-un inel osteofibros si dintele axisului, portiunea centrala.
1)Inelul osteofibros este reprezentat de catre arcul anterior al atlasului si ligamentul transvers.
a)Arcul anterior al atlasului, pe fata sa posterioara prezinta o suprafata articulara rotunda sau
ovalara, frecvent ovalara cu axul mare vertical, care se va articula cu o suprafata articulara
corespunzatoare de pe fata anterioara a dintelui axisului.
b)Ligamentul transvers este o banda fibroasa, dreptunghiulara, dispusa in plan frontal care se
insera prin extremitatile sale pe fetele interne ale maselor laterale ale atlasului.
2)Dintele axisului sau apofiza odontoida prezinta anterior si posterior cate o suprafata
articulara corespunzatoare arcului anterior, respectiv ligamentului transvers. De pe fata
superioara a ligamentului transvers pleaca o banda fibroasa, ascendenta, care se va insera pe
suprafata bazilara a occipitalului la 2-3mm de marginea anterioara a foramenului magnum,
realizand ligamentul transverso-occipital. De pe marginea inferioara a ligamentului transvers
pleaca o alta banda fibroasa care se termina pe corpul axisului, realizand ligamentul
transverso-axoidian.
*Ligamentul transvers impreuna cu cele 2 prelungiri superioara si inferioara formeaza
impreuna ligamentul cruciform. Ligamentul transvers separa portiunea articulara de canalul
vertebral al atlasului.
-avand in vedere dispunerea suprafetelor articulare, se poate vorbi de 2 articulatii atloido-
odontoidiene, una anterioara-trohoida atloido-odontoidiana propriu-zisa intre arcul anterior al
atlasului si dinte si cealalta posterioara-o sindesmotrohoida intre dinte si ligamentul transvers.
-desi fiecare articulatie prezinta o capsula si o sinoviala proprie, ligamentul transvers sau
cruciform nu reprezinta un ligament care mentine in articulatie extremitatile osoase.
Adevaratele ligamente sunt ligamente care unesc occipitalul cu axisul si cu dintele sau,
ligamente pe care o parte din autori le considera ca o articulatie separata.
ARTICULATIA TEMPORO MANDIBULARA
-singura articulatie mobila a capului, se stabileste intre capul mandibular(condil) pe de o parte
si fosa mandibulara si condilul temporalului(radacina transversala a zigomei) pe de alta parte.
Arcul mandibular are axul mare orientat posterior si medial, astfel ca axelor celor 2 capete
mandibulare sau condilii mandibulari s-ar intalni inaintea foramenului magnum.
Capul mandibular convex in ambele sensuri, este impartit de catre o creasta osoasa in 2
versante, un versant anterior si unul posterior. Numai versantul anterior si creasta sunt
articulare fiind acoperite de cartilaj hialin. Versantul posterior este nearticular, capul
mandibular are in sens antero-posterior 18-20 cm iar in sens transversal maximum 10 mm.
Fosa mandibulara concava, este impartita de catre sutura pietro-timpanica sau scizura lui
Glasser in 2 portiuni: anterioara, articulara care apartine de stanca temp, neacoperita de
cartilaj hialin dar prezentand o ingrosare a periostului. Si un segment posterior nearticular ce
apartine osului timpanal. Anterior fosei mand de gaseste condilul temporalului, fosa
mandibulara sau cav glenoida a temporalului sau radacina transversala a zigomei care este
usor concava in sens transversal fiind acoperita de cartilaj hialin. Deoarece suprafetele
articulare nu-si corespund perfect, intervine un disc sau un menisc interarticular mai gros la
periferie si mai subtire central, astfel ca are forma unei lentine biconcave. Imparte cavitatea
articulara intrun etaj suprameniscal sau meniscotemporal si un etaj submeniscal sau
meniscomandibular. Prin extremitatile sale, meniscul se fixeaza de colul mandibular, adica de
osul mobil. Uneori poate fi perforat central astfel ca cele 2 compartimente supra si
submeniscal comunica unul cu celalalt. Discul se insera prin extremitatile sale pe colul
capului mandibular, pe osul mandibular.
Capsula articulara este rezistenta si se insera superior la nivelul osului temporal pe marginea
anterioara a condilului temporalului, posterior in fundul fosetei mandibulare, anterior scizurii
lui Glasser, lateral pe tuberculul si radacina longitudinala a zigomei, iar medial pe spina
sfenoidului.
-In partea anterioara da insertie unor fibre din m pterigoidian lateral iar pe fata posterioara
unor fibre conj care pleaca de la partea post a scizurii si se termina pe capsula- formeaza fraul
meniscal posterior ce are rolul de a limita miscarile anterioare ale capului mandibular. Acest
frau meniscal posterior pleaca din partea posterioara a scizurii lui Glasser fixanduse pe fata
posterioara a capsulei colului mandibular si a meniscului.
-Fibrele longitudinale ale capsulei pot fi scurte, temporomeniscale si meniscomandibulare si
lungi temporomandibulare.
-Capsula articulara este invelita de 2 feluri de ligamente: adevarate si ligament la
distanta/accesorii.
Ligamentele adevarate sunt in numar de 2 lateral extern si lateral intern. Lateral extern merge
sup de la tuberculul zigomatic si radacina longitudinala a zigomei, inf la partea postero-lat a
colului mandibular, este cel mai puternic lig al articulatiei. Ligamentul lateral intern merge de
la partea mediala a fosei mandibulare la partea postero-mediala a colului condilului
mandibular, mai putin rezistent.
Ligamentele accesorii sunt reprezentate de ligamentele pterigo-mandibulare, stilo-mandibular
si sfeno-mandibular, timpanomandibular-adaugat de Juvara. Pterigomadibular- procesul
pterigoid->linia oblica int. Sfenomandibular- merge de la spina sfenoidului si se termina pe
fata int a ramurii mandibulare prin bifurcatie de-o parte si de alta a lingulei(spina lui Spix);
delimiteaza cu marg post a ramurii- buranierea retrocondiliana a lui Juvara- trec nv
auriculotemporal si vase maxilare. Este socotit de catre Rouvier si Paturet ca o intarire a marg
ext a aponevrozei interpterigoidiene. Juvara descrie liagm timpanomandibular: merge
dinapoia scizurii Glasser- fata int ramurii in dreptul unui plan transversal ce trece prin baza
lingulei. Stilomandibular- vf stiloidei.
BIODINAMICA ATM
ATM este cea mai complexa articulatie din organismul uman. La mamifere, miscarea
condilului se face cu predominanta sagital (propulsie, retropulsie) numai in groapa
mandibulara, deplasarile fiind ingradite de proieminentele de pe marginile cavitatii glenoide.
La om, apare miscarea de translatie a condilului, care pare a fi o consecinta a statiunii bipede.
in miscarile uzuale, maxilarele functioneaza ca o parghie de gradul III la care:
ATM este punctul fix,muschii maseter, pterigoidian intern si temporali creeaza forta, dintii
reprezinta organul efector prin care se transmite forta la obstacolul alimentar. Spre incisivi,
pargia este mai putin eficace iar dintii sunt solicitati mai putin.
in laterotruzie dreapta condilul activ blocat in cavitatea glenoida devine punctul fix, iar
condilul stang este de balans. Daca in aceasta miscare, dintii de pe partea stanga pastreaza un
contact prematur, la nivelul contactului se va situa punctul de rezistenta. Forta produsa de
muschii ridicatori de pe partea stanga va transforma parghia de gradul III intr-o parghie de
gradul II, mai eficace functional dar mai traumatizanta. Daca contactul de pe partea stanga
este de mai mare importanta, el devine punctul de sprijin, iar parghia se transforma intr-o
parghie de gradul I, avand ca rezultat aparitia unor forte foarte puternice la nivelul dintelui de
contact, forte care se pot repercuta si asupra ATM respectiv asupra muschilor in unele miscari
de protruzie daca exista un contact molar, acesta va deveni punct fix. in miscarea de incizie
forta va actiona posterior punctului fix, iar rezistenta la nivel incisiv, formandu-se o parghie
de gradul I cu eficacitate maxima care insa suprasolicita atat molarul cu contact prematur cat
si incisivii. Rezultatele suprasolicitarii sunt: uzura sau mobilitate a dintelui, March Robinson
sustine ca ATM nu sufera nici un efort in functionalitatea ei normala, iar mandibula nu poate
fi asimilata unei parghii. Robinson descrie un mecanism reflex care previne orice efort, in
limitele normalului, dirijat spre ATM. Forta ia nastere in timpul contractiei ridicatorilor si se
dirijeaza spre ATM. in acest moment se declanseaza contractia reflexa a muschilor temporali,
a caror forta trage mandibula in sus si posterior, anihiland socul.
Dupa alte teorii, efortul se distribuie atat la nivelul dintilor cat si la nivelul ATM. in fiziologia
ATM un rol fundamental il joaca meniscul, impreuna cu muschiul pterigoidian, prin cele doua
fascicule ale sale cu insertie pe menise si pe condilul mandibular. Meniscectomia la om duce
la pierderea miscarilor de propulsie.
in repaus lama meniscala se muleaza in cavitatea glenoida pe versantul articular al condilului
temporal, sub influenta ascensiunii condilului mandibular. Plecand de Ia aceasta pozitie,
initial condilul nu poate efectua decat miscari de rotatie. Miscarea de propulsie este precedata
de contractia fasciculului superior al pterigoidianului extern, care pune in tensiune lama
meniscala ce se aseaza ca un plan inclinat intre scizura Glasser si varful condilului temporal,
determinand in acelasi timp o usoara dezanclavare a condilului din glena catre antero-inferion
intinderea lamei meniscale se datoreste elasticitatii sale mai ales in portiunea retrocondiliana.
Sub actiunea continua a contractiei fasciculului superior al pterigoidianului extern, meniscul
temporo-mandibular intins gliseaza spre anterior, dand posibilitatea condilului mandibular sa
alunece pana la varful condilului temporal, alunecare ce se produce sub actiunea contractiei
fasciculului inferior al pterigoi-dianului extern. Limitarea miscarii anterioare a meniscului se
datoreste fraului posterior al meniscului. Miscarea inversa, de revenire in glena, se face prin
incetarea mai intai a contractiei fasciculului inferior, condilul revenind in glena, sub actiunea
elevatorilor si prin incetarea contractiei fasciculului superior.
Functia principala a complexului menisco-pterigoidian este de a dezan-clava condilul din
glena si de a-i oferi planul inclinat pentru glisare.
La pacientul sub narcoza, deschiderea gurii prin fortare, se face printr-o rotatie cu condilii in
glena, urmata de iesirea brusca a condililor din cavitatea glenoida si deschiderea maxima a
gurii.

Studii EMG au aratat ca fasciculul superior al p teri goidianul ui extern se contracta inaintea
celui inferior in miscarea de propulsie si deschidere. Pteri-goidianul extern participa nu numai
la protractii si diductii ci si in miscarile de ridicare a mandibulei. Revenirea meniscului in
glena este o miscare pasiva, determinata de revenirea condilului sub actiunea elevatorilor si de
elasticitatea fraului meniscal posterior. in aceste conditii, contractia usoara a fasciculului pte-
rigoidian superior are rolul de a preveni o revenire brusca a meniscului in glena sub actiunea
elevatorilor si elasticitatii fraului meniscal posterior
Aceste elemente de fiziologie menisco-pterigoidiana explica producerea zgomotelor
articulare, patogenia luxatiilor temporo-mandibulare, aparitia disfun-ctiilor temporo-
mandibulare in conditia unor mici tulburari de ocluzie.
Deplasarile mandibulei sunt necesare in toate functiile sistemului oro-faciat.
in timpul masticatiei, daca aceasta se face bilateral, mandibula poate fi considerata ca
actioneaza ca o parghie de gradul III (punctul de sprijin in condil, forta la mijloc, Ia nivelul
gonionului si apofizei coronoide, iar rezistenta la nivelul arcadei dentare, deci la cealalta
extremitate a parghiei). in aceste conditii se exercita o forta puternica la nivelul articulatiei
temporo-mandibulare.
Cand masticatia se face unilateral, condilul de partea activa este mai putin solicitat, deoarece
participa in cealalta jumatate a mandibulei (de balans in aceasta miscare) si mandibula este
transformata intr-o parghie de gradul II deoarece se adauga si forta musculara de pe partea de
balans, care pe langa faptul ca mareste forta, reduce si sarcina condilului de partea opusa.
Cand mandibula actioneaza ca o parghie de gradul III, fortele sunt egal repartizate de fiecare
parte. Cu cat rezistenta alimentara este mai posterioara, cu atat presiunea exercitata la nivelul
condililor este mai mare.
in activitatea unilaterala a mandibulei (parghie de gradul II), bolul alimentar deplasandu-se
dinainte-inapoi, presiunea se reduce la condilul de partea activa, putand deveni chiar negativa
(tractiunea pe capsula in loc de presiune), in timp ce presiunea la condil de partea de balans
ramane inalta.
Deci: ATM - este sediul de receptionare si transmitere catre scheletul cranian al unor forte
puternice.
Teoria lui Marsh Robinson sustine ca la nivelul ATM nu se exercita nici o forta. Toate fortele
se transmit in regiunea arcadelor dentare. Deplasarile mandibulei se fac prin echilibrul fortelor
musculare antagoniste si protagoniste, realizat prin jocul controlat al reflexelor nervoase, atat
in pozitia de repaus a mandibulei cat si in diversele ei miscari. In teoria Robinson nu se ia in
considerare rolul pterigoidianului extern.
Repciuc, considera ATM ca o articulatie de conducere musculara iar zonele articulare
influenteaza elementele miscarii.
In cursul miscarilor fiziologice nu este posibila o pierdere de contact a suprafetelor articulare,
vidul articular, datorita presiunii atmosferice» asigura deplasarea elementului osos in
articulatie dupa terminarea miscarii.
Studii de mecanica musculara arata ca presiunea condilului la nivelul cavitatii glenoide nu
poate fi importanta. insa, in pozitie de ocluzie centrala, analizele de mecanica musculara au
aratat ca iau nastere forte ce sunt indreptate spre ATM, iar condilul apasa mai puternic pe
rebordul posterior al fosei articulare care este ingrosat, in general, toata circumferinta fosei
articulare este supusa la solicitari, ce pot modela condilul.
Studii complexe ale functionalitatii ATM arata ca:
presiunea cea mai mare este absorbita la nivelul arcadei dentare;
o parte din forte pot fi transmise si de-a lungul osului mandibular spre ATM;
alte forte se propaga prin fasciile musculare, in special fascia muschiului temporal.

Conformatia ATM prezinta modificari succesive in raport cu varsta, modificari ce sunt intr-o
stransa corelatie cu fenomenele dentitiei, ATM ar fi complet formata la 25 de ani. Eruptia
dintilor temporari se insoteste de modificari in jocul muscular cu instalarea unor noi reflexe.
Cu varsta, au loc dezvoltarea tuberculului articular si a capului condilului.
La nivelul ATM pot avea loc modelari functionale ce includ conformatia cavifatii glenoide si
a tuberculului articular, dezvoltarea si conformatia condilului mandibular.
Tratamentele cu aparate ortodontice pot determina modificari Ia nivelul ATM;
resorbtii pe suprafetele de contact cu presiune;
apozitie compensatoare pe versantele opuse presiunii;
restructurarea condilului ca si a restului osului mandibular;
modificari ale cavitatii glenoide.
2,1- Miscarile ATM pentru deschiderea gurii
In miscarea de deschidere a gurii, condilul se deplaseaza inainte impreuna cu meniscul
articular, facand si o usoara miscare de rotatie. Aceasta deplasare este efectuata de muschii
pterigoidieni externi, prin contractia bilaterala: fasciculul superior al muschiului pterigoidian
extern deplaseaza meniscul inainte, iar fasciculul inferior deplaseaza condilul. Meniscut
aluneca pana pe fata inferioara a tuberculului articular unde formeza o 'glenoida transportabila
si deformabiia' condiiului articular (Rainer) aceasta pentru a raspunde diferentelor de presiune
a diferitelor momente mecanice din articulatie.
Deschiderea gurii se face in trei etape:
Etapa I: consta din realizarea unei miscari de rotatie a condiiului pe menise in jurul unui ax
transversal ce trece prin centrul condililor si corespunde cu insertia inferioara a ligamentului
temporomandibular. Caracteristicele acestei etape sunt:
miscarea este de tip 'balama';
deschide gura cu aproximaxiv 2-4 mm;
- corespunde trecerii de la ocluzia centrala la pozitia de repaus a
mandibulei;
miscarea este ghidata de receptorii din ligamentele interne si externe (temporo-mandibular)
ale articulatiei;
limitarea miscarii se realizeaza de catre ligamentele pterigomandibulare
si sfenomandibuiare.
Etapa II: consta din efectuarea a doua miscari in ATM: una de rotatie condilo-meniscala si
alta de translatie temporo-meniscala. Caracteristicile acestei etape sunt:
insumarea celor doua miscari (rotatie, translatie) determina deschiderea gurii cu 4 centimetri;
rotatia condiiului este asigurata de muschii suprahioidieni si pielosi;
miscarea de translatie este realizata de contractia simetrica a muschilor pterigoidieni externi;
miscarile se realizeaza in jurul unui ax transversal care aluneca si el in jos si inainte.
Etapa III: se efectueaza suplimentar si voluntar. La sfarsitul etapei Ii, muschii maseteri si
pterigoidieni interni sunt intinsi la maximum iar fibrele lor devin paralele cu ramura
ascendenta a mandibulei, in momentul cand acesti muschi se relaxeaza brusc, se contracta
muschii pterigoidieni externi care prin fascicolele inferioare trag inapoi de bratul mic al
parghiei mandibulare iar fascicolele superioare trag meniscul inainte- Consecintele acestor
contractii sunt:
- se produce miscarea de translatie inainte a meniscului si miscarea de
rotatie inapoi a condiiului;

- gura se deschide cu inca 2 centimetri (in total, 6 centimetri). Miscarea de deschidere a


gurii in trei etape este o miscare continua, iar mentonul descrie un arc de cerc cu concavitatea
inapoi-Disfunctiile ATM se caracterizeaza prin:
- etapa a IlI-a se face sacadat, sau 'in baioneta'; leziuni aie meniscului; capul condiiului
aluneca inaintea bureletului meniscal; dureri pterigoidiene, crepitatii, cracmente.

Miscarile ATM pentru ridicarea mandibulei


Miscarea de ridicare a mandibulei se face printr-un mecanism invers:
- relaxarea brusca a muschilor pterigoidieni externi; contractia progresiva a m. maseter,
m. pterigoidieni interni si m.temporali; alunecarea meniscului in groapa glenoida; rotatia si
translarea inversa a capului condilului; arcadele dentare vin, din nou, in contact; gura se
inchide; presiunea produsa pe dinti se transmite prin sistemele traiectoriale, la mandibula sau
masivul facial.

3. Miscarile ATM pentru propulsia mandibulei

Miscarea de propulsie a mandibulei se realizeaza prin translatia meniscului si condilului


secundara contractiei bilaterale a m. pterigoidieni, m. accesoriu si a fascicolului superficial al
maseterului. Miscarea de propulsie se insoteste obligatoriu de o miscare de coborare a
mandibulei. Amplitudinea miscarii de coborare a mandibulei depinde de: adancimea
glenoidei, inaltimea cuspizilor dentari, gradul de supraocluzie incizala, planul de ocluzie.
In propulsia maxima (de 2-2,5 cm) versantul anterior al condilului articular apasa pe menise si
pe tuberculul articular. Aceste presiuni stimuleaza dezvoltarea sagitala a mandibulei pana la
inchiderea cartilajului de crestere. Dupa inchiderea cartilajului de crestere, se pot produce
modificari temporare prin propulsia fortata cuspidiana sau propulsia prin aparate ortodontice.
in propulsia mandibulei se realizeaza o crestere a procesului alveolar care are ca rezultat
reechilibrarea ocluziei. Miscarea de propulsie este limitata de ligamentele stilo-mandibular si
temporo-mandibular.
Miscarea de propulsie a mandibulei prezinta variatii in functie de varsta:
la copil, alunecarea meniscului si a condilului se face aproape orizontal, uneori fara sa se
insoteasca de coborarea mandibulei (daca dintii sunt uzati);
dupa varsta de 7 ani propulsia se asociaza cu o coborare a mandibulei, pentru ca se formeaza
versantul condilian articular, tuberculul articular si se definitiveaza supraocluzia frontala.
Planul de alunecare al meniscului si al condilului face cu planul ocluzal un unghi variabil,
intre 40o-45°,
2,2,4. ATM si retropulsia mandibulei

Retropulsia mandibulei este realizata de contractia fascicolelor posterioare, mijlocii ale


temporalului, de m. digastric, m. geniohioidieni si accesoriu de m. milohioidieni. Alunecarea
inapoi a meniscului si condilului se face de-a lungul unui plan orizontal sau oblic care face un
unghi de 40°-45° cu planul ocluzal. Cand alunecarea condilului depaseste limita posterioara a
capsulei articulare, versantul posterior al condilului comprima tesuturile retrocondiliene,
tesuturi care poseda o bogata inervatie vegetativa.

2,2,5. ATM si miscarile de lateralitate

Miscarile de lateralitate ale mandibulei se realizeaza prin alunecarea condiluiui si a


meniscului de o parte (in urma contractiei m. pterigoidian extern de aceiasi parte, in principal
si accesoriu, a m. pterigoidian intern, m. maseter, fascicol anterior ale m. temporal) iar
condilul de partea opusa ramane pe loc sau aluneca putin inapoi (prin contractia fascicolelor
posterioare ale m, temporal). M. temporal are rol principal in miscarea de lateralitate a
mandibulei.
In cazul in care mentorul! sau linia interincisiva se deplaseaza spre dreapta, condilul si
meniscul de partea stanga se deplaseaza inainte, in jos si inauntru, formand cu planul medio-
sagital un unghi de 15°. Condilul de partea dreapta sta pe loc sau se deplaseaza foarte putin
inapoi si inafara si reprezinta axul vertical in jurul caruia se face aceasta miscare de
lateralitate spre dreapta. Urmeaza apoi, miscarea de lateralitate spre stanga, cand condilul din
stanga joaca rol de pivot, in miscarea de lateralitate, linia interincisiva se deplaseaza spre
dreapta si spre stanga, in interiorul unui unghi de aproximativ 122°.
Miscarile de lateralitate se asociaza cu miscari de propulsie, retropulsie, coborare sau ridicare,
miscari complexe ce apar, de obicei, in masticatie. Amplitudinea miscarilor de lateralitate
scade cu deschiderea gurii sau cu retropulsia mandibulei.
Miscarile si forma ATM sunt influentate de varsta, tipul dentitiei, tipul dinamic masticator:
la copil predomina miscarile de propulsie - retropulsie pana la aparitia dintilor frontali
permanenti, cand apare supraocluzia incisiva;
in raport cu tipul dinamic masticator se modeleaza corespunzator forma condilului, a cavitatii
glenoide si se definitiveaza tipul de uzura dentara;
supraocluzia incisiva si cuspizii inalti favorizeaza aparitia unui tip dinamic masticator, de
'tocator' la care predomina miscarile de ridicare si cobo rare a mandibulei. Consecintele
acestor miscari sunt: adancirea fosei glenoide, accentuarea pantei versantelor condiliene;
cuspizii dentari stersi, uniti prin creste, favorizeaza predominenta miscarilor de lateralitate si
definitivarea tipului masticator de 'frecator';
la tipul masticator 'propulsor', predomina miscarile de propulsie - retropulsie, ocluzia
realizandu-se cap la cap. in acest caz pantele condiliene si dentare sunt foarte line sau sterse
complet.

36. Anatomia funcţională a cavităţi bucale.


Cavitatea bucala

Denumita si gura, reprezinta prima portiune a tubului digestiv. Fiind dispusa in partea
inferioara a fetei, sub fosele nazale, deasupra muschilor milo-hioidieni si anterior faringelui.
Este marginita anterior de buze, pe partile laterale de obraji, avand astfel forma unui ovoid.
Cand cele 2 maxilare sunt apropiate, cavitatea este virtuala si este reala atunci cand maxilarele
sunt departate sau cand se introduc alimente.
Ca dimensiuni, un diametru antero-posterior de 7 cm, transversal 6-6,5 cm si un
diametru vertical doar atunci cand gura este inchisa este 0 si poate ajunge la 7 cm cand gura
este deschisa.
Cavitatea bucala comunica prin 2 orificii si anume anterior cu exteriorul iar posterior
cu orofaringele(bucofaringele). Orificiul anterior se numeste orificiul bucal iar cel posterior
istmul buco-faringian. Cavitatea bucala este impartita in 2 portiuni de catre arcadele alveolo-
dentare, si anume in vestibulul bucal si in cavitatea bucala propriu-zisa.
Vestibulul bucal este un spatiu in forma de potcoava, marginit de arcadele alveolo-
dentare de o parte, de buze si obraji de cealalta parte. El prezinta 2 pereti: unul exterior,
musculocutanat si celalalt interior, osteodentar. La locul de unire al celor 2 pereti mucoasa se
reflecta si formeaza santul vestibular denumit si gingivo-labial superior si inferior. Ambele
santuri prezinta pe linia mediana cate o plica a mucoasei orientata antero-superior denumita
fraul buzei. In vestibulul bucal la nivelul celui de al 2 lea molar se deschide canalul excretor
al glandei parotide si anume canalul lui Stenon. Cand cele 2 maxilare sunt apropiate,
vestibulul bucal comunica cu cavitatea bucala propriu-zisa prin spatiile interdentare si prin
spatiul retromolar, iar cand maxilarele sunt departate, aceasta comunicare este larga. In partea
posterioara a vestibulului bucal se gaseste plica pterigo-mandibulara care determina rafeul
pterigo-mandibular situat la nivelul muschiului buccinator.
Cavitatea bucala propriu-zisa este acea portiune a gurii limitata anterior si de partile
laterale de catre arcadele alveolo-dentare si cuprinsa intre bolta palatina superior si limba
inferior si comunicand posterior prin istmul buco-faringian cu faringele. Peretii cavitatii
bucale sunt in numar de 6, unul anterior format de buze, 2 pereti laterali formati de obraji, un
perete inferior format de limba si de o regiune situata dedesubtul acesteia denumita regiunea
sublinguala, un perete superior reprezentat de bolta palatina si un perete posterior reprezentat
de valul palatin si istmul buco-faringian.
Peretele anterior(buzele) sunt doua formatiuni musculo-membranoase care alcatuiesc
peretele ant mobil al cavitatii bucale, au rol estetic, exprimand mimica, intervenind si in
definirea fizionomiei. Distingem 2 buze, una superioara si alta inferioara, fiecare prezentand o
fata anterioara sau cutanata, una posterioara (mucoasa), o margine aderenta, o margine libera
si 2 extremitati: dreapta si stanga.
-Fata anterioara este cutanata, prezinta pe linia mediana un sant: santul sub-nazal care se
termina inferior cu tuberculul buzei superioare denumit si filtrum. Prezinta de o parte si de
alta cate o suprafata triunghiulara cu varful orientat lateral acoperita la barbati de mustata.
Buza inferioara, pe linia mediana prezinta o depresiune, nivel la care la barbati poate exista un
smoc de par.
-Fata posterioara sau mucoasa are o culoare cenusie sau rosiatica, este umeda si prezinta
glandele labiale.
-Marginea aderenta la buza superioara corespunde narinelor si santului nazo-labial(la nivelul
partii cutanate), iar la nivelul portiunii mucoase corespunde santului vestibular format de
reflectarea mucoasei buzei pe maxila. In acest sant, pe linia mediana gasim o plica mucoasa si
anume fraul buzei superioare. Marginea aderenta a buzei inf, pe partea cutanata este separata
de regiunea mentoniera printr-un sant cu concavitatea inferior numit santul mento-labial iar de
partea mucoasa, santul pe linia mediana distingem fraul buzei inferioare.
–Marginea libera a buzelor, denumita si rosul buzelor este uscata, prezinta pe linia mediana
pentru buza superioara un tubercul iar pentru buza inferioara o depresiune in care patrunde
tuberculul superior.
-De fiecare parte la nivelul fiecarui I premolar, extremitatile celor doua buze se unesc
formand comisura labiala care va margini unghiul bucal.
Orificiul bucal este delimitat de buze si de unghiurile bucale. Cand buzele sunt
apropiate acest orificiu are aspectul unei despicaturi denumit si fanta bucala iar cand buzele
sunt departate, orificiul este real.
Structura buzelor: ele prezinta 4 straturi: 1-pielea, groasa, rezistenta, bogata in peri,
glande sebacee si sudoripare. 2-planul muscular, este un plan musculo-conjunctiv ce
formeaza un schelet buzelor. Este format din orbicularul gurii, in principal si mai putin din
ceilalti muschi pielosi. 3-stratul glandular format din numeroase glande labiale. 4-stratul
mucos, care este gros si se continua cu mucoasa obrajilor si gingiilor.
Vascularizatia buzelor: Cea arteriala provine din cele 4 artere labiale, ramuri ale
facialelor, care se anastomozeaza intre ele formand intre planul muscular si cel glandular un
cerc arterial labial sau coronar. Venele au aceeasi distributie cu arterele si se varsa in venele
faciale. Iar limfaticele pornesc din 2 retele, una superf cutanata si alta mucoasa profunda, ele
comunicand intre ele. Limfaticele buzei superioare dreneaza limfa in nodulii submandibulari
si parotidieni superficiali si cele ale buzei inferioare tributare limfonodulilor submentali si
submandibulari.
Inervatia: cea motorie- oferita de facial iar cea senzitiva de catre trigemen si anume
prin ramurile labiale superioare ale nervului suborbitar pentru buza superioara si ramurile
labiale inferioare din nervul mentonier pentru buza inferioara. Buzele intervin in prehensiunea
alimentelor, masticatie, precum si in supt. Intervin in articularea consoanelor labiale, avand
rol ca organ de simt, in tact, durere si gust.
Peretii laterali(obrajii) inchid cavitatea bucala pe partile laterale, dar topografic ei o
depasesc pe aceasta, alcatuind regiunea geniana. Fiecare obraz are o forma patrulatera,
prezentand 2 fete si 4 margini.
-O fata externa, cutanata, mai bombata la copii si la persoanele grase si mai deprimata la
persoanele in varsta si cel slabe. Prezinta peri care definesc barba, glande sebacee si
sudoripare. Capilarele pielii reactioneaza usor la emotii, determinand acea roseata a obrajilor
ca si in starile febrile.
-Fata interna adera prin partea ei periferica la oasele fetei si anume la maxila si mandibula iar
prin partea centrala corespunde vestibulului bucal fiind tapetata de o mucoasa. Pe fata interna,
in dreptul celui de-al doilea molar superior se deschide ductul lui Stenon.
-Marginile, cea superioara corespunde celei inferioare a orbitei.
-Marginea inferioara corespunde marginii inferioare a mandibulei.
-Marginea posterioara corespunde marginii anterioare a maseterului iar
-marginea anterioara se continua cu buzele. Marginea anterioara este separata de buze prin
santul nazo-labial ce coboara vertical pana la marginea inferioara a mandibulei.
Structura obrajilor este constituita din 4 straturi: 1-pielea, 2-celulo-grasos ce contine
corpul adios al obrazului denumit si bula lu Bichat; 3-un strat muscular format in mare parte
de buccinator care este perforat de ductulul lui Stenon/canalul excretor al glandei parotide si
din restul m pielosi ai fetei. Iar la interior gasim mucoasa care este aderenta pe fata profunda a
muschiului buccinator, nepermitand crearea unor cute transeversale in timpul masticatiei.
Vascularizatia: arterele sunt numeroase fiind reprezentate de artera bucala a maxilarei
si artera transversa a fetei din temporala superficiala. Venele insotesc arterele, colecteaza in
cea mai mare parte in vena faciala dar si in vena transversa a fetei iar limfaticele sunt tributare
nodulilor parotidieni, submandibulari si mai rar genieni.
Inervatia: cea motorie este conferita de facial iar cea senzitiva de catre trigemen din
nervul bucal al mandibularului si prin nervul infraorbitar al maxilarului.
Peretele superior sau palatul dur sau bolta palatina- boltit. Separa cavitatea bucala
de fosele nazale. Palatul dur se continua posterior fara o delimitare precisa cu palatul moale
sau valul palatin. Palatul dur este acoperit de partile moi prezentnand pe linia mediana un
rafeu care anterior este mai proeminent, iar posterior usor deprimat de aspectul unui sant.
Acest rafeu corespunde suturii sagitale a palatului osos/dur. Acest rafeu prezinta anterior
imediat inapoia incisivilor o proeminenta denumita papila incisiva. Aceasta corespunde
orificiului incisiv. De o parte si de alta a acestuii rafeu se gasesc niste creste transversale
denumite plicile palatine transversale. Acestea in partea post dispar, nivel la care Palatul dur
prezinta pe toata suprafata sa niste ridicaturi sau papile intre care se delimiteaza niste
depresiuni denumite faveolele palatine la nivelul carora se deschid canalele excretoare ale
glandelor palatine.
Structura palatului dur cuprinde 3 straturi: 1-un strat osos format de procesele
palatine ale maxilelor si oasele orizontale ale oaselor palatine. Acest plan osos este alcatuit de
catre un periost rezistent si foarte aderent la nivelul suturilor. 2-Planul glandular format de
glandele parotide. 3-Planul mucos mucoasa palatina care se continua cu gingiile si avand o
culoare alb-rozacee. Palatul dur intervine in articularea consoanelor si in deglutitie. Pe el se
sprijina varful limbii si astfel bolul alimentar este impins spre posterior spre istmul
bucofaringian.
Vascularizatia: arterele provin din palatina descendenta care coboara in canalul
palatin mare, ajunde pe fata inferioara a boltei palatine unde va da numeroase ramuri. Mai
prineste ramuri din artera sfeno-palatina, din maxilara. Venele au un traiect identic arterelor
iar limfaticele sunt tributare limfonodulilor externi; iar nervii, cei senzitivi sunt reprezentati
de nervul palatin mare ce trece prin canalul palatin mare si nervii nazo-palatini ce trec prin
canalul incisiv.
Peretele inferior al cavitatii bucale are o structura complexa fiind format dintr-o
serie de parti moi care inchid spatiul dintre 2 arcuri osoase si anume corpul mandibulei
superior si anterior si osul hioid inferior si posterior. Deasupra diafragmei gurii se gaseste
regiunea sublinguala pe care se aseaza limba. Diafragma gurii este formata din cei 2 muschi
milohioidieni care impreuna formeaza o chinga musculara cuprinsa intre liniile milohioidiene
ale mandibulei si corpul hioidului. Aceasta chinga este intarita pe fata sueprioara de cei 2
geniohioidieni iar pe fata inferioara de digastrici. Reginea sublinguala este ascunsa si
reprezinta acea portiune a planseului gurii accesibila inspectiei si palparii. Aceasta regiune are
forma unui semicerc marginit anterior si lateral de arcadele alveolo-dentare iar posterior de
limba. Reginea este acoperita de o mucoasa rosiatica, prin a carei transparenta se observa
venele sublinguale. Pe linia mediana se observa fraul limbii ce este o plica sagitala a mucoasei
ce leaga fata inferioara a organului de regiunea sublinguala. Pe laturile fraului, mucoasa
prezinta cate o plica alungita denumita plica sublinguala la extremitatea anterioara a careia se
gaseste cate un tubercul denumit caropula sublinguala. La nivelul acesteia se gaseste cate un
orificiu prin care se deschide ductul glandei submandibulare(al lui WHARTON) impreuna cu
ductul sublingual mare a lui LIVINUS. De-a lungul plicilor sublinguale se gasesc spre post
insiruiri ale orificiilor ductelor excretoare mici ale glandelor sublinguale. Daca indepartam
mucoasa regiunii sublinguale se va observa un strat muscular format din 2 dintre muschii
limbii: genio-glosul si hio-glosul. Lateral de ei, atat in dreapta cat si in stanga, si anume intre
ei si fata mediala a corpului mandibulei se gaseste cate o loja, loja sublinguala ce adaposteste
glanda sublinguala.
Peretele posterior al cavitatii bucale: valul palatin=palatul moale este o
formatiune musculo-membranoasa ce continua posterior si in jos palatul dur, formand peretele
posterior al cavitatii bucale. Intervine in deglutitie si in mecanismul suptului. Are o forma
patrulatera, este mobil, se ridica si coboara. Prezinta o fata bucala, concava, ce priveste in jos
si anterior, numita si fata antero-superioara, are rafeul median ce se continua cu cel al
palatului dur, de o parte si de alta se gasesc orificiile de varsare ale canalelor glandelor
palatine; o fata nazala/faringiana ce corespunde faringelui si priveste postero-superior, pe linia
mediana- relief format de m luetei/omusorului; o margine aderenta/antero-superioara care
corespunde marginii posterioare a palatului dur; doua margini laterale ce corespund lamelor
mediane ale proceselor pterigoidiene si o margine libera/postero-inferioara ce priveste in jos
si posterior. Ea prezinta uvula si arcurile palatine.
*Uvula=lueta=omusorul- prelungire conica de 1-2 cm ce pleaca de pe linia mediana si
prezinta o baza in continuarea valului palatin si un varf care este indreptat spre limba.
*Arcurile palatine=pilierii valului palatin- sunt doua perechi de cute musculo-membranoase,
ce se desprind de la baza luetei, purtand numele de pilierul anterior,respectiv pilierul
posterior. Arcul palatoglos/pilierul anterior se indreapta infero-lateral, descriind o curba cu
concavitatea medial si se pierde pe marginile limbii posterior santului terminal. Arcul palato-
faringian/pilierul posterior- descrie o curba cu concavitatea medial, se indreapta (infero-
lateral)post si in afara spre peretele lateral al faringelui.
*Arcurile palatofaringiene impreuna cu valul palatin si cu peretele posterior al faringelui
delimiteaza istmul faringo-nazal. De fiecare parte, arcul/pilierul anterior si cel posterior, pe
masura ce coboara delimiteaza cate o loja denumita loja amigdaliana care adaposteste
amigdala palatina.
Structura valului palatin contine un 1-schelet fibros format dintr-o aponevroza si un
numar de muschi totul fiind invelit de o 3-mucoasa. Intre mucoasa si muschi se gaseste un 2-
strat glandular.
1.Aponevroza valului palatin-lama fibroasa patrulatera pe care se insera muschi.
Muschii sunt in numar de 10 cate 5 de fiecare parte.
-Primul, muschiul uvulei/ palatostafilin- este mic, subtire, situat de fiecare parte a liniei
mediane; insertie- pe spina nazala superioara si se termina pa partea profunda a mucoasei vf
luetei; actiune- el ridica lueta, indoind-o, diminuand valul palatin in sens antero-post.
-Muschiul ridicator al valului palatin/ peristafilin intern- este alungit, rasfirat in evantai,
situat sub mucoasa. La origine prezinta doua fascicule, unul pietros pe fata inf stanca
temporalului si altul tubar pe tuba auditiva. Cele doua capete de origine se unesc intr-un corp
muscular comun care se rasfira apoi in valul palatin. Are doua actiuni: asupra valului si asupra
tubei auditive. Asupra valului impreuna cu cel de partea opusa formeaza o chinga ce se prinde
pe baza craniului si care suspenda valul palatin. Prin contractia lor intervin in deglutitie
ridicand valul paltin, paprticipand astfel la inchiderea istmului faringo-nazal si impiedicand
intoarcerea alimentelor in fosele nazale. Asupra tubei, este un muschi dilatator al acesteia
actionand alaturi de muschiul tensor al valului palatin.
-Muschiul tensor al valului palatin/ peristafilin extern- are forma literei L, fiind alcatuit
din 2 portiuni, una verticala mai lunga si una orizontala mai scurta. La origine, prezinta tot 2
fascicule, unul sfenoidal si altul tubar. Cel sfenoidal se prinde in fosa naviculara a proceselor
pterigoidiene si pe aripa mare a sfenoidului medial de gaurile ovala si spinoasa. Fasciculul
tubar se prinde de peretele antero-lateral al tubei auditive. Cele doua fascicule se unesc
formand un corp muscular unic ce se ramifica apoi in evantai si se confunda cu aponevroza
valului palatin. Actiune: asupra valului actioneaza ca un tensor intinzand valul palatin, iar sub
actiunea lui, valul palatin actioneaza ca o membrana rezonatorie intervenind in vorbire si
cantat. Participa la inchiderea istmului faringo-nazal. Asupra tubei auditive departeaza
peretele antero-lateral de cel posterior largindu-i lumenul, fiind deci un muschi dilatator. Cei
doi tensori intervin si in ventilarea casei timpanului deoarece in fiecare deglutitie patrunde si
o cantitate de aer care prin tuba va ajunge in casa timpanului.
-Muschiul palatoglos- este cuprins in arcul palatin anterior, caruia ii formeaza scheletul. Se
desprinde de pe aponevroza valului palatin, se angajeaza in arcul palatin anterior si ajunge la
baza limbii. La acest nivel se imparte in doua fascicule, unul ce se indreapta spre marginea
limbii pana la varf si unul care se impleteste cu fibre din transversul limbii. Cei doi muschi,
impreuna cu transversul limbii alcatuiesc un sfincter al istmului buco-faringian. Actiune- prin
contractia lor, cele 2 arcuri anterioare se apropie si ridica limba. Cand ia punct fix pe limba
coboara valul palatin iar prin aceasta coborare, ridicarea limbii si apropierea arcurilor
anterioare se inchide istmul buco-faringian.
-Muschiul palatofaringian- demunit si faringo-stafilin este dispus in arcul posterior.
Originea se face prin 3 fascicule, unul principal pe aponevroza palatina si doua laterale, unul
tubo-faringian pe tuba auditiva si celalalt pterigo-faringian pe procesul pterigoid. Cele 3
fascicule converg spre un corp muscular unic si patrund in arcul palato-faringian si ajung cu
acesta pe peretii laterali ai faringelui unde se termina prin doua fascicule: unul tiroidian-pe
marg post a lamei lat a cartilajului tiroid si altul faringian- pe fata posterioara a faringelui.
Actiune- este un constrictor al istmului nazo-faringian, un ridicator al faringelui si dilatator al
tubei. Prin inchiderea istmului nazo-faringian separa faringele nazal de cel bucal, impiedicand
astfel intoarcerea alimentelor in fosele nazale.
3.Mucoasa valului palatin: tapeteaza pe ambele fete si se continua cu mucoasa
regiunilor invecinate.
2.Stratul glandular: dispus pe fata antero-inferioara a valului intre mucoasa si
aponevroza- strat gros de glande iar pe fata postero-superioara intre mucoasa si muschi- strat
glandular mai slab reprezentat decat precedentul.
Vascularizatia valului: cea arteriala provine din palatina descendenta, ramura a
maxilarei si palatina ascendenta din faciala. La cele 2 arcuri palato-faringiene, anterior si
posterior mai vin ramuri din carotida externa prin faringiana ascendenta. Venele dispuse in 2
grupe: unul superior care merg cu venele nazale si apoi in plexul pterigoidian si unul inferior
ce dreneaza in venele linguale. Limfaticele dreneaza limfonodulii cervicali profunzi.
Inervatia: cea senzitiva este data de trigemen si nervii palatini mici din ganglionul pterigo-
palatin iar cea motorie pt tensor al valului palatin este data de mandibular, iar pentru celilalti
muschi de ramuri faringiene ale vagului. Incert, glosofaringianul prin intermediul plexului
faringian.

Subiectul 37. Fosele nazale.

Subiectul 38. Anatomia morfo-funcţională a faringelui.


Faringele
Reprezinta al doilea segement al tubului digestiv. Este un organ musculo-fibros situat
sub baza craniului, posterior orificiilor nazale si cavitatii orale, anterior coloanei vertebrale si
care se continua inferior pe de o parte cu laringele situat anterior, iar pe de alta parte cu
esofagul dispus posterior.
Din punct de vedere fiziologic este un conduct aero-digestiv la nivelul caruia trec
succesiv si niciodata concomitent bolul alimentar dinspre cavitatea bucala spre esofag si aerul
dinspre fosele nazale spre laringe in inspir si invers in expir.
Calea digestiva fiind situata posterior celei respiratorii, in dreptul cavitatii bucale se
incruciseaza in X in sens antero-posterior cu cea respiratorie.
Ocupa 2 regiuni anatomice distincte: craniala si cervicala. Cea craniala/cefalica este
dispusa profund si pentru abordul sau este necesara indepartarea ramurii mandibulare si cea
cervicala este dispusa superficial in raport cu cea anterioara, accesul asupra sa fiind
impiedicat numai de hioid.

Limite:
-de la baza craniului pana la vertebrele cervicale C6- C7. In timpul deglutitiei extremitatea
inferioara urcand pana la nivelul vertebrei C5.

Diviziuni:
I se descriu 3 portiuni:
-superioara- dispusa indaratul foselor nazale numita si rinofaringe/arriere cavitasul foselor
nazale
-mijlociu- dispus indaratul cavitatii bucale numit si orofaringe/bucofaringe
-inferior- laringofaringele ce se continua inferior cu esofagul

Dimensiuni:
-lungime de 13-14 cm pe segmente fiind repartizati astfel: 4cm rino si orofaringele, 5-6 cm
laringofaringele

Forme:
-forma unui ulcior alungit in care extremitatea superioara este relativ stramta, la nivelul
portiunii mijlocii se largeste in toate sensurile pentru a se retracta din nou la nivelul
segmentului sau inferior

Constitutia anatomica:
- facand abstractie de patura celuloasa care il inconjoara si nu ii apartine, structura complexa,
avand un schelet- tunica fibroasa format de =aponevroza intrafaringiana care la suprafata
este acoperita de patura musculara, iar la interior de patura mucoasa
-aponevroza intrafaringiana se mai numeste si aponevroza faringo-bazilara a lui Gegenbauer
sau cefalo-faringiana a lui Lushcka. Este o membrana fibroasa care se intinde pe toata
lungimea faringelui fiind mai groasa in segmentele sale superior si mijlociu. Are forma unui
jgheab cu concavitatea anterior si posterior; pe linia mediana prezinta un rafeu dat de catre
insertia muschilor constrictori ai faringelui. Prezinta pentru studiu 2 extremitati superioara si
inferioara, 2 margini antero-laterale si 2 fete-exterioara si interioara.
a)Extremitatea superioara: se fixeaza solid la baza craniului; in portiunea sa mijlocie se insera
pe tuberculul faringian si pe fata inferioara a procesului bazilar al occipitalului. La acest nivel
este intarita de un ligament median posterior sau ligamentul occipito-atloido-faringian a lui
TOMA IONESCU. Lateral extremitatea superioara a aponevrozei intrafaringiene se insera pe
fata inferioara a stancii temporalului, antero-medial orificiului carotidian, merge pana la
varful stancii, nivel la care se insera pe lama fibroasa care acopera orificiul de la acest nivel si
se termina inserandu-se pe partea postero-laterala a bazei procesului pterigoid, nivel la care
este intarita de catre ligamentul petrosalpingofaringian al lui ESCAT.
b)Extremitatea inferioara: se subtie progresiv pentru a se continua cu tunica mijlocie a
esofagului/celuloasa.
c)Prin marginile ei antero-laterale: aponevroza intrafaringiana se insera astfel supero-inf: pe
marginea posterioara a aripii interne a procesului pterigoidian, pe ligamentul pterigo-
mandibular, pe partea posterioara a liniei milo-hioidiene, pe ligamentul stilo-hioidian, pe
coarnele mici si mari ale hioidului, pe ligamentul tiro-hioidian lateral, pe marginea posterioara
a lamei tiroidiene si in partea posterioara a cricoidului si cartilajului tiroid.
-este o membrana fibroasa care este formata din fibre conjunctive de colagen dar si din fibre
elastice.
d)Fata externa: vine in raport cu patura musculara a faringelui.
e)Fata interna: se insera pe mucoasa faringiana.
-Tunica externa/Patura musculara: formata din muschii striati care sunt de 2 feluri:
extrinseci si intrinseci. Muschii intrinseci sunt muschi constrictori ai faringelui in numar de
6(3 perechi)-superior, mijlociu si inferior-> cu rol de a ingusta faringele, iar muschii
extrinseci sunt ridicatori ai faringelui-3 fiind reprezentati prin muschiul palato-
faringian/faringo-stafilin, stilo-faringian si petro-faringian.

1.Muschii constrictor/intrinseci
-dispusi in asa fel incat se acopera unul pe celalalt, invers tiglelor de pe casa sau solzilor de
peste
1)Constrictorul superior:
-forma patrulatera si ocupa 1/3 superioara a faringelui.
-prin extremitatea lui antero-laterala se insera prin 3 fascicule:
->fasciculul pterigoidian= PARS PTERIGOFARINGIANA- se insera pe jumatatea inferioara
a marginii posterioare a aripii interne a pterigoidei si pe crosetul acesteia,
->fasciculul pterigo-mandibular= PARS OROFARINGEA- se insera pe bandeleta pterigo-
mandibulara ce il separa de muschiul buccinator de unde si numele de aponevroza buccinato-
faringiana care se da acestui repliu fibros,
->fasciculul mandibular = PARS GLOSOFARINGIANA– fascicul mic, se insera pe partea
posterioara a liniei milo-hioidiene.
-de la aceste insertii, fibrele musculare se indreapta posterior pe linia mediana incrucisandu-se
cu cele de partea opusa, formand astfel partea superioara a rafeului median posterior.
-marginea superioara a muschiului are o directie oblica postero-anterior, descriind o curba cu
concavitatea superior spre baza craniului, nivel la care lasa descoperita membrana
intrafaringiana.
-marginea inferioara este acoperita de catre extremitatea superioara a constrictorului mijlociu.
2)Constrictorul mijlociu:
-este un muschi de forma triunghiulara, care se insera pe coarnele mici ale hioidului,
portiunea CONDRO-FARINGIANA si respectiv pe coarnele mari- portiunea CERATO-
FARINGIANA ale osului hioid.
-fibrele sale superioare sunt oblic ascendente si acopera constrictorul superior.
-fibrele mijlocii sunt transversale, iar fibrele inferioare sunt oblic descendente si vor fi
acoperite de constrictorul inferior.
3)Constrictorul inferior:
- are o forma trapezoidala, prezentand si el 3 fascicule:
->fasciculul tiroidian care se insera pe linia oblica a cartilajului tiroid si dorsal de ea,
->portiunea tiro-cricoidiana care se insera pe bandeleta cu acelasi nume,
->fasciculul cricoidian pe marginea inferioara a pecetei si inelului cricoidian.
-ca si fibrele celorlalti constrictori, pe linia mediana posterioara formeaza rafeul sau chinga
musculara.
-fibrele sale superioare sunt oblic ascendente, mijlocii sunt transversale, iar inferioare oblic
descendente si se continua cu musculatura longitudinala a esofagului. La acest nivel se
formeaza un triunghi de slaba rezistenta de forma triunghiulara, triunghiul slab faring-
esofagian care este punctul de plecare al diverticulilor faringo-esofagieni.(triunghiul lui
KILIAN)
-marginea inferioara a constrictorului inferior formeaza asa numita pensa crico-faringiana a
lui CHEVALIER-JACKSON pe sub care patrunde de jos in sus nervul recurrent.laringeu.
*Cele 3 perechi de muschi constrictori captusind fata posterioara si fetele laterale ale
faringelui formeaza o chinga care priveste cu concavitatea anterior. Prin contractia lor,
muschii constrictori micsoreaza diametrul antero-posterior al faringelui, apropiind peretele
posterior de cel anterior si propulsand astfel bolul alimentar spre esofag. In special
constrictorul mijlociu si cel inferior, avand si fibre oblice, prin contractia lor
sculpteaza/scurteaza faringele.

2.Muschii ridicatori/extrinseci
-reprezentati de muschii extrinseci care sunt muschi cu originea pe organele invecinate, au o
dispozitie verticala si prin contractia lor ascensioneaza marginea inferioara a faringelui
1)Faringo-stafilinul/palato-faringianul:
-situat inaintea constrictorului superior, prezinta 3 fascicule:
->unul principal- palatinal pe fata superioara a valului palatin si
->2 accesorii- pterigoidian care se insera pe crosetul pterigoidian si condro-tubar care se
insera inferior orificiului tubar.
-aceste fibre se indreapta infero-lateral, coboara in grosimea pilierului posterior al valului
palatin pentru a se termina prin fibre musculare anterioare pe marginea superioara a
cartilajului tiroid, iar prin fasciculul posterior pe aponevroza intrafaringiana
2)Stilo-faringianul:
-muschi care se insera pe baza procesului stiloidian pentru a se termina prin mai multe
fascicule: ->amigdalian- care patrunde inauntrul constrictorului superior prin spatiul dintre
primii 2 constrictori,
->fascicul faringian- pe aponevroza intrafaringiana,
->fascicul epiglotic- pe repliul fibros faringo-epiglotic,
->fasciculul tiroidian care se insera pe repliul fibros cu acelasi nume si
->fascicul cricoidian.
-printre fibrele muschiului trec ramurile nervului IX.
3)Petro-faringianul:
-poate lipsi/inconstant, se insera pe fata inferioara a stancii temporalului, antero-lateral
orificiului carotidian. Patrunde printre primii 2 constrictori, merge pe partile laterale ale
faringelui, ajungand pana sub mucoasa faringiana. Se termina pe fata profunda a mucoasei
faringiene.
*Muschii faringelui sunt inveliti la exterior de o aponevroza perifaringiana a carui insertie ant
se confunda cu cea a muschilor pe care ii acopera. Ea se prelungeste anterior spre elementele
cavitatii orale motiv pentru care mai este numita si aponevroza oro-faringiana/buco-
faringiana. In partea superioara trece deasupra constrictorului superior, se alipeste
aponevrozei intrafaringiene pentru a se insera impreuna pe baza craniului formand asa
numita=> aponevroza a lui CHAUSSIER-CRUVEILLHIER.

Conformatia interna/endofaringele:
-captusita cu mucoasa faringiana.
a)Epiteliul este cilindric ciliat in vecinatatea coanelor nazale si a orificiului superior al
laringelui si de tip pavimentos stratificat in rest.
b)Corionul se caracterizeaza prin aceea ca este bogat in formatiuni limfoide/foliculi limfatici
care in unele regiuni formeaza corpuri speciale(amigdale; tonsile- in nr de 6) intrand in
constitutia cercurilor amigdaliene ale lui WALDAYER.
-compartimentat in 3 etaje, superior- rinofaringele numit si cavul, mijlociu- orofaringele si
inferior- laringofaringele

I. Rinofaringele/epifaringele
-forma aproximativ cubica, prezentand 6 pereti si se intinde de la baza craniului pana la marg
inferioara valul palatin.
*peretele superior este curb cu concavitatea inferior si corespunde procesului bazilar al
occipitalului si fetei inferioare a corpului sfenoidului. El poate prezenta 3 tipuri de bolta:
adanca, mijlocie si aproape plana. In partea anterioara se continua cu plafonul foselor nazale
de care este despartit prin repliurile mucoase salpingo-nazale care se intind de la partea
posterioara a septului nazal la orificiul trompei lui Eustachio. Acest perete este captusit de
care o mucoasa care este foarte aderenta la os. In mucoasa foliculii limfatici formeaza
amigdala faringiana a lui LUSKCHA care ocupa regiunea mijlocie a boltii faringiene fiind
situate intre cele 2 orificii tubare anterior unei linii transversale duse prin tuberculul faringian,
inapoia coanelor, inaintea tubercul faringian.
*peretele anterior are o forma aproximativ dreptunghiulara cu dimensiuni de 25/20 mm si pe
linia ei mediana se observa un sant cu directia antero-posterioara care este mai profund in
partea lui posterioara unde se termina intr-o depresiune mica numita bursa faringiana care se
gaseste la mijlocul distantei dintre arcul anterior al atlasului si coanele nazale. In fiecare parte
a acestui sant se gaseste un numar variabil de pliuri radiare sau curbe. Amigdala faringiana
se dezvolta din perioada fetala si atinge maximum de dezvoltare in perioada 12-14 ani dupa
care regreseaza. Structura sa este asemanatoare cele a amigdalei palatine. Anterior amigdalei
faringiene si indaratul ciocului vomerului se afla hipofiza faringiana a lui ERDHEIM, un corp
epitelial mic de la care la embrion pleaca canalul faringo-hipofizar al lui LANDZERT.
*peretele inferior in timpul deglutitiei este reprezentat de catre fata superioara a valului
palatin. In afara deglutitiei, acest perete lipseste, rinofaringele comuicand cu orofaringele pe
la nivelul asa numitului istm faringian/istm nazo-faringian si in cazul paraliziei valului palatin
aceasta inchidere a istmului in deglutite nu se mai face si lichidele din cavitatea bucala pot
reflua prin fosele nazale.
*peretele posterior se continua in panta lina cu cel superior fiind reprezentat de partea
inferioara a procesului bazilar, membrana occipito-atloidiana corespunzand atlasului si
extremitatii superioare a axisului. Uneori amigdala faringiana se poate continua si pe acest
perete.
*peretii laterali prezinta in partea lor anterioara imediat indaratul foselor nazale orificiul
faringian drept si stang al trompei lui Eustachio, iar posterior ORIFICIULUI TUBAR se
gseste foseta lui ROSENMULLER= vestigiul celei de a 2-a fante branhiale, dezvoltata
anormal de mult ca o invaginatie= diverticulul lui CASTANEC. Uneori poate fi foarte
dezvoltat, delimitand asa numita foseta a lui PERTYCK. Prin ductul sau foseta se apropie de
elementele retrostiliene care ies prin fosa jugulara, in special de a carotida interna. Pericol
mare, reprezentat de perforarea peretelui faringian la acest nivel, prin manevra gresita de
cateterizare la nivelul trompei Eustachios.
-orificiul tubar este triunghiular cu vaful in sus si baza in jos. Este delimitat anterior de repliul
salpingo-palatin, iar posterior de repliul salpingo-faringian. Baza- plica ridicatorului valului
palatin. Acest orificiu este situat la 1 cm deasupra valului palatin si 1 cm posterior cornetului
inferior ceea ce explica posibilitatea obstruarii sale in cazuri de hipertrofie a cornetului
inferior. La nivelul acestor orificii se gasesc amigdalele tubare ale lui GERLACH care
impreuna cu cele palatine, faringiene si linguale formeaza marele cerc limfatic al lui
WALDAYER.

II. Orofaringele
-forma cubica cu 6 pereti
*peretele superior corespunde fetei inferioare a valului palatin si istmului nazo-faringian
*peretele inferior este lipsa, gasindu-se comunicarea cu laringo-faringele
*peretele posterior corespunde axisului si C3. Mucoasa de la acest nivel este neregulata din
cauza numerosilor folicului limfatici si a glandelor submucoase abundente, formatiuni care ii
dau aspectul mamelonat al mucoasei faringiene.
*peretele anterior corespunde orificiului oro-faringian sau istmul gatului delimitat superior de
lueta si valul palatin, lateral de pilierii anteriori ai valului palatin, in grosimea carora intra
muschiul palatoglos, iar inferior de baza limbii.
*peretii laterali prezinta in partea anterioara lojele amigdaliene cu amigdalele palatine si cate
un sant larg care conduce alimentele din cavitatea bucala spre partea inferioara a faringelui
santuri care se numesc rigole alimentare delimitate medial de baza limbii si mai jos de
marginea laterala a epiglotei, iar lateral de pilierul anterior, fata interna a amigdalei palatine,
pilierul posterior si peretele lateral al faringelui.

III. Laringofaringele
-se intinde de la un plan orizontal dus prin hioid de unde continua orofaringele pana la
marginea inferioara a cricoidului, nivel la care se continua cu esofagul.
-are forma de palnie cu extremitatea ingusta in jos unde formeaza stramtoarea cricoidiana.
*Peretele anterior este format de orificiul superior al laringelui si de peretele posterior al
acestuia. Pe linia mediana a acestui perete gasim superior rimula, iar dedesubt un relief
vertical determinat de placa cricoidiana, cartilaje aritenoide- muschiul crico-aritenoidian post
si m interaritenoidian. De o parte si de alta a acestui relief se afla 2 santuri laringo-faringiene
numite si sinusuri piriforme prin care se scurg alimentele lichide si semisolide. Aceste
sinusuri sunt intrerupte de catre un repliu oblic de mucoasa pe care il formeaza nervul
recurent/laringeu inf.
*Peretele posterior al faringelui corespunde corpurilor vertebrale C4-C5-C6 pe care se gasesc
muschii prevertebrali.
Extremitatea inferioara a faringelui este situata la marginea inferioara a cricoidului la
15 cm de arcadele dentare. Are o circumferinta de 10-12 mm putandu-se opri la acest nivel
corpurile straine aceasta datorindu-se si faptului ca fibrele constrictorului inferior se pot
strange pe cricoid formand un fel de sfincter. Limita dintre faringe si esofag este data de un
repliu circular de mucoasa care delimiteaza astfel gura esofagului/a lui CHILIAN.
Suprafata exterioara/exofaringele; Raporturile faringelui:
-acoperita posterior si pe partile laterale de o patura celuloasa/perifaringiana care il uneste dar
il si separa de organele invecinate. Este asa numita patura celuoasa perifaringiana care defapt
nu apartine faringelui. Anterior faringele corespunde foselor nazale, cavitatii orale si
laringelui.
-fata posterioara vine in raport cu fata anterioara a primelor 6 vertebre cervicale pe care se
gasesc muschii prevertebrali acoperiti de fascia prevertebrala. Intre peretele posterior al
faringelui si fascia prevertebrala se delimiteaza un spatiu numit spatiul retrofaringian al lui
HENLE deoarece intitial a fost descris de catre acesta, ulterior majoritatea il dau ca fiind a lui
HENCKE care l-a descris mai corect si l-a prelungit pana in dreptul esofagului care se intinde
de la baza craniului pana in mediastinul posterior. El contine o patura de tesut conjunctiv lax
care ajuta la mobilizarea faringelui si noduli limfatici retrofaringieni, de regula in numar de 2
situati in partea superioara a spatiului si care aduna limfa de la nivelul faringelui= sediul
adenoflegmoanelor retrofaringiene. Acest spatiu este inchis de partile laterale de catre
septurile sagitale ale lui CHARPY care se intind de la marginile faringelui la fascia
prevertebrala. Acest spatiu se exploreaza pe cale endofaringiana.
-peretii laterali- impartiti de un plan orizontal dus prin marginea inferioara a mandibulei in 2
portiuni: cefalica deasupra planului, cervicala sub plan.
*In portiunea cefalica faringele corespunde spatiului mandibulo-vertebro-faringian numit si
latero-faringian superior al lui GILLIS caruia ii formeaza peretele lui medial. Spatiul avand o
forma triunghiulara, ceilalti 2 pereti- lateral format de ramura mandibulara dublata de
muschiul pterigoidian medial si- al 3-lea perete format de procesul mastoidian, pantecele
posterior al digastricului si coloana vertebrala. Posterior acest spatiu se intinde pana la
coloana vertebrala, iar anterior pana la nivelul regiunii pterigo-maxilare. Aponevroza
perifaringiana imparte spatiul mandibulo-vertebrofaringian in 2 segmente: unul intern ce
cuprinde faringele si trompa lui Eustachio spre baza craniului si altul extern care cuprinde
palatul masticator, nervii, vasele si nodulii limfatici. Acest spatiu extern este impartit de
fascia laterala a faringelui, fascie care se intinde din fosa pterigoida pana la peretele lateral al
faringelui. Se descriu un etaj glandular a lui SEBILOV ocupat de- glanda parotida si un etaj
subglandular- diafragma stiliana.
^Etajul subglandular este impartit de aripioara faringiana a lui TOMA IONESCU care
merge de la unghiul posterior al faringelui la procesul stiloid si muschiul stilo-faringian in 2
loje: prestiliana si retrostiliana.
~Spatiul prestilian/subglandular anterior: cuprins intre faringe situat medial, muschiul
pterigoidian medial situat lateral, baza craniului superior si diafragmul stilian dispus infero-
posterior. In acest spatiu se afla, intr-o atmosfera de tesut celulo-grasos, artera carotida
externa, muschii pterigoidieni medial si lateral, tensor al valului palatin, nervul mandibular si
artera maxilara. In partea mediala spatiul vine in raport cu amigdala palatina si spatiul
supraamigdalian. Nervul IX trece din spatiul retroslilian in loja prestiliana, inainte de a
patrunde in limba.
~Loja retrostiliana: delimitata anterior de aripioara faringiana, posterior de aponevroza
prevertebrala, medial de catre faringe si septul sagital al lui CHARPY, iar lateral de catre
sternocleidomastoidian. Aceasta loja este ocupata de PVN al gatului(ACI,VJI), ultimii 4 nervi
cranieni si simpaticul cervical(gg cervical simpatic superior si lantul intermediar care il
constituie). Nervul vag da nastere nervului laringeu iar carotida externa da nastere in glanda
parotida arterei occipitale, iar ggl cervical superior da nastere nervului cardiac superior.
Carotida interna intre constrictorul superior si mijlociu- laringe.
*Portiunea cervicala este subimpartita de un plan orizontal dus prin marginea superioara a
cartilajului tiroid in 2 segmente: un segment inferior in care peretii laterali ai faringelui sunt in
raport cu manunchiul vasculo-nervos al gatului si cu lobii tiroidieni si un segment superior
care are raport cu carotida interna si carotida externa, cu o parte din ramurile carotidei
externe, in special cu tiroidiana superioara, linguala, faciala; cu vena jugulara interna si
trunchiul tiro-lingo-facial; cu nervii X, XII; simpaticul cervical cu limfatice si noduli limfatici
dispusi in jurul venei jugulare interne, cu corpusculul carotidian aflat la bifurcatia carotidei
comune.
Abordul(calea de acces la un organ) regiunii cervicale a faringelui se face prin
faringotomie ant transhioidiana- de VALOIS.
Pentru faringele cefalic se constata dificultatea interventiilor chirurgicale la acest nivel
avand in vedere raporturile sale laterale, este obligatoriu sa se sacrifice planurile de acoperire
si mai ales ramura mandibulara. Aceasta rezectie(taierea si scoaterea, indepartarea partiala
sau totala a unui tesut sau organ) temporara sau definitiva este primul tip al faringectomiilor
largite care se practica in special in interventiile pe faringele oral.

Vascularizatia:
-arterele provin din faringiana ascendenta, pterigo-palatina, faciala(palatina ascendenta si
tonsilara) si din tiroidiana superioara
-venele se formeaza mai intai un plex venos submucos si la suprafata faringelui un plex venos
superficial. Aceste 2 plexuri stau la baza formarii venelor faringiene care sunt tributare venei
jugulare interne.
-limfaticele: 3 grupuri de limfatice, posterioare care culeg limfa de la orofaringe si o dreneaza
in ggl retrofaringieni si jugulari interni, laterale care culeg limfa in special de la amigdalele
palatine si o conduc in nodulii cervicali profunzi, antero-inferioare care conduc limfa catre
nodulii din jurul venei jugulare interne; sup si mijlocii.
Formeaza o retea sub/musculara dar si o retea mucoasa.
-micul cerc limfatic al lui WALDAYER= amigdala faringiana+ amigdala tubara+ foliculii
limfatici ai valului palatin

Inervatia:
-asigurata de fibre din constitutia plexului faringian care provin din nervii IX, X si simpaticul
cervical
-sensibilitatea este asigurata in special de nervul X si accesor de nervul IX in jurul orificiului
tubar fiind asigurata si de trigemen prin acel nerv faringian al lui BOCK.
-inervatia motorie asigurata de nervul IX care va inerva faringo-stafilinul, stilofaringianul si
partea anterioara a constrictorului superior, restul muschilor fiind inervati de nervul X
Fenomenele secretorii si vasculare de la nivelul faringelui sunt asigurate de ganglionul
cervical simpatic superior.
Subiectul 39. Ănatomia morfo-funcţională a laringelui.
Laringe

-2 functii: respiratorie(portiune din caile aeriene sup) si fonatorie(portiune din arborele care
implineste dubla functie)
-organ impar, simetric, ocupa partea antero-mediana si mijlocie a gatului
-inaintea laringofaringelui in care proemina si post gl tiroide si m subhioidieni care il acopera
patial
-relativ superficial si usor palpabil fiind situat anterior faringelui, sub osul hioid si deasupra
traheei cu care se continua inferior, aproximativ la nivelul vertebrei C7
-scheletopic corespunde vertebrelor C4-C7.

Limite:
*Limita superioara este data de un plan orizontal ce trece prin marginea superioara a
cartilajului tiroid, ce corespunde marginii inferioare a C4.
*Limita inferioara corespunde unui plan orizontal dus prin marginea inferioara a cricoidului
care posterior corespunde marginii inferioare a vertebrei C6/C7.
-la copil marginea sup poate sa ajunga la nivelul lui C2; la 6 ani-> C5.

Mijloace de fixare:
-continuitatea cu traheea, cu faringele, legaturi musculare si ligamentare cu hioidul, sternul si
procesul stiloid. Desi are multiple mijloace de fixare, el se poate deplasa in deglutie si in cant,
cand se deplaseaza in sens vertical, in deglutitie deplasandu-se si in sens antero-posterior.
Pasiv, se poate deplasa si lateral.
-se ridica in timpul fiecarei deglutitii sau cand individul emite sunete inalte, coborand cand
emite sunete joase. Coboara in inspiratie, urca in expiratie.

Dimensiuni:
-variaza in functie de varsta, sex si de la individ la individ. In general este de dimensiuni mici
la persoanele cu voce subtire, avand dimensiuni mai mari la cei cu voce mai groasa. In raport
cu varsta, este foarte mic la nou-nascut, creste rapid pana la 3-4 ani dupa care creste in raport
cu varsta pana la 12-13 ani ca sa creasca cel mai mult la pubertate, cresterea puberala fiind
insotita de modificari ale vocii. Ajunge la dezvoltarea maxima la varsta de 23 de ani. La
femeie este mai mic decat la barbati: h= 7 cm, dimensiune sagitala= 3, transversala= 4; la
femei 5; 2,5 si 3,5.

Structura:
-format dintr-un numar de piese cartilaginoase care formeaza scheletul sau
-un sistem de articulatii cu ligamente si membrane, elemente active- m intrinseci si extrinseci,
mucoasa laringiana care are anexate numeroase formatiuni glandulare, vase si nervi.
-cartilajele sunt in numar de 11, 3 nepereche si median(tiroid, cricoid, epiglota), 4 sunt
pereche(aritenoidele, corniculate ale lui SANTORINI, cuneiforme ale lui MORGANINI si
Wrisberg si sesamoide anterioare).
1)Cartilajul cricoid/bazal al lui LUDVIC- ocupa partea inf a laringelui. Alcatuit dintr-o
portiune anterioara arcul/inelul cricular si o portiune posterioara- pecetea/lama cricoidiana.
Este un inel cu pecete, fiind socotit inel traheal modificat. La nivelul unirii celor 2 zone de o
parte si de alta se gaseste cate o suprafata articulara pt coarnele inf ale cartilajului tiroid.
Marginea sup a arcului da insertie membranei cricotiroidiene. Lama prezinta pe suprafata post
o creasta mediana pe care se insera ligamentul cricoesofagian/suspensor al esofagului descris
de LIJET. Pe marginea sup, lama are un sant median de o parte si de alta a caruia se gaseste
cate o fateta mediala articulara pt cartilajele aritenoide.
2)Cartilajul tiroid- ocupa partea ant si sup a laringelui. Format din 2 lame patrulatere dreapta
si stanga unite anterior pe linia mediana unde formeaza un unghi diedru 80-90 gr cu
deschiderea posterior. Fata post prezinta pe linia mediana unghiul diedru tiroidian pe care se
insera ligamentele tiroepiglotic, tiroaritenoidiene sup si inf si m tiroaritenoidieni. Pe linia
mediana anterior prezinta o proeminenta verticala, vizibila mai mult in partea sa superioara
care poarta numele de tuberculul tiroidian/proeminenta laringiana/marul lui Adam. Marginea
superioara prezinta pe linia mediana o incizura- incizura tiroidiana- forma unui V- pe care se
insera membrana tirohioidiana. Marginea inf prezinta tuberculul marginal pe care se insera
fasciculul tiroidian al constrictorului inf al faringelui. Catre marginea post, fata ant prezinta o
creasta oblica, pe care se insera m tirohioidian si sternotiroidian. Marginea posterioara/lat se
prelungeste superior si inferior cu cate o proeminenta cilindrica- marele si micul corn
tiroidian. Coarnele mici se articuleaza cu cricoidul, iar cele mari dau insertie ligamentelor
tirohioidiene lat. In unghiul diedru se prind petiolul epiglotei, ligamentele vocale si
vestibulare si muschii vocali.
3)Cartilajul epiglotic- formeaza scheletul epiglotic care in timpul deglutitiei acopera orificiul
superior al laringelui. Este situat in partea antero-sup a laringelui, post jumatatii sup a
cartilajului tiroid si a membranei tirohioidiene. Are forma ovalara, asemanatoare unei frunze
sau unei rachete de tenis, cu marele ax vertical cu extremitatea mai mare orientata cranial si
cu vf denumit petiol inserat pe unghiul diedru tiroidian. Are 2 fete, ant si post, o margine sup
si 2 lat. Fata ant vine in raport cu cartilajul tiroid, membrana tirohioidiana, spatiul
tirohioepiglotic si baza limbii. Fata post e acoperita de mucoasa laringiana. Marginea lat in
jumatatea inf prezinta 2 repliuri: faringo-epiglotic si ariteno-epiglotic. Acestea delimiteaza
inspre lat orificiul sup al laringelui. Extremitatea inf prezinta ligamentul tiroepiglotic. Intre
baza limbii si epiglota sunt plicile gloso-epiglotice in nr de 3: 1 mediana si 2 lat. Intre ele se
delimiteaza depresiunile denumite valecule epiglotice.
4)Cartilajele aritenoide -2, dispuse simetric, sunt situate deasupra pecetei cricoidului, avand o
forma de piramida triunghiulara cu baza articulara in jos si vf in sus. Se descriu 3 fete post,
mediana si antero-lat. Fata post da insertie m interaritenoidian. Cea mediala/glotica, in partea
ei sup se prinde ligamentul aritenoepiglotic. Intre cele 2 fete med ale celor 2 cartilaje
aritenoide se delimiteaza incizura interaritenoidiana. Fata antero-lat prezinta o foseta
triunghiulara mai adanca in care se prinde ligamentul vestibular si plica aritenoepiglotica,
precum si m vocal si foseta emisferica situata mai sus, separate fiind prin creasta arcuata.
Foseta emisferica este mai plana si da insertie m vocal si cricoaritenoidian lat. Baza are forma
triunghiulara si prezinta o fateta articulara pt lama cricoidului. Din unghiurile ant si postero-
lat ale bazei pleaca 2 prelungiri, repectiv apofiza vocala pe care se insera ligamentul vocal si
apofiza musculara pt m cricoaritenoidieni post si lat. Vf cartilajului, usor truncheat se
articuleaza cu cartilajul corniculat.
5)Cartilajele corniculate ale lui SANTORINI- sunt mici, situate deasupra celor aritenoidiene.
Vf lor dau insertie celor 2 fascicule ale ligamentului cricocorniculat/jugal.
6)Cartilajele cuneiforme ale lui Wirsberg si MORGANINI- 2- dr si stg, in grosimea plicilor
aritenoepiglotice. Cartilajul interaritenoidian a lui LUSHCKA se gaseste la loc de bifurcare a
ligamentului jugal.
7)Cartilajele sesamoide ant- se gasesc in grosimea plicilor interaritenoidiene inf/ corzi vocale-
ant lor.
Inconstant- 3 cartilaje: 1 nepereche, median= interaritenoidian, 2 neperechi ant- sesamoide
post.

Mijloacele de unire:
-cartilajele laringelui sunt unite prin ligamente sau membrane formand articulatii si
ligamente intrinseci. Laringele este unit si de organele vecine prin membrane si ligamente
extrinseci.

Articulatiile:
-crico-tiroidiana- cornul tiroidian si lama cricoidului. Este o artrodie= planiforma cu capsula
si sinoviala intre cornul mic al tiroidei si cricoid si permite bascularea tiroidei pe cricoid.
-crico-aritenoidiana- intre baza aritenoidului si marginea superioara a pecetei cricoidului=
trohoida deoarece fateta de articulare de la baza aritenoidului este convexa si alungita avand
forma unui cilindru iar cea de pe marginea superioara a pecetii cricoidului este concava si
aceste articulatii sunt prevazute cu o capsula articulara, intarita in partea interna de un
ligament si captusita in interior de o sinoviala. La nivelul sau executandu-se miscari de
inclinare, rotatie mediala si laterale(int si ext) a aritenoidelor pe cricoid.
-ariteno-corniculara= amfiartroza. Intre cele 2 fete articulare se gaseste un disc
fibrocartilaginos.

Ligamente si membrane intrinseci: 5


-ligamentul cricocorniculat/jugal/in Y- portiunea sup a cricoidului la cele 2 cartilaje
corniculate
-membrana crico-tiroidiana intarita pe linia mediana de ligamentul cricotiroidian mijlociu iar
lateral de ligamentele crico-tiroidiene laterale
-ligamentul tiroepiglotic- de la extremitatea inf/petiolul epiglotei la incizura tiroidiana
-ligamentele aritenoepiglotice- de la fata mediana a cartilajului aritenoidian la marginea lat a
epiglotei
-ligamentele vocale/tiroaritenoidiene sup si inf
*Membrana elastica a laringelui- lama fibroelastica care dubleaza mucoasa laringiana pe toata
intinderea, dispunandu-se intre scheletul cartilaginos si mucoasa. Confera laringelui
proprietati rezonatorii datorita structurii sale fibroelastice precum si datorita formei sale,
aceeasi ca a laringelui, avand aspectul a 2 palnii orientate cu vf lor spre glota
-prezinta intariri ligamentare: ligamentul tiroaritenoidian superior/vestibular, tiroaritenoidian
inferior/vocal, intra in alcatuirea plicilor vestibulare, respectiv corzilor vocale
-in partea superioara a laringelui, membrana formeaza scheletul de sustinere prin ligamentele
aritenoepiglotice care intra in structura acesteia
*Corpul grasos laringe= masa grasime sub ligamentul hioepiglotic, inaintea epiglotei, inapoia
ligam tirohioidian, inf cu submucoasa laringelui si poate fi sediul unor edeme, flegmoane sau
abcese.

Ligamente si membrane extrinseci: 5


-membrana tirohioidiana: os hioid->marg sup cartilaj tiroid. Intarita pe linia mediana de
ligamentul tirohioidian mijlociu, lateral de ligamentele tirohiodiene laterale. Perforata de PVN
laringian superior
-membraba hioepiglotica: intre fata ant epiglotei- osul hioid; +1-> spatiul tiro-hio-epiglotic cu
tesut celulo-grasos.
-ligamentele glosoepiglotice(1 median, 2 laterale)- tractusuri fibro-elastice subtiri; unesc
epiglota cu dermul mucoasei linguale=> repliurile gloso-epiglotice.
-ligamentul faringoepiglotica: de la marginea epiglotei la mucoasa faringiana lat
-membrana cricotraheala: marginea inf a cartilajului cricoid la primul inel traheal; intarita
anterior si median de un ligament cricotraheal al lui Lushcka.

Muschii laringelui: Intrinseci si Extrinseci.


1.M intrinseci: 5
-se impart in 3 grupe: tensor ai corzilor vocale- cricotiroidian; dilatator ai corzilor/glotei sau
abductori ai corzilor/plicilor vocale- cricoaritenoidan post; constrictori ai glotei-
cricoaritenoidian lat, interaritenoidian, tiroaritenoidian. (aritenoepiglotic)
-4 m pereche, 1 nepereche
a)Cricotiroidian
-fata inf cricoid- marginea inf tiroid
-prin contractie- indeparteaza cartilajul tiroid de aritenoide, alungand corzile vocale
-2 fascicule: oblic si vertical
-tensor prin vascularea antero-post a tiroidului care se realizeaza in jurul unui ax transversal
ce trece prin articulatiile cricotiroidiene. Singurul m laringian intrinsec inervat de laringeu sup
b)Cricoaritenoidian post- m nepereche, separat de cel opus de creasta cricotiroidiana
-de la fata post a lamei cricoid- apofiza musc.! post lamei ariteneoid
-fata post acoperita de mucoasa faringelui
-contractie- apofizele vocale sunt impinse in afara, marind spatiul dintre corzile vocale
inferioare
-abductor corzi vocale
c)Cricoaritenoidian lat
-de la jumatatea sup a partii lat a arcului cricoidian- fata antero-lat a apofizei musculare
-contractie- trag apofizele musculare in afara, iar apofizele vocale vor fi intinse spre linia
mediana, micsorand spatiul dintre corzile vocale inf
-constrictor al glotei prin rotatia int a aritenoidului
d)Tiroaritenoidian
-se insera pe 1/3 inf a unghiului tiroidian deschis post
-se indreapta post, prezentand 2 paturi musculare:
1)o patura ext cu 3 fasc: 1- pe marginea sup a fasciculului tiroaritenoidian, tiromembranos si
tiroepiglotic; marg ext cartilaj aritenoid, 2- pe repliul aritenoepiglotic, fasciculul
tiromembranos pe care nomenclatura anatomica il considera m independent- constrictor,
coboara epiglota, 3- tiroepiglotic, constrictor, trage de membrana dreptunghiulara fiind socoit
m independent. Ele trag epiglota inapoi si micsoreaza orificiul sup al laringelui.
2)o patura int de pe fata post tiroid pe fata int a apofizei vocale aritenoidiene, care intra in
constitutia plicilor vocale inf, formand m vocal. Prin contractia sa, determina ingustarea glotei
prin cresterea volumului corzii vocale.
e)Interaritenoidian- m nepereche
-intre fetele post ale cartilajelor aritenoide, are fascicule transverse si oblice. Este un
constrictor al glotei, prin apropierea intre ele a cartilajelor aritenoide si a corzilor
vocale(apofize), micsorand glota.
?f)Ceratocricoidian
-de la cornul mic al hioidului- marginea inf a cricoidului

2.M extrinseci: 5
-la planul muscular al regiunii infrahioidiene
-reprezentati prin:
a)m sternotiroidian- fixeaza laringele, permitand tirohioidianului sa coboare hioidul
b)faringostafilin/palatofaringian- 3 fasc: 1, 2 accesorii, se termina prin fasciculele ant
tiroidiene si post faringiene, nvX. Coboara valul palatin si inchide istmul nasofaringian,
impiedicand refluxul alimentar. Ridica laringele si faringele.
c)tirohioidian- de la fata oblica tiroid- fata ant a hioid, inervat de hipolgos, coboara os tiroid
ca pct fix pe hioid; invers, ridica laringele
d)stilofaringian- are 5 fascicule amigdaliene, faringiene, epiglotice, tiroidiene, cricoidiene,
ultimele 3 catre cartilajele corespunzatoare. Inervat din plex faringian. Ridica laringele si
faringele.
e)m constrictor inf al faringelui- se insera prin 3 fascicule: tiroidian, cricotiroidian pe
membrana omonima si cricoidian. Prin fasciculele ascendent si transvers se insera pe faringe,
iar prin cel descendent se continua cu fibrele longitudinale ale esofagului.

Mucoasa si submucoasa laringelui:


-mucoasa este continuata inf cu cea a traheei iar inf prin aditusul faringian si se continua cu
cea a limbii. La acest nivel determina plicile glosoepiglotice
-are culoare roz dar datorita corzilor vocale este galbuie sau chiar albicioasa
-contine numeroase glande care secreta mucusul necesar lubrifierii laringelui
-in corion exista tesut limfoid bogat ce formeaza foliculi limfatici in spcial la nivelul epiglotei
si ai ventriculilor laringieni
-submucoasa contine tesut conjunctiv lax in general putin abundent cu exceptia fetei laterale
ale plicilor ariteno-epiglotice
-aici in anumite cazuri se se poate produce infiltratie seroasa a submucoasei si determina
edemul epiglotic care duce la dipnee pana la axfisiere
-laringele are o structura anatomica complexa bine adaptata functiilor de respiratie si fonatie
-scheletul cartilagions extern si cel fibroelastic intern formeaza doua straturi concentrice
-elementele constitutive ale laringelui asigura sunetelor laringiene o serie de calitati precum:
->intensitatea sunetului care depinde de forta coloanei de aer expirat
->inaltimea sunetului depinde de tensiunea si gradul de adductie al plicilor vocale; pt
sunetele inalte plicile vocale sunt mai apropiate chiar atingandu-se prin marginile lor mediale
->timbrul sunetului depinde de rezonatorul laringelui, adica scheletul fibro-elastic, de aerul
din ventriculul si din apendici
->durata sunetului depinde de timpul de vibratie al corzilor vocale.

Morfologia externa si raporturi:


-considerat in anasamblu laringele are forma unui trunchi de piramida triunghiulara cu baza
mare in sus si cea mica in jos
-prezinta 3 fete, 3 margini, o baza mare si una mica
*fetele antero-laterale sunt formate de cartilajele tiroid si cricoid, iar intre ele de membrana
crico-tiroidiana. Ele sunt acoperite de urmatoarele planuri: piele, panicul adipos, fascia
musculara cu m platisma, tesut subcutanat care contine v jug anterioare, m SCM si
omohioidian, m stero-tiroidian. Sub aceste planuri se gaseste glanda tiroida ai are lobi ce vin
in raport cu fetele atero-laterale pana aproape de baza coarnelor mari tiroidiene. Cand exista
lobul piramidal tiroidian denumit piramida lui LALOUETTE se gaseste lat larigelui si la
stanga liniei mediane
*fata posterioara, unica, este si portiuea inferioara a peretelui ant al faringelui si este formata
de lama cricoidului, cartilajele ariteoide, muschii si ligamentele care imbraca aceste cartilaje;
mucoasa faringiana
-in partea sup se gaseste o scobitura intre aritenoide denumita= rimula.
-de fiecare parte a liniei mediane se gasesc recesurile piriforme in partea sup a carora
mucoasa este ridicata de nervul laringeu inferior, determinand un pliu transversal
*marginea anterioara in partea sup bombeaza sub piele formand marul lui Adam
-in partea inf este formata de membrana cricotiroidiana si de cricoid
*marginile posterioare corespund marginilor vertebrale si PVN ale gatului
*baza mica/vf trunchiat- inf- se continua cu traheea prin membrana crico-traheala
*baza mare-sup- este situata dedesubtul si inapoia bazei limbii. Este alcatuita dinainte inapoi
de marginea sup a cartilajului tiroid, epiglota legata de cartilajul tiroid prin ligamentul tiro-
epiglotic si de limba prin plicile gloso-epiglotice. Lateral sunt repliurile faringo-epiglotice si
ariteno- epiglotice care pleaca de marginile lat ale epiglotei catre peretii lat ai farigelui si carte
cartilajele aritenoidiene
-intre membrana tirohioidiana anterior, epiglota post- rimula(spatiul dintre aritenoide), plicile
glosoepiglotice lateral se gaseste cavitatea preepliglotica/loja tiro-gloso-epiglotica. Aceasta
este impartita de un sept sagital in doua cavitati secundare laterale.
-apertura superioara a laringelui denumita si aditus laringian este delimtata anterior de
marginea libera a epiglotei, post de fata mediala a cartilajelor aritenoide si de repliul mucos
care le uneste si lateral de marginile libere ale plicilor ariteno-epiglotice in care sunt inglobate
cartilajele cuneiforme si corniculate.

Morfologia interna/endolaringele:
-cavitatea laringiana este impartita in 3 etaje: spraglotic, glotic si subglotic
A)etajul supraglotic= vestibulul laringelui- tine de la aditus pana la marginea libera a plicilor
vestibulare/corzi vocale sup si are 4 pereti: ant, post si 2 laterali
-peretele anterior este format de epiglota, cel posterior pe linia mediana este format de
fasciculul sup al muschiului interariteoidian, iar lateral de partea superioara a cartilajelor
aritenoidiene si corniculate. Peretii laterali sunt formati in sus de plicile ariteno-epiglotice in
partea sup care se continua in jos cu fata superioara a plicilor vestibulare.
B)etajul glotic- se gaseste intre plicile vestibulare si vocale si este portiunea cea mai
importanta prin rolul sau fonator. Cuprinde un segment median intre marginile libere ale
corzilor vocale si doua ventricule laterale ale lui MORGANINI. Glota este fanta mediana cu
directie sagitala care face sa comunice etajul glotic cu cel subglotic. Este limitat lateral si
anterior de marginile libere ale plicilor vocale. Aceasta este glota pr-zisa(ant
ligamentoasa/vocala). Post este delimitata de fetele mediale ale cartilajelor aritenoide si se
numeste glota respiratorie(post cartilaginoasa). Plicile vestibulare/corzile vocale false sunt
situate superior, au forma de lama turtita cu o fateta superioara mediala ce ia parte la formarea
etajului supraglotic si o fata infero-laterala ce formeaza peretele medial al vetricolului
MORGANINI. Marginea interna delimteaza cu cel de partea opusa etajul supraglotic de cel
glotic. Plicile vocale/corzile vocale adevarate sunt inferior(LIGAM TIRO-
ARITENOIDIENE) si contin in grosimea lor ligamentul tiroaritenoidian inf si m vocal. Pe
sectiune transversala au forma tringhiulara cu o fata sup ce formeaza planseul ventricolului; o
fata infero-mediala catre portiunea infraglotica si o fata lat aderenta la peretele lateral.
Marginea libera impreuna cu cea opusa delimiteaza glota adevarata. LAT- Ventriculii
laringieni ai lui MORGANINI sunt doi diverticuli de forma prismatic tringhiulara cu 3 pereti:
supero-medial format de plicile vestibulare; inferior format de plicile vocale; lateral format
de peretele lateral al laringelui si comunica cu restul segmentului epiglotic printr-o fanta
antero-posterioara delimitata de plicile vocale si vestibulare. Submucoasa vetriculilor contine
un strat limfoid denumit amigdala lui FRANKEL. De la extremitatea ant a fiecarui ventricul
porneste o prelungire de 1 cm denumit apendicele laringian in grosimea repliurilor
aritenoepiglotice.
C)etajul infraglotic- sub corzile vocale inf; prezinta pe peretele lat fata infero-mediala a
plicilor vocale apoi elementele constitutive ale laringelui acoperite de mucoasa.

Vascularizatia:
-arterele sunt: a laringee superioara din tiroidiana sup->mb tirohioidiana; a larigee inferioara
din tiroidiana sup->mb cricotiroidiana; a laringee posterioara din tiroidiana inferioara-
>mucoasa, m cricoaritenoidieni si a laringee mijlocie sau cricotireoidiana care provine dintr-
un ram de trifurcatie al a tiroidiene superioare.
-venele sunt: vena laringee sup si mijlocie care se varsa in vena tiroidiana sup si vena laringee
inf catre tiroidiana inf
-limfaticele- cele din etajul supragotic dreneaza catre nodulii jugulari interni, cele din etajul
glotic(limf ant si inf) catre nodulii prelaringieni si pretraheali, iar subglotice(limf post-lat)
catre nodulii recurentiali. Dupa QUINET limfaticele provenite de la ½ a laringelui pot merge
la grupele ggl opuse.

Inervatia:
-este asiugrata de nv larigeu superior care da un ram intern(mucoasa etaj supraglotic) si unul
extern(cel din urma inerveaza muschiul cricotiroidan, mucoasa etaj subglotic) si din nv
laringeu inf terminatie a nervului recurent si inerveaza ceilalti muschi intrinseci. Dedesubtul
mucoasei de pe fata posterioara a laringelui se formeaza ansa anastomotica a lui GALIEN,
intre un filet nervos care provine din laringeul superior si altul provenit din nervul recurent.

Subiectul 40. Glandele salivare.


Datorita continutului fosa devine loja parotidiana. Ei I se descriu 6 pereti: lateral, medial,
anterior, posterior, superior, inferior.

Peretele lateral e format de lama superficiala a fasciei cervicale. Peretele posterior e format de
procesul mastoidian pe care se insera muschiul sternocleidomastoidian, pantecele posterior al
muschiului digastric, iar mai profund se gaseste buchetul stilian.
Peretele anterior e alcatuit de ramurile mandibulei cu muschiul maseter si pterigoidian
median.

Peretele median e faringele.

Peretele superior e dat de articulatia temporomandibulara si meatul acustic extern. Peretele


inferior e alcatuit de o lama fibroasa care e despartitoarea submandibulo-parotidiana.

Parotida are o forma neregulata cu o portiune principala care e corpul glandei si are o forma
prismatic triunghiulara cu o fata externa, una anterioara, alta posterioara, o margine interna
uneori latita ca o fata la nivelul faringelui. De asemenea glandei I se descrie o fata superioara
si una inferioara. Are o culoare cenusie rosiatica, iar in timpul activitatii glanda are un aspect
lobulat. Greutatea este de 25-30g, volumul e variabil in limitele normalului, iar capacitatea
dintre glandele mici si mari poate fi de 1:5.

Parotida se muleaza pe elementele invecinate, e continuata intr-o teaca fibroasa numita fascia
parotidiana care e o dedublare a lamei superficiale a fasciei cervicale. Glanda adera la peretii
lojei si extirparea sa e dificila. Glanda stabileste raporturi extrinseci cu elemente ce formeaza
peretii lojei. De mentionat este ca intre mandibula si parotida este un tesut grasos ce permite
miscarile mandibulei care are rolul de a masa glanda parotida. Prelungirea anterioara sau
geniana are forma unei lame triunghiulare care insoteste ductul parotidian si se gaseste pe fata
laterala a muschiului maseter.

Prelungirea mediala sau faringiana vine in raport cu faringele, cu muschiul pterigoidian


medial, cu nervul mandibular si artera maxilara. Prelungirea posterioara e de mici dimensiuni.
Patrunde intre muschiul sternocleidomastoidian si pantecele posterior al muschiului digastric.

Parotida stabileste si raporturi intrinseci cu carotida externa si cu ramurile terminale ale


acesteia, cu vena retromandibulara care colecteaza venele parotidiene, cu noduri limfatice
superficiale si profunde, cu nervul auriculotemporal si cu nervul facial.

Nervul facial apare din orificiul stilomastoidian, patrunde in parotida unde se desface in
ramuri dispuse sub forma unui evantai ce separa lobii parotidei intr-o portiune superficiala
situata lateral de nerv si alta profunda situata medial de nerv.

Ductul parotidian sau canalul lui Stenon reprezinta canalul excretor al glandei parotide. Se
formeaza din unirea canalelor interlobulare, de multe ori se formeaza doua conducte mai mari.
Are o lungime de 5cm, diametrul de 4mm. Seamana cu o vena goala si poate fi sediul unor
calculi. Impreuna cu prelungirea anterioara a glandei se gaseste pe fata laterala a maseterului,
la un cm inferior de arcada zigomatica inconjurand corpul grasos al obrazului, strapunge
muschiul buccinator si se deschide in vestibului cavitatii bucale printr-un orificiu situat n
dreptul colului molarului 2 superior.

Orificiul se gaseste pe o proeminenta numita papila parotidiana. Glanda parotida e o glanda


lubulo-acinoasa de tip seros, secreta un lichid clar albuminos, bogat in saruri minerale si nu
contine mucus. Limfaticele sunt drenate de nodurile superficiale si profunde si ulterior de
nodurile jugulare profunde. Inervatia e vegetativa. Fibrele simpatice provin din plexul
carotidian extern. Fibrele parasimpatice provin din nervul auricul-temporal care le aduce de la
ganglionul otic. Parotida e moale, nu se simte la palpare, pentru studiul ei se practica
sialografia, se injecteaza in ductul parotidian o substanta radioopaca.

GLANDA SUBLINGUALA

Este cea mai mica din glandele salivare mari. Este deasupra diafragmului bucal, in loja
sublinguala. Aceasta loja are 4 pereti. Unul medial format din muschiul genioglos si hioglos,
un perete lateral alcatuit de fata mediala a corpului mandibulei in care se gaseste foseta
sublinguala. Un perete superior alcatuit de mucoasa regiunii sublinguale si unul inferior
alcatuit de muschiul milohioidian. Glanda are aspectul unui ovoid turtit al carui ax e paralel
cu corpul mandibulei. E formata dintr-o portiune principala si 15-20 lobuli accesori. Are o
lungime de 3 cm, un diametru de 1 cm si o greutate de 3- 5g. Raporturile glandei sunt date de
peretii lojei. Marginea superioara a glandei ridica mucoasa sublinguala si ii da aspect de plica.
Glanda are mai multe ducte excretoare din care unul e principal, si anume ductul sublingual
mare ce se alatura de ductul glandei submandibulare si ambele se deschid pe carancula
superioara. Ductele accesorii 15-30 se deschid prin orificii separate situate pe un traiect liniar
pe plica sublinguala.

Structura este asemanatoare cu a celorlalte glande salivare dar secretia e bogata in mucina.
Este irigata de artere provenite din artera linguala si sublinguala. Venele sunt drenate de vena
profunda a limbii, limfaticele sunt drenate de nodurile submandibulare, inervatia este
vegetativa.

GL SUBMANDIBULARA

Se gaseste intr-o loja osteofibroasa numita loja submandibulara. Ea e delimitata de 3 pereti.


Unul lateral format de corpul mandibulei, unul superomedial alcatuit de muschiul
milohioidian si de muschiul hipoglos. Peste milohioidian este dispus pantecele anterior al
muschiului digastric. Peretele inferior format de lama superficiala a fasciei cervicale acoperita
de muschiul platisma si de piele.

Glanda are o forma neregulata. I se descriu un corp si o prelungire. Acestea formeaza o


potcoava cu deschiderea anterioara. Glanda are o lungime de 7cm si o greutate de 7g. Corpul
are un aspect prismatic triunghiular cu trei fete si doua extremitati. Fetele sunt stabilite de
elementele celor trei pereti ai lojei. Fata laterala a glandei e incrucisata de artera faciala, tot
aici se gasesc un numar variabil 7-8-11 noduri limfatice. Extremitatea anterioara corespunde
pantecului anterior al digastricului. Extremitatea posterioara corespunde despartitoarei
submandibuleiparotidiene. De pe fata profunda a glandei se desprinde o prelungire ce
inconjoara marginea posterioara a muschiului milohioidian. Insoteste ductul submandibular,
tece prin loja sublinguala. Ductul submandibular (sau canalul lui Whuarton) seamana cu o
vena goala, insoteste prelungirea glandei si inconjoara muschiul milohioidian. In loja
sublinguala trece medial de glanda salivara sublinguala. Orificiul de deschidere se gaseste pe
caruncula sublinguala. Ductul are o lungime de 5cm si se incruciseaza cu nervul lingual.
Structural seamana cu parotida, fiind o glanda tubulo-acinoasa compusa. Glanda e invelita
intr-o capsula proprie. Vascularizarea arteriala provine din artera faciala si submentala.
Venele sunt drenate de vena faciala, limfaticele de nodurile submandibulare si cervicale
profunde. Inervatia este vegetativa. Fibrele parasimpatice vin pe calea nervului lingual.

Subiectul 41. Limba.


LIMBA

Este un organ musculo-membranos cu o forma conica, mobil, care participa la


formarea peretelui inferior al cavitatii bucale. Reprezinta organul gustului intervenind in
masticatie, deglutitie, iar la nou nascut si in supt. Intervine in fonatie in articuarea consoanelor
linguale.
Conformatia exterioara: limba nu poate fi evidentiata in totalitate, chiar daca gura este
larg deschisa, ea fiind formata din 2 portiuni, una verticala sau radacina, denumita si
portiunea faringiana si o portiune orizontala sau corpul sau portiunea bucala. Separatia dintre
cele doua portiuni se face printr-un sant denumit V-ul sau santul terminal. El este dispus la
cativa mm in spatele V-ului lingual si prezinta in vf sau o depresiune denumita gaura oarba.
Radacina limbii este portiunea situata post santului terminal, fiind situata in faringe.
Prin extremitatea sa superioara se continua cu portiunea bucala, pe cand extremitatea
inferioara este legata de epiglota prin 3 plici mucoase si anume plicile gloso epiglotice: una
mediana si doua laterale, intre care se gasesc depresiuni faveolele/valeculele gloso-epiglotice.
Radacina limbii prezinta o fata anterioara ce se continua cu restul organului, o fata posterioara
ce corespunde faringelui si pe care se gaseste amigdala linguala. Doua margini laterale ce vin
in raport cu loja amigdalei palatine si doua extremitati: superioara si inferioara.
Corpul limbii este portiunea situata anterior santului terminal; se gaseste in cavitatea
bucala, denumita deci segmentul bucal. Prezinta doua fete,doua margini, o baza si un varf.
Fata superioara sau dorsala prezinta un sant median la care vin si se termina randurile de
papile ale limbii. Fata inferioara mai putin intinsa decat cea superioara, deoarece portiunea ei
posterioara este ascunsa in regiunea sublinguala. Prezinta pe linia mediana fraul limbii, iar in
afara acestuia cate o dunga albastra, reprezentata de venele profunde ale limbii. Marginile
limbii corespund arcadelor alveolo-dentare. Baza se uneste cu radacina limbii, iar varful este
subtire si ascutit si vine in raport cu portiunea anterioara a arcadelor alveolo-dentare.
Structura limbii: Limba are un schelet osteo-fibros cu un continut 2-muscular si o 3-
mucoasa de invelis. 1-Scheletul osteo-fibros este format din hioid si doua formatiuni fibroase:
membrana hio-glosiana si septul lingual. Membrana hio-glosiana are o forma patrulatera fiind
dispusa in partea posterioara a limbii in plan frontal. Inferior se insera pe hioid, superior se
pierde in musculatura limbii, posterior santului terminal. Septul limbii are forma curba dispus
in plan medio-sagital intre cei doi muschi genioglosi. Prezinta o margine superioara convexa,
una inferioara concava, o baza ce se prinde post de membrana hio-glosiana si de hioid, un varf
ce ajunge pana la varful limbii si doua fete laterale ce vin in raport cu muschii genioglosi.
Aponevroza a limbii- o ingrosare a stratului profund a mucoasei lunguale de pe fata dorsala a
limbii.
2.Muschii limbii: In functie de origine sunt muschi extrinseci cu originea pe oasele si
organele invecinate si intrinseci care se fixeaza prin ambele capete in interiorul limbii, pe
septul limbii sau pe aponevroza limbii.
Muschii extrinseci :
-Muschiul genioglos- cel mai puternic muschi al limbii isi are originea pe procesele genii
superioare ale mandibulei dupa care fibrele se ramifica in evantai de la varful limbii pana la
osul hioid. Exista si fibre care se continua posterior cu constrictorul superior al faringelui si
altele care pot ajunge pana la epiglota. Ca actiune, cand ia punct fix pe mandibula, in
contractie simultana, ghemuieste limba posterior mandibulei si o aplica pe planseul bucal. In
contractie izolata, fibrele anterioare duc varful limbii inferior si posterior, cele mijlocii trag
limba inainte proiectand-o anterior gurii, iar cele posterioare date de hioid anterior impreuna
cu limba.
-Muschiul hioglos- subtire, are o forma patrulatera cu originea pe marginea superioara a
corpului hioidului si pe toata intinderea cornului mare a acestuia. De aici fibrele urca pe
partea laterala a genioglosului, inserandu-se pe aponevroza limbii, de la baza si pana la varf.
Aceasta aponevroza a limbii reprezinta o condensare a lamilei proprii a mucoasei linguale.
Ascuns in fata mediala a hioglosului se gaseste un fascicul inconstant ce ia nastere de pe
cornul mic al hioidului si care reprezinta o prelungire a hioglosului si se numeste muschiul
condroglos(dependenta a muschilui). Actiunea hioglosului: trage de limba posterior si in jos.
-Muschiul stiloglos- este dispus pe marginile limbii; isi are originea pe procesul stiloid si pe
ligamentul stilomandibular. Patrunde in corpul limbii si se imparte in doua fascicule: unul
lateral ce urmeaza muschiul longitudinal inferior, intins pe marginea limbii pana la varf si
altul transversal, ce strabate muschiul hioglos spre interiorul limbii-> sept lingual. Actiune:
trage limba superior si posterior.
-Muschiul tonsiloglos/amigdaloglos- pleaca de la aponevroza faringelui si de la nivelul
regiunii amigdalei palatine, patrunde in baza limbii, se indreapta transversal se incruciseaza
cu cel de parte opusa formand o chinga musculara care ridica limba.
-Muschiul faringo-glos si palatino-glos : intra in structura organelor respective.
Muschii intrinseci:
-Muschiul longitudinal inferior- pleaca de pe mucoasa radacinii limbii si ajunge pana la
varf. Este situat intre hioglos si genioglos.
-Muschiul longitudinal superior- este nepereche si formeaza o lama musculara de fibre
longitudinale dispusa sub mucoasa dorsala a limbii si intinsa pe toata lungimea limbii.
Actiune: cei doi muschi longitudinali scurteaza limba.
-Muschiul transvers- ocupa toata masa limbii. Fasciculele lui se prind pe septul lingual si pe
mucoasa marginilor limbii. Actiune: el ingusteaza limba in sens transversal, aceasta se
rotunjeste.
-Muschiul vertical- cu fibre intinse de la aponevroza linguala la fata inferioara a corpului
limbii. Actiune: el turteste limba cranio-caudal.
Concluzionand, muschii extrinseci actioneaza asupra limbii in intregime, determinand
deplasarile ei, pe cand muschii intrinseci actioneaza asupra modificarii formei limbii.
3.Mucoasa linguala: musculara limbii este invelita de o mucoasa care se continua cu
mucoasa buco-faringiana. Dupa ce a acoperit elementele regiunii sublinguale, mucoasa de pe
planseul bucal, se ridica pe fata inferioara a corpului limbii, formand fraul limbii, dupa care
inconjoara marginile si varful limbii, trecand pe fata ei dorsala, dupa care se continua cu
mucoasa faringelui si mucoasa laringelui, unde formeaza plicile gloso-epiglotice. Mucoasa
linguala prezinta papile, glande si foliculi limfatici. Papilele linguale sunt niste proeminente
vizibile cu lupa sau cu ochiul liber, situate pe suprafata mucoasei linguale dorsal, anterior
santului terminal. Ele au rol mecanic, tactil sau in perceperea gustului. Receptorii specifici ai
gustului sunt mugurii gustativi situati la nivelul papilelor valate si foliate. Tipuri de papile:5
-papilele valate=caliciforme- cele mai voluminoasa in numar de 7-12, situate in partea
posterioara a limbii la nivelul V-ului lingual care este situat anterior si paralel santului
terminal.
-papilele fungiforme- aspect de ciuperca, sunt mai voluminoase la extremitatea libera si mai
reduse la extremitatea aderenta/baza, dand aspectul unui pedicul. Sunt dispuse pe fata dorsala
a limbii, anterior santului terminal, dar si pe marginile limbii. Pe suprafata lor se gasesc rar
muguri gustativi care au rol mecanic.
-papile lentiforme- varietate a celor fungiforme de dimensiuni mai mici, dar putin inalte.
-papile filiforme- albicioase, cu o forma cilindrica sau conica, prezinta la extremitatea libera
un buchet de prelungiri filiforme. Extrem de numeroase. Se gasesc pe fata dorsala a limbii,
atat pe margini cat si pe varf.
-papile foliate+ alaturi de cele valate- contin numerosi muguri gustativi. Sunt usor vizibile pe
partea posterioara a limbii.
Diferitele zone ale limbii nu sunt in mod egal sensibile la cele 4 categorii de stimuli
gustativi. Fata inferioara a limbii este insensibila substantelor saptiv/le, pe cand fata dorsala,
in partea anterioara percepe foarte bine acidul si mai slab dulcele si saratul si deloc amarul.
Marginile percep acidul, dulcele si saratul, iar baza limbii este impresionata de amar.
Glandele linguale de tip mucos si seros. Formeaza trei grupuri: zona post- unul situat
posterior santului terminal, unul marginal- la nivelul marginilor limbii si unul anterior- pe fata
inferioara a varfului limbii.
Foliculii linguali sunt niste proeminente emisferice; formati dintr-o aglomerare de
tesut limfoid si care se gasesc pe fata faringiana a radacinii limbii. In centrul foliculului se
gaseste o cavitate adanca denumita cripta ce se deschide la exterior printr-un orificiu
punctiform. La nivelul acestor cripte se deschid canalele excretoare ale glandelor linguale
posterioare, iar toatalitatea acestor foliculi alcatuiesc amigdala linguala situata pe fata
posterioara/faringiana a radacinii limbii. Acceasta amigdala variaza cu varsta, atingand un
maxim de dezvoltare la nastere, la copii cand ocupa toata fata faringiana a limbii; in jurul
varstei de 14 ani, portiunea mijlocie(zona de atrofie de aspectul unui sant, amigdala->2
formatiuni lat) incepe sa se atrofieze, separand-o astfel in doua formatiuni. Procesl de regresie
continua la adult, la care mai pot exista doar un numar redus de foliculi linguali dispusi la
nivelul valeculelor.
Vascularizatia limbii: cea arteriala provine din artera linguala din ramul sau terminal
si anume artera profunda a limbii, dar si din palatina ascendenta si faringiana ascendenta.
Venele colecteaza sangele in vena linguala si aceasta la randul ei in jugulara interna.
Limfaticele sunt tributare limfonodulilor submentali si submandibulari, dar si limfonodulilor
jugulari interni, cervicali profunzi.
Inervatia limbii: motorie este conferita de facial pentru stiloglos si palatoglos si de hipoglos
pentru ceilalti muschi ai limbii. Sensibilitatea generala este conferita de nervul lingual,
glosofaringian care se anastomozeaza cu nv coarda timpanului din intermediar. (mandibular,
laringeul sup al vagului) Sensibiliatea gustativa- data de nv glosofaringian si o serie de fb
senzoriale ale nv intermediar.

Subiectul 42. Esofagul.


Esofagul toracic
Este cuprins intre vertebra T2 si vertebra T10.
Este impartit de crosa venei azygos intr-un segment supra-zygo-aortic si unul inter-azygo-aort
ic.
Segmentul supra-azygo-aortic intre T2 si T4 si are raporturi :
 Anterior traheea toracica
 Posterior cu elementele mediastinului posterior : ductul toracic si arterele intercostale
drepte
 Lateral drept cu trunchiul arterial brahiocefalic , nervul vag drept si pleura
mediastinala dreapta
 Lateral stanga pleura mediastinala stanga. Aici esofagul se afla in aria triunghiului lui
Poirier delimitat inferior de crosa aortei, anterior de artera subclavie stanga, posterior
T2 di T3. Tot aici se afla si canalul toracic si vena azygos accesorie.
Segmentul inter-azygo-aortic
Are raporturi :
 Anterior fata posterioara bronhie stanga, artera bronhica dreapta, ganglionii
limfatici traheo-bronhici, venele pulmonare stangi, iar in partea cea mai inferioara
prin intermediul sinusului oblic al pericardului cu fata posterioara a atriului stang.
 Posterior aorta, vena azygos si ductul toracic. Cele 2 pleure mediastinale invelesc
esofagul formand recesul inter-azygo-esofagian la dreapta si recesul inter-aortico-
esofagian la stanga. Recesurile sunt apropiate la nivelul lui T10 si unite prin fibre
conjunctive care formeaza ligamentul lui Morosov. Nervii vagi se apropie de
esofag , vagul drept la nivelul lui T5 , vagul stang la nivelul lui T8, ramanand in
contat cu acesta pana la nivelul cardiei. Dupa ce au incrucisat pediculii pulmonari,
vagul drept trece pe fata posterioara a esofagului si vagul stang pe fata anterioara
si prezinta intre ei anastomoze formand un veritabil plex peri-esofagian.
 Lateral stanga esofagul inter-azygo-aortic se afla in aria triunghiului Truesdale, cu
baza pe diafragm, anterior pericardul, posterior aorta
Structura interna
Prezinta 4 tunici:
1. Tunica externa conjunctiva si face separarea esofagului de organele vecine, ajutand la
miscarile esofagului in timpul deglutitiei
2. Tunica musculara prezinta 2 tipuri de fibre: fibre musculare longitudinale periferice,
mai dezvoltate superior si fibre musculare circulare la interior.
3. Submucoasa formata din tesut celular lax cu vase sangvine si nervi
4. Mucoasa formata din corion, glande sero-mucoase si epiteliu pavimentos stratificat
Vascularizatia
Arteriala: arterele bronhice, intercostale, diafragmatice si chiar si din aorta
Venoasa: venele se dreneaza in venele azygos sau in vena gastrica stanga rezlizant o anastom
oza porto-cava.
Limfatica: limfaticele sunt drenate in nodulii mediastinali
Inervatie
nervii de natura
 simpatica din ganglionii paravertebrali toracali
parasimpatica din nervii vagi

Subiectul 43. Artera carotidă comună.


Cele 2 artere carotide commune, dreapta si stanga isi au origini diferite si anume cea stanga in
crosa aortei cu tr brahiocefalic si a subclaviculara stg iar cea dreapta din trunchiul arterial
barhiocefalic.

Artera carotida comuna stanga(primitiva)

-originea in crosa aortei alaturi de artera subclaviculara stanga, mai lunga decat cea dreapta cu
3 cm, prezentand si o portiune intratoracica in care are o directie oblica supero-lateral si
posterior avand urmatoarele raporturi: anterior trunchiul venos brahiocefalic, posterior artera
subclaviculara stanga si ductul toracic, la dreapta traheea si esofagul, iar la stanga nervul vag
stang, pleura si plamanul stang.

Artera carotida comuna dreapta


-originea in trunchiul arterial brahiocefalic, mai scurta decat cea stanga, diferenta de lungime
dintre cele 2 fiind data de lungimea trunchiului arterial brahiocefalic. Nu prezinta segment
intratoracic.

Segmentul cefalic al carotidelor commune prezinta aceleasi raporturi atat pe stanga cat
si pe dreapta: anterior-lobii glandei tiroide, muschiul omohioidian, aponevroza cervicala
mijlocie, sternocleidomastoidianul, aponevroza cervicala superficiala, platisma si cel mai
superficial pielea, posterior- muschii prevertebrali inveliti de aponevroza prevertebrala, fascia
cervicala profunda, medial-faringe, laringe, traheea si esofagul si lateral-vena jugulara interna.

Fiecare carotida comuna este invelita intr-o teaca vasculara in care se gaseste nervul
vag si vena jugulara interna, ansamblul celor 3 elemente formand PVN al gatului.

La nivelul unui plan orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid, iar posterior
prin procesul transvers al lui C4/6- limita la niv careia artera carotida comuna se bifurca in 2
ramuri si anume: artera carotida externa si artera carotida interna. Posterior de aceasta
bifurcatie se afla corpusculul/glomusul carotidian care este o formatiune ce contine celule
epiteliale, capilare si filete nervoase ce apartin glosofaringianului si vagului, el avand rol de
chemoreceptor instiintand SNC despre variatiile compozitiei chimice a sangelui, iar pe cale
reflexa modifica ritmul respirator.

44. Artera carotidă externă.


Artera carotida externa

Reprezinta ramul antero-medial de bifurcatie al carotidei primitive fiind considerate


artera fetei, durei mater si artera gatului. Isi are originea in carotida comuna, la nivelul acelui
plan orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid sau procesul transvers C4. Din
punct de vedere al traiectului, initial este antero-mediala fata de carotida interna, se indreapta
supero-lateral incrucisand fata anterioara si apoi fata externa a carotidei interne dupa care urca
in santul carotidian. La nivelul unghiului mandibulei traverseaza muschii buchetului lui
Riolan, trece in regiunea subparotidiana apoi in cea parotidiana, iar la nivelul marginii
posterioare a colului condilului mandibular se termina prin cele 2 ramuri ale sale: artera
temporala superficiala si artera maxilara(maxilara interna).

O portiune cervicala propriu-zisa, una subagulomandibulara si intraparotidiana.


a)Portiunea cervicala propriu-zisa: de la origine->pantecele postal digastricului->santul
carotidian, reprezentand locul de ligatura al carotidei externe, in loja carotidiana de forma
prismatic-triunghiulara, cu 3 pereti-lat=piele,platisma, fascia cerv superf si un t cel subcutanat
cu nv superficiali: nv transvers al gatului, ramurile cervico-faciale ale nv facial, vn jugulara
ext. Perete medial=cornul mare al osului hioid, post de care se gasesc constrictorii sup si mj ai
faringelui. Perete post= procese transverse cervicale si m prevertebral, inveliti de fascia
prevertebrala in dedublarea careia se gas lantul simpatic cervical.

Continutul lojei carotidiene pe 4 planuri: 1)pl celulo-nodular cu t cel si grupul nodular jugular
int. 2)planul venos reprez de jugulara int. 3)planul nervos format de vag, situat in unghiul post
form de v jugulara int si carotida int, nv hipoglos care incruciseaza carotida ext, trecand in
afara ei, chiar la nivelul lobului unde se desprinde a occipitala. Nv hipoglos delimiteaza
trigonul lui Farabeuf in aria caruia se gas carotida ext, delimitata astfel: sup-hipoglosul, ant-
trunchiul venos tiro-lingo-faringo facial iar post- v jugulara int. Daca inlocuim limita sup a
acestui trunghi: hipoglosul cu pantecele post al digastricului, se obt un alt triunghi, al lui
Guyon. 4)plan arterial. b)Portiunea subangulo-mandibulara traverseaza diafragmul stiloidian,
lat-pantecele post al digastricului si stilohioidian, medial m stilo-glos, stilo-faringian si ligam
stilo-mandibular care o separa de carotida int.

In concluzie, carotida ext trece prin furca m stilieni, iar in furca carotidelor stau m stilo-glos si
stilo-faringian. Aici, carotida ext descrie o curba cu convexistatea post, apropiindu se se
eretele lat al faringelui, prin intermediul careia vine in rap cu reg para-amigdaliana.

In mod normal, carotida ext se afla aprox la 1cm jum de aceasta reg. insa, se poate descrie o
curba mai exagerata care apropie carotida ext la 5-6mm de amigdala palatina; a putand fi
lezata in aceasta situatie in cazul amigdaletomiilor(ablatia, scoaterea lor). In aceasta portiune
carotida ext are raport cu glosofaringianul si facialul.

c)Portiunea intraparotidiana-intra in loja, patrunde in gl parotida, urca vertical spre marg post
a colului condilului mandibular, devenind din ce in ce mai superf si terminandu-se prin
bufurcare in a temporala superf si a maxilara/maxilara int.

In loja parotidiana exista 3 planuri dispuse dinspre profunzime spre superficial: 1)un plan
arterial reprezentat de carotida externa, 2)un plan venos reprezentat de vena jugulara externa
si ramurile sale care la origine este mai apropiata de carotida externa, iar pe masura ce
coboara se departeaza de aceasta intre cele 2 elemente vasculare interpunandu-se o lama de
tesut parotidian. Tot in planul venos gasim noduli parotidieni profunzi, grupati in jurul venei
jugulare externe si arterei carotide externe. 3)Planul nervos reprezentat de facial care este
elementul cel mai superficial, se indreapta postero-anterior si de sus in jos in grosimea gl
parotide dand ramuri terminale cervico-facial, transverso-facial si temporo-facial. Tot in acest
plan gasim nervul auriculo-temporal, ram din mandibularul trigemenului situat in grosimea
polului superior al parotidei, este nervul satelit al arterei temporale superficiale fata de care se
dispune posterior si tot in planul nervos nervul auricular mare, ram din plexul cervical care
prin ramul sau parotidian traverseaza glanda, urca de la polul inferior unde nu furnizeaza nici
un ram si doar inerveaza tegumentul regiunii parotidiene.

Carotida externa este inconjurata de un plex nervos venind in raport cu un ganglion


mic simpatic-ganglionul lui Scarpa.

Ramurile colaterale ale carotidei externe

Sunt in numar de 6 si anume: tiroidiana superioara, linguala, faciala, faringiana ascendenta,


occipitala si auriculara posterioara.

45. Artera carotidă internă

46. Artera facială.


Artera faciala

Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei externe, deasupra lingualei, are un traiect oblic
superior si inauntru/medial, ajunge la extremitatea posterioara a glandei submandibulare,
careia ii formeaza un sant sau un canal complet, inconjoara marginea inferioara a mandibulei
inaintea maseterului, ajunge la fata, devine sinuoasa si se indreapta spre unghiul intern al
ochiului. La acest nivel da ramul sau terminal- artera angulara care se anastomozeaza cu
artera dorsala a nasului, ram din oftalmica.

Prezinta 2 portiuni: o portiune cervicala unde se gaseste succesiv in triunghiul lui Farabeuf,
trece prin furca muschilor stilieni apoi prin regiunea paraamigdaliana ajungand
submandibular si o regiune faciala, trece peste muschiul buccinator, peste canini, ridicator al
buzei superioare, ridicator comun al buzei superioare si aripii nasului fiind acoperita de
platisma, rizorius, micul si marele zigomatic.

Vena faciala este dispusa posterior arterei, reprezentand coarda arcului descris de artera.

Ramuri colaterale ale facialei

-in portiunea cervicala- artera palatina ascendenta pentru amigdala palatina, muschii limbii.
muschiul stilofaringian si pterigoidian intern, artera pterigoidiana pentru muschii
pterigoidieni, artera submandibulara pentru glanda cu acelasi nume si artera submentala
pentru glanda submandibulara, digastric si milohioidian.

-in portiunea faciala- artera maseterina inferioara pt muschiul maseter, artera coronara sau
labiala inferioara, artera labiala superioara care se unesc cu cele de partea opusa formand
cercul arterial coronar sau labial situat intre patura musculara si cea glandulara a buzelor,
artera aripii nasului pentru aripa nasului, dosul nasului si lobului acestuia, din arcada
superioara- a subcloazonului ramuri pentru peretii narinelor si pentru lobului nasului.

Ramuri terminale ale facialei

-artera angulara

47. Artera linguală.


Artera linguala

Se desprinde de pe fata anterioara a carotidei externe, cam la 1 cm deasupra tiroidienei


superioare si sub/inf artera faciala. Se indreapta supero-medial descriind o curba cu
concavitatea inferior, se apropie de osul hyoid, nivel la care isi schimba directia devenind
ascendenta si flexuoasa. Se angajeaza sub muschiul milohioidian dupa care da artera
sublinguala. Din acest punct se va numi artera ranina care va deveni din ce in ce mai
flexuoasa, mergand pe fata externa a muschiului genioglos spre varful limbii, nivel la care se
termina fie separate fie prin anastomoza cu cea de partea opusa formand in 25%din cazuri
arcul ranin al lui Mayer.
Prezinta 4 portiuni: 1- la nivelul originii, mergand pe marginea posterioara a muschiului
hioglos, se afla in aria triunghiului lui Farabeuf avand raporturi mediale cu constrictorul
mijlociu al faringelui si cu nervul laringeu superior, 2- subhioidiana trece succesiv prin
triunghiurile lui Bechad delimitat posterior de marginea posterioara a hioglosului, antero-
superior de pantecele posterior al digastricului si inferior de cornul mare al hioidului apoi
trece prin trigonul lui Pirogoff delimitat superior de nervul hipoglos si vasele linguale,
anterior de marginea posterioara a muschiului milohioidian, iar inferior de tendonul
intermediar al digastricului. Locul ideal de practicare a ligaturii arterei lingual se afla in aria
triunghiului lui Bechard. 3- portiunea sublinguala, iar 4- cu terminarea in grosimea limbii.

Ramurile colaterale ale arterei linguale

-ramuri musculare pt toti muschii limbii

-artera suprahioidiana pentru portiunea superioara a acestor muschi

-artera dorsala a limbii se termina ramificandu-se la nivelul muschilor si mucoasei V-ului


lingual, da ramuri pentru pilierul anterior al valului palatin, pentru amigdala palatina si pentru
epiglota

-artera sublinguala, cea mai importanta destinata planseului gurii, muschilor suprahioidieni si
glandei sublinguale, este insotita de nervul lingual al trigemenului si se termina prin 2 ramuri,
unul superior sau maxilar destinat barbiei osoase si altul inferior sau mentonier pentru partile
moi ale acestei regiuni putandu-se anastomoza cu cea de partea opusa si cu artera submentala.

48. Artera maxilară internă.


Artera maxilara/maxilara interna- reprezinta ramul medial de bifurcatie interna si profunda a
carotidei externe, se intinde din loja parotidiana pana in profunzimea fosei pterigopalatine,
nivel la care se termina cu artera sfeno-palatina, trece prin butoniera retrocondiliana a lui
Juvara delimitata de colul mandibulei si marginea posterioara a aponevrozei
interpterigoidiene, are raporturi cu nervul auriculo-temporal situat deasupra arterei in 65% din
cazuri se aseaza pe fata externa a pterigoidianului extern, mergand intre acesta si muschiul
temporal cu un traiect oblic antero-superior si medial pana in partea superioara a tuberozitatii
maxilei, aici descrie o curba cu concavitatea anterior, se angajeaza prin partea cea mai
superioara a fosei pterigo-palatine dand artera sfeno-palatina. In 35% din cazuri ea ramane
intre muschii pterigoidieni, apoi il perforeaza pe cel extern trecand printre cele 2 capete de
origine ale acestuia dupa care traiectul este identic/comun.
Artera maxilara da 14 ramuri colaterale si anume: 5 ascendente, 5 descendente, 2 anterioare, 2
posterioare.
Ramurile ascendente
-artera timpanica anterioara pentru mucoasa si membrana timpanului si ciocanului
-artera meningee mijlocie cu un traiect vertical ascendent trecand prin bucla auriculo-
temporalului, intra in craniu prin gaura spinoasa dand ramuri orbitare, ganglionare, temporale
si pietroase
-artera meningee mica patrunde in craniu prin gaura ovala situata anterior de nervul
mandibular al trigemenului
-artera temporala profunda mijlocie pentru muschiul temporal
-artera temporala profunda anterioara ce se anastomozeaza cu celelalte 2 artere temporale
profunde
Ramurile descendente
-artera alveolara inferioara ce merge impreuna cu nervul alveolar inferior catre orificiul
superior al canalului mandibular pe care il parcurge pana la nivelul orificiului
mentonier/gaurii mandibulare. Aici da 2 ramuri, un ram mentonier pentru partile moi ale
barbiei si un ram incisiv pentru incisivi, canini si mandibula.
Da o serie de ramuri colaterale desprinse de pe traiectul sau cum ar fi ramuri pterigoidiene
pentru pterigoidianul intern, artera milohioidiana pentru muschiul omonim, ramuri osoase
pentru mandibular si ramuri dentare pentru dintii acesteia.
-artera maseterina superioara destinata maseterului
-artera bucala se termina ramificandu-se pe fata superficiala a muschiului buccinator,
irigand/vascularizand muschiul buccinator, canalul lui Stenon si bula adipoasa a lui Bichat.
-arterele pterigoidiene in numar de 4-6 destinate muschilor pterigoidieni(2)
-artera palatina descendenta superioara ce coboara prin canalul palatin mare, da un ram
anterior pentru mucoasa palatului dur care se va anastomoza cu artera palatina anterioara ram
din sfenopalatina si va mai da un ram posterior pentru valul palatin
Ramurile anterioare
-artera alveolara postero-superioara da un ram extern pentru buccinator si un ram intern
pentru peretele anterior al sinusului maxilar
-artera sub/infraorbitara ia nastere in fosa pterigo-palatina dupa care trece prin fisura orbitara
inferioara, ajunge in orbita, se angajeaza prin santul suborbitar si apoi canalul suborbitar,
paraseste orbita prin orificiul infraorbital ajungand la fata unde se imparte in ramuri
ascendente pentru pleoapa superioara, ramuri descendente pentru buza superioara si obraji, un
ram, a orbitara pentru glanda lacrimala si pleoapa inferioara si un ram alveolar supero-anterior
pentru incisivi si canini
Ramurile posterioare
-artera pterigoidiana sau vidiana strabate canalul omonim si se termina in mucoasa faringelui
si in ganglionul pterigo-palatin al lui Meckel
-artera faringiana sau pterigo-palatina se angajeaza impreuna cu nervul pterigo-palatin sau
nervul faringian al lui Bock in canalul cu acelasi nume terminandu-se in mucoasa boltii
faringelui/palatine?
Ramul terminal al maxilarei interne- artera sfeno-palatina ce se angajeaza in gaura sfeno-
palatina, ajunge in fosa nazala si se termina prin bifurcare intr-un ram intern sau artera
cloazonului, merge pe peretele intern al foselor nazale pana la canalul incisiv pe care il
parcurge, ajunge la nivelul boltii palatine unde se anastomozeaza cu un ram din artera palatina
descendenta si al doilea ram- ramul extern sau artera cornetelor si meaturilor se distribuie
peretilor laterali ai foselor nazale, sinusurilor frontale, celulelor etmoidale, canalelor lacrimo-
nazale precum si sinusului maxilar.
49. Artera temporală superficială
Artera temporala superficiala- reprezinta ramura externa si superf de bifurcatie a carotidei
externe, ia nastere in loja parotidiana la nivelul marginii posterioare a colului condilului
mandibular. Urca vertical si iese din loja parotidiana impreuna cu nervul auriculo-temporal
care este dispus posterior fata de a. Incruciseaza in unghi drept radacina posterioara a
procesului zigomatic, iar la 2-3 cm deasupra ei se termina prin bifurcare, vascularizand pielea
capului, fruntii, aponevroza epicraniana, muschiul frontal si cel auricular superior.

Ramurile colaterale ale temporalei superficiale(4)

-artera transversa a fetei ia nastere in loja parotidiana, se indreapta transversal mergand


paralel cu arcada zigomatica. Trece peste maseter si buccinator fiind situat intre arcada
zigomatica si ductul lui Stenon(canalul excretor al glandei parotide) dupa care se termina in
partile moi ale fetei. Se anastomozeaza cu faciala pe care o poate suplea si da ramuri
parotidiene, auriculare si musculare.

-artera zigomatica merge paralel si deasupra arcadei zigomatice si se termina la nivelul


unghiului extern al pleoapelor/ochiului, vascularizand orbicularul pleoapelor

-artera temporala profunda posterioara perforeaza muschiul temporal si aponevroza acestuia si


il vascularizeaza

-arterele auriculare anterioare in numar de 3: inferioara pentru lobul urechii, mijlocie pentru
partea anterioara a concai si radacina helixului si superioara pentru portiunea superioara a
helixului si muschiul auricular anterior/SUP.

Ramurile terminale ale temporalei superficiale

-ram anterior/frontal ce se anastomozeaza cu artera supraorbitala

-ram posterior/parietal ce se anastomozeaza cu ramuri din occipitala si auriculara posterioara

50. Venele capului şi gâtului.

51. Nervul facial.


Nervul facial(VII)

-pana nu demult era considerat un nerv mixt

Considerat nerv motor deoarece portiunea senzitiva este tratata ca un nerv aparte(VII bis)-
nervul intermediar.

Fibrele viscerale aferente si eferente preganglionare care ii erau atribuite/apartin nervului


intermediar. Cei doi nervi avand un traiect comun, pana in prima parte a canalului nervului
facial, motiv pentru care au fost descrisi impreuna.
Originea reala a fibrelor facialului se afla in nucleul motor al nervului facial, situat in
tegmentul(calota pontina) ponti/n.

Fibrele eferente ale nucleului facialului situate profund pe planseul ventriculului IV cerebral
au un traiect dorso-medial, inconjura colul superior al nucleului nervului abducens formand
genunchiul intern al nervului facial sau coliculul facial si se indreapta ventro-lateral prin punte
spre santul bulbo-pontin, in partea laterala a acestuia la nivelul fosetei supra/ deasupra olivei
bulbare fiind/unde se gaseste originea aparenta a nervului, avand lateral nervii intermediari si
vestibulo-cohlear, iar medial dar la distanta mai mare nervul abducens.

Traiect si raport: de la nivelul originii sale aparente, nervul facial strabate fosa/etajul post
bazei cr) craniana posterioara, meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge sub baza
craniului ramificandu-se in ramurile sale terminale in interior glandei parotide. In fosa
craniana posterioara nervul facial este invelit intr-o teaca arahnoidiana, comuna, impreuna cu
nervii intermediar si vestibulo-cohlear, in interiorul careia piamater formeaza o teaca proprie
fiecarui nerv. La acest nivel nervul se gaseste in unghiul ponto-cerebelos al lui Mingazinni
fiind in constitutia pachetului acustico-facial. In partea mediala a acestui spatiu nv X nv VIII
plasandu-se sup fibrelor cohleare ale acestuia. In partea lat a spatiului nv facial si intermediar
sunt suprapusi, dupa care Nervul intermediar (este situat mai intai lateral fata de facial si apoi)
se interpune intre acesta si fibrele cohleare ale nervului VIII de unde isi capata si numele. In
raport cu nv VIII este dispus postero-lat fibrelor cohleare si antero-medial fibrelor vestibulare.

La nivelul unghiului ponto-cerebelos nervul facial are urmatoarele raporturi: supero-medial cu


radacinile nervului trigemen, inferior nervii glosofaringian, vag si accesor(care merg spre
foramen lacerum), artera cerebeloasa antero-inferioara se gaseste intre nervii facial si
intermediar. Din fosa craniana posterioara nervul facial patrunde in meatul acustic intern,
incepand astfel portiunea intrapietroasa a nervului facial. La acest nivel nervul facial este cel
mai sus situat dintre cei 3 nervi(VII,VIII,VIIbis) are o lungime de aproximativ 12mm si
acopera ½ mediala a nervului vestibulo-cohlear intre care se afla nervul intermediar(fb
anastom cu cei 2 nv). La nivelul fundului meatului acustic intern, nervul VII poate fi insotit de
o prelugire meningeala- LCR poate ajunge in ½ ggl genicular. Se dispune in cadranul antero-
superior al acestuia numita si aria nervului facial. (apeductul lui Fallopius), avand o lungime
de 28-30mm si in ansamblu un traiect in forma de Z, prezentand 3 portiuni:

1)prima portiune este segmentul labirint deoarece este situate deasupra labirintului urechii
interne, unde la nivelul ganglionului genicular prezinta o prima angulatie de aproximativ 75
de grade purtand numele de genunchiul nervului facial. Acest prim segment este cel mai scurt
al nervului si al canalului cu o lungime de 3-5mm si un diametru de 1mm ceea ce constituie o
veritabila zona de strangulare, directia canalului este aproape orizontala antero-posterioara,
perpendicular pe axul stancii temporalului.

2)a doua portiune este segmentul timpanic, se gaseste pe peretele medial al urechii medii, de
unde ii vine si numele, canalul fiind paralel cu axul stancii si nervul avand o directie postero-
laterala. In acest segment nervul este insotit de un ram din artera meningee mijlocie fiind
situat superior de fereastra ovala. Intre a doua si a treia portiune exista o a doua angulatie,
genunchiul inferior sau cotul nervului facial care este separat prin tesut osos compact de
adiptus adantrum situat superior. Acest raport explica riscul lezarii nervului facial intre
balantia/palatii mastoida/ei.

3)a treia portiune a canalului este segmentul mastoidian, situat la nivelul peretelui anterior al
procesului mastoidian, posterior meatului acustic extern, fiind inconjurat de cel mastoidiene.
La acest nivel nervul avand o directie verticala si fiind insotit de artera stilo-mastoidiana, iese
din mastoida prin orificul stilo-mastoidian, ajungand la baza craniului unde se indreapta
antero-inferior si lateral strabatand patrulaterul facialului delimitat astfel: superior- baza
craniului, inferior- pantecele posterior/INF al digastricului, anterior- parotida si posterior-
procesul mastoidian si marginea anterioara a muschiului sternocleidomast. J.J. Faure descrie
triunghiul stilodigastric delimitat intre baza craniului, pantecele posterior al digastricului si
muschiul stilohioidian, apoi nervul patrunde in loja glandei parotide strabatand glanda dupa
expresia lui Gregoire ca semnul de carte intr-o carte. La nivelul glandei, nervul are o directive
antero-laterala si usor inferior, initial fiind situat profund si apropiindu-se ulterior de fata
laterala a glandei fiind situate intotdeauna lateral de artera carotida externa si vena jugulara
externa.

43. Ramurile colaterale: topografic, ramurile colaterale se impart in ramuri intrapietroase care
se desprind din interiorul stancii temporalului si ramuri extrapietroase care se desprind din
facial dupa iesirea din stanca temp. Cele intrapietroase merg cu muschiul scaritei-.nervul
stapedius. Ramurile extrapietroase sunt reprezentate de nervul auricular posterior, ramul
digastric si ramul stilohioidian, ramul communicant cu nervul glosofaringian si nervul lingual
care poate sa lipseasca.

a)Nervul auricular posterior se desprinde din facial la iesirea din gaura stilomast, inconjura
marginea laterala/ant a procesului mastoidian si ia traiect ascendent(se inflecteaza sup)
ajungand la nivelul insertiei muschiului sternocleidomastoidian, nivel la care primeste o
anastomoza din ramul auricular al plexului cervical superficial. Se imparte in 2 ramuri, ramul
auricular pentru muschii auriculari posterior si superior si ramul occipital pentru muschiul cu
acelasi nume, inerveaza pantecele occipital. Acest ram se anastomozeaza cu ramul post al
celui de-al II-lea nv cervical.

b)Ramul digastric se distribuie pantecelui posterior al digastricului, iar cel

c)stilhiodian muschiului cu acelasi nume.

d)Nervul lingual este inconstant si cand exista da filete mucoase din nv intermediar care se
termina impreuna cu ramificatiile terminale ale glosofaringianului in mucoasa linguala si
filete musculare care se distribuie muschilor glosostafilini si stiloglos. Are traiect lung, de la
gaura stilomastoidiana la baza limbii.

e)Ramul communicant cu nervul glosofaringian se desprinde la iesirea din gaura


stilomastoidiana si se termina in ganglionul inferior al glosofaringianului sau in trunchiul
nervului glosofaringian imediat sub ganglion. Se numeste si ansa lui Haller pentru ca
inconjoara ca o ansa fata anterioara a venei jugulare interne.
Ramurile terminale: patrunzand in glanda parotida ramurile sale formeaza un plan nervos
discontinuu care constituie asa numitul plex intraparotidian. Nervul facial se poate termina
prin bifurcare in ram superior sau temporofacial si ram inferior sau cervicofacial sau prin
trifurcare superior, inferior si intre cele 2 un ram mijlociu, transversofacial(trifurcarea este
mai frecventa). In interiorul parotidei, intre ramurile superior si inferior exista constant o
anastomoza parastenoniana care inconjoara fata externa a portiunii initiale a canalului ….
Ramul superior este mai scurt, mai gros se indreapta catre condilul mandibular nivel la care
se anastomozeaza cu auriculo-temporalul si apoi se imparte in ramuri temporale pentru
muschii auriculari anteriori si pantecele frontal al muschiului occipito-frontal, ramuri
zigomatice care inerveaza muschii orbicularul ochiului, sprancenos si depresor, supercili,
ramuri bucale superioare care inerveaza marele si micul zigomatic, ridicator al unghiului
gurii, ridicator al buzei superioare si ridicatorul buzei superioare si aripii nasului, buccinatorul
si orbicularul buzelor/gurii, m piramidei nazale. Atunci cand nervul se trifurca acesti muschi
sunt inervati de transversofacial. Ramul inferior da 2 feluri de ramuri: bucale inferioare pentru
m buzei inf, muschii buccinator, rizorius si orbicular al gurii, un ram marginal al mandibulei
pentru muschii depressor al unghiului gurii, depressor al buzei inferioare si muschiul
mentonier. Ramul cervical al gatului se distribuie muschiului platisma. El se anastomoeaza cu
ramul cervical transvers din plexul cervical profund formand anastomoza sau ansa lui Langer.

Vascularizatia facialului: in trigonul ponto-cerebelos nervul este vascularizat de catre 2 artere:


artera cerebeloasa antero-inferioara si artera labirintica. In meatul acustic intern este
vascularizat numai de catre artera labirintica. De asemenea este vascularizat de catre artera
meningee mijlocie(ram pietros) ce vascularizeaza segmentul labirintic si jumatatea anterioara
a segmentului timpanic. Jumatatea posterioara a acestui segment fiind vascularizata de ramuri
ale arterei timpanice. Ultimul segment este vascularizat de artera stilo-mastoidiana precum si
ramuri din artera auriculara posterioara.

Anastomoze: la nivelul originii aparente prezinta cateva filete care il anastomozeaza cu nervul
vestibulo-cohlear: In meatul auditiv intern cu nervul intermediar, iar la nivelul canalului
facialului din primul genunchi al nv facial se desprind 2-3 filete nervoase subtiri care il
anastomozeaza cu ganglionul vestibular Scarpa. Prezinta anastomoze cu trigemen, IX si
plexul cervical.

52. Nervul trigemen.


Nervul trigemen
-Este un n mixt
-Reprez perechea V de n cranieni
-Cel mai voluminos
-Este format din fibre motorii care inerveaza m masticatori si fibre senzitive care
receptioneaza impulsuri proprio si exteroceptive de la niv tegumentelor fetei, mucoaselor
bucala, nazala si sinusala si de la niv dintilor
Originea reala a fibrelor motorii este in nucleul motor al n V din calota pontina care poarta
denumirea de “nucleu masticator” sau “nucleu principal motor al nv trigemen”
-Se considera ca de la niv polului sup al nucleului masticator si pana in mezencefal se insiruie
un grup de neuroni care alcatuiesc nucleul motor accesoriu al nv trigemen
Originea reala a fibreor senzitive se gaseste intr-un gg nervos situat pe traiectul nv care poarta
denumirea de gg trigeminal/ gg semilunar/ gg lui GASSER. Acest gg este format din neuroni
pseudounipolari a caror prelungire periferica sau dendrita receptioneaza impulsuri din
periferie de la niv teritoriului senzitiv ai nv iar prelungirea centrala sau axonul patrunde in
trunchiul cerebral pe la niv originii aparente a nv si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul
senzitiv al nv trigemen din trunchiul cerebral. Nucleul senzitiv al trigemenului din trunchiul
cerebral se intinde pe toata lung acestuia si d.p.d.v didactic este impartit in nucleu bulbar,
pontin si mezencefalic.
a)Nucleul bulbar este numit si nucleul tractului spinal; el se intinde de la niv mielomerului
cervical C2 si pana la niv polului inf al nucleului pontin si primeste fibrele nervoase ale
trigemenului care conduc sensiblitatea termica si dureroasa si mai putin pe cea tactila.
b)Nucleul pontin poarta denumirea de nucleul principal al trigemenului iar fibrele care fac
sinapsa in acesta conduc sensibilitatea epicritica/fina.
Axonii neuronilor din nucelul bulbar si pontin formeaza LEMNISCUL TRIGEMINAL.
c)Nucleul mezencefalic poarta denumirea de nucleul tractului mezencefalic si se considera ca
la acest niv fac sinapsa fibrele proprioceptive care aduc excitatii proprioceptive de la niv m
pielosi si m masticatori.
Originea aparenta este pe f ant a puntii, la limita dintre aceasta si pedunculii cerebelosi mijl
prin 2 rad:
a)laterala- senzitiva,voluminoasa
-formata din pana la 40 filete nervoase
-de la originea aparenta strabate fosa craniana post fiind situata in unghiul ponto-cerebelos al
lui MINGAZZINI
-in apropierea marg sup a stancii temporalului, aceasta rad incruciseaza marg, orientandu-se
inf si spre ant, se ramifica bogat determinand aparitia unui plex care poarta denumirea de
plexul triunghiular al lui VALENTIN care patrunde in concavitatea gg lui GASSER
-datorita faptului ca o mare parte din fibrele nervoase ale acestui plex au un traiect aberant,
fiind rasucite si impletite se considera ca totalitatea lor formeaza PLEXUL LUI SANTORINI
SI GIRARDI
b)mediala- motorie, subtire
-formata din 7-8 filete nervoase
-la origine este sit med de cea senzitiva dupa care se aseaza inf de aceasta, fiind situata intr-o
dedublare a durei mater
-incruciseaza fata inf a gg semilunar si a plexului triunghiular, alunge la niv cornului lat al gg
lui GASSER si se alatura nv mandibular
Ggl lui GASSER
Ete cel mai voluminos gg cerebro-spinal
Are forma semilunara prezentand:
-O marg post concava care primeste plexul triunghiular al lui VALENTIN
-O marg ant convexa de unde pleaca cele 3 ramuri terminale ale trigemenului care dinspre
med spre lat sunt nv oftalmic, nv maxilar, nv mandibular
-Mai prezinta o fata sup care este usor concava, o fata inf care este usor convexa
-2 coarne/extrem(med si lat) care se prind prin intermediul unor ligam Princeteau de fosa
semilunara a stancii temporalului
Sta in foseta gasseriana de pe fata ant- supa stancii temporalului, intr-o dedublare a durei
mater- CAVUMUL LUI MECKEL. Acesta, la randul lui, este format din 3 portiuni:
vestibulara-inveleste plexul triunghiular al lui VALENTIN; loja semilunara- coresp ggl
trigeminal; segm ant- zona celor 3 tunele, corespund portiunii initiale ale celor 3 ramuri
terminale.
Ramurile colaterale
-putine si f subtiri
-reprez de filete osteo-periostice ptr stanca temp si corpul sfenoidului
-cateva ptr sinusul carotidian

48+49. 1. Nv. OFTALMIC (al lui WILLIS)


-in intregime senzitiv
-se desprinde din portiunea cea mai mediala a marg ant a gg lui Gasser
-situat la origine sup si med fata de nv maxilar
-patrunde prin tunelul med al cavumului lui Meckel
-are un traiect spre ant, sup si med, angajandu-se prin peretele lat al sinusului venos
carotidian
-la acest niv are rapoarte cu perechea III si IV de nv cranieni care sunt situati in peretele
sinusului cavernos si sup fata de oftalmic cu nv abducens si a carotida int care sunt situati
medial fata de el in plin sange venos al sinusului carotidian
-da un sg ram colateral care se num N RECURENT AL LUI ARNOLD care inerveaza cortul
cerebelului si inainte cu 3-4 mm de fisura orbitala sup se imparte in ramurile lui terminale
care sunt: Nv NAZO-CILIAR, Nv FRONTAL, Nv LACRIMAL
1)Nv NAZO-CILIAR- patrunde in orbita prin fisura orbitala sup, trecand prin inelul tendinos
al lui ZINN
-parcurge dinspre post spre ant peretele med al orbitei, fiind situat intre m drept sup si marele
oblic
-la niv gaurii etmoidale ant se termina dand n etmoidal ant si n infratrohlear.
a)Nv etmoidal ant
->parcurge conductul etmoidal ant alaturi de a omonima si ajunge in etajul ant ai endobazei pe
lama ciuruita a etmoidului
->de aici, printr-o cel etmoidala patrunde in fosele nazale unde se termina, dand un ram
medial care inerveaza septul nazal si sinusul frontal si un ram lateral care inerveaza cornetele
nazale, vestibulul nasului si lobulul nasului
b)Nv infratrohlear
->continua directia nv nazal, ajunge la rebordul orbital unde se va imparti in 3 categ de
ramuri: palpebrale ascendente(ptr pleoaopa sup), lacrimale(ptr sacul lacrimal si conductele
sale) si nazale(ptr tegumentul radacinii si dosului nasului) si mucoase(pt conjunctiva oculara)
-ramuri colaterale:
a)Rad lunga senzitiva a gg oftalmic/ciliar
b)Nv ciliari lungi care patrund in globul ocular pe traiectul lor venind filetele nervoase
simpatice ptr m dilatator al pupilei si fibre senzitive ptr iris, corpul ciliar si cornee
c)Nv etmoidal post(nv sfeno-etmoidal al lui LUSCHKA) care patrunde prin conductul
etmoidal post impreuna cu a omonima si se distribuie sinusului sfenoidal si cel etmoidale post
2)Nv FRONTAL- patrunde in orbita prin fisura orbitala sup in afara inelulul tendinos al lui
ZINN
-parcurge dinspre post spre ant peretele sup al orbitei, fiind situat intre plafon si m ridicator al
pleoapei sup
-la cativa mm inapoia marg supraorbitale se termina dand n supraorbital si n supratrohlear
a)Nv supraorbital
->iese din orbita prin inciz supraorbitala si inerveaza pielea fruntii pana la vertex, tegumentul
si conjunctiva pleoapei sup, osul frontal si sinusul frontal
b)Nv supratrohlear
->continua directia nv frontal si inerveaza pielea fruntii, pleoapei sup si tegumentul radacinii
nasului
3)Nv LACRIMAL- patrunde in orbita prin fisura orbitala sup
-parcurge dinspre post spre ant peretele lat al acesteia, mergand pe marg supa m drept lat al
globului ocular
-se termina in vecinatatea glandei lacrimale, dand filete ptr glanda lacrimala si ptr pleoapa sup
-se anastomozeaza cu ramul zigomatic al nv maxilar, formand ARCADA ZIGOMATICA
MAXILARA
-pe traiectul acesteia vin filete viscero-motorii de la gg sfeno-palatin al lui MECKEL ptr
glanda lacrimala
*Nv oftalmic si tuturor ramurilor terminale ale trigemenului ii este anexat un gg nervos
vegetativ parasimpatic-> GG OFTALMIC SAU CILIAR. Acesta este situat pe fata lat a nv
optic si de la el pornesc nv ciliari scurti care patrund in globul ocular, ajung la niv irisului si
produc irido-constrictia. Pe traiectul sau prezinta anastomoze cu plexul simpatic
pericarotidian int cu nv III, IV, VI.

50. 2. Nv MAXILAR
-in intregime senzitiv
-se desprinde din portiunea mijl a marg ant a gg lui Gasser si parcurge initial tunelul mijl al
cavumului lui Meckel, fiind situat lat si inf fata de nv oftalmic si medial fata de nv mandibular
-strabate fosa craniana mijl, fiind situat lat de peretele sinusului venos carotidian intr-o
dedublare a durei mater.
-are rapoturi cu nv din grosimea peretelui sinusului venos
-iese din craniu prin gaura rotunda si din acest moment i se desscrie un traiect in forma literei
Z sau in baioneta.
-ajunge initial in portiunea cea mai inalta si ant a fosei zigomatice unde are un traiect f
scurt(de cativa mm) si prin fisura pterigomaxilara patrunde in fosapterigopalatina pe care o
traverseaza in port ei cea mai inalta
-pe traiectul lui in diagonala prin fosa pterigomaxilara, nv ii este anexat gg pterigo-palatin sau
sfenopalatin al lui Meckel situat intotdeauna inf si med fata de nv si tot aici, inf si lat fata de
nv se gaseste a maxilara.
-prin fisura orbitala inf, nv patrunde in orbita si se angajeaza prin s si apoi canalul suborbital
situate pe planseul acesteia si va iesi din orbita prin gaura suborbitala, luandu-si in acest
moment numele de nv suborbital
-pe traiectul sau prin fisura orbitala inf si pe planseul orbitei este insotit de a suborbitala, iar la
exteriorizare prin gaura suborbitala de ram acesteia impreuna formand BUCHETUL
VASCULO-NERVOS SUBORBITAL
*NV SUBORBITAL- sg ram terminal al n maxial si se imparte in: ramuri sup(ascendente) ptr
pleoapa inf; ramuri inf(descendente jugo-raviale) ptr tegument si mucoasa obrajilor si a buzei
sup; ramuri med sau nazale ptr tegumentul aripii nasului
-Ramuri colaterale:
1)RAMUL MENINGEAL MIJL care merge impreuna cu a meningee mijl prin gaura
spinoasa
2)RAMUL ZIGOMATIC se desprinde din nv maxilar imediat sub gaura rotunda si are un
traiect paralel cu acesta pana cand patrunde in orbita; la acest nivel nv zigomatic da un ram
palpebral ptr pleoapa inf si un ram temporo-malar care patrunde in canalul in forma de Y a
osului zigomatic si va inerva reg temporale si tegumentele pometilor obrajilor. Nv zigomatic
se anastomozeaza cu nv lacrimal al oftalmicului, formand ARCADA ZIGOMATICO-
LACRIMALA; ram zigomatico-facial si zigomatico-temporal.
3)Nv SFENO-PALATINI- cel mai imp grup de ramuri colaterale care isi au orig in nv
maxilar, la niv plafonului fosei pterigo-palatine
-ajung la gg sfeno-palatin al lui Meckel, schimba filete cu acesta si vor da:
a)Nv sfenopalatini- merg impreuna cu a sfeno-palatina prin orificiul omonim, ajungand in
fosele nazale si distribuindu-se cel etmodiale post, meatului sup si mijl
Dintre nv nazali sup, unul este mai voluminos si cu un traiect constant, poarta denumirea de
nv faringian al lui BOCK si inerveza mucoasa faringiana din jurului trompei lui
EUSTACHIO, parcurgand canalul pterigo-palatin impreuna cu a omonima
b)Nv nazo-palatini- inerveaza mucoasa septului nazal si portiunea ant a boltii palatine
c)Nv palatini- se impart in:
->nv palatin ant/mare- trece prin canalul palatin mare impreuna cu a palatina descendenta si
inerveaza mucoasa palatului dur, valul palatin si m pteristafidii;
->nv palatini mijl si post/mici- care coboara prin canalele palatine mici si inerveaza bolta
palatina(portiunea post) si mucoasa valului palatin
d)Nv dentari sau alveolari post-sup- coboara pe tuberozitatea maxilei si se angajeaza prin
canalele alveolare sapate de aceasta ajungand la molarii 2 si 3 sup unde se ramifica bogat
formand un plex dentar ce asigura inervatia acestora
e)Nv dentari sau alveolari ant-sup- se deprind din nv maxilar cand acesta se gaseste in canalul
suborbital si se angajeaza printr-un canal propriu sapat in peretele ant al sinusului maxilar,
ajungand astfel la caninii si incisvii sup.
-se mai descriu un grupde nervi dentari sup si mijl care sunt inconstanti, iar atunci cand exista
se deprind din portiunea suborbitala a nv maxilar si ajung la primul molar sup.
Anastomoze:
->cu nv oftalmic la niv arcadei zigomatico-lacrimale;
->cu nv mandibular la niv ramului zigomatico-temp al nv zigomatic si nv temporal profund
ant din mandibular;
->cu nv facial intre ram infraorbitale ale nv supraorbital si ram transverso-faciale ale nv
facial;
->cu nv gloso-faringian;
->cu sist nervos vegetativ prin filete simpatice din jurul plexului carotidian int.
Vascularizatia- asigurata din ram a carotidina int si a meningee la niv fosei craniene mijl din
ram din a maxilara in fosa pterigo-palatina si de a suborbitala.
Nv maxilar, in portiunea sa infraorbitara, este despartit de sinusul maxilar printr o lama
subtire de os(peretele sup al sinusului) care uneori poate fi dehiscenta, ducand la nevralgie de
trigemen(de maxilar) in sinuzita maxilara. Portiunea nv maxilar situata in fosa pterigo-
palatina reprezinta tronsonul chirurgical al nv maxilar.

51. 3. Nv MANDIBULAR
-cel de-al 3-lea ram terminal al trigemenului
-nv mixt format din fibre motirii si senzitive
-se formeaza prin unirea a 2 rad:
1-senzitiva, groasa, care provine din port cea mai lat a gg lui Gasser care se angajeaza prin
tunelul lat al cavumului lui Meckel patrunzand astfel in etajul mijl al endobazei;
2-motorie care provine din nucleul motor al trigemenului care traverseaza fata inf a gg lui
Gasser fara a face sinapsa in acesta, ajunge la niv cornului lat al gg, se aseaza sub rad
senzitiva, fiind separate de aceasta printr-o dependinta a durei mater
-cele 2 rad strabat fosa craniana mijl si ies din craniu prin gaura ovala; la niv acesteia sau
imediat sub ea cele 2 rad fuzioneaza ->TRUNCHIUL Nv MADIBULAR
-sub baza craniului, nv patrunde in fosa infratemp si dupa un traiect f scurt de 3-4 mm intre
cei 2 m pterigoidieni se termina impartindu-se in ramurilelui terminale
-ramuri colaterale:
NV RECURENT MENINGEAL– insoteste a mica meningee, inervand sinusul sfenoidal si cel
mastoidian.
-ramurile terminale: Dupa un traiect scurt printre m pterigoidieni, nv se termina impartindu-se
intr-un trunchi ant si unul post; la nivelul gaurii ovale.
Din trunchiul ant se desprind:
1)NV TEMP PROFUNZI(post,mj,ant)-mijl- merge prin m pterigoidieni si aripa mare sfenoid,
se reflecta la niv crestei infratemp si patrunde in m temporal(mijl) pe care il inerveaza motor
2)NV TEMPORO-BUCAL- se imparte in nv temporal profund ant care inerveaza motor
fibrele ant ale temp si nv bucal care inerveaza senzitiv tegumentul si mucoasa obrajilor
3)NV TEMPORO-MASETERIN- merge intre m pterigoidian lat si plafonul fosei infratemp,
iar la niv crestei infratemp se imparte intr-un ram maseterin care trece prin incizura ramurii
mandibulare si patrunde in m maseter si un ram temp profund post care inerveaza fibrele post
ale m temp
*la ora actuala, nomina anatomica considera ca nv temporali profunzi sunt ramuri
independente ale trunchiului ant care impreuna cu a omonime formeaza 3 PVN :temporal
profund ant, mijl si post destinate inervatiei si vascularizatiei m temporal
*nv bucal si nv maseterin sunt considerate ramuri independente
4)UN TRUNCHI COMUN DE NV ptr m pterigoidian med, peristafilin ext si m ciocanului
Din trunchiul post se desprind:
1)NV AURICULO-TEMPORAL- dupa ce se desprinde din nv mandibular formeaza o
butoniera prin care trece a meningee mijl
-trece apoi prin butoniera retrocondiliana a lui JUVARA impreuna cu a maxilara
-patrunde in loja gl parotide pe traiectul lui venind filete secretorii ptr gl parotida de la gg otic
al lui ARNOLD
-iese din loja parotidei impreuna cu a temporala superf, trece ant de conductul auditiv ext si se
termina inervand: tegumentul portiunii lat a capului, gl parotida, art temp-mand, conductul
auditiv ext, membr timpanului si pavilionul urechii
2)NV DENTAR SAU ALVEOLAR INF- merge impreuna cu a omonima si patrunde in
canalul mandibular prin gaura mand de pe fata med a ramurii mand
-il strabate ramificandu-se bogat si formand plexul dentar sau alveolar inf care inerveaza toti
dintii mand
-iese din canalul mand prin gaura mentoniera sub denumirea de nv mental care inerveaza
senzitiv buza inf, pielea barbiei si gingia inf
-se considera ca din nv dentar inf se desprinde un ram motor ptr m milo-hiodian si pantecele
ant al digastricului
*anesteziat de stomatologi cand lucreaza pe dintii inf mandibulari(&ram gingivale), practicata
la intrarea in canalul mandibular, cu pct de reper-spina lui Spix/lingula; frecvent cuprinde si
teritoriul nv lingual- situat la 1 cm ant nv alveolar inf.
3)NV LINGUAL- coboara intre m pterigoidieni, patrunde in groismea limbii si inerveaza:
mucoasa lingual dinaintea V-ul lingual, valul palatin, amigdala palatina, iar pe traiectul sau
sunt anexati 2 gg vegetativi parasimpatici: gg submandibular si gg sublingual.
- in felul acesta fibrele viscero-motorii care pleaca din nucleul salivator sup si iau calea nv
intermediar si apoi a nv coarda timpanului ajung pe anastomoza dintre coarda timpanului si
nv lingual la gg submand si sublinguali.
-fibrele postganglionare inerveaza secretor glandele salivare submandibulara si sublinguala
Nv mandibular ii este anexat un gg parasimpatic care poarta numele de gg otic al lui Arnold.
Acesta este situat in fosa infratemp, sub gaura ovala si are lat trunchiul nv mand, medial m
peristafilin int si post a meningee mijl. Gg otic i se descriu 2 rad:
1.principala parasimpatica care provine de la niv nucleului salivator inf din bulb pe calea
ramurilor nv glosofaringian, deci se poate afirma ca desi este anexat nv mand, d.p.d.v. funct
gg otic apartine nv IX;
2.simpatica care provine din plexul simpatic pericarotidian int si din jurul a meningee mijl.
Fibrele postganglionare care pleaca din gg otic sunt ramuri comunicante ptr nv auriculotemp
al nv mand inervandu-se astfel motor parasimpatic gl parotida.
Anastomoze:
-cu celelalte ramuri terminale ale trigemenului
-cu nv facial prin nv coarda timpanului
-cu nv glosofaringian prin nv lingual
-cu simpaticul cervical cu plexul cervical superf.
Vascularizatia:
-asigurata in mare parte de a maxilara si ramurile ei colaterale
53. Nervul glosofaringian.

54. Nervul vag.


Nervul vag

Perechea a 10a de n cranieni(n vag)

Un nerv mixt

Originea reala a fibrelor senzitive somatice si viscero-aferente generale si speciale se gaseste


in doi ggl senzitivi situati pe traiectul nervului, ggl sup sau ggl jugular situat la nivelul gaurii
jugulare si ggl inf sau plexiform sau nodos situat sub precedentul la aprox 1 cm. Amandoi ggl
sunt form din neuroni pseudo-unipolari. Prelungirile periferice ale acestor neuroni din ggl
superior sunt fibre somatoaferente generale care conduc pe calea nervului auricular
impulsurile senzitive din zona Ramsay-Hunt si de la nivelul meningelor din fosa craniana
post. Prelungirea centrala patrunde in trunchiul cerebral pe la nivelul originii aparente si face
sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al n 5. Prelungirea periferica a neuronilor
pseudo-unipolari din ggl inf form doua cat de fibre: fibre viscero aferente speciale (sezorial
gustative) care receptioneaza inf legate de gust de la niveul mucoasei paltine , valeculei ,
epiglotei , bucofaringelui. Prelungirea centrala a cestor neuroni patrunde in trunchiul cerebral
pe nivelul originii aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul gustativ a lui
Mageotte.a doua categ de prelungiri periferice form fibre viscero-aferente generale ce culeg
stimuli legati de distensia viscerelor de la nivelul laringelui, traheei , faringelui , esofagului,
tubului digestiv pana la niveul unghiului stang al colonului de la nivelul zonei cardio-aortice
si de la nivelul plamanilor. Prelungirea centrala a acestor neuroni pantrunde in trunchiul
cerebral pe la nivelul origini aparente sin face sinapsa cu deutoneuronul in 1/3 inf a nucleului
tractului solitar din bulb.

Originea reala pentru fibrele viscero eferente speciale-se gaseste in treimea mijlocie a
nucleului ambigu din bulb. Originea reala pt fibrele vegetative parasimpatice(visero-eferente
preganglionare)-se gaseste in nucleul dorsal al vagului numit si nucleul cardio-penumoenteric
situat sub planseul ventricolului 4 cerebral la nivelul trigonului bulbar. Acest nucleu contine
neuroni preganglionari parasimpatici ai caror axoni intra in constitutia nervului 10 si fac
sinapsa cu neuronii post-ganglionari ai plexurilor previscerale si intramorale din torace si
abdomen astfel axonii proveniti din treimea sup a nucleului dorsal asigura inervatia
parasimpatica a traheei si esofagului. Cei din treimea mij a cordului si viscerelor abdominale
si cele din treimea inf asigura inervatia parasimpatica a plamanilor.

Oirignea aparenta-in santul retro-olivar sau dorso-lat al bulbului sub nervul 9 si deasupra n 11.

Traiect si rapoarte

N vag prez 3 seg maari: intracranian, de la nivelul gaurii jugulare si seg extracranian in care i
se descriu nervului o portiune cervicala, toracica si o portiune abdominala.

In primul segment intracranian-se gaseste in fosa craniana post


Al doilea seg la nivelul gaurii jugulare.

Traiectul extracranian-portiunea cervicala si extracraniana –traiectul nervului este foarte


ramificat strabatand succesiv spatiul retrostilian (la faringe) patrunde in trigonul carotic si
apoi in portiunea inf a regiunii SCM. In toate aceste segmente succesive nervul face parte din
PVN al gatului fiind situat in unghiul diedru psot dintre artera carotida interna si vena jugulara
interna si apoi intre artera carotida comuna si vena jugulara interna. La baza gatului nervul
vag drept incruciseaza fata anterioara a arterei subclaviculare si trece apoi intre aceasta si
vena subclaviculara. Nervul vag stang coboara de-a lungul fetei lat a carotidei primitive stangi
si trece apoi antero-lat de arcul aortic.

Ramuri colaterale in regiunea cervicala

Ramul meningeal-pleaca din ggl sup , reintra in craniu prin gaura jugulara si se anastom cu
fibre simpatice ce provin din ggl cervical sup asigurand inervatia senzitiva a dureimater din
vecinatate.

Ramul auricular-originea lui este in ggl sup de unde patrunde in portiunea mastoidiana a
canalului facialului alaturandu`se nervului intermediar. Iese din craniu prin gaura
stilomastoidiana se desparte de nervul intermediar si inerveaza senzitiv zona Ramsay-Hunt.
Este singurul ram cutanat al n 10 si se anastom cu ramul comunicant a perechii a 9a de n
cranieni.

Ramul comunicant cu nervul 9-

Ramurile faringiele isi au originea in ggl inf , in nr de 2-3 cuboaara ajung pe peretele lat al
faringelui unde se anastom cu fibre din n 9 si din ggl cervical sup form plexul faringian din
care se desprind ramuri ce inerveaza m constrictor inf al faringelui , m valului palatin si
mucoasa laringo-faringelui.

Nervul laringeu sup isi are originea din ggl inferior sau din trunchiul nervului 10 sub ggl inf.
Coboara spre anterior si medial intreptandu`se spre peretele lat al faringelui incruciseaza fata
mediala a carotidei externe ajunge inf de artera linguala si in vecinatatea acesteia si a cornului
mare a osului hioid se term dand un ram extern si un ram intern.

Ramul extern sau inf parcurge lama laterala a cartilajului tiroid intre m constrictor inf al
faringelui pe care il inerveaza si gl tiroida, da ram pt plexul faringian, ajunge la m
cricotiroidian, il inerveaza dupa care perforeza membrana cricotiroidiana patrunde in laringe
si asigura inervatia glandelor laringiele. Se anastom cu ramurile cardiace sup ale n 10 form
nervul depresor. Conform anatomiei clasice din acest ram se desprinde ramuri terminale pt
mucoasa etajului subglotic al laringelui si ramuri anastomotice pt simpaticul cervical part la
form plexului lui Haller.

Ramul intern sau sup peforeaza memb tirohioidiana si ridica mucoasa laringelui form plica
nervului laringeu si pe peretele post al laringelui se anast cu un ram din n recurent form ansa
lui Galemus. Acest ram (intern) inerveaza mucoasa laringelui , mucoasa peretelui post a
laringo-faringelui , mucoasa traheala in portiunea ei superioara , mucoasa linguala in dreptul
valeculei o parte din glandele linguale si asiguara inervatia propioceptiva a m laringelui.

Ramurile cardiace cervicale sup( ale vagului) isi au originea din n 10 sub ggl inf si participa la
form plexului cardiac ant

Ramurile carotidiene-isi pot avea originea din ggl inf di nervul recurent sau din plexul
faringian si se anastom cu ramul din n 9 si din smpaticul cervical form plexul nervos
intercarotidian.

Nervul laringeu recurent(drept)-isi are originea din nervul vag anterior de artera
subclaviculara dreapta , trece apoi inf si post de aceasta descriind o ansa in jurul arterei
subclaviculare drepte. In acest moment are rapoarte cu cupola pleurala. Ia apoi un traiect
ascendent si se aseaza pe marginea laterala dreapta a esofagului urcand astfel pana in dreptul
vertebrei cervicale 7 in unghiul diedru traheo-esofagian. Isi continua traiectul ascendent pana
in dreptul laringelui.

Nervul laringeu recurent(stang)-originea din n vag, in torace ant de arcul aortic, trece inf si
apoi post de acesta descriind o ansa in jurul lui. Ia traiect ascendent si urca asezat pe fata
stanga a esofagului.

Ramuri colaterale ale n faringeu recurent

Ramurile cardiace cervicale inferioare( in anat clasica sub denumirea de nervi cardiaci
mijlocii)-participa la form plexului cardiac

Ramurile esofagiene

Ramurile traheale

Cele esofagiene si traheala inerveaza musculatura si mucoasa.

Ramurile faringiene pt m constrictor iinf al faringelui.

Portiunea terminala a nervului faringeu recurent numita si ramul lui terminal se numeste
nervul laringeu inf care da ramuri musculare pt muschiul cricoaritenoidian posterior si lat , m
interartenoidian , m tiroaritenoidian si de asemeni da un ram anastomotic ce se anastomozeaza
cu un filet al nervului laringeu sup form anasa lui Galemus.

55. Nervul vestibulo-cohlear.

56. Plexul cervical.


Plexul cervical prezinta 2 componente, una superficiala care se distribuie pielii regiunilor
cervicala si supero-laterala a toracelui si o portiune profunda care se distribuie muschilor
antero-laterali ai gatului si diafragmei.

Este format din ramurile anterioare ale nervilor cervicali C1-C4 si din cele 3 anse cervicale
anastomotice latero-transversale care ii unesc.
Primul nerv cervical este pur motor si iese din canalul vertebral prin spatiul dintre occipital si
atlas, merge pe fata superioara a procesului transvers al atlasului, unde se imparte in 2 ramuri:
ventral si dorsal.

Ramul ventral se anastomozeaza cu ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical cu care
formeaza prima ansa cervicala, ansa superioara sau ansa atlasului care dupa unii autori este
cea mai importanta ansa ea nelipsind niciodata.

Ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical este situat intre atlas si axis si patrunde apoi
in primul spatiu intertransversar intre cei 2 muschi intertransversari. La varful procesului
transvers al axisului se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu C1, iar ramul
descendent anastomozandu-se cu ramul ascedent al lui C3 cu care formeaza cea de a doua
ansa cervicala, ansa mijlocie sau ansa axisului.

Ramul ventral al celui de al treilea nerv cervical strabate al doilea spatiu intertransversar, se
bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu C2, iar ramul descendent cu ramul ascendent
al lui C4 cu care formeaza cea de a treia ansa cervicala sau ansa inferioara.

Ramul ventral al celui de al patrulea nerv cervical merge prin al treilea spatiu intertransversar
si se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu ramul descendent al lui C3, iar ramul
descendent anastomozandu-se cu ramul ventral al lui C5, participand la formarea trunchiului
superior al plexului brahial.

Ramurile care intra in structura plexului cervical ajung in spatiu prevertebral la nivelul
trigonului Carot. Plexul cervical este situat profund in regiunea laterala a gatului, fiind
acoperit de lama prevertebrala a fasciei cervicale si situat intre muschii prevertebrali situati
medial si insertiile muschilor splenius, ridicatorul scapulei si scaleni dispusi lateral. Anterior
are raporturi cu muschiul sternocleidomastoidian si manunchiul vasculo-nervos al gatului, in
special cu vena jugulara interna.

Primele 2 anse cervicale, prin intermediul lamei prevertebrale vin in raport cu elementele
spatiului retrostilian.

Cea de a treia ansa cervicala corespunde trigonului carotic, venind in raport cu elementele
vasculo-nervoase ale acestuia.

Ramurile plexului cervical

Dupa raporturile si teritoriul de distributie, ramurile plexului cervical se impart in superficiale


si profunde.

1.Ramurile superficiale sau cutanate formeaza plexul cervical superficial si aceste ramuri se
exteriorizeaza la mijlocul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, intr-o
zona numita punctul nervos, care este folosit ca punct de reper in anestezia ramurilor
superficiale ale plexului. De la acest nivel, aceste ramuri trec pe fata superficiala a
muschiului, ramificandu-se in evantai spre teritoriile cutanate pe care le inerveaza. Aceste
ramuri sunt reprezentate prin: nervii occipital mic, auricular mare, transvers al gatului si
supraclavicular.

a)Occipitalul mic- urca de-a lungul marginii posterioare a sternocleidomastoidianului si dupa


ce traverseaza fascia cervicala merge posterior pavilionului urechii, inervand tegumentele
regiunilor occipital, parietala laterala, mastoidiana si tegumentele treimii superioare ale fetei
mediale a pavilionului urechii.

b)Nervul auricular mare- inconjoara marginea posterioara a sternocleidomastoidianului,


perforeaza fascia cervicala si urca pe fata anterioara a sternocleidomastoidianului impreuna cu
vena jugulara externa si in apropierea pavilionului urechii se imparte intr-un ram anterior
pentru tegumentele regiunii parotideo-maseterine si un ram posterior pentru 2/3 inferioare ale
fetei mediale a pavilionului urechii, pentru tegumentele meatului acustic extern si pentru o
parte a tegumentelor regiunii mastoidiene.

c)Nervul transvers al gatului- se numeste si nerv transvers cervical, este cel mai voluminous
ram cutanat al plexului cervical are 2 feluri de ramuri: superioare, pentru tegumentul regiunii
submandibulare si inferioare care traverseaza platisma pentru a se distribui tegumentului
regiunii antero-inferioare a gatului.

d)Nervii supraclaviculari- sunt 3 grupe, medial, intermediar si lateral, sunt acoperiti de


muschiul platisma pe care il vor traversa pentru a se distribui tegumentelor regiunii
supraclaviculare. Nervii supraclaviculari mediali se mai numesc si anteriori sau suprasternali
deoarece inerveaza tegumentele regiunii supraclaviculare mici si tegumentul regiunii sternale.
Nervii supraclaviculari intermediari mijlocii sau supraclaviculari propriu-zisi trec anterior
claviculei si ei vor inerva tegumentul regiunilor supra si subclaviculare, pana in dreptul
coastei a 3-a. Nervii supraclaviculari laterali sau posteriori sau acromiali inerveaza pielea
regiunii deltoidiene.

2.Ramurile profunde sunt motorii, formeaza plexul cervical profund: ramurile ascendente sunt
reprezentate prin fibre nervoase pt m drept lateral si drept anterior al capului, descendente
reprezentate prin ansa cervicala si nervii frenici, mediale sau interne pentru muschiul lung al
gatului si laterale sau externe pentru sternocleidomastoidian, trapez, ridicatorul scapulei si
romboid.

3.Ramurile musculare sunt destinate si muschilor intertransversari, scaleni anterior si


mijlociu, mai prezentand si ramuri anastomotice bogate.

Ansa cervicala

Este formata din 2 radacini: o radacina superioara cu originea in C1-C2 si o radacina


inferioara cu originea in C2-C3. Cele 2 radacini se unesc la nivelul muschiului omohioidian.
Radacina superioara este insotita de filete nervoase din hipoglos destinate muschiului
tirohioidian si probabil si muschiului geniohioidian. Nomenclatura anatomica mentioneaza ca
la formarea ansei ar participa si un nerv tiroidian.

Inerveaza muschii infrahioidieni, cu exceptia tirohioidianului.


Anastomozele plexului cervical

-cu simpaticul cervical prin 3-4 ramuri care provin din primele 3 ramuri cervicale si gg
cervical simpatico superior

-cu nervul accesor se anastomozeaza in grosimea sternocleidomastoidianului

-cu nervul subclavicular anastomoza se realizeaza pe fata anterioara a scalenului anterior, in


apropierea intrarii nervului frenic in torace

-cu nervul hipoglos prin intermediul acelei anse cervicale

-cu nervul vag undeva inferior ganglionului cervical simpatic superior

57. Simpaticul cervical.


Simpaticul cervical
-trunchiul simpatico-cervical este situat de o parte si de alta a claviculei intinzadu-se de la
baza craniului pana la orificiul sup al toracelui
-format din 3 gg, superior mijlociu si inferior legati prin ramuri interganglionare
-inerveaza capul, gatul, membrul superior si mediastinul superior
-gg cervicali sunt uniti cu nervii spinali cervicali prin ramuri comunicante cenusii si albe
Calea aferenta a simpaticului cervical are gg viscerosenzitiv in gg spinali cervical si
toracal. Fibrele aferente urmand calea nervilor spinali, toracici si a radacinilor lor. Fibrele
visceroaferente ajung la centrii vegetativi medulari, cele de la cap gat si mb superior pe calea
nervilor spinali cervicali si a radacinilor lor dorsale. Cele de la organele toracice pe calea
trunchiurilor simpatice si a ramurilor comunicante cu nv spinali toracici, ajungand la gg
spinali toracici in care se afla neuronul viscerosenzitiv.
Calea eferenta a simpaticului cervical are neuronul preganglionar situat in coarnele
laterale ale maduvei formand grupele intermedio-mediala si intermedio-laterala. Centrii
preganglionari pentru cap si gat se gasesc in maduva T1-T3 ai carui neuroni reprezinta centrii
axiali preganglionari ai simpaticului cervical. Fibrele preganglionare plecate de la centrii
vegetativi merg cu ramurile comunicante albe care parasesc maduva spinarii pentru a intra in
constitutia radacinii anterioare a nervilor spinali, apoi ramurile comunicante albe ajung in
ganglionii latero-vertebrali unde fac sinapsa cu neuronul postganglionar. Unele ramuri
comunicante albe strabat ganglionii latero-vertebrali fara a face sinapsa, facand sinapsa in
ganglioni din apropierea viscerului inervat, gg previscerali. Unele ramuri comunicante albe
strabat ca ramuri interganglionare mai multi ganglioni latero-vertebrali si fac sinapsa in
ganglionul cervical simpatic inferior dupa ce au traversat ganglionii simpatici superior si
mijlociu, dupa care se reintorc la ganglionii pe care i-au strabatut. Numai ganglionul cervical
simpatic inferior primeste ramuri directe: fibrele pregg pt cap si gat isi au originea in seg
medulare T1-T3 si merg pe calea primilor 3 nervi spinali toracali, urca in trunchiul simpatic si
fac sinapsa in ganglionii cervicali mijlociu si superior. Fibrele postganglionare plecate de la
nivelul gg simpatici pot ajunge la efectorii vegetativi pe mai multe cai: pe calea nervilor
spinali, sub forma de plexuri periarteriale, sub forma de ramuri comunicante cenusii care vor
merge cu ramurile ventral si dorsale ale nervilor spinali.
Raporturile simpaticului cervical
-simpaticul cervical strabate succesiv spatiu retrostilian, trigonul carotic si partile laterale ale
regiunilor laterala a gatului si sternocleidomastoidiana
-are raport anterior cu manunchiul vasculo-nervos al gatului, aderand la teaca carotica
-in partea superioara este situat posterior arterei carotide intere si nervului vag
-in partea inferioara este situat posterior venei jugulare interne si lateral de nervul vag
-la baza gatului simpaticul se departeaza de manunchiul vasculo-nervos si se dispune intre
cupola pleurala situata anterior si colul primei coaste dispus posterior
-posterior simpaticului se afla lama prevertebrala a fasciei cervicale la care adera prin
tractusuri conjunctive fibroase lama prevertebrala separandu-l de muschii prevertebrali si
procesele transverse cervicale
Ganglionul cervical sup este cel mai voluminous gg cervical, avand o lungime de
aproximativ 4 cm cu o latime intre 5 si 10 mm, aspectul sau fiind fusiform. Prezinta prin
fuzionarea primilor 4 ganglioni segmentati cervicali si se intinde de la un punct situat la 2 cm
sub gaura carotidiana pana la nivelul celei de a patra vertebre cervicale, C4. Este situat in
regiunea retrostiliana, corespunde posterior lamei prevertebrale care acopera muschiul lung al
gatului si primii 4 nervi cervicali sub muschi gasindu-se procesele transverse cervicale 2 si 3.
Anterior se afla carotida interna si vena jugulara interna.

Ramuri colaterale
a)nervul jugular al lui Arnold care ia nastere la polul superior al ganglionului, ajunge in gaura
jugulara si se termina prin ramuri care patrund in ganglionul inferior al glosofaringianului si
gg superiori si inferiori ai vagului si prin ramurile simpatice pe care le da participa la
inervatia simpatica a viscerelor din teritoriu acestor nervi, inervand de asemenea si meningele
din etajul posterior al craniului.
b)nervul carotidian intern se desprinde tot de la nivelul polului superior si merge pe fata
posterioara a arterei carotid interne, unde formeaza plexul carotidian intern, putandu-se
anastomoza cu plexul carotidian de partea opusa prin fibre care se ramifica in jurul arterei
comunicante anterioare. Din plexul carotidian intern se desprind ramuri pentru anastomoza
cu nervul VIIbis, nervul pietros profund, formand nervul canalului pterigoidian sau nerv
vidian; da de asemenea ramuri comunicante pt oculomotor, trohlear, abducens, oftalmic, pt gg
ciliar, pt gg pterigopalatin, gg submandibular. Da un ram communicant pt nv trigemen si un
ram communicant pt gg trigeminal. Da ramuri meningeale pt meningele de la baza craniului,
ramuri pentru mucoasa sinusului sfenoidal, pentru glanda pineala, nerv carotico-timpanic
care participa la formarea plexului timpanic al nervului glosofaringian.
c)nervii carotidieni externi participa la formarea plexurilor carotidiene extern si comun, de la
care pleaca fibre periarteriale pe ramurile carotide externe, adica toate cele 6 ramuri
colaterale.
Se mai desprind din gg cervical simpatic superior ramuri laringee, faringiene fie
impreuna fie separat.
Tot din gg se desprinde nervul cardiac cervical superior din partea inferioara a ganglionului,
uneori chiar din ramul de sub ganglion care coboara posterior tecii carotidiene pentru a intalni
nervul cardiac mijlociu cu care va cobori impreuna in dreapta terminandu-se in plexul cardiac
posterior, iar in stanga fie in plexul cardiac anterior fie in plexul cardiac posterior.

54. Ganglionul cervical mijlociu este inconstant, cand exista este mic pana la 1 cm si avand
o forma foarte variabila, poate fi situat fie deasupra fie dedesubtul arterei, anterior
tuberculului anterior al procesului transvers al lui C6.
Ramul interganglionar care il uneste de gg inferior este complex, el mai intai se
dedubleaza formand o butoniera pt artera tiroidiana inferioara, dupa care se imparte in 2
ramuri: un ram posterior care trece indaratul arterei vertebrale si se termina in gg cervical
simpatic inferior si un ram anterior care trece succesiv anterior arterei vertebrale si dupa
aceea pe fetele anterioara, inferioara si posterioara ale arterei subclaviculare pentru a ajunge
de asemenea la gg stelat formand asa numita ansa a lui Vieussens sau ansa subclaviculara.

Ramuri colaterale
-ramuri comunicante cu nv cervicali 4 si 5, precum si ramuri inconstante pentru nervii frenic
si laringeu inferior
-ramuri vasculare destinate arterelor carotida comuna, participand la formarea plexului
carotidian comun si arterei tiroidiene inferioare realizand plexul cu acelasi nume
-ramuri viscerale reprezentate prin ramuri tiroidiene pentru glanda tiroida si nervul cardiac
cervical mijlociu care participa la formarea plexului cardiac posterior
*Atunci cand gg cervical mijlociu lipseste, nervul cardiac se desprinde din cordonul
intermediar sau din gg inferior.
Ganglionul cervical inferior rezulta prin fuzionarea gg segmentari cervicali C7 si C8 care
pot fi fuzionati cu primul ganglion toracic. Asa se explica si denumirea de gg cervico-toracic
si datorita faptului ca are o forma stelata se mai numeste si gg stelat. Se gaseste situat in
foseta supraretropleurala a lui Sebileau care este delimitata astfel: anterior cupola pleurala,
posterior procesul transvers al celei de-a 7-a vertebre cervicale si colul primei coaste, lateral
ligamentul costo-pleural, medial ligamentul vertebro-pleural. Gg corespunde anterior arterei
subclaviculare, iar postero-lateral nervilor spinali C8-T1, medial corespunde la stanga
ductului toracic, iar la dreapta canalului limfatic drept.

58. Anatomia topografică, clinică şi imagistică a gâtului.


164. Gatul: limite, forma, topografie-carte 55-56
165.Regiunea infrahioidiana-carte 56-59
166. Regiunea suprahioidiana-carte 59-60
167. Regiunea sternocleidomastoidiana-carte 61-63
168. Regiunea laterala a gatului(supraclaviculara)-carte 64-67
169. Regiunea prevertebrala-carte 67-68
170. Regiunea cefei- carte ??

59. Mediastinul: împărţire, conţinut.

60. Atriile şi ventriculele.


Configuratia exterioara a cordului

Prezinta 3 fete, o baza si un varf . Pe fata exterioara a cordului se gasesc santuri cee corespund impar
tirii inimii in 4 cavitati:
1. Santul coronar (sau atrio-ventricular) este perpendicular pe axul mare al cordului si imparte c
ele 3 fete intr-un segment atrial si unul ventricular
2. Santul inter-ventricular trece prin marele ax al inimii si prezinta 2 segmente : sant inter-ventri
cular anterior si posterior.
3. Santul inter-atrial este in acelasi plan cu cel inter-ventricular vizibil doar in baza inimii

1) Fata sterno-costala - priveste anterior la dreapta si superior si prin intermediul pericardului are ra
porturi cu : sinusurile pleurale costo-mediastinale anterioare, platronul sterno-costal, vasele tora
cice interne. Pe ea avem santul coronar anterior ce imparte aceasta fata in 2 segmente : segment
ul atrial ce prezinta un sant care adaposteste trunchiurile arterei pulmonare si aortei si corespun
de in profunzime septului inter-atrial. Segmentul atrial se prelungeste lateral dreapta cu urechius
a dreapta de forma piramidala triunghiulara inrulata in jurul marginii drepte a aortei si urechiusa
stanga mai ingusta, forma de S culcat ce inconjoara flancul stang al arterei pulmonare; segmentul
ventricular este subimpartit in 2 zone : zona ventriculara propriu-zisa, triunghiulara strabatuta de
santul interventricular anterior, sant care se termina la 1 cm de varful cordului, determinand inciz
ura varfului cordului; zona arteriala reprezinta partea superioara a segmentului ventricular ocupa
ta de portiunea incipienta a celor 2 trunchiuri arteriale : trunchiul pulmonar situat anterior, iar al
aortei posterior si un pic la stanga.
2) Fata diafragmatica – este aproape orizontala putin oblica antero-inferior , iar prin intermediul per
icardului are raporturi cu centrul tendinos al diafragmului si prin acesta, cu lobul stang al ficatului
. Santul coronar posterior imparte fata diafragmatica in 2 segmente : segmentul atrial impartit la
randul lui de santul interatrial in 2 zone – dreapta si stanga- , si segmentul ventricular este straba
tut de santul interventricular posterior ce il imparte in 2 campuri (drept, mai intins si corespunde
ventriculului drept; si stang , mai redus, corespunde ventriculului stang)
3) Fata pulmonara – este laterala stanga, priveste posterior si la stanga, si prin intermediul pericard
ului, are raporturi cu pleura si pulmonul stang unde determina fosa cardiaca. Fata pulmonara est
e impartita de santul coronar in 2 segmente: atrial reprezentat de atriul stang, si ventricular (mai
mare) reprezentat de ventriculul stang.
4) Marginea dreapta separa fata sterno-costala de cea diafragmatica
5) Marginile stangi – anterioara si posterioara – mai putin evidentiate
6) Baza cordului – priveste posterior si la dreapta si este impartita de santul inter-atrial in 2 campuri
: campul stang corespunde fetei posterioare a atriului stang si prezinta orificiile celor 4 vene pulm
onare si are raporturi cu mediastinul posterior prin intermediul sinusului oblic al pericardului , cu
esofagul toracic, cu cei 2 vagi, cu ganglionii limfatici inter-traheo-bronhici, cu aorta descendenta s
i vertebrele T6-T8; campul drept corespunde fetei posterioare a atriului drept care prezinta super
ior orificiul venei cave superioare, inferior orificiul venei cave inferioare si la dreapta celor 2 orific
ii, santul terminal. Prin intermediul pericardului are raporturi cu : pleura, lobii inferiori pulmonulu
i drept, nervul frenic drept si vasele diafragmatice superioare.
7) Varful cordului – corespunde ventriculului stang si celui de-al 5lea spatiu intercostal stang pe lini
a medio-claviculara unde la omul viu se palpeaza socul apexian.
103. Atriul drept: configuratie interioara
Forma cuboidala cu 6 pereti :
1. Peretele lateral sau drept: este concav si prezinta trabecule carnoase de ordin 2 si 3 orientate
antero-posterior formand muschii pectinati.
2. Peretele medial sau stang : este format din septul interatrial ce prezinta in partea mijlocie o d
epresiune = fosa ovala a carui fund este reprezentat de o membrana subtire care il separa de
atriul stang. Fosa e inconjurata de un relief numit limbul fosei ovale sau inelul lui Vieussens. L
imbul prezinta 2 coarne: posterior situat inainte tuberculului venos al lui Lower si antero-infe
rior ce se continua cu cornul antero-medial al valvulei venei cave inferioare (valvula lui Eustac
hio).
3. Peretele superior prezinta orificiul venei cave superioare (este fara valvule). Anterior de orific
iul venei cave superioare se gaseste orificiul de comunicare cu urechiusa dreapta. Vena cava
superioara si urechiusa dreapta formeaza un unghi proeminent la nivelul caruia este nodulul
sinusal.
4. Peretele inferior prezinta orificiul venei cave inferioare care este mai mare ca orificiul venei c
ave superioare. Acest orificiu este prevazut cu valvula lui Eustachio, ce prezinta un corn poste
ro-extern ce se insera pe peretele posterior al atriului drept si un corn antero-intern ce se co
nfunda cu extremitatea anterioara a inelului lui Vieussans. Anterior si medial de orificiul vene
i cave inferioare se gaseste orificiul sinusului venos coronar prevazut cu valvula sinusului coro
nar a lui Thebesius. De la extremitatea anterioara a valvulei lui Eustachio pleaca spre peretele
septal al atriului drept o proeminenta numita banda sinusala ce contine un fascicul de tesut c
onjunctiv numit tendonul lui Tedare, inferior de care se afla triunghiul lui Kech limitat superio
r de tendonul lui Tedare, lateral de valvula lui Thebesius si inferior de valvula septala a tricus
pidei.In aria triunghiulara se afla nodulul atrio-ventricular si portiunea initiala a fasciculului at
rio-ventricular al lui Hiss
5. Peretele posterior prezinta crista terminala corespunzatoare marginilor drepte ale celor 2 ori
ficii ale cavelor. La limita dintre peretele posterior si cel medial, intre cele 2 orificii ale venelor
cave avem tuberculul intravenos al lui Lower cu rol ipotetic in dirijarea curentului sangving.
6. Peretele anterior prezinta orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula atrio-ventricular
a dreapta sau tricuspita cu forma de palnie si varful spre ventricului drept.
104. Ventriculul drept: configuratie interioara
Forma de piramida cu 3 pereti, baza si varf, dirijat anterior, inferior si la stanga.
1. Peretele superior corespunde fetei sterno-costale a inimii. Prezinta trabecule carnoase si mus
chiul papilar anterior pe fata interna (trabecula carnoasa de ordin 1) care da nastere cordajel
or tendinoase ce se insera pe valvula anterioara si posterioara a tricuspidei.
2. Peretele inferior – concav, corespunde fetei diafragmatice a inimii; pe fata sa interna se inser
a trabecule carnoase de ordin 2 si 3, muschiul papilar posterior de la care pornesc cordaje te
ndinoase ce se insera pe valvula posterioara si interna a tricuspidei.
3. Peretele medial este convex, format de septul interventricular; in partea sa superioara se ins
era muschiul papilar septal. Prezinta o trabecula de ordin 2 sau trabecula septo-marginala ce
se prelungeste pana la baza muschiului papilar anterior.
4. Varful – situat la 1 cm superior de varful cordului, prezinta trabecule carnoase de ordin 2 si 3.
5. Baza – prezinta 2 orificii:
 orificiul atrio-ventricular drept-circular, priveste posterior si la dreapta, e prevazut c
u valvula atrioventriculara dreapta sau tricuspida cu 3 cuspide implantate prin baza l
or pe inelul fibros al orificiului atrio-ventricular drept:
 valvula anterioara este cea mai mare, de forma patrulatera, pe care se prind
cordaje tendinoase de la muschiul papilar anterior si septal
 valvula septala este cea mai mica, semicirculara, cu cordaje tendinoase de la
peretele septal sau de la muschiul papilar septal si posterior
 valvula posterioara este triunghiulara cu cordaje tendinoase de la muschiul
papilar posterior si anterior
 orificiul trunchiului pulmonar este situat superior, anterior si la stanga orificiului atri
o-ventricular drept. Este prevazut cu 3 valvule semilunare : anterioara, dreapta si sta
nga ce au pe marginea lor libera nodulii valvulelor semilunare ai lui Morgagni.
Ventriculul drept este impartit in 2 portiuni separate printr-un orificiu delimitat de :
valvula anterioara a tricuspidei
muschiul papilar anterior
trabecula septo-marginala
muschiul papilar septal;
intr-o portiune venoasa sau atriala situata posterior si inferior cu numeroase trabecule si o portiune a
rteriala anterioara si superioara.
105. Configuratia interioara a atriului si ventriculului stang
Ventriculul stang
Este la stanga si posterior de ventriculul drept cu grosimea peretelui de aproape 3 ori mai mare ca la
ventriculul drept. Are forma de con turtit transversal cu 2 pereti, 2 margini, baza si varf.
1. Peretele medial sau drept – reprezentat de septul interventricular; cu coloane carnoase in tre
imea anterioara si neted in 2/3 posterioare.
2. Peretele lateral sau stang – prezinta muschii papilari anterior si posterior de unde pornesc co
rdaje tendinoase ce se prind de valvulele atrio-ventriculare stangi.
3. Marginile antero-superioara si postero-inferioara cu insertii ale muschilor papilari anterior si
posterior
4. Varful corespunde varfului cordului si prezinta trabecule carnoase de ordin 2 si 3
5. Baza corespunde atriului stang si e prevazuta cu 2 orificii :
orificiul atrio-ventricular stang este plasat la stanga orificiului aortic; este prevazu
t cu 2 valvule ale mitralei : valvula anterioara (septala) numit si valvula mare de f
orma triunghiulara; valvula posterioara (mica) de forma patrulatera. Valvula ante
rioara nu primeste decat cordaje de ordin 3. Valvula posterioara primeste cordaj
e de ordin 1, 2 si 3.
Orificiul aortic este situat anterior si la drepata de orificiul mitral, de forma circul
ara cu 3 valvule: posterioara, dreapta si stanga.
Cavitatea ventriculara stanga este impartita in 2 portiuni de valvula anterioara a mitralei intr-o portiu
ne atriala situata posterior si la stanga si o portiune arteriala sau aortica situata anterior si la dreapta.

Atriul stang
Situat posterior si la stanga de atriul drept, forma cuboidala cu 6 pereti:
1. Peretele lateral (stang) prezinta anterior orificiul de patrundere in urechiusa stanga si trabec
ule carnoase.
2. Peretele medial (drept) corespunde septului interatrial si prezinta in dreptul fosei ovale o zon
a deprimata in partea antero-superioara a careia se gaseste o depresiune numita foseta pres
eptala.
3. Peretele superior este neted.
4. Peretele inferior este de forma concava, ingust.
5. Peretele posterior prezinta orificiile venelor pulmonare (4- 2 drepte si 2 stangi - care se afla p
e un plan mai posterior)
Peretele anterior prezinta orificiul atrio-ventricular stang prevazut cu valvula bicuspida (mitrala) cu
forma de palnie ce comunica cu ventriculul stang
61. Vascularizaţia şi inervaţia cordului.
Vascularizatia arteriala a inimii
Asigurata de arterene coronare dreapta si stanga.
Artera coronara dreapta porneste din aorta, deasupra valvulei semilunare drepte, merge in partea dr
eapta a santului coronar anterior, inconjoara marginea dreapta a cordului si ajunge in santul coronar
posterior unde se incurbeaza si se situeaza in santul interventricular posterior de pe fata diafragmatic
a si se termina aproape de varful cordului. Da ramuri vasculare pentru aorta si trunchiul pulmonar, ra
muri atriale, mai da artera septului interatrial, artera grasoasa dreapta, ramuri atrio-ventriculare, art
era marginii drepte a cordului si ramul interventricular posterior pentru 1/3 posterioara a septului int
erventricular.
Artera coronara stanga porneste din aorta deasupra valvulei semilunare stangi, trece in santul dintre
artera pulmonara, atriul si auricula stanga, inconjoara marginea stanga anterioara a cordului, ajunge i
n santul interventricular anterior de unde coboara pana la incizura varfului cordului de unde trece in
santul interventricular posterior de pe fata diafragmatica. Da ramuri vasculare pentru aorta si trunchi
ul pulmonar, mai da artera atriala stanga si auriculara stanga, artera grasoasa stanga, ramul circumfle
x pentru atriul stang si ventriculul stang, mai da artera marginii stangi ai lui Crainiceanu si mai da ram
ul interventricular anterior care vascularizeaza ventriculul stang, ventriculul drept si septul interventri
cular in 2/3 anterioare ale sale.
Teritoriile de vascularizatie ale arterelor coronare pot diferi de la o persoana la alta, astfel incat se de
scriu 3 tipuri de vascularizatie:
1. tipul echilibrat cand arterele coronare se distribuie in mod egal celor 2 jumatati ale cordului
2. tipul coronarian drept cu predominanta arterei coronare drepte
3. tipul coronarian stang cu predominanta arterei coronare stangi
109. Venele si limfaticele inimii
Venoasa
Reprezentata de venele superficiale si profunde.
Circulatia venoasa superficiala:
Reprezentata de venele coronare si de alte vene ce se varsa in sinusul venos coronar:
1. vena cardiaca mare, ia nastere in santul interventricular anterior la varful cordului, merge su
perior si la stanga, ajunge in santul coronar anterior, trece peste cel posterior si se termina in
extremitatea stanga a sinusului venos coronar.
2. vena cardiaca mica strange sangele venos de la peretele inferior al ventriculului drept, se situ
eaza in partea dreapta a santului coronar posterior si se varsa in extremitatea dreapta a sinus
ului venos coronar.
3. vena cardiaca medie sau interventriculara posterioara, ia nastere la nivelul santului intervent
ricular posterior, merge ascendent si se varsa direct in sinusul venos coronar
4. vena posterioara a ventriculului stang aduna sangele de la ventriculul stang si se varsa in extr
emitatea stanga a sinusului coronar
5. vena oblica a atriului stang(a lui Marshal) este situata intre vena pulmonara inferioara stanga
si auricula stanga pe peretele posterior al atriului stang
6. sinusul venos coronar: colectorul venos ce aduna sangele de la venele superficiale ale cordul
ui. E situat in santul coronar posterior intre atriul si ventriculul stang. Are o lungime de 3cm si
prezinta la origine valvula lui Vieussens, iar la terminarea sa in atriul drept valvula lui Thebesi
us
Circulatia venoasa profunda:
Reprezentata de vene ce se varsa direct in cavitatile cordului numite venele minime sau ale lui Galien
si Thebesius. Orificiile lor se gasesc in special la nivelul peretilor atriului drept.
Circulatia limfatica:
Reprezentata de limfatice subepicardice care primesc colectoare limfatice si de la endocard. Limfa di
n jumatatea dreapta a corpului se dreneaza in limfaticele din santul coronar de unde merg posterior
spre crosa aortei si originea arterei carotide comune stangi in ganglionii mediastinali. Limfa din jumat
atea stanga este adunata de limfaticele situate in santul interventricular anterior de unde urca spre c
rosa aortei si se dreneaza in ganglionii limfatici inter-traheo-bronhici.
110. Inervatia inimii
Fibrele nervoase sunt vegetative grupate in nervii cardiac, ramuri ale parasimpaticului vagal si ale sim
paticului cervical.
Nervii cardiaci ai vagului in numar de 3 sunt formati din fibre preganglionare lungi, mielinice ale neur
onilor din nucleul cardio-pneumoenteric bulbar:
1. nervii cardiaci superiori: in numar de 2,3 si pornesc din regiunea cervicala, inferior de ganglio
nul plexiform al vagului, coboara anterior trunchiului arterial brahiocefalic la dreapta si caroti
dei comune stangi la stanga. Schimba anastomoze cu nervii cardiaci ai simpaticului si pot prez
enta un ganglion pe traiectul lor.
2. nervii cardiaci mijlocii: in numar de 2,3, pornesc de la baza gatului sau din torace, inferior de
originea nervilor laringei recurenti sau chiar din ansa recurentiala. La stanga sunt foarte scurt
i, iar la dreapta sunt uniti intr-un trunchi comun ce merge in contact cu trunchiul brahiocefali
c.
3. nervii cardiaci inferiori: sunt foarte scurti si pornesc de sub cei mijlocii si uneori dintr-un trun
chi comun cu filete branhiopulmonare; la dreapta sunt fuzionate cu nervii cardiaci mijlocii si a
junge la fata posterioara a atriilor, iar la stanga incruciseaza fata anterioara a originii ramurii s
tangi a trunchiului pulmonar
Nervii cardiaci ai simpaticului: in numar de 3, numiti si nervii splanho-mediastinali anteriori formati di
n fibre postganglionare amielinice, lungi ale neuronilor din ganglionii simpatico paravertebrali cervica
li:
1. nervul cardiac cervical superior: ia nastere din ganglionul paravertebral cervical superior, trav
erseaza vertical loja carotidiana aproape de carotida comuna; in torace la dreapta e postero-
medial de trunchiul brahiocefalic apoi incruciseaza traheea, la stanga coboara intre carotida c
omuna stanga si trahee pentru a ajunge la plexul cardiac.
2. nervul cardiac cervical mediu ia nastere din ganglionul cervical mijlociu sau din ansa nervoasa
a lui Drobnic-Toma Ionescu, ce-l inlocuieste; traiectul e aproape identic cu cel superior, incru
ciseaza fata postero-mediala a crosei aortei pentru a ajunge la plexul cardiac.
3. nervul cardiac cervical inferior: e foarte scurt si se desprinde fie din ganglionul stelat fie din g
anglionul intermediar sau din ansa lui Vieussens, incruciseaza postero-medial crosa aortei si a
junge la plexul cardiac.
Plexurile cardiace:
Nervii cardiaci ai vagului si simpaticului cervical converg toti in torace catre trunchiurile vasculare ma
ri unde formeaza un ansamblu nervos impartit in 2 plexe:
1. plexul cardiac anterior(plexul superficial/arterial) este format din nervii ce trec anterior si pos
terior de crosa aortei, anastomozandu-se inferior de concavitatea acesteia. Nervii cardiaci sta
ngi sunt preaortici si drepti sunt retroaortici.
Plexul cardiac anterior primeste:
1) nervii cardiaci superiori drept si stang ai vagului
2) nervul cardiac superior stang al simpaticului
-la nivelul plexului cardiac anterior se gasesc ganglionii cardiaci ce formeaza o masa-ganglionul lui Wr
isberg, situat in loja patrulatera cu acelasi nume delimitata de: aorta ascendenta, crosa aortei, ramur
a stanga a trunchiului pulmonary, ligamentul arterial.
Din plexul cardiac anterior pleaca filete ce formeaza plexul coronar drept si stang cu traiect si distrib
utie similara arterelor.
2. plexul cardiac posterior(plexul profund/venos al lui Vermann) e format din nervii cardiaci ce t
rec posterior de bifurcatia trunchiului pulmonar sinusului transvers al pericardului:
-plexul cardiac posterior primeste:
1) nervii cardiaci mijlocii si inferiori ai vagului drept
2) nervii cardiaci superiori drept, mijlociu si inferior drept si stang ai simpaticului
-fibrele nervoase ale plexurilor cardiac patrund in grosimea peretilor cavitatilor cordului, unde se afla
microganglionii nervosi, localizati in special pe peretii posteriori ai atriilor, formand plexul ganglionar
al lui Permann.
Majoritatea microganglionilor sunt sub epicard, dar exista si ganglioni intermiocardici. Dupa locul in
care sunt, ei formeaza plexuri ganglionare situate in santurile coronare, terminal, inter-atrial in jurul
orificiului de varsare al venei cave superioare si venei cave inferioare si a orificiilor venelor
pulmonare.
62. Arcul aortic.
Arcul aortic
-incepe din Vs si se termina pe flancul stang al lui T4 de unde se continua cu aorta toracica.
-calibrul este neuniform, prezinta prima dilatatie la nivelul de insertie al valvulelor sigmoide, numita s
i bulbul aortei sau sinusul lui Valsalva si a doua dilatatie in locul unde din ascendenta aorta devine tra
nsversa, numit sinusul aortei(datorat socului undei sangvine care din vertical devine orizontal)
-dupa ce se desprinde artera subclavie stanga, aorta se ingusteaza, portiune numita istmul aortei
-prezinta 2 portiuni: ascendenta si orizontala
a) portiunea ascendenta/ aorta ascendenta prezinta un segment intrapericardic si extrapericardic
1) segmentul intrapericardic- are raport intim cu trunchiul pulmonarei intre cele 2 vase gasindu-se te
ndonul conului arterial
Raporturi: cu foita viscerala a pericardului seros care formeaza un manson in jurul celor 2 artere si pr
ezinta raport:
 anterior: pachetul grasos de pe marginea superioara a urechiusei drepte si indirect c
u peretele anterior al toracelui de care este separate prin timus la copii si vestigiile l
ui la adult
 posterior: cu sinusul transvers al pericardului(ii formeaza peretele anterior)
 la dreapta: fata mediala urechiusa dreapta
 superior: VCS
 la stanga trunchiul pulmonarei
2)segmentul extrapericardic: scurt si lipsit de VCS, iar prin indepartarea aortei de VCS apare fata ante
rioara a traheei
b) portiunea orizontala=crosa aortei, se indreapta oblic posterior si spre stanga prezentand o curbura
cu concavitatea mediala ce corespunde traheei si esofagului

63. Aorta toracică


113. Aorta toracica
Continua arcul aortic de la vertebra T4 pana la T10 (diafragm). Este situata in mediastinul posterior. I
n partea superioara este situata pe flancul stang al coloanei vertebrale .
Raporturi: prezinta 2 segmente: unul superior (a) si unul inferior (b).
a. Segmentul superior intre T4 si T7 si are raporturi cu :
Trunchiul comun al nervilor intercostali stangi
Cu simpaticul toracic
La dreapta coloana vertebrala
Esofagul si ductul toracic (paravertebral)
La stanga cu pleura mediastinala si plamanul stang
Anterior aortei sunt brohia stanga, venele pulmonare stangi, nodulii limfatici peribronhici, nervul vag
stang si pericardul fibros si prin el cu atriul stang.
b. Segmentul inferior de la T7 la T10 are raporturi cu:
Posterior coloana vertebrala si ductul toracic si vena hemiazygos
Anterior esofagul si cei 2 nervi vagi
La dreapta vena azygos
La stanga pleura mediastinala
Colaterale:
1. Artere bronhice (3)
O artera pt pulmonul drept si 2 pentru pulmonul stang
2. Artere esfagiene (5-7) se desprind de pe fata anterioara si vascularizeaza esofagul
3. Artere mediastinale se distribuie organelor din mediastinul posterior
4. Arterele intercostale posterioare in numar de 8-10 perechi pentru ultimele 9 spatii intercost
ale; arterele intercostale drept mul mai lungi pentru ca strabat coloana vertebrala, fata poste
rioara a esofagului, ductului toracic si vena azygos pentru a ajunge la spatiile intercostalee re
spective.
Artera intercostala posterioara furnizeaza ramuri pentru corpii vertebrali; la nivelul gaurilor
intervertebrale, fiecare artera intercostala posterioara se imparte in 2 ramuri : posterioar (dorso-
spinal) ce se imparte intr-un ram spinal pentru MS si meninge si un ram musculocutan pentru
muschii si tegumentul regiunii posterioare a trunchiului; anterior sau artera intercostala porpriu-zisa
care se termina prin a se anastomoza cu ramuri din artera intercostala anterioara.

64. Venele azygos şi canalul toracic.


Vena azygos
Este situata in partea inferioara si posterioara a toracelui in mediastinul posterior.
Origine: se formeaza prin confluenta a 2 radacini: una externa adica vena lombara ascendenta
unita cu vena subcostala (a 12a vena intercostala) si una interna care este inconstanta din vena
renala si mai rar ia nastere din vena cava inferioara.
Traiect: dupa formare patrunde in torace prin orificiul aortic al diafragmului sau prin spatiul d
intre stalpul diafragmului si ligamentul medial. Apoi merge pe flancul drept al coloanei verteb
rale pana la nivelul lui T4 unde formeaza o crosa ce trece superior pediculului pulmonar drept
, apoi se varsa in VCS la nivelul patrunderii acesteia in pericard.
Raporturi: prezinta 2 portiuni: o portiune verticala si una orizontala.
Portiunea verticala are raporturi:
 Posterior cu coloana vertebrala si arterele intercostale drepte
 Anterior cu esofagul si recesul pleural inter-azygo-esofagian.
 Lateral cu pleura mediastinala
 Medial cu ductul toracic si aorta
Portiunea orizontala are raporturi cu:
 Inferior cu pediculul pulmonar drept
 Lateral cu fata mediastinala a plamanului drept
 Medial cu flancul drept al esofagului, cu nv vag drept si cu marginea dreapta a traheei
Afluenti:
1. Venele intercostale posterioare drepte
2. Venele intercostale superioare drepte
3. Venele mediastinale reprezentate de venele bronhice, esofagiene, pericardice si frenice
superioare
4. Vena hemiazygos accesorie sau hemiazygosul superior sau trunchiul comun al venelo
r intercostale superioare stangi: rezulta din unirea primelor 2 pana la 7 vene intercostal
e superioare stangi care apoi se varsa in azygos
Vena hemiazygos sau vena azygos mica rezulta din unirea venei lombare ascendente stangi cu
vena subcostala stanga, apoi urca de-a lungul marginii stangi a coloanei vertebrale paralela cu
vena azygos de care o desparte aorta toracica. La nivelul lui T7 se indreapta spre dreapta,
trece posterior aortei si ductului toracic si se varsa in vena azygos. Vena hemiazygos primeste
afluenti: venele intercostale inferioare stangi, cateva vene esofagiene si o parte din venele
mediastinale posterioare
Canalul toracic
Structura - ganglionii limfatici sunt noduli situati pe traiectul vaselor limfatice. Aceste vase d
reneaza tesutul interstitial. Un ganglion cuprinde o capsula si numeroase globule albe, sau lim
focite, pe care le produce. Exista ganglioni superficiali, intre care cei mai importanti sunt situa
ti in plica inghinala, subaxilar si de fiecare parte a gatului, si ganglionii profunzi, localizati in
pelvis, in lungul aortei si in hilurile pulmonare. Provenite din toate partile corpului, vasele lim
fatice converg spre ganglionii limfatici, apoi se reunesc in vase de calibru din ce in ce mai ma
re. Ele sunt, in general, vase satelite ale vaselor sangvine. Principalul vas limfatic este canalul
toracic care ia nastere in abdomen apoi isi urmeaza drumul pana in varful trunchiului, unde se
varsa in confluenta venoasa jugulo-subclavie stanga, de la baza gatului.
Ganglionii limfatici permit multiplicarea limfocitelor T si B ajunse la maturitate dupa formare
a lor in maduva osoasa si timus. Ei au un important rol de releu in cursul raspunsului imunitar.
Vasele limfatice asigura circulatia acestor celule deversandu-le in circulatia venoasa. Ele dren
eaza, de asemenea, celulele sangvine si proteinele mari recuperate dupa iesirea lor din vasele
capilare si transporta grasimile absorbite de catre intestin in cursul digestiei.

65. Vena cavă superioară.


Vena cava superioara
Trunchi venos ce colecteaza sangele din jum sup a cordului. Lungime : 6-8 cm.
Origine: posterior de prima articulatie condro-sternala dreapta si rezulta din unirea celor 2 tru
nchiuri venoase brahiocefalice.
Traiect: coboara pe marginea dreapta a sternului , strabate pericardul fibros si se varsa pe pere
tele superior al atriului drept.
Raporturi:prezinta 2 portiuni: o portiune extrapericardica si o portiune intrapericardica.
Portiunea extrapericardica : in aceasta portiune VCS are raporturi
 Anterior cu marginea dreapta a sternului, cu primele 2 cartilaje costale si extremitatea mediala a p
rimelor 2 spatii intercostale drepte ; cu timusul (la copil) si cu tesutul grasos la adult
 Posterior are rap cu traheea, cu bronhia dreapta si cu nodulii limfatici traheobronhici
 Medial are raport cu aorta ascendenta
 Lateral raport cu pleura si plamanul drept, cu nervul frenic drept, si cu vasele diafragmatice superi
oare
Portiunea intrapericardica: vena cava superioara este inconjurata in ¾ laterale de pericardul se
ros care ii formeaza o teaca incompleta. Are raporturi:
 Anterior cu urechiusa dreapta
 Posterior cu vasele pulmonare drepte
 Medial cu aorta ascendenta
 Lateral cu pleura si pulmonul drept
Afluentii venei cave superioare
Dupa formarea ei, vena cava superioara primeste ca afluent principal vena azygos. Este in
mod normal singurul afluent, dar poate primi si vene timice, frenice, pericardice si toracice
interne.

66. Traheea şi bronhiile principale.


120. Traheea toracica
Are o lungime de 4-5 cm , este cuprinsa intre al 6lea inel traheal pana la cartilajul carinal (intr
e T2 si T4).
Raporturi:
 anterior manubriul sternal si ligamentul sterno-pericardic superior, timusul la copil, vestigiile lui l
a adult, vena brahiocefalica stanga, arcul aortic si trunchiul arterial brahiocefalic
 lateral fetele mediale ale lobilor pulmonari superiori acoperite de pleurele mediastinale; intre trah
ee si pleure la dreapta raport cu trunchiul arterial brahiocefalic, cu nervul vag drept, cu crosa vene
i azygossi cu nodulii limfatici traheo-bronhici superiori drepti ; la stanga avem arcul aortic – impi
nge traheea la dreapta si determina amprenta aortica a traheei; originea arterei carotide comune st
angi, nervul laringeu recurent stang si originea arterei subclavii stang.
 Posterior esofagul toracic
Bifurcatia traheei
Este portiunea inferioara a traheei din care la nivelul T4-T5 iau nastere bronhiile principale dr
eapta si stanga.
Raporturi:
 Anterior segmentul intrapericardic al arcului aortic si plexul cardiac
 Antero-inferior artera pulmonara dreapta
 Posterior esofagul , plexul pulmonar posterior , arterele bronhice drepte

Structura interna
Formata din 3 tunici:
 Tunica externa sau adventicea formata din fibre conjunctive si fibre musculare netede si contine v
ase sangvine, limfatice si nervi.
 Tunica mijlocie sau fibro-musculo-cartilaginoasa formata din:
1. Cartilaje traheale – 13-14 dintre care primul este mai inalt si prezinta 2 apofize late
rale pentru articulatia cu cricoidul si ultimul cartilaj numit si cartilaj carinal este hi
alin si elastic in forma de V inversat si constituie pintenele traheal
2. Membrana fibro-elastica inveleste cartilajele traheale si le uneste prin ligamente in
elare
3. Muschiul traheal se intinde pe toata lungimea traheei de la extremitatile posterioar
e ale inelelor traheale si ii modifica traheei calibrul
1. Tunica mucoasa tapeteaza fata interioara a conductului traheal si este adere
nta la nivelul inelelor si ligamentelor inelare si e formata din corion si epite
liu ciliat prevazut cu celule secretoare de mucus
Vascularizatia :
Arteriala: provine din artera tiroidiana superioara , tiroidiana inferioara , artera tiroidiana IM
A
Venele se dreneaza in venele esofagiene si in venele tiroidiene inferioare ce sunt colectate de
sistemul venos cav superior .
Limfaticele se aduna in nodulii traheali si traheo-bronhici superiori recurentiali si inferiori.
Inervatia : provine din nervii vagi prin intermediul nervilor laringei recurenti dn plexul
pulmonar si din simpatic de la ganglionii cervicali si primii 2-3 ganglioni toracali.
Bronhiile principale
Iau nastere din bifurcatia traheei si sunt dreapta si stanga.
Bronhia principala stanga este situata pe un plan mai posterior decat cea dreapta , este mai lun
ga si mai aproape de orizintala.
Bronhia principala dreapta este mai scurta si mai aproape de verticala astfel incat corpii straini
patrunsi in trahee se angajeaza de obicei in bronhia dreapta.
Raporturi comune: Cu elementele pediculilor pulmonari
1. Trunchiul pulmonar arterial se bifurca antero-inferior de carina traheei la stanga lin
iei mediane delimitand un spatiu in care sunt ganglionii limfatici traheobronhici inf
eriori. Artera pulmonara dreapta incruciseaza anterior bronhia dupa ce aceasta a da
t bronhia lobara superioara.
2. Venele pulmonare – cate 2 de fiecare parte (superioara si inferioara) si sunt anterio
are bronhiilor principale
3. Arterele bronhice, ramuri din aorta toracica sunt posterioare bronhiilor
4. Venele bronhice formeaza 2 grupuri (anterior si posterior) si se dreneaza in venele
azygos
5. Nervii formeaza plexul pulmonar anterior si posterior dintre care cel posterior este
mai important
6. Nodulii limfatici traheo-bronhici sunt pe fata antero-superioara a bronhiilor
7. Pleura – la nivelul bronhiilor din viscerala devine parietala continuandu-se inferior
cu ligamentul triunghiular
Raporturi proprii:
1. Bronhia principala dreapta
 Anterior are raporturi cu vena cava superioara, artera pulmonara dreapta si
venele pulmonare drepte
 Posterior cu vena azygos
 Medial cu nervul vag drept
 Superior cu crosa venei azygos
 Inferior cu pericardul si atriul drept
2. Bronhia principala stanga
 Anterior cu artera pulmonara stanga si venel pulmonare stangi
 Superior cu arcul aortei si nervul laringeu recurent stang
 Inferior cu pericardul si atriul stang
 Posterior cu aorta, esofagul, nervul vag stang
Vascularizatie:
Arteriala: din arterele bronhice (ramuri din aorta descendenta toracica)
Venele: cate 2 de fiecare parte se varsa in venele azygos
Limfaticele: ajung la nodulii traheobronhici
Inervatie: nervii sunt de origine simpatica si parasimpatica si provin din plexurile pulmonare.

67. Plămânii şi pleura.


Configuratia exterioara a pulmonilor
= organe principale ale respiratiei unde se realizeaza hematoza (transformarea sangelui venos
cu Co2 in sange arterial, oxigenat)
Dimensiuni: la adult aproximativ inaltime 22 cm; diametru antero-posterior la nivelul bazei =
19 cm; diametru transversal = 9 cm; greutatea 1300g(plaman drept 700g , plaman stang 600g)
.
Consistenta – moale, buretoasa, elastica
Plamanul prezinta forma semiconica cu 2 fete, o baza, un varf si 3 margini.
I. Fata costala – cea mai intinsa, convexa antero-posterior si cranio-caudal
Plaman drept – 2 fisuri (oblica, orizontala) ce delimiteaza lobii superior, mijlociu, inferior
Plamanul stang – o fisura ce-l imparte in lob superior si infeerior.
Fisura oblica (scizura mare dreapta) porneste de pe fata mediala a plamanului posterior de hil,
merge oblic postero-superior, ajunge la marginea posterioara, incruciseaza antero-inferior fata
costala, intersecteaza marginea inferioara, traverseaza baza pulmonului drept si ajunge in porti
unea mijlocie si anterioara a hilului drept.
Fisura oblica stanga
Fisura orizontala (scizura mica) se desprinde din partea mijlocie a fisurii oblice drepte.
Raporturi: cu fetele mediale ale coastelor, fetele intercostale
II. Fata mediala – concava si prezinta hilul pulmonar
Radacina pulmonara (pediculul pulmonar) format din ansamblul elementelor acoperite de ple
ura ce fac legatura intre mediastin si fata mediala a plamanilor. Componentele pediculului sun
t solidarizate prin tesut conjunctiv cu dubla provenienta : mediastinala (formeaza teaca conjun
ctiva peribronhica) si pericardica (formeaza teaca conjunctiva perivasculara).
Dupa rol, elementele pediculului se impart in:
Pedicul functional format din bronhia principala si vasele pulmonare
Pedicul vital format din vasele bronhice, limfatice si nervi
Hilul pulmonar = depresiune prin care elementele radacinii pulmonare patrund in plaman; e m
ai aproape de marginea posterioara a plamanului, la 6-7 cm inferior de varful pulmonului, la u
nirea a ¾ anterioare cu ¼ posterioara a fetei mediale.
Hilul pulmonar drept : forma variabila (oval, dreptunghi, triunghi);
Raporturi: bronhia principala este postero-superior; artera anterior; venele (2) inferior arterei.
Este strabatut de 2 fisuri ce separa cei 3 lobi cu pediculii lor:
Pediculul lobar – superior dreapt – ½ sup a hilului, format din VAB
Mijlociu drept – ant-inf a hil format din VBA
Inferior drept – plasat in partea caudala a hilului, format din BAV
Hilul pulmonar stang – este mai central si mai superior situat, cu forma de racheta cu manerul
inferior
La nivelul sau artera este superior, bronhia inferior, venele una anterior de bron
hie si cealalta inferior de bronhie
Este strabatut de o singura fisura ce separa cei 2 lobi cu pediculii lor : pediculul
lobar superior stang (VAB) si pediculul lobar inferior stang (BAV)
Fata mediala prezinta 2 portiuni: vertebrala si mediastinala.
a. Portiunea vertebrala
E posteriorara
Patrunde in santurile costovertebrale drepte si stangi
Are raporturi cu: fetele laterale ale corpilor vertebrali, extremitatile posterioare
ale coastelor, spatiile intercostale, ganglionii simpatici toracali, vasele si nervii
intercostali
b. Portiunea mediastinala
Este anterioara, mai larga si concava
Prezinta hilul pulmonar ce o imparte intr-o zona prehilara , o zona suprahilara,
o zona posterohilara si o zona infrahilara.
Portiunea mediastinala pulmon drept:
Prehilar : vena cava superioara, nervul frenic drept, pericard fibros si AD ce de
termina impresiunea cardiaca
Suprahilar : crosa venei azygos, vena brahiocefalica, timus/vestigii
Retrohilar : vena azygos, esofagul, vagul dreept, reces pleural interazigoesofag
ian
Infrahilar : pleura care se reflecta si formeaza ligamentul pulmonar drept (triun
ghiular)
Portiunea mediastinala pulmon stang:
Prehilar: aorta ascendenta, nervul frenic stang, pericardul si VS ce determina i
mpresiunea cardiaca
Suprahilar : portiunea orizontala a arcului aortic
Retrohilar : aorta descendenta, esofagul, vagul stang, recesul interaorticoesofag
ian
Infrahilar : pleura se reflecta si formeaza ligamentul pulmonar( triunghiular sta
ng)
III. Baza plamanului (fata diafragmatica)
Este inferioara, concava, se muleaza pe concavitatea diafragmului prin interme
diul caruia are raporturi cu viscerele abdominale : la dreapta lob drept ficat; la
stanga lob stang ficat, fund stomac, splina.
IV. Varful pulmonului
= e portiunea extratoracica, situata superior de prima coasta, pe care o depaseste anterior cu 5
cm, de clavicula cu 2.5 cm
Prin cupola pleurala are raporturi cu organele de la baza gatului:
Lateral – vasele subclaviculare, muschii scaleni
Medial – la dreapta : originea a. subclavie drepte, vagul drept, ansa stelostelata
a lui Vieussens; la stanga : originea venei brahicefalice stangi, artera carotida
comuna, a. subclavie stanga, ductul toracic
Versantul anterior corespunde fosei supraclaviculare
Versantul posterior este in raport cu ganglionul simpatic cervical inferior, fuzio
nat cu primul ganglion toracic formand ganglionul stelat ce este in foseta supra
retropleurala a lui Sebileau
V. marginea anterioara a plamanului la unirea fetelor costala si mediala; e aproape verticala l
a plamanul drept prezinta incizura carddiaca la plamanul stang
VI. marginea posterioara este groasa, convexa, santurilor costo-vertebrale
VII. marginea inferioara este circumferentiala bazei pulmonului, convexa si ascutita,
patrunde in sinusul pleural costodiafragmatic
Organizarea structurala si functionala a pulmonilor
Bronhiile principale dreapta si stanga se impart la nivelul hilului pulmonar in bronhii lobare :
3 pt plamanul drept , 2 pt plamanul stang.
Bronhiile lobare se impart in bronhii segmentare astfel incat plamanul drept are 10 teritorii se
gmentare, iar cel stang 9.
Plamanul drept
Bronhia lobara superioara se imparte in 3 bronhii segmentare: apicala, posterioara si anterioar
a.
Bronhia lobara mijlocie se imparte in 2 bronhii segmentare : laterala si mediala .
Bronhia lobara inferioara se imparte in 3 ramuri ventrale (dintre care 2 pentru segmentul bazal
anterior, iar prima fiind considerata ca bronhie lobara mijlocie) si 4 ramuri dorsale pentru seg
mentul bazal posterior ultimele 3 ramuri, iar primul ram dorsal inferior este bronhia apicala a l
obului inferior a lui Nelson pentru segmentul apical inferior. Din bronhia lobara inferioara se
mai desprinde bronhia bazala mediala pentru segmentul bazal medial si bronhia bazala lateral
a pentru segmentul bazal lateral.
Plamanul stang (9 segmente)
Bronhia lobara superioara stanga se imparte in 2 trunchiuri : unul ascendent ce da 2 bronhii se
gmentare (bronhie apico-posterioara si bronhie anterioara) si unul descendent ce da 2 bronhii
segmentare (bronhie segmentara lingulara superioara si bronhie segmentara lingulara inferioar
a) pentru portiunea antero-inferioara a lobului pulmonar stang superior.
Bronhia lobara inferioara stanga 3 bronhii ventrale si 4 bronhii dorsale. Cele ventrale au aceea
si distributie ca la pulmonul drept cu deosebirea ca bronhia bazala mediala se desprinde din a
2a bronhie ventrala inferioara stanga nu din bronhia lobara inferioara, cum e la pulmonul drep
t. Bronhia lobara inferioara stanga deserveste aceleasi 5 segmente : apical inferior, bazal medi
al, bazal lateral, bazal anterior si bazal posterior.
Bronhiile segmentare se impart in bronhii subsegmentare din care deriva bronhiolele care patr
und in lobii pulmonari si se bifurca treptat in bronhiole respiratorii si acestea in ducte alveolar
e.
Bronhiile lobare sunt scurte, cilindrice, rigide si dupa un scurt traiect dau nastere la bronhii se
gmentare.
Bronhiile segmentare sunt scurte si se impart in 2 bronhii segmentare de calibru inegal si nu d
au nicio colaterala.
Lobulul pulmonar este unitatea pulmonara, dependenta de un pedicul, format din ultima ramif
icatie a arborelui bronsic intrapulmonar si dintr-un ram arterial , elemente ce asigura difuziune
a gazelor. Lobulul este un sac membranos, anfroctuosi, care se umplu cu aer la fiecare inspirat
ie, cu un volum de aproximativ 1 ml.in lobul intra bronhiola intralobulara care da pentru fieca
re lobul un numar de 50-80 de bronhiole respiratorii; ele dau nastere la ductele alveolare ce pr
ezinta umflaturi = saculi alveolari prevazuti cu alveole pulmonare.
Acinii pulmonari sunt mici saci ovoizi sau piramidali, suspendati de bronhiola respiratorie, ca
re dupa un scurt traiect prezinta o ingustare urmata de o dilatare de la care pleaca 4-5 ducte al
veolare ce se termina in fund de sac.
126. Circulatia functionala a pulmonilor
Circulatia functionala
Deserveste functia respiratorie a plamanului , constituind circulatia mica sau vasele hematozei
; ea incepe din VD si se termina in AS si este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pul
monare.
Trunchiul pulmonar transporta sange venos de la VD spre plamani si este fidel distributiei a
rborelui bronsic, urmand toate ramificatiile bronhiilor pana la lobuli. De la bronhia subsegme
ntara, artera este iseparabila de bronhie si impreuna cu aceasta si cu plexul venos inconjurator
si vasele limfatice formeaza pediculii secundari. Arterele pulmonare ajunse la lobuli se ramifi
ca si devin artere lobulare care dau colaterale si terminale, formand astfel o retea capilara alve
olara.
Venele pulmonare aduc sangele oxigenat la inima in AS si rezulta din capilarele retelei alveo
lare si ale retelei bronsice. La periferia lobulului formeaza venele perilobulare , ce trec in spati
ile interlobulare, se unesc cu cele vecine si formeaza venele bronhiopulmonare, iar din reteaua
superficiala a plamanului se formeaza venele pleuropulmonare. Ambele tipuri de vene se vars
a in venele interlobulare care se varsa in vene pulmonare (4 – 2 drepte, 2 stangi). Vena pulmo
nara dreapta superioara este cea mai anterioara in hil si colecteaza sangele din lobii superior si
mijlociu drepti. Vena pulmonara dreapta inferioara este cea mai inferioara in hil si colecteaza
sangele din lobul infeerior drept. Vena pulmonara stanga superioara este cea mai anterioara in
hil, iar vena pulmonara stanga inferioara este cea mai inferioara in hil.
127. Circulatia nutritiva a pulmonilor
Circulatia nutritiva
Este formata din artere si vene bronsice
Arterele bronsice iau nastere din aorta toracica fie prin trunchi comun, sau separat, in numar
de 2-3. Fiecare artera bronsica se situeaza inferior, lateral si posterior de fata posterioara a bro
nhiei respective. Arterele bronsice se distribuie ca si bronhiile, dar au traiect numai pana la lo
bulii pulmonari (acestia primind sange din artera pulmonara). Arterele bronsice se distribuie l
a : arborele bronsic intrapulmonar, arterele si venele pulmonare, nodulii limfatici, tesutul conj
unctiv intrapulmonar si la pleura viscerala. Reteaua capilara a arborelui bronsic este in tunica
musculara si in submucoasa, asigurand nutritia tesutului pulmonar.
Venele bronhice aduna sangele din peretele vaselor pulmonare de la tesutul interstitial, nodul
ii limfatici si ramurile bronhice supralobulare. Au traiect invers arterelor si sunt 1-2 pt fiecare
pulmon, situate posterior bronhiilor extrapulmonare. Venele bronhice sunt AVALVULATE, s
e anastomozeaza cu venele pulmonare si transporta sange neoxigenat in vena azygos (pe drea
pta) si vena hemiazygos (pe stanga).
128. Limfaticele si inervatia pulmonului
Limfaticele

Sunt 3 teritorii limfatice principale pentru fiecare plaman:


1. Pulmon drept 3 teritorii:
Superior (regiunea antero-mediala a lobului superior) cu limfatice tributare l
obulilor laterotraheali drepti, in special nodulul limfatic al venei azygos
Mijlociu (corespunde regiunii postero-laterale a lobului superior, lobului mijl
ociu si regiunii apicale a lobului inferior) cu limfatice tributare nodulilor late
rotraheali drepti si intertraheobronhici.
Inferiori (corespunde portiunii bazale a lobului inferior) cu limfatice tributare
nodulilor intertraheobronhici.
2. Pulmon stang – 3 teritorii limfatice:
Superior ( regiunea apicala a lobului superior) cu limfatice trributare nodulil
or laterotraheali stangi
Mijlociu ( regiunea bazala a lobului superior, regiunea apicala si mijlocie a l
obului inferior) cu limfatice tributare nodulilor laterotraheali stangi si intertra
heobronhici.
Inferior ( regiunea bazala a lobului inferior) ce dreneaza limfa in nodulii bifu
rcatiei traheei.

Inervatia
Filetele nervoase vegetative provin din nervul X si din lanturile simpatice tor
acale
Inervatia parasimpatica (X) – nervii pornesc din nervii X drept si stang si for
meaza plexuri pulmonare dispuse in jurul bronhiilor din care pornesc ramuri
pentru arborele bronhic si parenchimul pulmonar
Nervii simpatici – ramuri din ganglionii simpatici cervicali inferiori si al 2,3,4lea ganglion
toracic si sunt mai putin numerosi
Pleura: anatomie generala
Pleurele sunt membrane seroase care invelesc pulmoni si tapeteaza peretii interiori si cavitatil
e toracice ;exista 2 pleure independente una de alta , cate una pt fiecare pulmon
Ca orice membrana seroasa pleura prezinta 2 foite: -pleura pulmonara (pleura pulmonalis) sau
viscerala , care inveleste pulmonul si se insinuiaza in fisurile interlobare si –pleura parietala (p
leura parietalis) care tapeteaza o parte di peretii interiori ai cavitatii toracice ;cele 2 foite pleu
rale se continua una cu alta la niv hilului pulmonar , pe fata mediala a pulmonului .
In mod normal , cele 2 foite vin in contact una cu alta , delimitand intre ele o cavitate inchisa ,
denumita cavitatea cavitate pleurala,umectata de lichidul pleural care usureaza alunecarea pul
monior in timpul respiratiei .
Anatomie descriptiva
-Pleura pulmonara inveleste supraf pulmonului in afara de hilul pulmonar si de radacina de in
sertie pulmonara a lig triunghiular , unde se reflecta cu pleura parietala .La NIV fisurilor interl
obaree , pleura pulmonara patrunde pana in profunzimea planului fisural , separand lobii pulm
onului printr-o dubla foita care individulaizeaza lobii pulmonari .
Pleura parietala tapeteaza cav in care este continut pulmonul , se muleaza pe supraf interioara
toracica , prezentand aceleasi portiuni ca si fetele pulmonului costala , mediastinala , diafrgma
tica si cupola pleurala.
Pleura costala –tapeteaza fata mediala a coastelor si a spatiilor intercostale : posterior , se intin
de pana la fetele laterae ale corpilor vertebrali toracali , unde se continua cu pleura mediastina
la ; anterior dupa ce a tapetat cartilajele costale ea se insinuiaza post de stern si vine in raport
: la exterior cu muschii intercostali interni si intimi a fiacrui spatiu , cu m transversul toracic ,
vasele toracice interne cu pvn-urile intercostale , cu venele azygos si cu lantul simpatic toracic
; - la exterior –pleura costala este dublata de un tesut celular condensat , care constituie fascia
viscerala (endotoracica) , prin intermediul careia adera la peretele toracic .
Pleura mediastinala –este segmentul care acopera , prin fata sa mediala , organele mediastinal
e , iar prin fata sa laterala , coresp pulmonilor .
Pleura mediastinala dreapta acopera pericardul , nervul frenic drept , vena cava superio
ara , crosa venei azygos , trunchiul arterial brahiocefalic , flancul drept al traheei si esofagului
si portiunea ascendenta a venei azugos intre care se insinuiaza si delimiteaza recesul interazyg
oesofagian
Pleura mediastinala stanga –acopera pericardul fibros , nevrul frenic stang cu vasele di
afragmatice superioare , arcul aortei , artera subclaviculara stanga , iar mai posterior esofagul t
oracic si aorta descendenta , intre care pleura mediastinala delimiteaza recesul interaorticoesof
agian .Recesurile interaorticoesofagian si azygoesofagian sunt unite , adesea intre ele prin lig i
nterpleural a lui
Pleura mediastinala la niv pediculului pulmonar se reflecta spre fetele mediale ale pulmonilor
continuandu-se cu pleura pulmonara , form o teaca seroasa pediculului pulmonar .Inf de acest
a pelura mediastinala se reflecta pe venele pulmonare inferioare si pe vasele limfatice , alcatui
nd ligamentul pulmonar sau triunghiular , plasat in plan frontal la limita dintre mediastinul ant
si post .
Pleura diafrgmatica este mai subtire si tapeteaza o parte din fata sup a cupolei diafrgm
aticee , de care adera intim .
Pleura diafragmatica dreapta acopera foliola dreapta a centrului tendinos , pana la mar
g dreapta a orificiului venei cave inf si toata partea carnoasa a diafragmului care este sit ant , l
at si post de aceasta foliola .
Pleura diafragmatica stanga tapeteaza 2/3 postero-laterale ale foliolei stangi si toata po
rtiunea carnoasa din diafragmul invecinat
De ambele parti , pleura diafrgmatica se reflecta si se continua –lateral cu pleura costala , cons
tituind recesul costodiafragmatic sau sinusul costodiafragmatic , iar medial cu pleura mediasti
nala , intre cele 2 pleure diafragmatice se afla portiunea din muschiul diafragm tapetata de per
icard ul fibros
Cupola pleurala sau domul pleural este partea cea mai inalta a pleurei parietale care se
afla sup de vf pulmonului si de prima coasta , pe care o intrece anterioar , cu 3.5 cm si
extremitatea mediala a claviculeei cu 2.5 cm .Cupola pleurala este fixcata de schelet prin
fascicule fibroase si musculare , alcatuind aparatul suspensor al lui sedileau , format din 3
elemente fibroase : lig vertebropleural , tranverso –pleural si costopleural si de muschiul
scalen anterior si micul scalen al lui albinus si Winslow.

68. Simpaticul toracic, nervii vagi şi frenic în torace.


LANTUL SIMPATIC TORACIC
- reg toracica are 11 gg simpatici uniti prin rr intergg, legati si prin rr comunicante albe si
cenusii denv spinali coresp(al 12-lea gg se uneste cu gg cerv inf rezultand gg cervico-toracic
sau stelat)
Raporturi:
- asezat cel mai prof in mediast sup si post, pe linia articul costo-vert post: in fiecare sp
intercostal: man vasc-nerv resp
ant: fascia endotoracica pleura parietala costala prin care vine in rap cu plamanul
med: trunchiul com al aa intercostale sup
inf : dr: med: vena azygosst: med: aorta desc toracica sivv hemiazygos
Ramuri:
-somatice
-rr comunicante cenusii,care se ataseaza rr nv sp
-viscerale
1 .Pt viscerele toracice :
•nv cardiaci toracici :
in primii 5 gg simp toracici - fs din MS segmente T2-T5- cu nncardiaci din gg cerv si din vag
form plexul cardiac
•rr pulmonare : pe aa bronsice si pe bronhii
•Fibre simp din gg simp toracici part la form :
-plexului aortic-toracicfcu fibre din plexul cardiac si din nn splanchnic!)- plexului
esofagian(cu rr cardiace toracice, din plexul cardiac ,aortic, nvsplachnici si nv vagi)2.Pt
viscerele abdominale :- nv splanchnici:
-pornesc din ult 5-6 gg toracici-orig lor reala coarnele lat ale maduvei toracice- n splachnic
mare
-orig: gg toracici 5-9-traiect: med spre col vert,ant de A,V,N intercostali strabate
diafragmaajungand la gg celiac-se termina in plexul celiac- n splachnic mic
-orig: gg 9-10-rap: lat.: lant simp toracic med.:n splachnic mare-strabate diafragma cu n
-se distribuie gg aortico-renali si gg mezenterici sup
-poate da r. renala- n splachnic inf
-e inconst-orig ult gg sau n splachnic mic-strabate diafragma cu lantul simpatic razultand
plexul renal
Nervul frenic
-cel mai lung ram al plexului cervical, fiind un nerv mixt care inerveaza diafragma, pleura par
ietala, pericardul si peritoneul diaphragmatic, continand atat fibre motorii cat si fibre vegetativ
e
Clasic se formeaza dintro radacina principala reprezentata de ramul ventral al lui C4 care este
cea mai constanta si cea mai voluminoasa si 2 radacini secundare, nervii frenici accesori, care
provin din ramurile ventrale ale nervilor C3 si C5, un nerv accesor putand veni chiar si din C4
.
La baza gatului, cei 2 nervi frenici primesc cate o anastomoza de la nervul subclavicular si de
la ganglionul simpatic cervical inferior sau mijlociu atunci cand exista. Dupa formare, nervul
frenic strabate regiunea cervicala si toracele pana la diafragma. La nivelul gatului nervul are u
n traiect descendent in teaca muschiului scalen anterior, initial de-a lungul marginii laterale a
acestuia, ulterior pe fata anterioara a muschiului pe care coboara, in partea inferioara a gatului
ajungand pe marginea mediala a acestuia. La baza gatului el se proiecteaza dupa o linie care u
neste sfertul medial al claviculei cu mijlocul distantei dintre unghiul mandibulei si mijlocul cl
aviculei. Nervul este incrucisat de pantecele inferior al muschiului omohioidian, incruciseaza
clavicula la 3-4 cm de articulatia sternoclaviculara si il gasim la intrarea in torace in spatiul ca
re separa cele 2 capete sternal si clavicular ale sternocleidomastoidianului, aceasta zona fiind
punctual nevralgic al frenicului unde poate fi lezat. La intrarea in torace, este dispus intre arter
a subclaviculara situate anterior si vena subclaviculara dispusa posterior, incruciseaza artera c
el mai frecvent la nivelul originii din aceasta a peritoracice interne, incruciseaza fata anterioar
a a toracicei interne, frenicul stang trecand lateral de crosa canalului toracic, iar frenicul drept
coboara pe partea postero-laterala a venei brahiocefalice drepte si apoi pe fata laterala a cavei
superioare. Ambii frenici trec anterior pediculului pulmonary si apoi pe laturile pericardului p
ana la nivelul diafragmei.
Frenicul drept traverseaza diafragmul fie prin orificiul venei cave inferioare, fie pe laturile ace
steia. Frenicul stang ajunge pe diafragma putin inapoia varfului inimii nivel la care strabate di
afragma deci mai anterior si mai lateral decat cel drept.
La nivelul gatului nervii frenici nu dau nici un ram. La torace, unde ei sunt insotiti de vasele fr
enice superioare dau ramuri timice, pleurale, unul sau mai multe ramuri pericardice si ramuri
pentru vena cava inferioara.
Nervii frenici se termina cu nervii frenico-abdominal, anterior, posterior si lateral. Cel posteri
or se termina in ganglionul celiac, iar celelalte 2 ramuri se distribuie portiunii musculare a dia
fragmei.
Ramurile terminale ale frenicului se impart in ramuri musculare superioare si un ram
abdominal. Ramurile musculare superioare vor patrunde in diafragma, unde se dispun radiar.
ele strabat intreg muschiul, ies pe fata inferioara a acestuia si merg pana in apropierea insertiei
osoase a partii musculare a diafragmei. La acest nivel ele prezinta si o anastomoza cu un ram
analog al frenicului de partea opusa, formand o anastomoza prepericardica. Ramul abdominal
intra in grosimea pilierului corespunzator si da ramuri si pentru vena cava inferioara,
peritoneu si chiar pentru suprarenala dreapta. Se anastomozeaza cu ramuri din plexul celiac,
formand plexul diaphragmatic drept.
69. Anatomia topografică şi clinică a cutiei toracice.
70. Cavitatea abdominală: limite, împărţire, conţinut.
Abdomenul este segmentul caudal, subdiafragmatic al trunchiului, este partea trunchiului
interpusă între torace și pelvis fiind situat înaintea porțiunii lombare și a regiunii rahidiene.
Conține cavitatea abdominală în care se află cea mai mare parte a aparatului digestiv, o parte a
aparatului urinar, pleura și importate vase sangvine, noduri limfatice și nervi.
Limitele sunt superficiale și profunde. Superficial: superior- vârful apofizei a T12,
extremitatea anterioară a coastei XI, arcul cartilaginos rebordul coastei) și baza procesului
xifoid; inferior – vârful apofizei L5, crestele iliace, plicile inghinale, tuberculul pubic și
marginea superioară a simfizei pubiene; lateral – m abdominali și iliaci: posterior- coloana
vertebrală, și mm psoas și pătratul lombelor. Profund: superior:-diafragmul (cupola
diafragmatică); inferior – strâmtoarea superioară a pelvisului.
Structura pereților abdominali este dată de elementele moi și dure ce se găsesc în
componența acestora. Peretele abdominal antero-lateral este format din ultimele perechi de
coaste, coloana verterbrală și mușchii însoțitori (pătratul lombelor, iliopsoasul și micul
psoas). Peretele abdominal antero-lateral este format numai din teci
fibroase și muschi (abdominal, piramidal, oblic extern, oblic intern, cremaster, transvers al
abdomenului)
Imediat sub piele și tesutul adipos se afla straturile musculare ale pereților abdominali.
Mușchii sunt dispuși sub forma a 3 fâșii intime: m oblic extern și transversul abdominal, care
asigură susținerea abdomenului în toate direcțiile. La aceștia se adaugă o bandă musculară
largă, dreptul abdominal, situat vertical, în partea anterioară a cutiei toracice și cea a
abdomenului.
Aponevrozele abdomenului sunt: aponevroza oblicului extern, aponevroza oblicului
intern, aponevroza transversului, aponevroza posterioară a oblicului intern, aponevroza
posterioară a oblicului extern, aponevroza posterioară a transversului.
Formațiuni dependente de aponevrozele abdominale: linia albă, ombilicul, ligamentul
inghinal/arcada inghinală, ligamentul lacunar Gimbernat, ligamentul pectineal Cooper, arcada
iliopectinee, lacuna musculară și lacuna vasculară, fascia transversală, canalul inghinal, teaca
m. drept abdominal, fosele inghinale.
Linii convenționale:
- Linia mediană anterioară de la apendicele xifoid la limita superioară a simfizei
pubiene
- Liniile paramediane (pararectale) duse prin marginile laterale ale mm drepți
abdominali
- Liniile subcostale, tangente la marginea inferioară a coastelor
- Liniia biiliacă care unește punctele cele mai ridicate ale celor două creste iliace
- Linia bispinoasă anterioară, între spinele iliace superioare
- Linia bispinoasă posterioară, între spinele iliace posterioare
- Liniile paramediane posterioare, la limita renală a proeminenței m. paravertebrali
- Linia mediană posterioară ce corespunde proceselor spinoase ale vertebrelor
- Șantul inghinal sau plica inghinală
- șantul pubian sau suprapubian dispus transversal, de o parte și de alta tuberculilor
pubieni
- șantul transversal la nivelul m drept abdominal
- șantul sau plica taliei, plica de flexiune a abdomenului, reprezentat de un sant circular
dispus aproximativ la nivelul ombilicului.
2.Impartirea peretilor cavitatii abdominale
Peretele abdominal antero-lateral este format din mușchi și formațiuni fibroase:
Mușchii sunt: m abdominal, m piramidal, m oblic extern, m oblic intern, m cremaster, m
transvers al abdomenului.
Aponevrozele antero-laterale ale abdomenului sunt: aponevroza oblicului extern, aponevroza
oblicului intern, aponevroza transversului, aponevroza posterioară a oblicului intern,
aponevroza posterioară a oblicului extern, aponevroza posterioară a transversului.
Formațiuni dependente de aponevrozele abdominale: linia albă, ombilicul, ligamentul
inghinal/arcada inghinală, ligamentul lacunar Gimbernat, ligamentul pectineal Cooper, arcada
iliopectinee, lacuna musculară și lacuna vasculară, fascia transversală, canalul inghinal, teaca
m. drept abdominal, fosele inghinale.
Regiunile peretelui abdominal antero-lateral sunt: sternocostopubiana, ombilicală, costoiliaca
si inghinoabdominala. Regiunea sternocostopubiana este regiunea mediana, anterioara,
patrulatera, cu limte de la apendicele xifoid si marginea coastelor false la simfiza pubiana,
lateral fiind marginita de margiile laterale ale m drepti abdominali. Regiunea ombilicala este
regiunea mediala si nepereche (in centru regiunii sternocostopubiene) situata intre linii trasate
la 2 cm superior si inferior de ombilic si marginile mediale ale m drepti abdominali. Regiunea
costoiliaca este regiune pereche existenta lateral peretelui antero-lateral abdominal, situata
inre rebordul coastelor false. Creasta iliaca, marginea laterala a m drept abdominal si marrinea
laterala a m erector al trunchiului. Regiunea inghinoabdominala este o regiune pereche, de
forma triunghiulara, antero-inferioara a peretelui abdominal antero-lateral (contine canalul
inghinal); este situata intre linia orizontala de la spina iliaca antero-superioara la marginea
laterala a m. drept abdominal, si pliul stinghiei; medial e separata de linia verticala dusa prin
marginea laterala a muschilor drepti abdominali.

3.Muschiul drept abdominal. Teaca dreptilor abdominali


Muschiul drept abdominal are o insertie superioara pe cartilajele costale V, VI, VII, procesul
xifoid si pe ligamentul costoxifoidian; insertia inferioara fiind oe creasta pubiana. Flecteaza
toracele pe abdomen si coboara coastele. Este inervat de nervii intercostali 7-12 si nervii
iliohipogastric si ilioinghinal.
Teaca muschiului drept abdominal duce de la arcada costala a bazei toracelui la simfiza
pubiana. Imbraca m drept abdominal. Formata din dedublarea aponevrozei m oblic intern ce
prin foita anterioara formeaza lama anterioara a tecii si prin foita posterioara formeaza lama
posterioara (2/3 superioare).toate cele trei aponevroze ale muschilor lateralitrec inaintea m
drept abdominal, in portiubnea inferioara. Contine artere epigastrice, portiunile terminale ale
nervilor intercostali si m piramidal cand exista.

4.Muschii oblici intern si extern si m transvers abdominal


M. oblic extern al abdomenului este cel mai superficial si cel mai intins dintre m
laterali ai abdomenului. Se insera pe fata externa a ultimelor 7 coaste (superior), si posterior
este format din doua fascicule: posterior pe buza externa a crestei iliace, anterior se pierde in
aponevroza proprie pana la pube formand inelul inghinal superficial. Determina miscarile de
rotatie, intervine in expiratie, coborabd coasteke. Este inervat de n intercostali inferuiori,
iliohipogastric si nn ilioinghinali.
M. oblic intern a abdomenului se insera pe fascia toraco-lombara, portiunea anterioara
a crestei iliace, spina iliaca antyerosuperior, si pe jumatatea laterala a ligamentului inghinal.
Se termina prin 3 fascicule: posterior- marginea inferioara a ultimelor 3coaste; mijlociu –
aponevroza anterioara a oblicului intern, anterior –merg in jos si medial. Roteste toracele,
fiind antagosnistul oblicului extern si sinergistul oblicului extern opus. Inervat de nervii
intercostali inferiori, nn iliohipogastrici si nn ilioinghinali.
M. transvers al abdomenului este un m lat, situat profund, compus dintr-o parte
musculara si 2 aponevrotice. Se insera la origine pe fata mediala a ultimelor sase cartilaje
costale prin digitatii incrucisate cu cele ale diafragmului; pe procesele costale ale vertebrelor
lombare prin intrmediul aponevrozei posterioare; pe buza interna a crestei iliace si 1/3 laterala
a ligamentelor inghinale. Fibrele musculare se termina pe aponevroza anterioara a
transversului(limita dinre m si aponevroza=linia lui Spiegel). Strange coastele ca un brau.
Inervat de n intercostali inferiori, n iliohipogastric, n ilioinghinal.
5. Impartirea cavitatii abdominale
Cavitatea abdominala este o cavitate visceraa de forma ovoidala. Se intinde de la bolta
diafragmatica (superior) continuandu-se cu cavitatea pelvina (inferior). Este tapetata de
peritoneu luand denumirea de cavitate peritoneala. Colonul transvers si mezocolonul
transvers o impart in 2 etaje: etajul supramezocolic si etajul submezocolic.
Etajul supramezocolic are ca limite: superior – fata inferioara a diafragmei; inferior – colonul
si mezocolonul transvers; anterior, posterior si lateral – muschii si formatiunile ososase.
Contine: ficatul, stomacul, splina; fiecare in loja proprie. Prezinta recesuri: subfrenic stang –
fata inferioara a diafragmei si fata diafragmatica a lobului drept hepatic (dreapta ligamentului
falciform); subfrenic drept – in stanga ligamentului falciform denumit fosa perigastrica;
subhepatic – intre fata viscerala a ficatului, duoden, colon, mezocolon transvers, rinichi si
glanda suprarenala dreapta; hepatorenal – fata viscerala a ficatului, rinichiul drept si glanda
suprarenala dreapta.
Etajul submezocolic are limite: anterior – omentul mare (peritoneul parietal anterior);
posterior – peritoneul parietal posterior; superior – colonul transvers si mezocolonul
transvers; inferior- colonul si mezocolonul sigmoid. Contine intestinul subtire, cecumul si
rectul. Subimpartit in patru coridoare verticale delimitate de colonul ascendent, colonul
descendent si de radacina mezenterului. Intre colonul ascendent si descendent si peritoneul
parietal se gasesc santurile paracolice: drept si stang. Intre colonul ascendent si descendent si
radacina mezenterului se gasesc spatiile menzentero-colice drept si stang.
6. Bursa omentala
Bursa omentală este un mare diverticul al cavității peritoneale, înapoia stomacului, aparținând
topografic etajului supramezocolic. Închisă din toate părtile cu excepția orificiului omental
prin care comunică cu etajul supramezocolic.
Orificiul omental (orificiul epiploic, hiatul Winslow) deschis spre dreapta și ușor în jos.
Îngustat de lobul caudat al ficatului. Este delimitat anterior de marginea dreaptă a omentului
mic, posterior de vena cavă inferioară, superior de lobul caudat al ficatului, inferior porțiunea
superioară a duodenului.
Bursa omentală are o porțiune principală a trei prelungiri.
Porțiunea principală este situată înapoia stomacului. E delimitată anterior de peretele posterior
al stomacului și de ligamentul gastrocolic; posterior de corpul pancreasului; superior al
ligamentului gastrofrenic, inferior de mezocolonul transvers și de linia de coalescență a
lamelor omentului mare.
Prelungirile bursei omentale sunt: vestibulul bursei omentale, rcesul omental superior și
recesul splenic.
Vestibulul bursei omentale este prelungirea dreaptă a acesteia. Prezintă 4 pereți și 2 orificii de
comunicare. Orificiul omental (în dreapta) și orificiul bursei omentale (stânga). Pereții
vestibulului: anterior - omentului mic; posterior – peritoneul parietal (acoperă v cavă
inferioară, aorta abdominală, stâlpul drept abdominal și plexul celiac); superior- de lobul
caudat al ficatului; inferior – de curbura mică a stomacului.
Recesul omental superior este prelungirea superioară în formă de deget de manușă situat între
porțiunea abdominală a esofagului și vena cavă inferioară. Recesul splenic se întinde în stânga
până la splină, fiind cuprins între 2 ligamente peritoneale gastrosplenic (anterior) și
splenorenal (posterior).
7.Marele și micul epiploon
Micul epiploon
Face parte din cele cinci formațiuni peritoneale ale ficatului. Se întinde de la fața viscerală a
ficatului (inserată în șanțul transvers) și pe porțiunea retrohilară a șanțului sagital stâng la
diafragma, esofag, curbura mică a stomacului și pe duoden (în porțiunea sa superioară).
I se descriu două porțiuni: ligamentul hepatogastric (inserția freno-esofago-gastrică) și
ligamentul hepatoduodenal (inserția duodenală).
Prezintă 2 fețe și 4 margini: fața anterioară vine în raport cu cavitatea peritoneală mare,
acoperită de porțiunea prehilară a feței viscerale a ficatului. Fața posterioară formează peretele
anterior al vestibulului bursei omentale. Marginea superioară este linia de inserție hepatică;
marginea inferioară – incizura unghiulară a stomacului până la duoden (inserția gastro-
duodenală), marginea stângă - de la esofag la incizura unghiulară a stomacului (inserția
esofago-gastrică) și marginea dreaptă, liberă și groasă (conține elementele pediculului
hepatic).
Este format din două foițe: anterioară (de pe zona prehilară a feței viscerale a ficatului,
continuându-se pe peretele anterior al stomacului) și posterioară ( de pe zona prehilară a feței
viscerale a ficatului, continuându-se pe peretele anterior și posterior al stomacului). Acestea
se unesc la nivelul marginii drepte a epiplonului mic, învelind pediculul hepatic.
Marele epiploon
Face parte din formațiunile ligamentare ale colonului transvers. Embrio-fetal conține
prelungirea inferioară a bursei omentale. După coalescență prezintă o lamă peritoneală prinsă
pe tenia omentală a colonului transvers. De aici coboară inainte anterior jejun-ileale pe care le
acopera ca un sort.
Are formă patrulateră cu contur neregulat. Poate coborî până la nivelul simfizei
pubiene. Grosimea omentului mare este variabilă, datorită țesutului adipos acumulat. În
porțiunile lipsite de țesut adipos, are aspect fenestrat.
Nu este o formațiune indinspensabilă, absența sa congenitală nu tulbură funcțiile
peritoneului.

71. Stomacul.
Este portiune cea mai dilatata a tubului digestiv, de forma unui J, limitat superior de orificiul
cardial si inferior de orificiul piloric. Este situat, alaturi de ficat si splina, in etajul
supramezocolic al cavitatii peritoneale, deasupra mezocolonului transvers. Acesta este situat
in loja gastrica ce are 6 pereti: superior, posterior si lateral stang sunt formati de bolta
diafragmei, anterior de diafragma si peretele anterior al abdomenului, inferior de colonul
transvers cu mezoul sau, medial comunica cu loja hepatica.
Ascuns la baza toracelui, este invelit de peritoneu, lucios, fapt ce ii permite miscarea in loja
lui. Este sustinut la locul lui de presa abdominala, esofag, duoden si pediculii vasculo-nervosi.
In configuratie externa I se descriu 2 margini, 2 pereti si 2 orificii.
Marginea dreapta (curbura mica) este concava, locul de trecere dintre segmentul vertical si
orizontal este marcat de o mica depresiune, incizura unghiulara. Segmentul orizontal al
curburii mici prezinta incizura duodenopilorica superioara (limita dintre stomac si duoden) si
incizura piorica superioara (la 3-4 cm spre stanga).
Marginea stanga(curbura mare) mai lunga decat cea dreapta, este convexa si porneste de la
marginea stanga a esofagului cu care determina incizura cardiala(unghiul lui Hiss). Ocoleste
portiunea verticala a stomacului, fundul si corpul; isi schimba directia, atinge punctul cel mai
coborat al sau si se arcuieste spre dreapta in sus. Prezinta incizura duodenopilorica inferioara
si incizura pilorica inferioara.
Curburile separa fetele/peretii anterior de cel posterior
Comunica superior cu esofagul (orificiul cardia) si inferior cu duodenul (orificiul piloric).
Stomacului i se descrie p forma de J majuscul cu o potiune verticala si una orizontala,
delimitate de incizura unghiulara si depresiunea data de sfincterul antrului. Portiunea verticala
(digestorie-deoarece se prodc fenomene fizico-chimice) este mai voluminoasa, dilatata,
saculara, cuprinzand 2/3 din stomac. Este divizata in portiune cardiala, fundul stomacului si
corpul stomacului. Portiunea orizontala (canalul egestor-deoarece are functie mecanica,
evacuatorie) este impartita in 2 segmente antrul piloric(vestibul) – usor dilatat si canalul
piloric – segment cilindric, ingust, scurt.
Pilorul este protiunea terminala, stramta a stomacului, de aprox 5 cm, ce contine sfincterul
piloric care circumscrie orificiul piloric
Raporturile stomacului:
Peretele anterior are doua portiuni: una corespunde peretelui toracic si alta celui abdominal.
Portiunea toracica este acoperita de diafragma si corespunde coastelor 5,6,7,8,9 din stanga si
spatiilor intercostale; medial fiind acoperita de fata viscerala a lobului stang al ficatului.
Portiunea abdominala prezinta zona laterala care e acoperita de fata viscerala a ficatului (lobul
patrat si lobul stang) si o zona mediala care vine in mod direct in raport cu peretele muscular
abdominal, avand forma de triunghi = triunghiul lui Labbe.
Peretele posterior formeaza peretele anterior al bursei omentale, venind in raport cu peretele
abdominal posterior si organele care il acopera (corpul pancreasului, a splenica, polul superior
al rinichiului stang si ganda suprarenala stanga, fata viscerala a splinei, mezocolonul
transvers, flexura duodenojejunala si ansele jejunale.
Curbura mare vine in raport cu colonul transvers decare este legata prin intermediul
ligamentului gastrocolic; cu vasele gastro-omentale; cu ligamentul gastrosplenic.
Curbura mica este in raport cu omentul mic, vasele gastrice, lobul caudat al ficatului, cu
vestibulul bursei omentale, cu aorta, vena cava inferioara, trunchiului celiac si plexul solar.
Fundul stomacului raspunde cupolei diafragmei pana la coasta a 5a stanga. Portiunea cardiala
este situata profund, in raport cu impresiunea esofagiana a ficatului. Pilorul este situat profund
si are o situatie variabila in functie de gradul de umplere sau vacuitate al stomacului.
Suprafata interioara a stomacului este foarte neregulata, datorita plicelor mucoasei, mai
accentuate pe stomacul gol disparand pe masura ce stomacul se umple. Orificiul cardial este
puton oblic, privind in jos si spre stanga; nu are valvula, nici sfincter, existand insa o plica a
mucoasei langa incizura cardiala. Orificiul piloric este prevazut cu un sfincter si cu o valvula;
sfincterul este format din ingrosarea fibrelor circulare ale musculaturii gastrice; iar valvula
aare aspectul unei palnii dinspre stomac spre duoden.
Structura stomacului este de aproximativ 3 mm, in constitutia sa intra patru tunici: tunica
seroasa, tunica musculara, stratul submucos, tunica mucoasa. Tunica seroasa este formata de
peritoneu. Stratul subseros este format dintr-o patura subtire de tesut conjunctiv, peste care se
aplica seroasa. Tunica musculara cuprinde trei plannuri de fibre: planul superficial este format
din fibre longitudinale, planul mijlociu de fibre circulare, planul profund de fibre oblice sau
ansiforme. Fibrele longitudinale sunt abundente de-a lungul celor doua curburi ale stomacului.
Stratul circular este continuu dispus uniform pe toata intinderea stomacului. Fibrele oblice au
o dispozitie ansiforma si se afla situate profund fata de stratul circular. Tunica musculara
constituie aparatul motor activ al stomacului, care realizeaza: 1. Depozitarea alimentelor
ingerate, 2 amestecarea acestora cu sucul gastric pana ce se formeaza chimul gastric si 3.
Golirea lenta, intermitenta a chimului din stomac in duoden, in ritm adecvat pentru efectuarea
digestiei intestinale. Stratul submucos este format din tesut conjunctivo-elastic lax, numeroase
vase, terminatii nervoase si plexul nervos submucos Meissner. Tunica mucoasa are o coloratie
rosiaticam deosebindu-se net de cea esofagiana, reprezentand aproximativ ½ din grosimea
peretelui gastric.
9. Vascularizatia si inervatia stomacului
Arterele stomacului provin din trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si
artera gastrica stanga.
Din artera hepatica pleaca artera gastrica dreapta (naintea pilorului si urca pe curbura mica),
artera gastroduodenala (ce trece inapoia pilorului)care emite gastro-omentala dreapta(urca pe
curbura mare).Artera splenica da nastere arterei gastro-omentale stangi (coboara pe curbura
mare) si arterelor gastrice scurte (care trece prin ligamentul gastrosplenic, irigand fundul
stomacului).Artera gastrica stanga urca in regiunea cardiala si apoi de-alungul curburii
mari.Se formeaza, astfel arcul arterial al curburii mici, rezultat prin anostomozarea in plin
canal a arterelor gastroomentale stanga si dreapta. In tunica mucoasa se gasesc numeroase
anastomoze arterio-venoase.
Venele stomacului corespund in general arterelor. Se formeaza din retelele capilare
situate sub mucoasa, strabatand grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca
in trunchiurile colectoare. Acestea se varsa in vena porta sau in afluentii acesteia. Vena
gastro-omentala dreapta se varsa n vena mezenterica superioara, iar vena gastro-omentala
stanga si venele gastrice scurte sunt tributare venei splenice.
Limfaticele iau nastere din doua retele larg anastomozate: mucoasa si musculara. In
drenajul limfatic se cunosc 4 arii: 1. nodurile limfatice gastrice stangi; 2. nodurile limfatice
gastro-omentale drepte; 3. noduri gastro-omentale stangi si pancreaticosplenice; 4. noduri
limfatice gastrice drepte si pilorice superioare.
Nervii stomacului sunt de natura vegetativa; ramuri ale nervilor vagi si ramuri din
plexul celiac- formand plexuri periarteriale ce contin fibre aferente (senzitive) si fibre
simpaice (eferente). Din plexul esofagian, format de cei doi nervi vagi pleaca cele doua
trunchiuri vagale: anterior si posterior. Trunchiul vagal anterior trimite ramuri gastrice pe fata
anterioara a stomacujlui, si de-a lungul curburii mici, pana in regiunea pilorica. Trunchiul
vagal posterior emite rauri pentru fata posterioara a stomacului. Amurile fine din nervul vag si
din plexul celiac formeaza retele in tunica musculara (plexul mienteric Auerbach), si in
stratul submucos (plexul submuscos Meissner).

72. Duodenul.
Duodenul este prima portiune a intestinului subtire, deosebindu-se de jejunileon prin faptul ca
e fixat de peretele posterior. Este situat profund pe coloana vertebrala, deasupra
mezocolonului transvers, in etajul superior cat si in cel inferior al abdomenului. Forma sa se
aseamana cu o potcoava. Separatia dintre stomacsi duoaden este data de santul duodeno-
piloric; iar cea dintre duoaden si jejun este marcata de flexura duodenojejunala.
Proiectia duodenului in loja duodenala:

Limite:

 sup vf. coastei 8


 inf. linia orizontala ce trece prin ombilic
 lat. dreapta 7 cm de linia mediana

lat. stanga 5 cm de linia mediana


In drumul sau, duodenul, prezinta 3 flexuri: superioara (la colul vezicii biliare),
inferioara (extrmitatea inferioara a rinichiului drept), si flexura duodenojejunala (L2, sub
mezocolonul transvers). De asemeni prezinta patru portiuni: superioara (de la santul
duodenopiloric pana la colul vezicii biliare), portiunea descendenta (de la clul vezicii biliare
pana la extremitatea ninferioara a rinichiului drept), portiunea orizontala (de la rinichiul drept
pana la flancul stang al coloanei vertebrale), portiunea asendenta(urca pe flancul stang al
vertebrei a 2a lombare).
Lungimea sa este de aproximativ 25cm (12 degete). Areca mijloace de fixare, pe langa
presa abdominala, peritoneul, mezocolonul transvers si ductele pancretice, vasele si nervii, dar
si muschiul suspensor al duodenului.
Raporturi ale portiunilor
D I (portiunea sup):
• Ant: ficatul si colul vezicii biliare
• Post: ductul coledoc, vena porta, a.gastro-duodenala
• Sup: orificiul omental al bursei omentale, inserandu-se omentul mic
• inf: omentul mare, cap pancreas

-D II (portiunea descendenta): coboara pe flancul drept al L2 si L3 pana la extrem inf a


rinichiului drept. Este un segment retro-peritoneal, realizandu-si raporturile post prin
intermediul fasciei de coalescenta Treitz
• ant: mezo-colonul transvers, ficatul, vezica biliara, ansele jejunale
• post: rinichiul drept, pediculul renal drept, VCI
• stanga: capul pancreasului (la nivelul ei se deschide ductul coledoc si canalul
pancreatic principal)
-D III (portiunea orizontala): trece peste coloana vert., incruciseaza VCI si AO si ajunge pana
pe flancul stang al L4
• Ant: insertia mezenterului si vasele mezenterice sup
• Sup: capul pancreasului
• Inf: intestinul mezenterial

-D IV (portiunea ascendenta): urca pana pe flancul stang al L2 unde formeaza flexura


duodeno-jejunala
• Ant: fata post a stomacului
• Post: prin fascia Treitz S cu m psoas S, vasele genitale si renale S
• D: aorta abdominala si mezenter
• S: rinichiul S, intre ele aflandu-se, arcul vascular Treitz format de vena mezenterica
inf, si artera colica stanga sup
Conformatia interioara: in duoaden, intalnimplice circulare Kerkring si vilozitati
intestinale. Plicele circulare clipsesc din partea superioara a duodenului in partea mediala a
peretelui posterior se gaseste plica longitudinala a duodenului, la extremitatea inferioara
careia se afla papila duodenala mare (pe care se deschid impreuna ductul coledoc si ductul
pancreatic). Aproximativ 3 cm mai sus se gaseste papila duodenala mica(pe care se deschide
ductul pancreatic accesor).
In structura duodenului intra cele 4 tunici caracteristice: seroasa, muscularara,
submucoasa, mucoasa. Tunica seroasa sau peritoneul duodenului, este invelita in intreghime
de peritoneu, radacina mezocolonului transvers intretaie portiunea descendenta. Tunica
musculara este alcatuita din doua straturi musculare netede, unul exterior, format din fibre
longitudinale si unul interior, mai puternic, format din fibre circulare. Tunica submuscoasa
este constituita din tesut conjunctivo-elastyic lax, care permite alunecarea mucoasei pe
musculatura. Ib submucoasa se gasesc glandele duodenale Brunner, glande tubuloalveolare ce
au un canal lung ce se deschide in glabdele Lieberkuhn.
Vascularizatie. Irigatia duodenului
-2 a pancreatico-duodenale sup (ramuri din a gastro-duodenala) si 2 a pancreatico-duodenale
inf (ramuri din a mezenterica sup)
- acestea se anastom intre ele formand 2 arcade in jurul capului pancreasului
-Venele pancreatico-duodenale se varsa in v mezenterica sup / direct in v porta
-Limfaticele se indreapta spre nodurile pancreatico-duodenale, hepatice si celiace.
Inervatia este data in portinea superioara de nervi hepatici si in celelalte portiuni
primeste filamente din trunchiul celiac.

73. Pancreasul.
Este o glanda mixta endocrina si exocrina.
- este alcatuit din cap, corp si coada
-Intre cap si corp se descrie istmul pancreatic/colul pancreatic
-Istmul este delimitat de 2 santuri, create sup de duoden si inf de a mezenterica sup
-Pancreasul este un organ retro-peritoneal cu exceptia cozii
-Dpdv clinic avem o reg cefalica si o reg corporeo-caudala intre care se afla istmul
-Capul pancreasului este extrem D, cuprinsa in potcoava duodenului, prezinta 2 prelungiri:
 Sup: tuberculul omental
 Inf: procesul uncinat/pancreasul mic sau accesor al lui Winslow care se rasuceste
post vaselor mezenterice sup, formand un pat la iesirea de sub pancreas
-Corpul pancreasului este portiunea cea mai lunga si inconjoara in concav sa post flancul S al
coloanei vertebrale
-Coada pancreasului prelungeste corpul sup si spre S in grosimea epiploonului pancreatico-
splenic
Proiectie:
 Sup: linie care trece prin vf coastei 8
 Lat D: 4 cm de linia mediana
 Lat S: 2 cm de linia medio-claviculara
 Inf: 2 cm deasupra liniei ce trece prin ombilic
Regiunea cefalica:
-Fata ant este impartita de radacina mezo-colonului transvers intr-un segment supra-
mezocolic si un segm. sub-mezocolic.:
 are raporturi cu a pancreatico-duodenala sup
 cu a gastro-epiplooica D
 cu a celiaca D sup
 cu cele 2 fascii de acolare pre-duodeno-pancreatice supra si sub mezocolice ale lui
Fredet
-Fata post are raporturi intime cu 3 planuri anatomice:
 Arterial: a duodeno-pancreatice
 Ductal: ductul coledoc si ductele pancreatice
 Venos: v porta
 Are raporturi cu fascia retro-duodeno-pancreatico dreapta a lui Treitz si mai post cu
organele de la niv peretelui abdominal post
 Post de fascia lui Treitz: VCI, vasele renale, pilierii diafragmului, corpii L2, L3
Marg sup:
 are raporturi cu portiunea sup a duodenului
 are 2 tuberculi: preduodenal si retroduodenal (este mai mare, acoperit de peritoneu,
denumit si tuberculul omental, fiind singura portiune intra-peritoneala din capul
pancreasului)
Marg dreapta:
 Corespunde portiunii desc a duodenului cu care se realizeaza o legatura stransa prin
ductele pancreatice, vasele sangvine si tracturile conjunctive
Marg inf:
 Trimite spre S o prelungire, procesul uncinat, care se insinueaza intre vasele
mezenterice sup si AO
Colul pancreasului:
 Este delim de portiunea sup a duodenului sup
 De vasele mezenterice sup, inf
 Fata ant este retroperitoneala, coresp peretelui post al bursei omentale prin intermediul
careia vine in raport cu pilorul
 Fata post coresp v mezenterice sup si orig v porte
Corpul pancreasului:
 Fata ant: peretele post al bursei omentale denumite si “pernuta stomacului”
 Fata post: v splenica si v mezenterica inf
 Post se afla lama retro-mezogastrica al lui Toldt, prin intermediul careia corpul are
rapoarte cu v renala S si partea inf a fetei ant a rinichiului S
 Fata inf este mezocolica si este situata deasupra mezocolonului transvers, a
unghiului duodeno-jejunal si a pancreatice inf a lui Testut
 La nivelul istmului se formeaza un spatiu intre AO si a mezenterica sup unde se afla
DIII, procesul uncinat si v renala S, acest spatiu numindu-se pensa aorto-mezenterica
 Inapoia corpului, are loc confluenta dintre v splenica si v mezenterica inf
 Coada pancreasului este situata in epiplonul pancreatico-splenic si are raporturi cu
vasele splenice si cu hilul splinei
Structura pancreasului:
 La ext. pancreasul prezinta o capsula care este acoperita ant. de peritoneu, capsula
trimite septuri care o separa in lobuli formati din acini serosi.
 Printre ei se gasesc insulele Langerhans care sunt mai numeroase la niv. corpului si
cozii.
 Pancreasul prezinta 2 canale excretoare, Wirsung si Santorini:
Vascularizatia
Arteriala:
 a pancreasului provin din trunchiul celiac si din a mezenterica sup
 a pancreatico-duodenala sup, ram terminal al a gastro-duodenale sup, da ramuri
duodenale si pancreatice
 a pancreatico-duodenala inf, ram colat al a mezenterice sup, da 2 ramuri care se
anastomozeaza cu ramurile a pancreatice-duodenale sup, rezulta arcade arteriale in
jurul capului si istmului pancreatic :
1. Arcada pancreatico-duodenala ant si inf are directie oblica cranio-caudal si de la D la
S, in jumatatea sa sup este pre-pancreatica iar in jumatatea sa inf este retro-pancreatica
2. Arcada pancreatico-duodenala post si sup situata sup si complet post de capul
pancreasului
*Cele 2 arcade constituie in jurul capului pancreasului un ansamblu arterial de forma cifrei 8.
 a pancreatice sup din a splenica, se distribuie corpului si cozii pancreasului
 a pancreatica post (a pancreatica Magna a lui Haller)
 a splenica se distribuie fetei post a pancreasului
 a pancreatica inf a lui Testut, din a mezenterica sup se plaseaza de-a lungul fetei inf a
corpului pancreasului
Venoasa:
 V pancreatico-duodenala sup tributara v gastro-duodenale
 V pancreatico-duodenala inf confluenta a v mezenterice sup care se poate unii inainte
de varsare cu v colica D sup
 V pancreatice, la nivelul corpului sunt colectate in v splenica sau in trunchiul spleno-
mezenteric
Limfatica:
 Provin din spatiile peri-acinoase, dreneaza limfa din profunzimea si de la suprafata
glandei catre nodulii limfatici, plasati pe ambele fete ale sale in special pe cea post,
unde se afla grupul splenic peri-coledocian, duodeno-pancreatic, mezenteric sup
 In zona pancreatica se aduna post de pancreas in carrefour-ul limfatic retro-duodeno-
pancreatic, curentele mari limfatice ale abdomenului din directii diferite ca spitele unei
roti
 Curentii limfatici cei mai imp. provin de la intestinul subtire, colonul drept, colonul
stang, colonul tranvsers
 Exista si curenti hepato-biliari, gastro-piloric, gastro-coronar, splenic si duodeno-
pancreatici proprii
 Curentii limfatici eplica aparitia durerilor provocate prin compresiunea plexului solar
sau celiac
Inervatia:
 Vegatativa, provenita din plexul celiac, din nodulii semilunari si mezenterici sup, unde
sosesc filetele n splahnici mari si ale vagului D
Filetele nervoase constituie plexuri peri-vasculare care ajung la formatiile secretorii (asigura
sensibilitatea viscerala si secretia)

74. Ficatul.
Mijloace de fixare ale ficatului:
 lig falciform
 lig coronar
 aderenta la VCI

-Lig coronar sit la jonctiunea portiunii sup cu port post dispus in sens transvers de la D la S
-Prezinta 2 foite (sup si inf) dupa felul cum este reflectat peritoneul.
-Lig. coronar este delimitat de rasfrangerea foitelor peritoneale care acopera fata
diafragmatica si viscerala a ficatului in care se gasesc tractusuri conjunctive scurte, ce se
intind de la fata inf. a diafragmului la fata diafragmatica a ficatului realizand lig. hepato-
frenic.
-Lig. falciform este orientat in sens sagital, are in bazul lui lig. rotund al ficatului. Limite:
 ant. peretele abdo. ant.
 sup. si post. se proiecteaza pe diafragm si se continua cu foita sup. a lig. coronar si
apoi se insera pe fata diafragmatica a ficatului.
-Aderenta la VCI : VCI primeste afluenti, 3 vn.suprahepatice si multe vn.hepatice dorsale.
VCI creeaza un sant pe fata post. a ficatului.
-Ficatul prezinta 2 fete si 3 margini si 2 extremitati : fete diafragmatica si viscerala, margini
anterioara, post si sup. si extremitati dreapta si stanga.
Raporturile ficatului:
Fata diafragmatica
 este inconjurata de diafragm
 ant. prezinta coastele, spatiile intercostale, peretele abdo ant., lig. falciform, triunghiul
hepatic nivel la care ficatul se palpeaza.
 sup. diafragmul prin intermediul caruia vine in raport cu plamanii, incizura cardiaca.
In stanga cu baza plamanului stang si dreapta baza plamanului drept.
 post. cu fata inf. a diafragmului, esofag abdo. si corp vert.Prez. santul VCI si fisura lig.
venos al lui Arantius.

Fata viscerala
 are aspect concav.
 vine in raport cu corpii vertebrali.
 pilierul diafragmatic drept si de o parte si de alta a pilierului drept VCI si AO.
 In stanga. AO si ant. ei se afla esofagul.
-Fata viscerala prezinta 3 santuri :
1. Fosa veziculei biliare- in partea post. este separata de santul VCI prin procesul caudat.
2. Fisura ligamentului rotund- adaposteste vestigiul fibros al venei ombilicale (lig. rotund
al ficatului) se continua post. cu fisura lig. venos al lui Arantius.
3. Poarta hepatica- sau santul hilar, contine elemente pediculului aferent al ficatului, vena
porta si a.hepatica proprie, vase limfatice, nervi si caile biliare.
-Aceste santuri delimiteaza pe fata viscerala 4 lobi :
1. Lobul hepatic drept:
 Se afla la dreapta fosei veziculei biliare si prezinta impresiuni.
 Impresiunea colica (data de unghiul hepatic al colonului transvers)
 Impresiunea renala (data de rinichiul drept)
 Impresiunea suprarenala (data de glanda suprarenala dreapta)
 Impresiunea duodenala (se afla langa fosa veziculei biliare)

2. Lobul patrat: Se afla intre fosa vezicule biliare (dreapta) si fisura ligamentului rotund
(stanga) si poarta ficatului (post).

3. Lobul caudat (lobul lui Spiegel/ eminenta porta posterioara) :


 Situat post. de poarta hepatica.
 Anterior prezinta 2 ridicaturi (procesul papilar in stanga si procesul caudat in
dreapta)

4. Lobul hepatic stang:


 Sit. la stanga lig. rotund si a lig. venos al lui Arantius.
 Prezinta impresiunea gastrica
 Prezinta tuberculul omental care proemina pe fata ant. a omentului mic.
Marginea inferioara
 Sit. la limita dintre fata diafragmatica si cea viscerala.
 In partea lat. dreapta prezinta incizura veziculei biliare.
 In partea med. stanga incizura lig. rotund.
Marginea posteroinferioara
 Neteda pe lobul drept si ascutita pe lobul stang.
Marginea posterosuperioara
 Corespunde locului de reflectie a foitei superioare a lig. coronar.
Extremitatea dreapta
 Este voluminoasa. Uneori trimite o prelungire de parenchim hepatic ce se
indreapta spre unghiul drept al colonului.
Extremitatea stanga
 Ingusta, se insinueaza intre diafragm si fundul stomacului.
Structura ficat:
1.Seroasa:peritoneu visceral acopera ficat fara area nuda
Peritoneul se continua cu ligamentele ficatului
2.Fibroasa:capsula hepatica(capsula lui gissen)la nivelul hilului emite 3 prelungiri
veziculara,ombilicala si arentiana
3.Tesutul hepatic: alcatuit din
a)Stroma:tesut conjunctiv hematopoetic
b)Parenchim ce secreta bila si elimina produsii toxici(prin sistemul venos port)
Sistemul vascular nutritiv
-Reprezentat de arterele hepatice ce provin din 2 surse: a.gastrica stanga si a.hepatica comuna.

A.hepatica comuna
• ram din trunchiul celiac.
• da ramuri colaterale pt. omentul mic, pancreas, ramuri duodenale sup.
• ramuri terminale: a.gastroduodenala si a.hepatica proprie.
A.gastroduodenala
• se desprinde din a.hepatica comuna la niv. unde aceasta se continua cu a.hepatica
proprie.
• ant. ductului coledoc da ram colat. a.pancreaticoduodenala dreapta sup.
• ram. terminale : a.gastroepiploica dreapta si a.pancreaticoduodenala sup.
A.hepatica proprie
• transporta sangele pt. nutritia ficatului.
• este continuarea a.hepatice comune.
• da ramuri colat pt. caile biliare si vena porta.
• Ram colat. important a.gastrica dreapta (pilorica) coboara cu vena omonima in
omentul mic si se anastomo. cu ram post al a.gastrice stangi formand cercul arterial al curburii
mici.
• Ajuns in hilul hepatic da ramuri terminale: ram drept, ram stang, a.cistica
1. Ramura dreapta, incruciseaza fata post. a ductului hepatic comun unde da a.cistica;
vasc. lobul drept si lobul patrat.
2. A.cistica are orig fie in a.hepatica proprie sau ramur terminal drept; se termina in
bazinetul lui Broca dand 2 ramuri terminale: sup(stanga) si inf (dreapta) care vasc peretii
veziculei biliare.
3. Ramura stanga mai mica decat cea dreapta, patrunde in hil si vasc. lobul stang, lobul
patrat si caudat.
II.Sistemul vascular eferent reprezentat de un amestec de sange portal si arterial din
sinusoidele hepatice. Este drenat de venele centrolobulare si sublobulare.
Venele hepatice
• transporta sangele din capilare spre VCI.
• nu au anastomoze intre ele.
• nu au valvule.
• prezinta o tunica musculara cu sfinctere la varsarea in VCI

• Se clasifica in doua grupuri:


1. Grupul inferior:
• se deschide pe peretele ant. al VCI, colecteaza sangele din lobul caudat al lui Spiegel.
2. Grupul superior este format din 3 vene: vn.hepatica dreapta, vn.hepatica mijlocie,
vn.hepatica stanga.
• Vn.hepatica dreapta dreneaza sangele de pe partea postero-lat a lobului drept.
• Vn.hepatica mijlocie dreneaza sangele din portiunea mijlocie uneori se anastomozeaza
cu vn.hepatica stanga si se varsa in VCI printr-un orificiu comun.
• Vn.hepatica stanga dreneaza sangele din lobul stang.

VASELE LIMFATICE ALE FICATULUI

Limfaticele superficiale
• Un grup trece prin lig. falciform si diafragm, se conecteaza cu nodulii limfatici toracic
interni de unde limfa ajunge in ductul toracic.
• Alt grup trece prin lig. coronar si diafragm, ajunge la nodulii supradiafragmatici din
jurul VCI.
• Alt grup este pe fata viscerala si se termina in nodulii limfatici plasati de-a lungul
pediculului hepatic.
Limfaticele profunde
• Grupul ascendent umreaza ramificatiile venelor hepatice.
• Grupul descendent dreneaza limfa pe ramificatiile triadei portale. De aici limfa este
drenata spre nodulii limfatici aflati in pediculul hepatic grupati in 2 lanturi:
1. Lantul vertical colecistocoledocian (dreapta) : noduli limfatici ai colului vezicii biliare,
orificiului epiploic si duodenopancreatic superior.
2. Lantul vertical al a.hepatice (stanga) : 1-2 noduli din care pornesc vase eferente catre
nodulii retroduodenali pancreatici.
INERVATIA FICATULUI
-Filetele nervoase ale ficatului sunt vegetative ce provin din:
-Cele simpatice din nodulii paravertebrali T7-T10 sub forma de nervi splanhnici.
-Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi drept si stang.
-Filetele nervoase se plaseaza la niv. celor doi pediculi hepatici.

La nivelul pedicului aferent


• filetele nervoase provin din plexul celiac, se amesteca cu fibrele vagale si alcatuiesc
plexul nervos hepatic.
• plexul nervos hepatic inconjoara a.hepatica si de aici pronesc ramuri nervoase in jurul
canalelor biliare si a ramurilor colat. si term ale a.hepatice.
• Din plexul nervos hepatic se diferentiaza doua categorii de filete:

1. Nervii gastrohepatici- provin din vagul stang, urmeaza traiectul a.hepatice stangi,
ajung la caile biliare extrahepatice accesorii si la curbura gastrica mica.
2. Nervii hepatici- fomreaza in jurul a.hepatice proprii 2 plexuri (ant/post) cu fibre din
plexul celiac si nvi. vagi.
*Filetele nervoase au rol in secretia biliara.
La nivelul pediculului eferent
-Se afla filete vegetative din nv.frenic drept. *Datorita acestui nerv se explica sindromul
dureros de la nivelul umarului drept in caz de afectiuni hepatice si biliare

75. Căile biliare.


Reprezinta conductele prin care bila (produsul de secretie exocrina a ficatului) este
transportata si eliminata in duoden.
Caile biliare intrahepatice
• Iau nastere intre hepatocite sub forma de capilare biliare care se unesc si formeaza
canalicule intrahepatice perilobulare.
• Din confluenta acestora se formeaza canalele segmentare din care iau nastere canalele
hepatice drept si stang.
• Din canalele hepatice drept si stang ia nastere canalul hepatic comun.
Caile biliare extrahepatice
-Dupa functie pe care o indeplinesc se impart in :
1. Cai biliare principale (extirparea duce la moarte)
2. Cai biliare accesorii (pot fi extirpate)

I.Caile biliare principale


Ductul hepatic
• Rezulta din unirea ductelor biliare hepatice drept si stang.
• Originea se alfa in hilul ficatului, de unde coboara in pediculul hepatic.
• Post. are raport cu vn.porta.
• La stanga raport cu a.hepatica proprie.
Ductul Coledoc
• Se formeaza prin confluenta ductului hepatic cu ductul cistic .
• Prezinta 4 portiuni :
1. portiunea supraduodenala.
2. portiunea retroduodenala. Trece post de DI.
3. portiunea retropancreatica. Post de capul pancreasului, da un canal prin pancreas ce se
deschide in D II.
4. portiunea intraparietala. La niv D II, ductul coldedoc se uneste cu ductul pancreatic
principal dupa care patrunde intr-o dilatatie denumita ampula lui Vater.

II.Caile biliare accesorii


Vezicula biliara
• Numita si colecistul, este un rezervor al bilei.
• Situata pe fata viscerala a ficatului, intre lobul drept si lobul patrat.
• Prezinta:
Fund (depaseste marginea inferioara a ficatului, acoperita de peritoneu).
Corp ce adera la fata viscerala a ficatului.
Col- portiunea intre infundibul si inceputul canalului cistic (aici se opresc caliculii
biliar).
Ductul cistic
• Face legatura intre vezicula biliara si ductul hepatocoledoc.
• In ductul hepatic se poate varsa ori : pe flancul drept/pe flancul stang/pe fata anterioara
a ductului/pe fata posterioara a ductului.

76. Jejuno-ileonul.
Segment al tubului digestiv cuprins intre duoden si intestinul gros, mobil
-Are 2 portiuni: jejunul (portiune initiala goala sau evacuata de continut cu rol in finalizarea
digestiei) / ileonul (ultima portiune se incolaceste si are functie de absorbtie intestinala)
-Jejunul are 2/5 iar ileonul 3/5 din lungimea intestinului mezenterial
-Intestinul subtire este dispus sub forma de pliuri = circumvolutiile/ansele intestinale care dau
aspectul sau serpuit
-Fiecare ansa are forma de potcoava / “U”, formata din 2 ramuri paralele unite printr-un ram
orizontal care incadreaza o portiune de mezenter denumita fald / cui mezenteric
-Segmentului ce corespunde ungh duodeno-jejunal = brat aferent /segmentul ce corespunde
segmentului ileo-cecal = brat eferent (fiecare segment poate prezenta sinuozitati neregulate
care formeaza anse secundare)
DIFERENTE JEJUN/ILEON-Intestinul subtire mezenterial a fost impartit in anse jejunale si
ileale:
1. Morfologic  exista anse largi, plisate, intens colorate (anse jejunale)
 inguste netede, insertia lor fiind infiltrata de grasime (anse ileale)
2. Structural  primele prevazute cu valvule conivente lipsind elementele
limfatice (jejunale)
 au putine valvule conivente dar poseda placi Peyer numeroase (ileale)
3. Fiziologic  (jejunale) au rolul de digestie, secretie si pasaj cu contractii
puternice si rapide
 (ileale) au functie de staza si absorbtie cu un tranzit lent
4. Topografic  sunt superioare, orizontale si la stanga liniei mediane
 inferioare verticale si la dreapta liniei mediane
5. Radiologic  prezinta aspect crenelat
prezinta aspect tubular
-Intestinul subtire mezenterial ocupa cea mai mare parte a etajului submezocolic, al cavitatii
peritoneale mari
-Are forma de tub lung, cilindric, intortocheat ca un alambic cu 14-16 ture sau anse intestinale
-Dimensiunile variaza, are in medie 5-6 m (scurt la carnivori)
-Consistenta moale, la palpare se muleaza sub degete si se lasa deformat
-Ansele jejunale au perete gros datorita valvulelor conivente

Mijloace de fixare:
1. Unghiul duodeno-jejunal (prin m lui Treitz, la flancul S al discului vertebral care separa
vL1 de L2)
2. Unghiul ileo-cecal (in fosa iliaca D unde se pot gasi bride peritoneale=aderente)
3. Presiunea intra-abdominala
4. Mezenterul (leaga jejuno-ileonul de peretele abdo post)
Exista 2 sectoare mezenterice (D/S) separate de terminarea a mezenterice sup:
-Segmentul S proximal = campul prearterial (4/5 din suprafata mezenterului) ferm, dens si
infiltrat de grasime cu numeroase ramuri si arcade arteriale
-Segmentul D distal (1/5 din suprafata mezenterului) lipsit de grasime, sarac in vase sanguine

Conformatia exterioara, raporturi:


Anterior: - peretele abdo ant
- omentul mare
- prima ansa jejunala prin mezocolonul transvers are raport cu bursa omentala si
curbura gastrica mare
Posterior: - portiunea descendenta duoden
- flexura duodenala inf
- portiunea transversala
- capul pancreasului
- col inf rinichi D
- prin intermediul peritoneului parietal are raport in 3 planuri (spatiuil mezenterico-
colic D ant-post):
- plan vasculo-nervos colic
- plan vascular genital
- plan urinar excretor (ureter D)

-spatiul mezenterico colic S: portiunea D 4, unghiul S al colonului, colon


descendent, inf cu psoasul S, la D AO
- prin intermediul peritoneului parietal post: a, v mezenterica inf, a colica S sup,
post de ele se afla plan vascular genital si plan urinar excretor S (ureter S)
Superior: - mezocolonul transvers
- curbura mare a stomacului
- a colica medie, ungh colic D, S
Inferior: - colonul, mezocolonul sigmoid
- vezica urinara
- rectul
- la F: uterul, fundul de sac recto-vagino-uterin al lui Douglas
La dreapta: ultima ansa ileala este in raport cu apendicele vermicular, cu canalul deferent si
vasele genitale si iliace externe

Structura:
1. Tunica seroasa
2. Tunica musculara contine fibre musculare netede in 2 straturi, longitudinal superf si
circular prof Intre cele 2 straturi se afla plexul nervos mienteric
3. Tunica submucuoasa contine vase de sange, limfatice si plexul nervos al lui Meisner
4. Tunica mucuoasa, groasa, alb-rozie la jejun si palida la ileon, prezinta valvule conivente,
vilozitati intestinale, glande intestinale si elemente limfatice:
 Valvulele conivente/plicile circulare in numar de 800-900 subvateriene, realizeaza
suprafata mare de contact intre mucuoasa intestinala si continut
 Vilozitatile intestinale, mici proeminente ca degetul de manusa in numar de 100 pe
cm2 , au forma de creste, lame si conuri cu rol de marire a suprafetei interioare a
intestinului subtire si in procesul de absorbtie intestinala
VASCULARIZATIA Jejuno-ileonului
A mezenterica superioara: ramul lat ventral al AO
Are portiuni retro-pancreatica, inter-duodeno-pancreatica, preduodenala (cu AO abdominala
formeaza pensa aorto-mezenterica)
Ram colaterale
Marginea dreapta:
- a pancreatico-duodenala inf: 2 ramuri care se anastomozeaza cu ram a
pancreatico-duodenale sup → arcadele arteriale duodeno-pancreatice
- a colica D sup: 2 ramuri asc/S care se anastomozeaza in mezocolonul transv cu o ramura
din a colica medie si din a colica S sup → arcada lui Riolan si un ram desc/D care se
anastomozeaza cu a colonului asc
-a colica dreapta mijlocie (colon ascendant)
-a ileo-biceco-apendiculo-colica:
 ram colic (colon asc): se anastomozeaza cu ram desc a colica dreapta sup → arcada
paracolica D
 ram ileal (ultima ansa ileala): se anastomozeaza cu ram terminale a mezenterica sup
(participa) → arcada arteriale a ultimei anse ileale
 ram cecal ant (fata ant cec)
 ram cecal post (fata post cec)
 ram apendicular (apendice vermiform)
Fata anterioara:
-a colica medie/al lui Frantz: la nivelul mezocolonului transvers se bifurca in a colica dreapta
sup si stanga realizand arcada lui Riolan
Marginea stanga:
-a pancreatica S inf/a lui Testut (corpul pancreasului)
-a duodeno-jejunale (ungh duodeno-jejunal, prima ansa jejunala)
-a jejuno-ileale (ansele jejunale, ansele ileale)
Ram terminale
-ram S: se anastomozeaza cu ultima a ileala
-ram D: se anastomozeaza cu ram ileal a ileo-biceco-apendiculo-colice

77. Intestinul gros.


Cecul si apendicele vermiform
-Cecul are un aspect exterior asemanator cu un fund de sac/ampula
-Se continua sup cu colonul ascendent, la S cu ileonul si inf cu apendicele vermiform
Mijloace de fixare:
 Lig supero-lat (fosa iliaca D)
 Mezocolonul
 Lig medial
 Mezenter
 Peritoneu (fosa iliaca D)
Raporturi CEC
 ant (peretele abd ant-lat)
 post (peritoneu parietal si t celulo-grasos inter-parieto-visceral): ocupa spatiul lui
Bogros
 lat (peretele abd ant-lat si fosa iliaca interna D)
 inf (ungh diedru dintre fosa iliaca interna D si peretele abd ant)
 med (ansele ileale si apendicele vermiform)
Orificiul ileo-cecal prezinta: valvula ileo-cecala a lui Bauhin (de la ea porneste fraul valvulei
ileo-cecale)
Orificiul apendicelul vermiform: valvulva lu Gerlach (situat inf de orif ileo-cecal)
Apendicele vermiform
-Este o prelungire a cecului, inf orif ileo-cecal, situat in spatiul mezenterico-colic S
-Are aspect cilindric si prezinta in portiunea mijlocie o ingustare datorita m circulare
Prezinta:
 baza apendicelui/portiunea scurta (la niv cecului)
 portiunea lunga (mobila)
-Apendicele se proiecteaza pe peretele antero-lat al abd la unirea 1/3 D cu 2/3 S ale liniei
bispinale (aceasta proectie corespunde bazei sale)
Peritoneul ceco-apendicular:
-La ungh ileo-colic cele 2 foite ale extr inf ale mezenterului se indreapta: una pe fata ant si
cealalta pe fata post a cecului
-Prezinta a cecala ant, a apendiculara, foseta ileo-cecala ant, foseta ileo-apendiculara, foseta
retro-cecala
Raporturile apendicelui:
-In pozitie normala are aceleasi raporturi ca si cecul
-In pozitie ectopica:
 in pozitie descendenta iliaca :
o ant (peretele abd)
o post (m iliac)
o lat (cecul)
o med (ansele ileale)

 in pozitie descendenta pelvina:


o lat (a, n obturator)
o inf (lig larg si ovarul D la F)
o med (promontoriul)

 in pozitie mediala ascendenta:


o ant (colonul ascendent, ansele ileale)
o post (ultima ansa ileala)

 in pozitie laterala:
o lat (cecul si colonul asc)

 in pozitie retro-cecala:
o peretele post al cecului si al colonului ascendent
o ureter, m psoas, ramurile plexului lombar si rinichi D\
Vascularizatie:artera mezenterica superioara +vena mezenterica superioara
Limfatice nodule epi si paracolici care se varsa in nodulii centrali
Inervatia din plexul mesenteric superior si inferior simpatico si parasimpatica
Colonul:
-Intestinul gros este situat submezocolic are forma literei “U” rasturnat, iar concavitatea inf
are L aproximativ cat L corpului
-Scheletotopic corespunde:
 cecul si colonul ascendent: portiunea iliaca a coxalului D si coasta 10 D
 colonul transvers: vL2
 ungh colic S: coasta 8
 colonul descendent: lat de procesele costiforme vL S
 colonul ileo-pelvin: portiunii iliace a coxalului S, vL5, fata ant sacrum
 rectul: coccisului
A. Colonul ascendent
-Este cuprins intre cec si flexura colica D
-Scheletotopic se intinde de la creasta iliaca D pana la linia dusa prin coasta 10 D
-Este un segment fix, alipit de peritoneul parietal post prin mezocolonul asc si prin fascia de
acolare a a lui Toldt D
-Prezinta 3 tenii (tenia libera, tenia mezo-colica si tenia omentala)
Raporturi
 ant (peretele abd ant-lat, anse intestinale, omentul mare)
 post (peretele abd post)
 med (m psoas, ureter D, vase genital, ansele intestinului subtire)
 lat (peretele abd ant-lat)
B.Flexura colica D:
-Se afla la continuarea colonului asc cu cel transvers
-situat in spatial cuprins intre fata viscerala a ficatului si rinichiul D, la nivelul extreme ant
coasta X, XI D, este imobila
- fixata prin:
 lig colofrenic D
 lig hepato-colic
 lig csitico-duodeno-colic

Raporturi (corespunde hipocondrului D):


 ant, sup (fata viscerala ficat pa care determina amprenta colica, omentul colic D al lui
Haller)
 post (polul inf rinichi D, flexura duodenala inf)
 inf, med (ansele intestinului subtire)
C.Colonul transvers
-intre colonul asc si desc, reprezinta portiunea mijl a colonului
-este limitat lat de flexura colica D, S
-situat intre coasta 10 D si 8 S
-are forma unui tub cilindric, neregulat prevazut cu haustre colice
-teniile musculare se orienteaza: ant, post-sup, post-inf (prezinta un rand de apendice
epiploice)
-poate fi regulat (in forma de U, ajung pana in pelvis) / neregulat (forma de T)
-dpdv al mobilitatii prezinta:
 segment D (scurt, fix)–se intinde de la flexura colica D la port desc duoden, raporturi:
-ant (ficat, peretele abd ant-lat)
-post (rinichi D, duoden, cap pancreas)
-sup (fata viscerala ficat) – prin lig hepato-colic
-inf (ansele intestinului subtire)
 segmental S (lung,mobil)–se intende de la port desc duoden la flexura colica S,
raporturi:
-ant (perete abd ant-lat) – prin omentul mare
-post (perete abd post) – prin mezocolon transvers
-sup (curbura mare stomac) – prin lig gastro-colic
-inf (ansele intestinului subtire mezenterial)
Mezocolonul transvers este portiunea din mezenterul dorsal comun, prezinta:
 marg parietala (incruciseaza port desc duoden, cap pancreas, trece ↑ ungh duodeno-
jejunal, se termina pe fata inf diafragm)

 marg viscerala (se insera pe segm mobil al colonului transv)

 fata ant-sup (formeaza planseul etajului supramezocolic al cav peritoneale mici,


inchide inf bursa omentala)

 fata post-inf (adaposteste flexura duodeno-jejunala, segm submezocolic duoden, cap


pancreas, anse jejunale)

D. Flexura colica S
-reprezinta continuarea colonului transv cu colonul desc
-se gaseste situate prof in hipocondrul S, scheletotopic se gaseste la coasta 8 S
-poate fi normal (unghi ascutit de 50o), curbura dubla/falsa
-este fixat prin:
 lig colofrenic S
 lama fixatoare a ungh S (extreme sup a fasciei de acolare Toldt)
-raporturi:
 ant (fata post curbura mare stomac)
 post (fata ant rinichi S, sinusul reno-parietal S
 sup, lat (fata colica splina)
E.Colonul descendent
-continua flexura colica S, se termina la creasta iliaca S
-sit in prof in santul delimitat de rinichi S si perete abd ant-lat

Raporturi
 ant (ansele intestinului subtire, omentul mare)
 post (m diafragm, m transvers abd, m patrat lombar)
 med (rinichi S, arcul vascular al lui Treitz)
 lat (spatial paracolic S, perete abd ant-lat)

F.Colon sigmoid/ilio-pelvin
-este poriunea terminal a colonului, continua colonul transv, si se termina prin rect
-sit intre creasta iliaca S pana la v S3
-prezinta 3 portiuni, separate prin 2 ungh:
 I port fixa/colon iliac
 II port mobile/ansa sigmoida
 III port mobila/colon pelvin
Colon iliac
-de la creasta iliaca S la marg med m psoas S, se muleaza pe fosa iliaca interna S
-raporturi:
 ant (perete abd ant-lat, ansele intestinului subtire)
 post (fosa iliaca interna S, vasele genital S, vasele iliace externe S, n genito-
femural S)
Colon pelvin
-de la m psoas S la v S3, incruciseaza vasele iliace externe
-raporturi:
 ant, inf (vezica urinara, la femei: uter, lig largi)
 post (rect)
 sup (ansele intestinului subtire)
Mezocolon pelvin
-formatiune peritoneala care ancoreaza colonel pelvin la peretele abd post = mezosigmoid, are
forma unui ungh diedru cu deschidere inf, prezinta:
 radacina verticala/desc = radacina primitive (de la promonteriu la v S3)
 radacina oblica = radacina secundara a mezocolonului pelvin (de la a iliace comune la
m psoas iliac S)
 radacinile delimiteaza, ant de peretele parietal post, foseta inter-sigmoidiana
-mezocolonul pelvin + foseta inter-sigmoidiana raporturi:
 ant (ansele intestinului subtire)
 post (a + v iliaca comuna S, ureter S)

Intestinul gros ca sa poata sa-si indeplineasca rolul, peretele sau prezinta 4 tunici suprapuse de
la supraf in prof:
1. Tunica seroasa: peritoneul parietal (sub el se afla t conj subperitoneal)
2. Tunica musculara: fibre musculare netede
-fibre longitudinale (superf)
-fibre circulare (prof, formeaza zone de condensare musculara): dispozitia fibrelor
circulare permite dilatarea intestinului gros , intre teniile musculare, determinand
haustrele colice
3. Tunica submucoasa: t conj lax, vase, n
4. Tunica mucoasa: slab dezvoltata, contine glande tubulare care secreta mucus
(prezinta o mare putere de absorbtie)
Vascularizatie:
Arteriala
Mzs mzi
Venoasa
1. V mezenterica sup (colon D):
a. V ilio-biceco-apendiculo-colica (urmeaza traiect a)
b. V colica D (urmeaza traiect invers a)

2. V mezenterica inf (ampula rectala, ½ S intestine gros): se formeaza prin anastomoza a


2 ram (constituind v rectala sup)
dupa ce incruciseaza a colica S sup va participa la formarea arcului vascular al lui
Treitz
pe fata post a corpului pancreasului se uneste cu v splenica formand trunchiul venos
splenomezenteric
Limfatice: limfa este dusa la nodulii limfatici epicolici, paracolici pleaca vase eferente
catre noduli intermediar, centrali
Inervatie
-vegetativa, provine din plexul mesenteric sup, inf (filete simpatico, parasimpatice)
-functie digestive (digerare, absorbtie, reabsorbtie), motorie (miscari peristaltice,
antiperistaltice)
 Colon D (filete din plexul mesenteric sup, n vagi)
Colon S + terminal (filete din plexul mesenteric inf, parasimpaticul sacral)
. Rectul
-segment terminal (colon sigmoid-anus) situat in pelvisul osos (v S3), format din 2 portiuni:
 rect pelvin (larg, spatios = ampula rectala): originea se vede dupa locul unde colon
sigmoid mobil devine fix
 rect perineal (delimitat de 2 orif: sup locul dintre musculature rectala si fibrele m
ridicator anal, inf orif anal)
Mijl de fixare:
 mijl de suspensie: -continuarea cu colonul pelvin
-peritoneul pelvin
-fasciile fibroase (cu vasele rectale mijl)
 mijl sustinere: -m ridicator anal
-aparatul sfincterian anal
Raporturi, conformatie externa:
1. rectul pelvin

 rect pelvin peritoneal (acoperit de foita seroasa peritoneala pelvina)


 raporturi:
-ant (fundul de sac peritoneal recto-genito-vezical la B, recto-uterin la F)
-lat (ulucele peritoneale latero-rectale)
-post (spatial retro-rectal)
-sup (mezo-rect)

 rect pelvin subperitoneal (situat in spatial pelvi-subperitoneal)


 raporturi:
-ant (prostata, vezicule seminale, baza vezicii urinare, fascia prostato-peritoneala
la B, perete post al vaginului, spatiul recto-vaginal la F)
-lat (partea post a lamelor sacro-recto-genito-pubiene)
-post (spatiul retro-rectal)

2. rectul perineal:
-ant (bulbul spongios al uretrei, m transv superf, m ridicator anal, uretra
membranoasa, vf prostatei la B, perete post vagin, centrul tendinos al perineului la
F)
-lat (fosele ischio-rectale)
-post (m ridicator anal, glomusul coccigian, rafeul anso-coccigian)

Tunicile rectului:

teaca sero-fibroasa a rectului:


-potiunea seroasa (sit ant-lat, reprez de peritoneul pelvin)
-portiunea fibroasa (sit post-inf, formata din fibre conj colagene si elastice, fibre
musculare netede)
 tunica musculara (alcatuita din fibre musculare netede si striate)
-sfincter intern (neted, circular)
-septul inter-sfincterian (fibre musculare longitudinale netede)
-sfincter extern (striat, circular)
 tunica submucoasa (laxa la rectul pelvin)
 tunica mucoasa (neteda)
Conformatie interioara

 mucoasa rectului pelvin: 3 falduri oblice semilunare = valvulele lui Houston, care
imprima miscarile spiroide ale bolului fecal
-superioara (inf de jonctiunea recto-sigmoidiana)
-mijlocie (sup orif anal)
-inferioara (langa anus)
 in partea inf, mucoasa capata forma unor cute longitudinale = coloanele lui
Morgagni
 intre mucoasa rectului pelvin si perineal se afla linia anorectala
 mucoasa rectului perineal:
 valvulele lui Morgagni si post de ele se afla cripta lui Morgagni (colecteaza
o cantitate de mucus necesara defecatiei)
 pe marginea libera a valvulelor se afla papilele anale care vor forma creasta
pectineala a canalului anal
 inf de creasta se afla o depresiune circulara numita linia alba/inter-
sfincteriana a lui Hilton (indica locul de separare intre sfincterul anal neted
si cel extern striat)
Vascularizatie
Arteriala
a. a rectala sup (ram terminal al a mezenterice inf)
b. a rectala mijl (ram al a iliace interne)
c. a rectala inf (ram al a pudendale int)
Venoasa
a. v rectale sup (partea sup rect perineal)
b. v rectale mijl (v iliace interne)
c. v rectale inf (v iliace interne)
Limfatice
 limfaticele sup (urmeaza a rectala sup)
 limfaticele mijl (se indreapta la ggl interni)
 limfaticele inf, anale, cutanate (se indreapta la nodulii inghino-femurali)
Inervatie
-rectul pelvin: filete vegetative de origine simpatica (din simpaticul lombo-sacrat),
parasimpatica (din parasimpaticul sacral)
-rectul perineal: inervatie somatica din sistemul nervos periferic (plex sacral)

78. Glanga suprarenală.


Sunt o pereche de glande endocrine, situate pe peretele post al cav abdominale
-Prezinta patrulaterul glandei suprarenale delimitat:
 sup: diafragm
 inf: a renala
 lat: marg mediala rinichi
 med: coloana lombara, AO
-Este un organ parenchimatos, se gaseste in interiorul capsulei fibro-adipoase a rinichiului
care este separata prin fascia inter-reno-supra-renala si grasimea peri-renala
Raporturi:
Glanda suprarenala D
 fata ant: fata post VCI, fata inf a lobului hepatic D
 fata post: diafragmul
 marg lat: diafragmul
 marg med: ggl semilunar D, pilierul D diafragmatic
Glanda suprarenala S
 fata ant: fata post stomac (prin bursa omentala), fata post corp pancreas (prin fascia
retro-mezogastrica a lui Toldt)
 fata post: diafragmul, fata ant rinichi S
 marg lat: segm suprahilar rinichi S
 marg med: ggl semilunar S, pilierul S diafragmatic, a diafragmatica inf S
-Structural prezinta o zona periferica (corticala) si o zona centrala (medulara):
 Corticala (secreta hormoni glucocorticoizi, mineralocorticoizi si androgeni), este
formata din 3 zone:
o glomerulara
o fasciculara
o reticulara
Medulara (secreta si stocheaza cateceolamine: adrenalina, noradrenalina si dopamina) este
inervata de fibre simpatice pre-ganglionare

79. Splina.
Localizare: etajul supramezocolic stang in loja splenica
Prezinta anterior stomacul, superior lateral si posterior diafragmul iar inferior ligamentul
colofrenic.

Conformatie externa:
Fata diafragmatica: este neteda vine in raport cu diafragmul iar prin ea are raport cu plamanul
stang
Fata visceral :are 3 fatete(impresiuni)
-Gastrica: raport cu curbura mare a stomacului.Pe fata gastric gasim hilul splinei ce imparte
fata in 2 segmente prehilar si hilar
Hilul splinei loc in care vasele si nervii intra in splina e alc din grasime are 3 zone(superioara
inferioara si central)
-Renala raport cu gl suprarenala stanga si rinichi stang
-Colica are raport cu ligamentul colofrenic stang
Margine superioara: deliminteaza fata gastrica de cea diafragmatica
Margine inferioara:delimiteaza fata renala de cea diafragmatica

Structura:
1.seroasa=peritoneu visceral
2.fibroasa=capsule Malpighi cu fibre muscular netede,
-alc teci perivasculare si trabecule ce impart parenchimul splenic
3.tesut splenic :pulpa alba si pulba rosie
Vascularizatie:
Artera Splenica 3 segmente suprapancreatic retropancreatic prepancreatic

Ram din tr celiac se imparte in


-artere pancreatice
-artera cardioesofagiana posterioara
-artera polara superioara
-artera gastroepiploica stanga
-artere gastrice scurte
-ramuri ganglionare
Venele=vena splenica care se uneste cu v.mzi si cu v mzs si alc VP
Provine din unirea capilarelor sinusoide
Inervatie=plex solar filete ce patrunt in hil prin intermediul arterelor
Limfaticele nodulii splenici superficiali si profunzi –drenaj spre nodulii hilari

80. Aorta abdominală.


Traiect: continua AO toracica (este portiunea terminala a AO) la vT10,T11 → trece prin orif
AO al diafragmului → trece post peritoneului si viscerelor → se termina la planul dus prin
ombilic (unde se imparte in a iliaca comuna, a sacrata mijlocie) la vL4,L5
Raporturi:
• ant: v renala S, PS, PAO
• post: nodulii limfatici retroaortici, v lombare S, originea ductului toracic
• D: VCI, pilier D al diafragmului, lob caudat
• S: pilier S al diafragmului, gl suprarenala S, marg med rinichi S
• orif AO al diafragmului: lig vertebral longitudinal, duct toracic, v azigos, v hemiazigos
• viscerele peritoneale:
1. portiunea supra-duodeno-pancreatica (intre lig arcuat med al diafragmului si marg sup
pancreas): bursa omentala
-a frenica inf, trunchiul celiac
2. portiunea retro-duodeno-pancreatica (la capul pancreasului si portiunea orizontala
duoden)
-a mezenterica sup
3. portiunea sub-duodeno-pancreatica (intre portiunea orizontala duoden si terminarea
AO)
-a mezenterica inf
Ramuri colaterale:
• ramuri parietale:
-a frenica inf
-a lombare
• ramuri viscerale:
-trunchiul celiac (ram terminale: a gastrica S, a hepatica comuna, a splenica)
-a mezenterica sup (ram terminale: a pancreatico-duodenala inf, a colica D sup, a colica
mijl)
-a mezenterica inf (ram terminale: a colica S sup, a rectala sup, a sigmoidiene)
-a renala
-a suprarenala mijl
-a testiculara
-a ovariana
Ramuri terminale:
• a sacrala mijl
• a iliaca comuna (ram terminale: a iliaca externa, a iliaca interna)
-a iliaca externa (ram col: a ureterala inf, a epigastrica inf, a circumflexa iliaca prof)
-a iliaca interna (ram col: a obturatorie, a gluteala sup, a gluteala inf, a pudendala interna, a
ilio-lombara, a sacrale lat, a ombilicala, a vezicala inf, a rectala mijlocie, a uterina, a
vaginala)

81. Vena cavă inferioară.


Este trunchiul venos voluminos laterovertebral drept.
-Dreneaza sangele din segmentul subdiafragmatic al corpului.
-Ia nastere pe flancul drept al L5 din confluenta celor 2 vn. iliace comune.
-Urca vertical pana la L1, trece posterior de ficat, strabate diafragmul printr-un orificiu
inextensibil.
-Orificiul este situat pe partea dreapta a centrului tendinos al diafragmului.
-La nivelul T2 se inflecteaza anterior si la stanga se varsa pe peretele inferior al atriului
drept.
Dimensiuni:
-Variaza de la o persoana la alta, are o lungime de aprox 22 cm, calibrul sau creste
caudocranial.
-Calibrul se mareste brusc dupa confluenta venelor renale la niv. L1.
-La terminare diam. sau este de aprox 3 cm.

Raporturi:
I.Segmentul subdiafragmatic:
a)Raporturile posterioare ale traiectului sau:
 VCI este aplicata pe peretele abdo. post;
 corespunde insertiilor psoas mare si lig. arcuat medial al diafragmului;
 acopera lantul simpatic lombar drept, mascheaza nvii. splanhnici mare, mic si
inferior drept;
 fata post. este incrucisata de a.lombare drepte, a.renala dreapta;
 La L1 este incrucisata de a.suprarenale drepte si a.frenica inf. dreapta;
 vnle.lombare se deschid pe fata post VCI;
 fata post are raport cu nodulii limfatici retrocavi;
 glanda suprarenala dreapta trece post de VCI la T12.
b)Raporturi mediale:
 cu AO abdo;
 intre VCI si AO se formeaza spatiul interaorticocav de forma triunghiulara cu
baza superioara.
c)Rapoartele laterale:
 cu rinichiul drept de la T11 la L3;
 polul superior al rinichiului drept este aproape in contact cu VCI;
 pediculul renal la niv. L1 unit cu VCI prin vena renala dreapta;
 glanda suprarenala dreapta unita de VCI prin venele suprarenale;
 sub pediculul renal este in raport cu ureterul drept si pelvisul renal;
 sup. de rinichiul drept este in raport cu fata post. a lobului hepatic drept;
 raport cu nodulii limfatici laterocavi.
d)Raporturi anterioare:
 in plan retroperitoneal VCI este in contact cu nodulii limfatici prevasculari;
 la niv. L2 este incrucisata de a.genitala dreapta;
 in plan retroperitoneal raporturile pot fi grupate in 5 etaje:
1.Etajul subduodenopancreatic:
 radacina mezenterului incruciseaza oblic, inf si la dreapta VCI;
 VCI este acoperita de acolarea mezocolonului ascendent prin fascia lui Toldt dreapta.
2.Etajul duodenopancreatic:
 flancul drept corespunde D II;
 flancul stang raport cu capul pancreasului;
 complexul duodenopancreatic se alipeste la VCI prin fascia lui Treitz dreapta si
stanga.
3.Etajul corespunzator orificiului epiploic:
 VCI acoperita de peritoneu;
 formeaza limita posterioara a orificiului epiploic.

4.Etajul hepatic:
 corespunde santului dintre lobul caudat (sit. med) si lobul drept (lat);
 la acest nivel venele hepatice se varsa in VCI.
5.Etajul suprahepatic:
 VCI se pune in evidenta prin sectiunea lig. falciform.
II.Segmentul diafragmatic:
 corespunde orificiului venos diafragmatic care este inextensibil;
 orificiul este independent de contractiile musculare;
 este situat la nivelul centrului frenic.
III.Segmentul toracic:
 este foarte scurt si usor recurbat;
 ajunge la atriul drept.

Afluentii VCI :
1.Vnle. lombare sunt vene parietale segmentare.
2.Vnle renale dreapta si stanga, stanga este mai lunga si preaortica.
3.Vn.suprarenala mijlocie dreapta cea stanga se varsa in vn.a renala stanga.
4.Vn.genitala dreapta(ovariana) se varsa in VCI la L2, vn.genitala stanga se varsa in
vn.renala stanga.
5.Vnle hepatice se deschid pe fata ant. a VCI, sub diafragm, transportand sangele venos
adus de la vn.porta cu subst. nutritive absorbit.
6.Vnle frenice inf se varsa in VCI sub diafragm, uneori se varsa si in vnle hepatice stangi.

Vena iliaca comuna:


-Rezulta din unirea vn.iliace externe si iliace interne.
-De la origine venele iliace comune converg una catre alta si se unesc la jum. inf. a L5 pt a
forma VCI.
-Vn.iliaca comuna stanga este mai lunga si mai oblica decat cea dreapta.
 Vn.iliaca comuna dreapta se sprijina pe psoas mare si se afla posterior si apoi lateral
de artera omonima.
 Vn.iliaca comuna stanga este postero-medial de artera omonima.
 Ca afluenti numai vn.iliaca comuna stanga primeste vn.sacrala mijlocie.
Vena iliaca externa:
-Face continuarea vn.femurale de la niv. lig. inghinal.
-Este incrucisata aproape de origine de ductul deferent(barbat) sau de lig. rotund al uterului
(femeie) .
-De-a lungul traiectului se afla nodulii limfatici mijlocii si mediali ai grupului iliac extern.
Aflunetii venei iliace externe:
 Vn.epigastrica inf;
 Vn.cricumflexa iliaca profunda.
 *Vn.iliaca externa realizeaza anastomoze cu VCS.

Vena iliaca interna:


-Este colector al tuturor venelor satelite ale arterei iliace interne.
-Vn.iliaca interna dreapta este lat fata de a.omonima.
-Vn.iliaca interna stanga este post. a.omonime.

Afluentii venei iliace interne:


Ramuri parietale:
 Vn.obturatorie;
 Vnle gluteale sup;
 Vnle gluteale inf;
 Vn.pudendala interna;
 Vnle sacrale lat;
 Vn.dorsala a penisului/clitorisului.

Ramurile viscerale:
 Vnle vezicale;
 Plexul venos vezical;
 Plexul venos rectal;
 Vnle uterine;
 Plexul venos uterin;
 Plexul venos vaginal.

82. Vasele iliace interne.


Artera iliaca interna:
Ramul de bifurcatie intern al iliacei commune
Vascularizeaza organelle pelvine si organelle genital externe
Superior e limitata de A.sacroiliaca
Inferior e incizura ischiadica mare
Raport: initial e intr-un triunghi format de sacru l5 si m psoas mare apoi terminal prezinta
raport cu
Anterior:ureter
Posterior :sacru
Lateral:m obturator intern
Medial:simpaticul sacral
Colatereale:extrapelvine:
-A obturatoare:da ram pt psoas ,m. obturator si vezica ,pt m adductor,obturator extern si
pectineu
-A.gluteala inferioara: da ram pt m gluteu biceps femural
-A.Pudendala interna: Ramuri colaterale-rectala inferioara,perineala si uretrala
Ramuri terminale cavernoasa si dorsal a penisului/clitoris
Colaterale intrapelvine:
-A.Ileolombara :ramuri lombar si ram iliac
-A.Sacrale laterale
-A. ombilicala
-A.vezicala inferioara
-A rectal mijlocie
La femeie mai da: A.uterina si A vaginala

83. Simpaticul lombar. Plexul celiac. Plexul hipogastric.


Simpaticul lombar
Incepe de la pilierii diafragmului si se termina la promontoriul lombo-sacral
-Simpaticul lombar participa si la inervatia rinichilor si ureterelor impreuna cu fibrele din n
splanhnici
-Ggl lombari sunt in numar de 4, cand se gasesc 3 ggl (primul este fuzionat cu al 12-lea ggl
toracic si ultimul este fuzionat cu 1 ggl sacral).
Raporturi:
 post: corpii vL, m psoas mare, a si v L
 ant :
o D: VCI
o S: AO
 lat: glande suprarenale, rinichi, vase iliace comune
Ramuri colaterale:
-Ramuri comunicante sunt in raport cu vasele lombare la nivelul m psoas mare
-Ramurile osoase si musculare
-Ramurile vasculare sunt in raport cu a lombare, AO
-Ramurile viscerale la D sunt situate intre AO si VCI, ajung pe fata ant a AO (ramurile
viscerale ale primilor 2 ggli simpatici lombari ajung la originea a mezenterice inf, iar ramurile
viscerale ale ultimilor 2 ggli ajung la bifurcarea AO si la a iliace comune)
Functiile simpaticului lombar:
1.Functia senzitiva:
-Transmit sensibilitatea din teritoriul somatic si visceral
2.Functia vaso-motorie:
-Lantul simpatic lombar comanda vaso-motricitatea membrelor inf
3.Functia secreto-sudorala:
-Excitatia simpaticului lombar determina secretia glandelor sudoripare
4.Functia trofica a simpaticului lombar
5.Functia viscerala: inerveaza intestinul gros si organele pelvine
Plexul celiac/solar-Este format din ggl si filete nervoase
 ggl plexului sunt 3 perechi de ggl nervosi vegetativi:
-ggl celiaci (D/S) sit la trunchiul arterial celiac (aspect semilunar)
-ggl mezenterici sup (D/S) sit la originea a mezenterica sup
-ggl aortico-renali (D/S) sit la AO
Raporturi:
 ant: epigastru, curbura mica stomac, marg sup pancreas care imparte plexul in 2
portiuni :
o port sup → se afla post de pertioneul parietal al bursei omentale, la D cu VCI,
gl suprarenala D, la S cu gl suprarenala S
o port inf → este acoperita de pancreas prin fascialui Treitz D si fascia retro-
mezogastrica a lui Toldt
 post: T12, L1, fata ant AO, a pilieriilor diafragmatici
Ramuri aferente:
Fibre simpatice provin din:
1.n splanhnic mare (ajunge la cornul lat al ggl celiac)
2.n splahnic mic (ajunge la ggl celiac, ggl mezenteric, aortico-renal)
3.n splanhnic inf (ajunge la ggl aortico-renali)
Fibrele parasimpatice provin din:
1.n vag D (da o ramura mediana care ajunge la plexul mezenteric sup si inf, o ramura lat D
care ajunge la cornul medial al ggl celiac D  formand ansa memorabila a lui Wrisberg)
2.n frenic D (ajunge la ggl celiac D)
Ramuri eferente:
-Ramuri eferente directe (pancreas, gl suprarenala)
-Ramuri eferente indirecte (plexul diafragmatic inf, gastric, hepatic, splenic, mezenteric sup,
renal si testicular/ovarian)
Plexul hipogastric inferior/pelvin
Raporturi:
 fata post-ext (este separat de peretele pelvin prin lojele lat ale spatiului pelvi-
subperitoneal)
 fata antero-interna (corespunde rectului, la barbat are raport cu vezica seminala si la
femeie cu fundul de sac recto-uterin, fata lat a domului vaginal)
 marg sup (langa peritoneul pelvin)
 marg inf (sit pe m ridicator anal)
 marg post (langa gaurile sacrale ant)
 marg ant (pe fata post a vezicii urinare)
Ramuri aferente:
-Fibrele aferente de origine simpatica (din ggl 2 si 3 sacral)
-Fibrele aferente de origine parasimpatica (din n sacral 2-4)
Ramuri eferente:
-Ramuri vasculare (pt vasele iliace interne)
-Ramuri viscerale (pt organele pelvine si perineale)
-Ramuri peritoneale

-Plexul rectal mijlocu si inf (din plexul mezenteric inf, n splanhnici pelvini si plexul
hipogastric inf)
-Plexul vezical (din plexul hipogastric inf, n erectori si lantul simpatic sacral)
-Plexul prostatic (din plexul hipogastric inf.)
-Plexul deferentiar (din n vezicali de la plexul peri-ureteral si de la a deferentiara)
-Plexul utero-vaginal (filete nervoase provenite direct din plexul hipogastric inf si provenite
indirect din plexul cervico-istmic)
-N vaginali
-N perineului
 In afara de aceste fibre nervoase vegetative exista si fibre nervoase simpatice si
parasimpatice situate pe calea n pudendal intern care ajung la penis (n cavernosi
ai penisului) si la clitoris (n cavernosi ai clitorisului)
 Inervatia simpatica este sub dependenta simpaticului lombar prin n splanhnici pelvini:
inervatia simpatica sacrala ajunge la organele pelvine si ale perineului pe calea n
pudendal intern
Inervatia parasimpatica este sub dependenta parasimpaticului sacral prin n. erectori

84. Plexurile: mezenteric superior, aortico-renal şi mezenteric


inferior. Nervii vagi în abdomen.
Nervul vag stang-Trece anterior de esofagul abdominal si cardia, nivel la care constituie o
tesatura nervoasa, din care pleaca mai multe ramuri spre fata anterioaraa stomacului, doua
dintre ele fiind principale:- ramura principala anterioara a curburii mici, descrisa de Latarjet,
din care pornesc filete pentru portiunea verticalasi orizontala a stomacului, cu aspect de
evantai si a doua ramura principala estefiletul gastrohepatic, care patrunde in portiunea
condensate a omentului mic si seindreapta catre pediculul hepatic, unde se bifurca intr-o
ramura ascendenta, caremerge la ficat si o ramura descendenta care ajunge la duoden si pilor.
Nervul vag drept- se plaseaza posterior de esofagul abdominal si cardia, dupacare se
bifurca:- ramura principala este nervul principal posterior al curburii mici,care da 4-5 ramuri
pentru curbura mica a stomacului si pentru fata sa posterioara si a doua ramura este mai
subtire si se imparte, la randul ei, in doua filete, dintre careunul merge catre cornul medial al
ganglionului semilunar drept, iar celalalt catrecornul medial al ganglionului semilunar stang,
din care pornesc ramuri eferente cese indreapta catre regiunea pilorica si duodenala
Plexul aortic abdominal/lombo-aortic

-Se intinde de la plexul celiac pana la bifurcatia AO


-Se imparte in 3 etaje:
1.Etajul sup (plexul inter-mezenteric) corepsunde AO, situat intre cele 2 a
mezenterice, marginit la D si S de n intermezenterici
2.Etajul mijlociu (plexul mezenteric-inferior) corespunde a mezenterice inf
3.Etajul inf (plexul sub-mezenteric) corespunde originii plexului hipogastric sup si lanturile
paravertebrale lombare
Raporturi:
 ant: peritoneul parietal post
 post: AO, nodulii limfatici lombari
 lat: lanturile simpatice lombare
Ramuri aferente:
 lant nervos pre-aortic (din ggl celiaci aortico-renali, mezenterici si din n vag D)
 lanturi latero-aortice D/S (din primii 2 ggl simpatici lombari)
Ramuri eferente:
-Se distribuie plexului mezenteric inf (1/2 S colon transvers, colon descendent, sigmoid si
rect)
-Ultimele terminatii + a rectala sup  plexul rectal sup

85. Rinichiul.
Sunt in nr de 2 S/D, organe toraco-abdominale, retroperitoneale situate de o parte si de alta a
CV (corespunzand ultimelor 2 vT si primelor 3 L)
-Au raporturi si cu coasta 12 si 11
Scheletotopic: sunt incadrati intr-un patrulater delimitat:
 sup: linia care trece prin procesul spinos T11
 inf: linia ce trece prin procesul spinos L3
 lat: linia ce trece prin coasta 11 pana la creasta iliaca
 med: 5 cm de linia mediana
Forma si dimensiuni: boaba de fasole, cu o lungime de 12 cm si greutate de 150-170 de g
(rinichiul D de obicei este mai V)
Mijloace de fixare:
-Capsula fibroasa (situata in spatiul retro-peritoneal):
 delimiteaza loja renala si este alcatuita din:
o foita post/retrorenala
o foita ant
 marginile med a rinichilor se impreunesc prin tracturile conjunctive ale
lui Laboureau
 intre rinichi si capsula fibroasa se gaseste un tesut adipos cu rol de
fixare al rinichilor (capsula adipoasa)
-Formatiuni conjunctive subperitoneale (sunt formate din condensari ale tesutului conjunctiv
care alc: lig hepatorenal, colo-renal, duodeno-renal)
-Vasele renale
-Presa abdominala
Conformatia exterioara si raporturi:
Fata antero-externa:
I.Rinichiul drept:
 colon ascendent
 flexura colica D
 fata viscerala ficat
 portiunea descendenta duoden
II.Rinichiul stang:
 colon transvers
 anse intestinale subtiri
 arcul vascular al lui Treitz
 fata post stomac
 corp pancreas si splina
Fata postero-interna:
I.Raporturi superioare:
 fata inf diafragm
 pleura diafragmatica
 baza pulmonilor
II.Raporturi inferioare:
 m patrat lombar
 n toraco-lombari, iliohipogastrici, ilioinghinali si genito-femurali
Marginea laterala:
I.Rinichi drept:
 sup: ficat
 inf: colon ascendant
II.Rinichi stang:
 sup: splina
 inf: colon descendent
Marginea mediala:
I.Segment suprahilar: glanda suprarenala
II.Segment hilar: elemente vasculo-nervoase ale pediculului renal
III.Segment subhilar: portiunea extrarenala a pelvisului renal, ureter
IV. Rinichi drept: VCI
V. Rinichi stanga: AO, arcul vascular al lui Treitz
Extremitatea superioara: m psoas, glanda suprarenala
Extremitatea inferioara: m psoas, pernuta adipoasa
Rinichii sunt formati din nefroni, grupati in lobuli si in lobi.
Macroscopic sunt alcauiti dintr-o capsula proprie si parenchim renal:
a. capsula renala proprie
-fibroasa, inveleste rinichiul la periferie (hilul renal)
-patrunde in sinusul renal si se continua cu tunica conjunctiva a pelvisului renal
b. parenchim renal
-se afla sub capsula prezinta:
 corticala renala:-se afla la perif,e galbuie
-aici se gasesc corpusculii renali ai lui Malpighi si profund piramidele lui
Ferrein
 medulara renala:
-se gaseste in profunzime,are cul rosiatica
- prezinta piramidele renale ai lui Malpighi, papile renale (vf piram
Malp=papile ren)
Fiecare lob renal este reprezentat de o piramida renala al lui Malpighi+zona
corticala din jurul lor.
La randul lor lobii sunt formati din lobuli corticali corespunzatori fiecare la cate o
piramida a lui Ferreni+corticala din jur.
Lobulii renali sunt formati din nefron.:
Nefronul:unitatea histol,fiziol,elem fundamental al lobulului renal
- in numar de 1 milion pentru ambii rinichi
- alcatuit din:
a. corpusculii renali
- situati in corticala renala
-formati din capsula glomerurala a lui Bowman, glomerul renal
Capsula renala prezinta:
 foita reflectata (la nivelul glomerulului renal)
 foita parietala
Intre ele se gaseste sinusul urinar.
b. tubii renali/urinifer
-pornesc de la niv polului urinar al corpuscului renal
-sunt formati din: tubul conturnat, tubul lui Schachowa, ansa lui Henle si piesa intermediara
ce se deschide in tubul drept iar acesta in tubii colectori care ajung la nivelul papilei renale
unde se afla 12-15 orificii ce constituie aria ciuruita
Vascularizatie
Arterele renale
-se formeaza din AO (v L1), post de VCI
-inainte de a patrunde in hil, ramuri colaterale:
 a suprarenala inf
 a ureterala sup
 a capsuloadipoase
 ram ganglionare (nodulii limfatici lombari)
-la hil se imparte:
 a ant/prepielica
 a post/retropielica
-a segmentare (patrund in parenchimul renal):
 a polara sup
 a prepielica sup
 a prepielica inf
-se continua cu a interlobare renale (intre piramidele lui Malpighi), ramurile lor se
anastomozeaza alcatuind a arcuate, de la baza piramidelor medulare
-din ele se formeaza ramuri arteriale pt piramidele lui Malpighi si a intrelobare/ a radiate
corticale (intre piramidele lui Ferrein)
-din a radiate corticale se formeaza a glomerurale aferente (patrund in corpusucul lui
Malpighi) care va constitui glomerulul vascular, apoi devine a eferenta, continuandu-se cu
capilare venoase
Venele renale
a. retea venoasa renala
-se formeaza din v arcuate/suprapiramidale
-de la ele pornesc spre sinusul renal: v interlobare/peripiramidale
-ele se anastomozeaza si formeaza v renala dreapta, stanga (se varsa in VCI)
b. retea venoasa perirenala
-prezinta v capsuloadipoase care formeaza arcada reno-exorenala
-se anastomozeaza cu v suprarenale inf, v ureterale sup, v lombare
Limfatice
a. retea superficiala:
-sub capsula fibroasa proprie a rinichiului
-dreneaza limfa in nodulii lomboaortici
b. retea profunda
-incepe de la glomeruli renali si urmeaza traiectul vaselor sanguine
-este tributara nodulilor de pe flancul stang al aortei (limfatice renale stangi), nodulilor
de pe pilierul drept al diafragmului (limfatice renale drepte)
Inervatie
-fibre vegetative din plexul solar
-n splanhnic mic, inf

86. Căile urinare


A. Calicele renale: organe tubulare, situate in sinusul renal
-se impart in calicele mici si mari intinse intre fornix si pelvisul renal
1. Calicele renale mici: forma cilindrica in nr de 7-14
-se insera cu extrem periferica in jurul papilelor renale
-extrem centrale conflueaza calicele renale mari
2. Calicele renale mari: in nr de 3
-se imparte in: calicele sup, mijl, inf

B. Pelvisul renal/bazinet renal: forma triunghiulara (baza orientala lat, vf iese prin hilul
renal si se termina cu coletul ureterului)
-este un mic rezervor de urina, ½ este situat intrarenal, ½ extrarenal
-raporturi:
 portiunea intrarenala: -ant (vase renale)
-post (vase retro-pielice)
 portiunea extrarenala:
-ant (vase renale, fascia pre-renala, peritoenul parietal post)
-D (port desc duoden) separat prin fascia lui Treitz
 fata post: vase retro-prepielice, lama retro-renala, marg lat m psoas, vf
proces costiform vL1

D,S: VCI, AO
C. Ureter: conduct musculo-membranos, sit intre extrem inf pelvis renal - vezica urinara
-prezinta 3 ingustari:
 stramtoarea sup (la originea ureterului) = coletul ureterului
 stramtoarea mijl (la locul de incrucisare a ureterului cu vasele iliace) =
stramtoarea iliaca
 stramtoarea inf (la deschiderea ureterului in vezica) = stramtoarea vezicala

-ureterul este format din 2 portiuni: abdominala, pelvina

-prezinta curburi:

 ureterul abdominal: curbura cu convexitatea med, ant (cele 2 uretere se


apropie una de alta in reg lombara)
 ureterul pelvin: la B (curbura cu concavitatea sup, med, ant)
la F (curbura dubla)

Raporturi ureter abdominal

 ureter lombar (intre stramtoarea sup – creasta iliaca)


-ant: peritoneul parietal, prin el are raporturi cu: D - ureterul (prin fascia lui Treitz D),
S – uretra colica S sup (prin fascia lui Treitz S)
-post: m psoas, proc costiforme vL
-med: VCI (la D), AO (la S)
-lat: pol inf rinichi, colon, vase genitale
 ureter iliac (incruciseaza vasele iliace): conform legii lui Luschka va inconjura la D
a iliaca ext si la S a iliaca comuna, rinichiul S este situat mai sus decat D → a iliaca
comuna S este mai scurta decat cea D
-ant: peritoneul parietal, prin el are raporturi cu: D – rad mezenterului, S – rad
mezocolonului sigmoid
-post: aripioare sacrate
-lat: vasele genitale
-med: promontoriul, spatiul termino-aortic (plexul hipogastric sup)

Raporturi ureter pelvin

La barbat

 portiunea parietala
-ant: peritoneul parietal
-lat: pelvis osos
-post: a,v iliaca interna, n obturator, a obturatorie, a ombilicala, a genitovezicala
-med: rect pelvin
 portiunea viscerala
-ant: a genitovezicala
-post: vezicule seminale

La femeie

 portiunea post-ligamentara (parietala ca la B)


 portiunea subligamentara
-ant: a uterina, v uterina superf
-post: vasele cervico-vaginale, v uterina prof, a vaginala
 portiunea preligamentara (fata ant vagin)

Structura ureter:

 tunica conjunctiva/externa
 tunica musculara/medie (fibre netede, circulare, logitudinale)
 tunica mucoasa/interna

Vascularizatia

Arteriala

 a ureterala sup (din ram prepielic a renala)


 a ureterala mijl (din AO/a iliaca comuna/a iliaca externa)
 a ureterala inf (din a vezicogenitala la B, a uterina la F)

Venoasa

 v ureterala sup
 v ureterala mijl
 v ureterala inf
 se varsa in VCI/v iliace/v genitale

Limfatice

 noduli limfatici lombo-aortici sup (sup)


 noduli limfatici lombo-aortici, iliaci (mijl)
 noduli limfatici iliaci interni (inf)

Inervatie: filete vegetative (plex aortico-renal, spermatic, hipogastric)

87. Vezica urinară.


D. Vezica urinara: organ pelvin, situata intre ureter si uretra, alcatuit din varful vezicii,
corp, fund/baza, col/gat

-Situat post simfizei pubiene, ant aparatului genital

-Loja vezicala este spatiul ocupat de vezica urinara, delimitat:

 ant: simfiza pubiana, lig pubo-vezicale


 post: organe genitale, lamele fibroase paragenitale
 lat: m obturator intern, m ridicator anal
 sup: peritoneul parietal, fundurile de sac prevezical si vezico-genital
 inf: planseul pelvin si organele intravezicale (barbat)
-Vezica goala are aspect de cupa/ plina are forma ovoidala cu o capacitate de 250-300 ml

Mijloace de fixare:

 uracul (sit de la vf vezicii la ombilic)


 lig ombilical medial D, S (a ombilicale)
 lig ant/pubovezical (sit de la colul vezical la fata post a simfizei pubiene)
 lig post/vezico-genitale (fac legatura intre fundul vezicii urinare si org genitale
interne)
 teaca viscerala vezicala (inveleste vezica urinara si o fixeaza la planseul pelvin si
ombilic)
 prezinta 2 lame : lama post (dubleaza peritoneul care acopera vezica)/ lama
ant (=aponevroza ombilico-prevezicala)
 aripioarele vezicale (sunt dependente ale tecilor hipogastrice, mentin vezica la peretii
lat pelvini)
 planseul pelvin (cel mai important, prinde vezica urinara de fascia diafragmatica
pelvina sup)
 peritoneul pelvin (acopera fata sup si lat a vezicii)

Conformatia exterioara si raporturi:


Fata anterioara (Fata ant este fata chirurgicala, deoarece aici se executa cistotomiile):
-fata post a simfizei pubiene
-lig pubovezicale
-insertiile m obturator intern si ridicator anal
 cand vezica este goala
-peretele abdo ant (prin fascia ombilico prevezicala)
 cand vezica este plina
Fata posterioara:
-Este acoperita partial de peritoneu
-Vine in raport cu org din cav peritoneala:
 ansele ileale
 colonul pelvin
 uterul (la femeie)
-Zonele care nu sunt acoperite de peritoneu:
 veziculele seminale, ductele deferente si rectul pelvin subperitoneal (la barbat)
 colul uterin si fata ant a vaginului (femeie)
Fetele laterale: cordoanele a ombilicale, ductele deferente (la barbat)
Varful vezicii: peritoneul si uracul (il fixeaza de ombilic)
Baza si colul vezicii: fata ant a vaginului (femeie), baza prostatei, veziculele seminale si
triunghiul inter-deferentiar (la barbat)
STRUCTURA :Tunici
Tunica externa: seroasa peritoneala si teaca viscerala vezicala
Tunica musculara: formata din fibre netede dispuse:
 strat superf (fibre longitudinale care formeaza m pubo-vezical)
 strat mijlociu (fibre circulare care se continua cu fibrele m sfincter neted)
 strat intern (fibre plexiforme, o parte patrund in colul vezical spre uretra formand
uvula vezicala, iar alte fibre se continua cu fraul verului montanal)
Tunica submucoasa: laxa, permite decolarea mucoasei
Tunica mucoasa: prezinta epiteliu de tip urinar si corion
Conformatia interioara
Orificiul uretral/col vezical: situat median si ant de vezica urinara
Orificiile ureterale: situat post-lat de vezica urinara
Trigonul vezical:
-Este cuprins intre cele 3 orificii, la acest nivel se gaseste m inter-ureteral
-Lat este delimitat de pliurile uretero-uretrale si post de un pliu transversal
Vascularizatia
Arteriala:
 a ombilicala (formeaza a vezicala sup)
 a iliaca interna (formeaza a genito-vezicala care da a vezicala inf)
 a pudendala interna (formeaza a vezicala ant)
 a rectala mijl(form vezicala post)
Venoasa:
 v ant (se indreapta catre plexul venos al lui Santorini)
 v post si lat (se indreapta catre plexurile vezico-genitale)
Limfatica:
 limfaticele ant (sunt drenate catre nodulii retro-pubieni)
 limfaticele post (la nodulii presacrali)
 limfaticele lat (la nodulii hipogastrici)
Inervatia:
-Nervii provin din plexul hipogastric (n presacrali, n simpatici sacrali)
-Prezinta si fibre senzitive de la n lombar 1, 2 si n sacrali 2,3,4
-Nervii ajung la vezica pe fata postero-lat, patrund in teaca viscerala vezicala si se distribuie
musculaturii submucoasei si mucoasei
-SNV simpatic (relaxeaza musculatura peretiilor vezicali si contracta sfinceterul neted)
-SNV parasimpatic (actiune inversa)
-Inervatie somatica din n pudendal (sfincterul vezical striat)

88. Testicolul şi epididimul.


Testiculul
-Este glanda sexuala masculina cu rol in maturizarea spermatozoizilor si in secretia
testosteronului.
-Impreuna cu epididimul alcatuieste complexul epididimotesticular.
-Este un organ pereche care prezinta 2 fete, 2 margini si 2 extremitati (raporturi):
 Fata mediala are raport de continuare cu marginea corespunzatoare a epididimului si
cu vasele sanguine;
 Fata laterala vine in raport cu seroasa vaginala care formeaza intre testicul si
epididim un fund de sac (sinusul epididimar sau epididimotesticular);
 Marginea anterioara neteda, rotunjita in raport cu seroasa vaginal;
 Marginea posterioara in raport cu corpul epididimului;
 Extremitatea superioara voluminoasa si vine in raport cu capul epididimului;
 Extremitatea inferioara mai mica are raport cu coada epididimului, nivel la care se
gaseste ligamentul scrotal.

Mijloace de fixare:
-Funiculul spermatic;
-Tunicile sale de invelis;
-Ligamentul scrotal.

Anatomie morfofunctionala:
-Testiculii sunt organe parenchimatoase cu structura glandulara, adaptata pt functia externa
cat si pt cea interna.
-La exterior prezinta un invelis denumit albuginee.
-La interior prezinta parenchimul testicular.

Albugineea:
-Este un invelis alb sidefiu, gros, lucios si putin elastic.
-In partea posterioara prezinta o ingrosare numita mediastinul testicular (corpul lui
Highmore).
-De la mediastinul testicular pornesc, catre periferia testiculului, septurile testiculului ce
impart parenchimul in 200-250 lobuli testiculari.
-Fiecare lobul contine 1-3 tubi seminiferi contorti si tesut interstitial (functie endocrina)
-Tubii seminiferi contorti reprezinta componenta exocrina a testiculului.
-Fiecare tub are lungimea de 0,9 m, astfel lungimea totala a tubilor seminiferi contorti pt un
testicul este de 800 m.
-Interiorul tubilor seminiferi contorti este ocupat de celulele sexuale masculine in diferite
etape ale spermatogenezei.
-Peretii tubilor sunt alcatuiti din celulele Sertoli.
-Tesutul interstitial reprezinta componenta endocrina a testiculului cu rol in secretia
testosteronului.
-Tubii seminiferi contorti (functia exocrina) se continua la iesirea lor din lobulii testiculari cu
tubii seminiferi drepti.
-Tubii seminiferi drepti ajung in reteaua testiculara sau a lui Haller.
-Calea spermatica este reprezentata in continuare de ductele eferente testiculare, care se
deschid in segmentul urmator al caii spermatice.

Epididimul

-Este o componenta a cailor spermatice plasata marginea posterioara a testiculului in


continuarea ductelor eferente testiculare.
-Este o formatiune cu aspect neregulat si prezinta (raporturi) :
 Cap  asezat deasupra extrem. sup. testiculului, vine in raport cu mediastinul
testicular si ductele eferente ale testiculului;
 Corp  aderent de marg. post. a testiculului separat in partea lat. prin sinusul
epididimotesticular;
 Coada ajunge la extremitatea inferioara a testiculului este legata prin lig. epididimar
inf.
-Epididimul este plasat in interiorul tunicilor care invelesc testiculul si funiculul spermatic, se
uneste cu veziculele seminale, formeaza ductul ejaculator si se deschide in uretra la nivelul
prostatei
-Are forma de virgula cu extremitatea mare antero-superior si o lungime de 5 cm, grosime de
10-12 mm.
-Culoarea este alb-rozie.
-Epididimul este moale, elastic si depresibil.
Mijloace de fixare:
-Funiculul spermatic;
-Tunicile testiculului;
-2 lig. epididimare sup, inf

Anatomie morfofunctionala:
-Epididimul este inconjurat la ext. de o capsula conjunctiva si este in continuitatea cu
albugineea testiculara;
-La interior se afla canalul epididimar cu numeroase sinuozitati unite intre prin tesut celular
dens.

Vascularizatia si inervatia complexului epididimotesticular:

a)A.testiculara/spermatica:
 ram colateral al AO. Abdo;
 pleaca de sub originea a.renale;
 are traiect descendent post. de peritoneul parietal si incurciseaza ant. ureterul de pe
partea respectiva.
 intra in canalul inghinal, intra in alcatuirea funiculului spermatic ajunge pe partea
mediala a epididimului, dupa care se termina pe marg. post. a testiculului.
Ramuri terminale (se bifurca aproape de extrem. inf a testiculului) :
-Ramul medial :
 urca pe fata mediala si marg. inf si se anastomozeaza cu ramul ant din epididimara
ant.
-Ramul lateral:
 mai mic decat cel medial;
 merge pe fata lat. a gonadei pana la capul epididimului;
*Ramurile terminale se termina prin numeroase ramuri ce ajung sub albugineea testiculului
unde patrund in parenchimul testicular.
b)A.deferentiala:
-Este un ram colateral al a.vezicale inf.
-Se lipeste de ductul deferent si il insoteste pana la epididim unde se anastomo. cu ramuri din
a. testiculara.

c)A.funiculara:
-Are originea in a.epigastrica inf. profunda.
-Se alatura funiculului spermatic si merge pana la coada epididimului unde se anastomo cu
arcada arteriala dintre a.testiculara si deferentiala.
Vene
-Au originea in capilarele testiculare prin v centrale
-v periferice ajung la mediastinul testicular si se unesc cu v centrale unde vor trece prin
funiculul spermatic spre marg med epididim
-la funiculul spermatic v sunt dispuse:
 pachetul venos post (merge la v epigastrica inf prof)
 pachetul venos ant/spermatic (se varsa la