Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
– CONSPECT –
1
COLOANA VERTEBRALĂ (RAHISUL)
- Este formată prin suprapunerea a 33-34 piese osoase numite vertebre
7 vertebre cervicale – C1 – C7
12 vertebre toracale – T1 – T12 vertebre adevărate
5 vertebre lombare – L1 – L5
5 vertebre sacrate
4-5 vertebre coccigiene vertebre sudate - vertebre false
2
Caractere regionale ale vertebrelor
VERTEBRELE CERVICALE
VERTEBRELE TORACALE
- Corpul vertebral prezintă pe părțile laterale fațete articulare costale (pt capul coaste); 2
superioare și 2 inferioare
- Fațetele costale superioare se găsesc la primele 10 vertebre toracale, iar cele inferioare
numai la primele 9 vertebre toracale
- Gaura vertebrală este aproape circulară
- Procesul spinos – formă prismatic triunghiulară; este lung și înclinat în jos
- Procesele transverse – unituberculate; prezintă pe fața anteroară câte o fațetă articulară
pt tuberozitatea coastei
- Procesele articulare – dispuse în plan frontal; cele superioare privesc posterior, iar cele
inferioare anterior
- Lamele vertebrale sunt pătrate
VERTEBRELE LOMBARE
3
- Procesele articulare sunt situate în plan posterior apofizelor costiforme și sunt verticale
- Lamele vertebrale sunt patrulatere, mai înalte decât late
- Atlasul
Prima vertebră cervicală
Nu are corp vertebral
Este alcătuit din 2 mase laterale unite prin 2 arcuri osoase (ant și post) → gaura
vertebrală
Masele laterale au 6 fețe:
Fața superioară prezintă suprafața articulară pt condilii occipitali –
cavitatea glenoidă a atlasului
Fața inferioară prezintă fațeta axoidiană – se articulează cu procesul
articular superior al axisului
Fața anterioară corespunde extremității arcului anterior
Fața posterioară corespunde extremității arcului posterior
Fața externă se continuă cu procesele transverse
Fața internă prezintă rugozități pt inserția ligamentului transvers
Arcul anterior – mai scurt decât cel posterior
Anterior prezintă pe linia mediană tuberculul anterior al atlasului
Posterior prezintă o fațetă articulară pentru procesul odontoid al
axisului
Arcul posterior
Posterior prezintă pe linia mediană tuberculul posterior al atlasului
Aproape de unirea cu masele laterale prezintă sanțul arterei vertebrale
Procesele transverse au vârful unituberculat
Gaura vertebrală este împărțită de ligamentul transvers în 2 compartimente
- Axisul
Corpul axisului prezintă pe fața superioară procesul odontoid sau dintele
axisului
Procesul odontoid este alc din:
Bază
Gât
Corp – suprafața mijlocie
Vârf – de el se prind ligamente
Anterior și posterior se găsește câte o fațetă articulară; anterior pt arcul
anterior al atlasului și posterior pt ligamentul transvers
- A șasea vertebră cervicală
Prezintă mai proeminent tuberculul anterior al procesului transvers →
tuberculul carotidian; punct de reper pt carotida primitivă
- A șaptea vertebră cervicală sau vertebra proeminentă
Prezintă procesul spinos mai lung ca la celelalte vertebre cervicale, punct de
reper în numerotarea vertebrelor
- Prima vertebră toracală – prezintă corpul vertebral asemănător vertebrei cervicale; pe
fața superioară are procese unciforme
- A zecea vertebră toracală – prezintă o singură fațetă articulară pt capul coastei a 10-a
- A 11-a și a 12-a vertebră toracală – prezintă o singură fațetă articulară pt capul
coastelor si nu prezintă fațetă articulară pt tuberozitatea coastelor
4
- A 12-a vertebră toracală – are procesele articulare inferioare ca la vertebrele lombare
- A 5-a vertebră lombară are corpul vertebral mai înalt în partea anterioară decât în
partea posterioară și aspectul este cuneiform.
SACRUMUL
5
COCCISUL
STERNUL
COASTELE
- 24 arcuri osoase
- Primele 7 perechi ajung la stern articulându-se cu acesta prin câte un cartilagiu costal
și se numesc coaste adevărate
6
- Ultimele 5 perechi nu ajung la stern și se numesc coaste false
Coastele 8,9,10 se articulează cu sternul prin intermediul cartilagiului coastei a
7-a și se numesc coaste false propriu-zise
Coastele 11 și 12 nu ajung la stern și se numesc coaste flotante
- Din punct de vedere morfologic coastele prezintă 2 porțiuni:
O porțiune posterioară, osoasă, numită coastă propriu-zisă sau coasta
vertebrală
O porțiune anterioară, cartilaginoasă, cartilagiul costal sau coasta sternebrală
- Coastele propriu-zise sunt oase late, curbe, cu concavitatea privind spre interior
- În realitate coastele osoase prezintă 3 curburi:
Curbură de-a lungul fețelor
Curbură de-a lungul marginilor
Curbură de-a lungul axului
- Corpul coastei:
Este foarte turtit în sens transversal și prezintă: două fețe și două margini
Marginea superioară este ascuțită și pe ea se inseră mușchii intercostali
Marginea inferioară prezintă un șanț numit șanțul subcostal, în care se
găsește pachetul vasculo-nervos intercostal
Pe cele două buze ale șanțului subcostal se inseră mușchii intercostali
- Extremitatea posterioară prezintă cap, gât și tuberozitate
Capul prezintă 2 semifațete articulare (sup și inf) așezate în unghi
Gâtul delimitează capul de tuberozitate
Tuberozitatea costală este o proeminență osoasă pe care se găsește o fațetă
articulară
- Extremitatea anterioară a coastei prezintă ancoșa – locul în care se prinde cartilagiul
costal
- Caractere individuale:
Coasta 1
Corpul are o față superioară și una inferioară
Fața superioară prezintă în porțiunea mijlocie tuberculul lui
LISFRANC, pe care se inseră mușchiul scalen anterior
Anterior de tubercul trece vena subclaviculară iar posterior artera
subclaviculară
Coasta 2
Cele 2 fețe ale corpului privesc oblic
În porțiunea mijlocie a feței supero-externe se află neregularități pentru
inserția unui fascicul al mușchiului marele dințat și pt micul scalen
posterior
Coastele 1 și 2 nu au șanț subcostal
Coastele 11 și 12
Se articulează numai cu o vertebră → o singură fațetă articulară
Nu au tuberozități
Sunt aproape drepte
Coasta 12 – îi lipsește sanțul subcostal și este mai scurtă
7
SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR
- Prezintă o porțiune care îl leagă de trunchiul osos numită centura membrului superior
sau centura scapulară și o porțiune care continuă precedenta numită membrul superior
liber
- Centura scapulară formează scheletul umărului și este alcătuită din claviculă și
omoplat
- Membrul superior liber este alcătuit din braț, antebraț și mână
- Scheletul brațului este alcătuit doar din humerus
- Scheletul antebrațului este format din 2 oase aproape paralele: radiusul – extern și
cubitusul – intern
Extremitatea distală a radiusului depășește pe cea cubitală, iar extremitatea
proximală a cubitusului depășește pe cea radială
Epifiza superioară a cubitusului este mai mare decât a radiusului, iar inferior
raportul este invers
În poziție anatomică, cele 2 oase fac cu humerusul un unghi obtuz de 170
grade
- Scheletul mâinii este alcătuit din 27 de oase:
8 carpiene – scheletul pumnului
5 metacarpiene
14 falange – scheletul degetelor
Oasele sesamoide – se întâlnesc inconstant
CENTURA SCAPULARĂ
CLAVICULA
8
- Marginea anterioară:
În 2/3 interne este convexă – dă inserția mușchiului mare pectoral
În 1/3 externă este concavă – dă inserția mușchiului deltoid
Între marginile alăturate ale celor 2 mușchi se delimitează spațiul delto-
pectoral
- Marginea posterioară:
În partea internă dă inserția fasciculului clavicular al mușchiului sterno-cleido-
mastoidian
În partea externă – mușchiul trapez
Partea mijlocie vine în raport cu mușchiul omohioidian, mușchii scaleni, vasele
subclaviculare și vârful pulmonului
- Extremitatea internă:
Partea cea mai voluminoasă a osului
Prezintă o suprafață articulară verticală ce se articulează cu manubriul sternal,
și o suprafață articulară orizontală care se articulează cu primul cartilagiu
costal
În partea posterioară a extremității interne se inseră fasciculul clavicular al
mușchiului sterno-cleido-mastoidian
- Extremitatea externă:
Turtită în sens cranio-caudal
Prezintă în partea externă o suprafață articulară ovalară care se articulează cu
acromionul omoplatului
OMOPLATUL
9
Posterioară – se inseră trapezul superior și deltoidul inferior
Externă – concavă, privește articulația scapulo-humerală
Se prelungește înafară cu o puternică apofiză osoasă, turtită cranio-
caudal, dar orietată invers spinei, numită acromion
Acromionul prezintă:
2 fețe:
o Superioară – vine în raport cu tegumentul
o Inferioară – netedă și concavă – privește articulația
scapulo humerală
3 margini
o Externă – se inseră deltoidul
o Internă – prezintă suprafață articulară pentru claviculă
o Posterioară – continuă marginea posterioară a spinei
Un vârf – se prinde ligamentul acromio-coracoidian
- Marginea internă:
Formată din 2 segmente care fac între ele un unghi obtuz cu deschiderea extern
Numeroase inserții:
Mușchiul supraspinos și subspinos pe buza posterioară
Levator scapule și romboid pe interstițiu
Marele dințat pe buza anterioară
- Marginea superioară este subțire:
Se termină în partea externă cu incizura coracoidă, transformată în canal prin
ligamentul coracoidian; prin canal trece nervul suprascapular iar deasupra
ligamentului artera și venele scapulare superioare
În partea posterioară și internă a incizurii coracoide se inseră mușchiul
omohioidian
- Marginea externă este groasă, oblică în jos și înauntru
- Unghiul superior – format de unirea marginii superioare cu cea internă și pe el se
inseră mușchiul levator scapule
- Unghiul inferior – format din unirea marginii interne cu cea externă; pe el se inseră
mușchii subscapular, mare rotund, mare dințat și uneori mare dorsal
- Unghiul extern – cel mai voluminos
Format din:
Cavitatea glenoidă – suprafață articulară concavă, ovalară, care se va
articula cu capul humeral
Deasupra se găsește tuberculul supraglenoidian – pe el se inseră
capătul lung al mușchiului biceps brahial
Dedesubt se găsește tuberculul subglenoidian – pe care se
prinde capătul lung al mușchiului triceps brahial
Gâtul omoplatului – între cavitatea glenoidă și restul osului
Procesul coracoid – puternic proces de forma unui cioc de corb
Vârf – se inseră tendonul comun al capătului scurt a bicepsului
brahial și al coraco-brahialului
Față superioară – se prind ligamentele coraco-claviculare
conoid și trapezoid
Față inferioară – sub care alunecă tendonul subscapularului și
privește articulația scapulo-humerală
Margine externă – se prinde ligamentul coraco-acromial
Margine internă – tendonul mușchiului mic pectoral
10
SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
SCHELETUL ANTEBRAȚULUI
CUBITUSUL (ULNA)
13
O față anterioară, articulară – formează segmentul vertical al
marii cavități sigmoide
O față posterioară – în partea inferioară se inseră tendonul distal
al tricepsului brahial
Față internă – se inseră ligamentul lateral interl al articulației
cotului
Față externă – se inseră mușchiul anconeu
Procesul coronoid
Prezintă:
O bază – face corp comun cu osul
Un vârf – pătrunde în fosa coronoidă de pe extremitatea
inferioară a humerusului în mișcările de flexie ale antebrațului
pe braț
O față superioară – participă la formarea porțiunii orizontale a
marii cavități sigmoide
O față inferioară – neregulată; se inseră tendonul distal al
brahialului anterior
Margine internă – se prind fascicule din flexorul comun
superficial al degetelor, rotundul pronator și ligamentul lateral
intern al articulației cotului
Margine externă – se inseră ligamentul lateral extern al
articulației cotului
În partea externă se găsește o suprafață articulară concavă, semilunară,
numită mica cavitate sigmoidă a cubitusului – se articulează cu
circumferința capului radial
Pe marginile ei, anterioară și posterioară, se inseră extremitățile
ligamentului inelar – are rolul de a menține cele două oase în
contact
- Epifiza distală:
Prezintă 2 formațiuni anatomice:
Capul cubitusului – extern
Procesul stiloid – intern
Capul cubitusului:
Este cilindric
Este articular doar în partea inferioară și externă
Fața externă se articulează cu cavitatea sigmoidă a radiusului
Fața inferioară se articulează cu osul piramidal prin ligamentul
triunghiular
Procesul stiloid:
Se află intern și posterior față de capul cubitusului
Formă cilindrică
Este despărțit de restul extremității prin:
În partea posterioară – șanțul cubital posterior – prin care trece
tendonul mușchiului cu același nume (extensor ulnar al
carpului)
Inferior – o gropiță în care se inseră vârful ligamentului
triunghiular
Pe vârful apofizei stiloide se inseră ligamentul lateral intern al
articulației pumnului
14
RADIUSUL
15
o Suprafață internă – patrulateră – se articulează cu
semilunarul
o Suprafață externă – triunghiulară – se articulează cu
scafoidul
În partea externă se găseste procesul stiloid al radiusului
o Coboară 1-1,5 cm mai jos decât procesul stiloid al
cubitusului
o La bază se inseră tendonul distal al mușchiului lung
supinator
o Pe vârf se inseră ligamentul lateral extern al articulației
pumnului
Față superioară – face corp comun cu osul
Față internă – prezintă în partea inferioară o suprafață articulară
triunghiulară pentru capul cubitusului → cavitatea sigmoidă a
radiusului sau scobitura cubitală – pe marginea ei inferioară se inseră
baza ligamentului triunghiular
Față externă – prezintă șanțuri prin care trec lungul abductor al
policelui și scurtul extensor al policelui
Față posterioară – prezintă creasta mediană posterioară sau tuberculul
Lister → 2 versante cu înclinație opusă
Pe versante se disting 4 șanțuri prin care trec tendoanele
mușchilor extensori ai mâinii și ai degetelor; dinafară spre
înauntru acestea sunt:
o 1 – Lung extensor radial al carpului
o 2 – Scurt extensor radial al carpului
o 3 - Lungul extensor al policelui
o 4 - Extensorul comun al degetelor și extensorul propriu
al indexului
Față anterioară – se inseră pătratul pronator
SCHELETUL MÂINII
16
Fața posterioară – convexă în sens transversal și de sus în jos
Fața superioară – convexă antero-posterior și transversal
Formează condilul carpian – se articulează cu glena antebrahială
(extremitățile distale ale radiusului și cubitusului)
Fața inferioară – este articulară pentru metacarpiene
- Osul pisiform poate fi considerat un proces mobil în raport cu celelalate oase
- Osul mare – centrul osos al pumnului – se articulează cu 8 oase: semilunarul,
scafoidul, trapezoidul, osul cu cârlig, piramidalul și metacarpienele II, III și IV
- Schematic, carpiene pot fi considerate cuburi cu 6 fețe din care:
2 nearticulare: anterioară (volară sau palmară) și posterioară (dorsală)
4 articulare cu oasele vecine: superioară, inferioară, externă (radială) și internă
(cubitală)
- Oasele de la extreme au numai câte o față laterală nearticulară
- Oasele carpiene prezintă caractere individuale care le diferențiază între ele:
SCAFOIDUL
Are formă de bărcuță
Prezintă 3 fețe articulare (superioară, inferioară și internă) și 3
nearticulare (externă, anterioară și posterioară)
În partea externă prezintă tuberculul scafoidului – de el se prind
ligamentele inelar naterior al carpului și lateral extern al articulației
pumnului
SEMILUNARUL
Formă semilunară
4 fețe articulare (sup, inf, int și ext)
2 fețe nearticulare (ant și post)
PIRAMIDALUL
Forma unui trunchi de piramidă cu 6 fețe
4 fețe articulare
2 fețe nearticulare
Pe fața posterioară prezintă o creastă care se termină inferioar cu un
tubercul – pe el se prinde ligamentul lateral interl al articulației
pumnului
PISIFORMUL
Cel mai mic os carpian
Situat pe fața anterioară a osului piramidal
Pe fața anterioară se inseră mușchii: flexor ulnar al carpului și
adductorul degetului mic și extremitatea internă a ligamentului inelar
anterior al carpului
Fața externă este cocavă și vine în raport cu artera cubitală
Pe fața internă se prinde ligamentul lateral intern al articulației
pumnului
TRAPEZUL
Formă de trapez
3 fețe articulare (sup, inf și int)
3 fețe nearticulare (ant, post și ext)
Pe fața anterioară se găsește tuberculul trapezului – pe care se fixează
extremitatea externă a ligamentului inelar anterior al carpului
Intern de această proeminență se găsește un șanț, prin care alunecă
tendonul marelui palmar (flexor radial al carpului)
17
TRAPEZOIDUL
4 fețe articulare
2 fețe nearticulare
OSUL MARE
Alcătuit din 3 segmente: cap, gât și corp
În ansamblu prezintă 6 fețe:
4 articulare
2 nearticulare
Fața dorsală prezintă procesul osului mare, îndreptat în jos și medial –
se articulează cu metacarpianul IV
OSUL CU CÂRLIG
3 fețe articulare (inf, sup și ext)
3 fețe nearticulare (ant, post și int)
De pe fața anterioară se desprinde o proeminență curbă – procesul
unciform – pe vârf se prinde extremitatea internă a ligamentului inelar
anterior al carpului
OASELE METACARPIENE
- Sunt în număr de 5 numerotate cu I, II, II, IV, V dinspre marginea radială a mâinii
- În ordine descrescătoare lungimii lor metacarpienele sunt: II, III, IV, V, I
- Primul este cel mai scurt și cel mai gros
- Alcătuiesc scheletul palmei
- Au direcție divergentă de sus în jos și limitează între ele spațiile intermetacarpiene sau
interosoase în care se află mușchii interosoși
- Metacarpienele sunt oase lungi alcătuite dintr-o diafiză și 2 epifize
- Diafiza:
Este curbă cu concavitatea anterior
Fața posterioară:
Este convexă
Vine în raport cu tendoanele mușchilor extensori ai degetelor
Fețele laterale – dau inserția mușchilor interosoși
- Epifiza proximală – prezintă 5 suprafețe:
3 articulare:
Superioară – pt rândul al doilea al oaselor carpiene
2 laterale – pentru metacarpienele vecine
2 nearticulare – anterioară și posterioară
- Epifiza distală – numită și capul metacarpului – formă rotunjită, turtită transversal
Se articulează cu prima falangă a degetelor
- Caractere individuale
Primul metacarpian – la nivelul epifizei proximale nu prezintă suprafețe
articulare laterale deoarece nu se articulează cu metacarpianul al doilea
Al doilea metacarpian – nu prezintă suprafață articulară externă pt primul
metacarpian
La nivelul epifizei proximale prezintă superior, posterior și intern un
proces stiloid – pe care se inseră lungul extensor radial al carpului
18
Al treilea metacaprian
La nivelul epifizei proximale prezintă un proces stiloid cu orientare
inversă celui de la metacarpianul al doilea – pe care se inseră scurtul
extensor radial al carpului
Al patrulea metacarpian – metacarpianul tip
Al cincilea metacarpian
Nu prezintă suprafață articulară internă
La nivelul epifizei proximale prezintă în partea posterioară și internă un
proces stiloid – pe care se inseră tendonul distal al mușchiului extensor
ulnar al carpului
FALANGELE
19
OASELE SESAMOIDE ALE MÂINII ȘI DEGETELOR
- Sunt situate la nivelul feței palmare a articulațiilor degetelor, mai ales la nivelul
articulațiilor metacarpo-falangiene
- În mod constant se întâlnesc 2 la nivelul policelui, celelalate fiind inconstante, la
nivelul indexului și auricularului
- Oasele sesamoide ale articulațiilor interfalangiene sunt foarte rare
ARTICULAȚIA ACROMIO-CLAVICULARĂ
20
SINDESMOZA CORACO-CLAVICULARĂ
SISARCOZA SCAPULO-TORACICĂ
21
Între ligamentele glenohumerale superior și mijlociu capsula prezintă un hiatus
ovalar (foramen oval), ocupat de tendonul mușchiului subscapular
În general capsula este subțire și laxă; un element important care contribuie la
întărirea capsulei sunt inserțiile musculare pericapsulare (mușchiul supra și
infraspinos, rotund mic, subscapular, capătul lung și scurt al bicepsului)
Capsula este căptușită de sinovială care se inseră la periferia celor două
suprafețe articulare. Sinovială trimite 2 prelungiri: una pe tendonul lung al
bicepsului și alta pe a subscapularului
Vascularizația este dată de artera suprascapulară, arterele circumflexe
anterioară și posterioară și subscapulară din artera axilară
Inervația este realizată de plexul brahial prin ramurile subscapular,
suprascapular și circumflex
- Mișcările – articulația umărului este cea mai mobilă enartroză, la nivelul ei putând
avea loc mișcări de:
Adducție – mișcarea prin care brațul este apropiat de torace; se realizează prin
contracția mușchilor pectoral mare, rotund mare, dorsal mare, porțiunea lungă
a tricepsului, coracobrahialul și porțiunea scurtă a bicepsului
Abducție – mișcarea inversă adducției. Mușchiul deltoid, principalul abductor
și mușchiul supraspinos realizează o abducție până la orizontal (90o)
Flexie – ajunge până la orizontală și este realizată de pectoralul mare
(fasciculul clavicular), coracobrahial, scurtul biceps și fasciculul anterior al
deltoidului
Extensia – este limitată; are loc în articulația scapulohumerală cu participarea
mușchilor rotund mare și mic, dorsal mare și fasciculul posterior al deltoidului
și în articulația scapulo-toracică cu participarea mușchilor romboid, dorsal
mare și trapez
Rotația înauntru se face prin contracția pectoralului mare, dorsalului mare, a
rotundului mare și a subscapularului
Rotația în afară – participă mușchiul infraspinos și rotund mic
Circumducția – suma mișcărilor anterioare
22
anterior – se termină la partea anterioară a marginii interne a procesului
coronoid
mijlociu – se termină pe marginea internă a procesului coronoid
posterior – se prinde pe fața internă a olecranului
COOPER mai descrie un ligament care se întinde între marginea
internă a coronoidei și fața internă a olecranului
- Ligamentul lateral extern – începe printr-o inserție unică pe epicondil și sfârșește prin
trei fascicule:
Anterior – se inseră pe procesul coronoid înaintea cavității sigmoide mici
Mijlociu – se termină în spatele cavității mici
Posterior – merge la fața externă a olecranului
- Sinoviala – se inseră la periferia cartilagiului hialin și căptușește capsula trimițând un
fund de sac triciptal și o prelungire pentru articulația radio-ulnară superioară
- Vascularizația este dată de colaterala externă din humerală sau humerala profundă,
colaterala internă inferioară tot din humerală și recurentele cubitale și radiale
- Inervația – filete din musculo-cutanat, radial, cubital și median
- Mișcările – flexie, extensie și o ușoară înclinare laterală
Flexia – constă în apropierea antebrațului de braț; mușchii participanți sunt:
biceps brahial, brahial anterior și flexori accesori: mușchii epitrohleeni și
lungul supinator
Extensia – brațul și antebrațul sunt puse pe același ax; este realizată de: triceps
și accesor de mușchii epicondilieni (anconeu)
23
ARTICULAȚIA RADIO-CUBITALĂ DISTALĂ
- Este o trohoidă mai puțin perfectă ca cea proximală între epifizele distale ale oaselor
antebrațului
- Suprafețele articulare:
Partea ulnară – 2/3 externe a capului cubital – aspect de cilindru plin
Partea radială – cavitatea sigmoidă – aspect de cilindru scobit – situat în partea
internă a epifizei
Pe marginea inferioară a cavității sigmoide se inseră baza ligamentului
triunghiular
Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilagiu hialin
- Capsula – menține în contact suprafețele articulare – se prinde împrejurul suprafeței
articulare și în joc pe marginile ligamentului triunghiular continuându-se cu capsula
articulației pumnului
Este întărită de ligamentul radioulnar anterior și posterior și ligamentul
triunghiular sau interosos – care se inseră cu vârful pe partea externă a bazei
stiloidei ulnare și cu baza pe marginea inferioară a cavității sigmoide radiale
- Sinoviala căptușește capsula și trimite un fund de sac în sus între radius și ulna
- Vascularizația este asigurată de artera interosoasă anterioară și posterioară și de
arterele transverse ale carpului
- Inervația este dată de nervul interosos și de ramul posterior al radialului
LIGAMENTUL INTEROSOS
ARTICULAȚIILE MÂINII
25
MUȘCHII MEMBRULUI SUPERIOR
Mușchii toracoapendiculari anteriori
Denumire Origine Inserție Inervație Acțiune
Pectoral mare Marginea Buza externă a n. pectorali, Adducție, flexie,
anterioară a 1/3 șanțului bicipital medial și lateral rotație medială a
interne a clavicule brațului
Fața anterioară a
sternului
Primele 6 cartilaje
costale
Partea superioară a
tecii m. abdominal
Pectoral mic Fața anterioară a Marginea internă a n. pectoral Trage umărul
coastelor 3-5 procesului coracoid medial înainte și în jos,
ridică coastele
respective în
inspirație forțată
Dințat anterior Primele 8 coaste Buza anterioară a n. toracic lung protractor al
(Serratus marginii interne a centurii scapulare,
anterior) scapulei inspirator accesor
Subclavicular prima coastă și fața inferioară a n. mușchiului coboară
cartilajul său claviculei subclavicular extremitatea
(plexul brahial) laterală a claviculei
26
Romboid mic ligamentul nucal marginea internă a n. scapular dorsal trage scapula
(inferior) scapulei
procesele spinoase
C7 – T1
Deltoid 1/3 externă a Tuberozitatea n. axilar abducția,
marginii deltoidiană flexia/extensia
anterioare a brațului
claviculei
Vârful și
marginea externă
a acromionului
Buza inferioară a
marginii
posterioare a
spinei omoplatului
Supraspinos fosa trohiter n. suprascapular inițiază abducția
supraspinoasă brațului
Infraspinos fosa infraspinoasă trohiter n. suprascapular rotația laterală a
brațului
Rotund mare unghiul inferior al buza internă a n. subscapular adducția, extensia
scapulei șanțului bicipital inferior și rotația medială
a brațului
Rotund mic marginea laterală trohiter n. axilar rotația laterală a
a scapulei brațului
Subscapular fosa subscapulară trohin n. subscapulari rotație medială și
adducția brațului
27
Mușchii anterior ai antebrațului
28
Lung creasta fața posterioară a ram posterior extensia și abducția
extensor supracondiliană bazei al n. radial mâinii
radial al laterală a metacarpianului II
carpului humerusului
Scurt epicondilul lateral fața posterioară a ramura extensia și abducția
extensor al humerusului bazei profundă a n. mâinii
radial al metacarpianului III radial
carpului
Supinator epicondilul lateral 1/3 proximală a n. interosos abducția și extensia
al humerusului fețelor anterioară posterior radial policelui
ligamentele și laterală a extensor și abductor al
colateral radial și radiusului mâinii
inelar al cotului
¼ superioară a
marginii externe a
ulnei
Extensor al epicondilul lateral 4 tendoane se n. interosos extensia degetelor,
degetelor al humerusului împart în 3 posterior radial mâinii și a pumnului
aponevroza langhete
antibrahială Langheta mediană
pe baza falangei II
Langhetele laterale
pe baza falengelor
III
Extensor capătul humeral - baza n. interosos extensia și adducția
ulnar al epicondilul lateral metacarpianului 5 posterior radial mâinii
carpului al humerusului
capătul ulnar –
marginea
posterioară a ulnei
Anconeu epicondilul lateral fața laterală a n. radial extensia antebrațului
al humerusului procesului
olecranian
partea superioară a
feței posterioare a
ulnei
Abductor fețele posterioare fața laterală a n. interosos abducția și extensia
lung al ale radiusului și bazei posterior radial policelui
policelui ulnei metacarpianului I extensor și abductor al
membrana osul trapez mâinii
interosoasă
Extensor fața posterioară a fața posterioară a n. interosos extensia falangei
scurt al radiusului falangei proximale posterior radial proximale a policelui
policelui membrana a policelui extensor și abductor al
interosoasă mâinii
Extensor fața posterioară a baza falangei n. interosos extensia, adducția
lung al ulnei distale a policelui posterior radial policelui extins
policelui membrana extensor și abductor al
interosoasă mâinii
Extensor al fața posterioară a expansiunea n. interosos extensia indexului
indexului ulnei extensorilor posterior radial extensor și abductor al
membrana degetelor pentru mâinii
interosoasă index
Extensor al epicondilul lateral fuzionează cu Extensia degetului mic
degetului al humerusului extensorul comun
mic
29
Muschii eminenței tenare
30
Interosoși Pe fețele adiacente Expansiunea Ramura Abducția degetelor II, IV
dorsali ai ale oaselor extensorilor și baza profundă a n. și V față de axul mâinii
mâinii metacarpiene falangei proximale ulnar Flexia falangei proximale
a degetelor Extensia falangelor
mijlocie și distală
Interosoși Fețele laterale ale Expansiunea Ramura Adducția degetelor II, IV
palmari metacarpianelor I, extensorilor și baza profundă a n. și V față de axul mâinii
II, IV și V falangei proximale ulnar Flexia falangei proximale
a degetelor I, II, IV Extensia falangelor
și V mijlocie și distală
31
ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR
ARTERA AXILARĂ
ARTERA BRAHIALĂ
33
a. colaterală ulnară superioară – posterior de epicondilul medial – se
anastomozează cu a. recurentă ulnară posterioră
a. colaterală ulnară inferioră – se anastomozează cu a. recurentă ulnară
anterioară
colateralele ulnare formează cercul arterial periepicondilian medial
ARTERA RADIALĂ
ARTERA ULNARĂ
- începe la 2-3 cm sub plica cotului și se termină în partea inferioară a regiunii palmare
- raporturi la nivelul antebrațului:
posterior – brahialul anterior și flexorul profund al degetelor
anterior – flexorul superficial al degetelor
34
medial – flexorul ulnar al carpului
lateral – flexorul superficial al degetelor
- PVN ulnar:
a. ulnară
2 vene satelit
n. ulnar
- la nivelul pumnului:
trece prin canalul lui Guyon marginit de:
posterior – retinaculul flexorilor
medial – osul pisiform
anterior – ligamentul pisohamat și pisotrichetral
artera ajunge în regiunea palmară superficială – se anastomozează cu artera
palmară superficială din radială → arcada palmară superficială
- ramuri:
ramuri musculare
a. recurentă ulnară:
anterioară – se anastomozează cu colaterala ulnară inferioară
posterioară – se anastomozează cu colaterala ulnară superioară
trunchiul a. interosoasă:
anterior
ram pentru n. median
ramuri musculare
ramuri posterioare
posterior – a. recurentă radială posterioară (a. recurentă interosoasă) –
se anastomozează cu ramul posterior din a. brahială (a. colaterală
medie)
a. palmară profundă – se anastomozează cu terminala radialei → arcul profund
a. dorsală a carpului (cubito-dorsală) – se anastomozează cu corespondenta
din radială
a. palmară a carpului (transversă anterioară a carpului) - se anastomozează cu
corespondenta din radială
- PVN interosos anterior
a. interosoasă anterioară – însoțește nervul median
2 vene satelit
n. interosos anterior – ram din n. median
- PVN median
n. median
artera ce este ram din a. interosoasă anterioară
2 vene satelit
- PVN interosos posterior
a. interosoasă posterioară
n. interosos posterior – ram posterior motor al n. radial
2 vene satelit
35
ARCADELE ARTERIALE ALE MÂINII
36
PLEXUL BRAHIAL
- Este format de ramurile ventrale ale nervilor spinali de la nivelul C4-T1
- Formarea plexului brahial
C4+C5+C6 → trunchiul primar superior
C7 → trunchiul primar mijlociu
C8+T1 → trunchiul primar inferior
Fiecare trunchiu se împarte în 2 ramuri
Ramurile posterioare formează fasciculul posterior
n. axilar
n. radial
ramurile anterioare ale TS și TM formează fasciculul lateral
radăcina externă a n. median
n. musculocutanat
ramul anterioar al TI formează fasciculul median
rădăcina internă a n. median
n. ulnar
n. brahial
n. cutanat antebrahial intern
n. cutanat brahial intern
- plexul brahial dă
ramuri terminale
n. musculocutanat
n. median
n. radial
n. axilar
n. ulnar
n. cutanat intern al brațului
n. cutanat intern al antebrațului
ramuri colaterale:
n. pectoral
mare
o provine din C5
o trece anterior de a. axilară
mic
o provine din T1
o trece posterior de a. axilară și se anastomozează cu un
ram din n. pectoral mare
n. romboid
mare
mic
n. levator scapule (angular)
provine din C5
n. suprascapular
provine din C5 și C6
trece pe sub mușchiul trapez și omohioidian, trece prin
scobitura coracoidiană și ajunge în fosa supra și subspinoasă
n. subscapular
37
provine din C5-C8
coboară între omoplat și dințatul mare
n. subclavicular
provine din C5
intervează mușchiul subclavicular
n. axilar (circumflex)
cel mai gros colateral
provine din C5-C6
merge pe fața anterioară a subscapularului, pătrunde în
patrulaterul lui Velpeau împreună cu a. circumflexă posterioară
n. dorsalului mare
provine din C5-C8
coboară pe mușchiul subscapular, încrucișează a. subscapulară
n. rotund mare
provine din C5-C8
coboară în afara precedentului
sfârșește pe fața anterioară a rotundului mare
n. dințatului mare (respirator extern a lui Charles Bell)
provine din C5-C7
coboară pe fața laterală a toracelui, pe mușchiul dințat
NERVUL MEDIAN
- are 2 rădăcini:
una din fasciculul median
una din fasciculul lateral
cele 2 rădăcini formează furca medianului – în care stă artera axilară
- traseu:
inițial se găsește pe partea anterioară și externă a arterei axilare, apoi extern
ajunge în regiunea brahială anterioară
însoțește artera brahială
are aceleași raporturi ca artera brahială
38
coboară la nivelul cotului
trece prin cele 2 capete de orignie ale m. rotund pronator și ajunge pe fața
posterioară a acestuia
se plasează în afara a. ulnare
trece pe sub arcada flexorului superficial al degetelor
la antebraț se află între flexor superficial și profund al degetelor
este însoțit de un ram din a. interosoasă anterioară
la nivelul pumnului:
trece prin canalul carpian
lateral – tendonul flexorului lung al policelui
medial – tendonul flexorului comun superficial a mediusului
posterior - tendonul flexorului comun superficial a indexului
în partea inferioară a canalului carpian se împarte în ramurile sale
terminale
ajunge în regiunea anterioară a mâinii → ramuri terminale
- Ramuri colaterale:
Articulare
Musculare – pentru m. lojei anterioare a antebrațului cu excepția flexorului
ulnar al carpului și a celor 2 fascicule interne a flexorului profund al degetelor
n. interosos – întovărășește artera interosoasă anterioară
palmarul cutanat
ram intern – regiunea palmară mijlocie
ram extern – regiunea tenară
- ramuri terminale
pentru mușchii tenarieni – în afară de fasciculul profund a flexorului scurt și
adductorul policelui
colateralul extern al policelui
colateralul intern al policelui
colateralul extern al indexului – filet pentru primul lombrical
la nivelul primei falange se bifurcă în:
ram anterior
ram posterior
al cincilea ram – ram pentru lombricalul 2
la rădăcina degetului se bifurcă în
colateralul intern al indexului
colateralul extern al mediusului
al șaselea ram – merge în spațiul interosos III
NERVUL RADIAL
39
ram anterior – senzitiv
ram posterior – motor – n. interosos posterior
- ramuri colaterale:
pentru tricept
supinator lung
cei doi radiali
ramuri cutanate
intern
extern
- ramurile terminale:
posterior – trece prin grosimea m. supinator scurt
pătrunde între planurile musculare superficial și profund ale
antebrațului posterior
anterior – coboară pe fața profundă a lungului supinator
intern are artera radială
în 1/3 inferioară a antebrațului trece sub tendonul brahioradialului și
devine subcutanat
NERVUL ULNAR
40
NERVUL CUTANAT INTERN AL BRAȚULUI
41
TOPOGRAFIA MEMBRULUI SUPERIOR
- Din punct de vedere topografic membrele superioare se împart în câte șase
segmente care în sens proximo-caudal sunt:
Umărul
Brațul
Cotul
Antebrațul
Pumnul
Mâna
I. UMARUL
- Limite:
Față de gât – o linie ce trece prin marginea anterioară a claviculei,
marginea laterală a acromionului și marginea superioară a omoplatului
Față de torace
Anterior – o linie ce coboară de la locul de unire a 1/3 externe cu
1/3 mijlocie a claviculei
Posterior – linie ce trece prin marginea spinală a omoplatului
Inferior – linie orizontală dusă prin marginile inferioare ale marelui
pectoral, marelui dorsal și marelui rotund
Față de braț – o linie circulară ce urmărește marginea inferioară a
tendonului mușchiului pectoral mare
1. Regiunea deltoidină
- Limite:
Superior – clavicula și marginea externă a acromionului
Inferior – linia dusă sub inserția m. mare pectoral
Anterior – șanțul delto-pectoral
Posterior – linia orizontală de la baza acromionului la gropița deltoidiană
- Stratigrafie:
I. Plan superficial
1. Piele
2. Țesut celular subcutanat
o Ramuri nervoase din n. supraacromial și n. cutanat al
umărului (circumflex)
o Ramul arterial acromial – din a. acromiotoracică
o Vene superficiale – vena cefalică
II. Plan profund
1. Fascia deltoidiană
2. Stratul muscular
o Mușchiul deltoid
o Țesut celular subdeltoidian
Bursa seroasă subdeltoidiană
2 artere circumflexe + vene satelit
n. circumflex (axilar)
42
o Stratul tendinos profund – tendoanele mușchilor
supraspinos, subspinos, mic rotund, subscapular, mare
pectoral și capătul lung al bicepsului
- Sub planul profund se află bolta acromiocoracoidiană, trohinul și trohiterul
2. Regiunea scapulară
- Limite:
Proximal – marginea superioară a omoplatului
Distal – marginea inferioară a marelui rotund
Medial – marginea spinală a omoplatului
Lateral – linia ce unește baza acromionului cu gropița deltoidiană
- Stratigrafie:
I. Planul superficial
1. Piele
2. Țesut celular subcutanat
o Filete nervoase din n. supraacromial, n. cutanat al
umărului și ramuri posterioare ale n. spinali dorsali
Planul profund
1. Aponevroza – se continuă cu cea din regiunile învecinate
2. Stratul muscular
o Fosa supraspinoasă
M. trapez + fascie – superficial
M. supraspinos – profund
o Fosa subspinosă
Fasciculul inferior al trapezului
Fasciculul superior al marelui dorsal
Fasciculul posterior al deltoidului
M. subspinos
M. mic rotund
M. mare rotund
- Triunghiul birondohumeral – împărțit de tendonul capătului lung al bicepsului în:
Extern – patrulaterul bironho-humero-tricipital (patrulaterul lui Velpeau)
o Prin el trec a. circumflexă și n. circumflex (axilar)
Triunghiul omotricipital – trece a. subscapulară inferioară
- Aceste 2 loje conțin și elemente vasculo-nervoase
A. scapulară superioară și posterioară – din subclaviculară
A. scapulară inferioară – din axilară
o Formează cercul arterial periscapular
Nervii provin din plexul brahial
o N. suprascapular
o N. marelui rotund
o Ram din n. circumflex (axilar)
43
3. Regiunea axilară
- Limite:
Lateral – articulația scapulo-humerală
Medial – fața laterală a toracelui
Posterior – omoplatul
a) Peretele anterior – corespunde pielii
Limite:
Superior – clavicula
Inferior – marginea inferioară a marelui pectoral
Intern – linia ce coboară din 1/3 externă a claviculei
Extern – șanțul deltopectoral
Stratigrafie:
I. Plan superficial
1. Piele
2. Țesut celular subcutanat
Conține glande sudoripare, case superficiale și ramuri nervoase
din n. suprascapular și ramuri din plexul brahial
II. Plan profund
1. Strat musculoaponevrotic superficial
M. mare pectoral + aponevroza continuată de aponevroza
cervicală superficială și marginea inferioară a marelui pectoral +
fascia axilară
2. Strat musculoaponevrotic profund
M. subclavicular
M. mic pectoral
Aponevroza clavipectorală se continuă cu teaca m. mic pectoral
și la marginea inferioară se continuă cu ligamentul suspensor al
axilei (ligamentul lui Gerdy)
- Între cele 2 straturi se formează o lojă cu țesut adipos care conține:
Ramurile arteriale pectorale ale a. acromiotoracice
M. pectorali
Vase și noduli limfatici
b) Peretele posterior
- Fosa subscapulară + m. subscapular
- Inferior – m. mic rotund și m. mare rotund → triunghiul romboizilor = zonă
de comunicare între regiunea axilară și regiunea scapulară
c) Peretele lateral
- Fața medială a articulației scapulo-humerale
- Fața antero-internă a humerusului
- Tendonul m. biceps
- M. coracobrahial
d) Peretele intern – peretele lateral al toracelui acoperit de marele dințat
e) Baza axilei
- Limite:
Anterior – marginea inferioară a marelui pectoral
Posterior – marginea inferioară a mușchilor dorsal și mare rotund
Intern – linia sagitală care unește marginea inferioară a marelui pectoral
și marelui dorsal
- Stratigrafie:
44
I. Pielea – subțire, cu fire de păr, multe glande sebacee și
sudoripare
II. Țesutul celular subcutanat – este redus și conține trabecule
III. Planul aponevrotic
Fascie subțire superficială dublată de fascia axilară
Fascia axilară – de la marginea inferioară a marelui
pectoral la marginea inferioară a marelui dorsal
f) Vârful axilei – orificiu prin care axila comunică cu loja subclaviculară
- Limite:
Intern – prima coastă + prima dințătură a marelui dințat
Anterior – clavicula și m. subclavicular
Posterior – marginea superioară a omoplatului
- Pe aici trec cordoanele plexului brahial, vasele subclaviculare și vasele
limfatice → hilul axilei
g) Cavitatea axilei
- Conține mult țesut celular adipos – se continuă cu cel din regiunile
învecinate
- Conține PVN axilar:
A. axilară
V. axilară
Plexul brahial
Ggl. Limfatici axilari
Toracici
Brahiali
Subscapulari
Intermediari
Subclaviculari (apicali)
II. BRAȚUL
Limite:
Proximal – linia circulară care trece prin marginea inferioară a marelui pectoral
Distal – linie orizontală la 2 cm de linia interepicondiliană
- Delimitat de diafiza humerusului și septurile intern și extern în:
Regiunea brahială anterioară
Regiunea brahială posterioară
Stratigrafie
I. Plan superficial
1. Piele
2. Țesut celular subcutanat
Lateral – vena cefalică
Medial – vena bazilică
N. brahial cutanat intern și accesorul său
Lateral - n. circumflex și n. radial
II. Plan profund – este aponevrotic muscular și vasculo-nervos
1. Stratul aponevrotic – aponevroza brahială – continuă aponevrozele
deltoidiene și pectorale
Trimite în profunzime 2 septuri intermusculare:
45
Intern
Extern
2. Stratul muscular
M. deltoid
Biceps brahial
Coracobrahial
Brahial anterior
Orginiea brahioradialului
3. PVN al brațului
A. brahială
2 vene satelit
N. median
- În partea internă – n. ulnar – în jumătatea distală perforează septul intermuscular și
trece în partea posterioară
- În partea externă – n. musculocutanat – perforează m. coracobrahial și coboară între
cele 2 straturi musculare până în șanțul bicipital extern
Stratigrafie
I. Plan superficial
1. Piele
2. Țesut celular subcutanat
Conține elemente nervoase din n. radial
Vase care se anastomozează între cefalică și bazilică
II. Plan profund
1. Stratul aponevrotic – aponevroza brahială
2. Stratul muscular – m. triceps
3. PVN brahial profund posterior
A. brahială profundă
2 vene satelit
N. radial – perforează septul intern – trece prin șanțul de torsiune –
perforează septul extern – ajunge în șanțul bicipital extern
În 1/3 distală – n. ulnar
46
o Lateral – m. brahioradial
o Medial – m. rotund pronator
o Profund – m. brahial
Șanțul bicipital lateral este delimitat de:
o Lateral – m. brahioradial
o Medial – tendonul m. biceps brahial
o Profund – m. brahial și m. supinator
o În plan superficial acest șanț conține:
Vena cefalică
N. cutanat antebrahial lateral
o În plan profund se găsește n. radial, a. colaterală radială + 2 vene satelit și a.
recurentă radială
Șanțul bicipital medial este delimitat de:
o Lateral – tendonul m. biceps brahial
o Medial – m rotund pronator
o Profund – m brahial și m. flexor superficial al degetelor
o În plan superficial acest șanț conține:
Vena bazilică
N. cutanat antebrahial medial
o În plan profund acest șanț conține n. median, a. brahială + 2 vene satelit, a.
coalterală ulnară inf. și artera recurentă ulnară
Stratigrafie
Planul superficial
Planul profund
1. Stratul aponevrotic – se continuă proximal cu aponevroza brațului iar distal cu
aponevroza antebrațului
Este întărită de expansiunea aponevrotică a bicepsului – prin care trece
vena comunicantă a cotului
2. Stratul muscular – mușchii acestei regiuni se împart în 3 grupe:
Grupa mijlocie – este reprezentată de m. biceps brahial – superficial și m.
brahial profund
47
Grupa medială – alcătuită din m. epicondilieni mediali repartizați pe 3
straturi:
o Superficial
f. ulnar al carpului
f. radial al carpului
palmarul lung
rotund pronator
o mijlociu – flexorul superficial al degetelor
o profund – flexorul profund al degetelor
grupa laterală – alcătuită din m. epicondilieni laterali
o m. brahioradial
o lung extensor radial al carpului
o scurt extensor radial al carpului
o m. supinator
între cele 3 grupe de mușchi se află șanțurile bicipitale
48
Între planul muscular și fața anterioară a cotului se găsește rețeaua
arterială a cotului alcătuită din:
o Ramuri terminale ale a. colaterale interne inferioare
o Aa. Recurente ulnare
o Componenta epicondiliană
III. ANTEBRAȚUL
Limite:
- Proximal – limita inferioară a regiunii cotului
- Distal – plan transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloid al ulnei
Stratigrafie
I. Planul superficial
1. Piele
2. Țesut celular subcutanat
Vena cefalică, bazilică și mediană
Filete nervoase din musculocutanat (lateral) și din brahial cutanat intern
(medial)
II. Planul profund
1. Aponevroza
Proximal se continuă cu procesul plicii cotului
Distal se continuă cu aponevroza pumnului
Din ea se desprind septurile intermuscular intern și extern
2. Mușchii – dispuși pe 4 straturi:
Primul strat
o Brahioradial
o Rotund prontator
o Palmarul lung
o Extensor ulnar al carpului
o Extensor radial al carpului
o PVN radial
Al doilea strat
o Flexorul comun superficial al degetelor
o 2 radiali externi
o PVN ulnar
Al treilea strat
o Scurtul supinator
o Flexor profund al degetelor
o Flexor al degetului mare
o PVN median
Al patrulea strat
o Scurtul supinator
o Pătratul pronator
o PVN interosos anterior
49
2. Regiunea antebrahială posterioră
Stratigrafie
I. Plan superficial
1. Piele – groasă, acoperită de fire de păr
2. Țesut celular subcutanat
Rețea anastomotică venoasă între v. mediană, celafică și bazilică
Ramuri nervoase din:
o N. musculocutanat
o N. brahial cutanat intern
o N. radial
II. Plan profund
1. Aponevroza brahială – mai groasă; formează teci pentru mușchii posteriori
2. Mușchii – dispuși pe 2 straturi:
Primul strat
o Extensor al degetelor
o Extensor al degetului mic
o Extensor ulnar al carpului
o Anconu
Al doilea strat
o Lungul abductor al policelui
o Scurt exctensor al policelui
o Extensor al indexului
3.PVN posterior
Ram posterior din n. radial
A. interosoasă posterioară
2 vene satelit
IV. PUMNUL
Stratigrafie
I. Plan superficial
1. Piele – subțire, aderență la aponevroză și prezintă 2-3 pliuri
2. Țesut celular subcutanat
Este subțire
Format din țesut conjunctiv dens aproape lipsit de grăsime
Rețea venoasă anastomotică între venele mâinii și antebrațului – orginiea
venei mediane
Ramurile cutanate din n. median – 2/3 externe
Ramul cutanat palmar din n. ulnar – 1/3 internă
50
II. Plan profund
1. Aponevroza
Superior se continuă cu aponevroza antebrațului
Inferior este dublată de o bandă fibroasă transversală numită ligamentul
inelar anterior al carpului (retinaculul flexorilor)
Are înălțime de 3-4 cm
Intern se prinde de pisiform și osul cu cârlig
Extern se prinde de radius, tuberculul scafoidului și trapez
Delimitează cu planul articular canalul carpian
În partea internă se formează canalul lui Guyon – prin el trece PVN ulnar
De pe suprafața profundă se desprinde o lamă fibroasă care se inseră pe
scafoid și trapez și care împarte canalul carpian în 2 conducte osteo-fibroase:
o Extern – conductul marelui palmar (flexor radial al carpului)
o Intern – conductul flexorilor – canalul radiocarpian
2. Stratul musculo-tendinos – situat pe 3 planuri:
Superficial – format din tendoanele brahioradialului, flexorului radial al
carpului, palmarului lung și flexorului ulnar al carpului
Mijlociu – tendoanele flexorului superficial al degetelor învelite de teaca
sinovială comună a flexorilor
Profund – tendonul flexorului propriu al degetului – învelit de teaca
sinovială digito-carpiană laterală și tendoanele flexorului profund al
degetelor – învelit de teaca digito-carpiană internă. Între cele 2 teci sinoviale
trece nervul medial care stă pe tendonul indexului
Sub stratul profund se găsesc fascicule inferioare ale mușchiului pătrat
pronator
3. Elemente vasculo-nervoase
A. radială + 2 vene satelit – în porțiunea superioară și externă
A. ulnară, 2 vene satelit și n. ulnar – în porțiunea proximală și internă
Anastomoza arterelor transverse ale carpului (ramuri din a. radială și a.
ulnară) – la marginea inferioară a m. pătrat pronator
Stratigrafie
I. Planul superficial
1. Piele – mai groasă, acoperită cu peri și prezintă pliuri transversale
2. Țesut celular subcutanat
Bine dezvoltat – alcătuit din țesut conjunctiv lax și grăsos
Conține 2 burse seroase: la nivelul apofizei stiloide a radiusului și la
nivelul capului ulnei
Elemente vasculo-nervoase superficiale:
Originea venelor cefalică, bazilică, mediană care provin din
arcada venoasă dorsală a mâinii
2-3 ramuri din ramul terminal senzitiv al radialului și
musculocutanatului – în partea externă
Ramul cutanat dorsal al ulnarului și brahialul cutanat intern
– în partea internă
51
II. Planul profund
1. Aponevroza
Este întărită proximal de fibre transverse care formează ligamentul
inelar posterior al carpului (retinaculul extensorilor)
Se inseră intern pe piramidal și pisiform
Se inseră extern pe extremitatea inferioară a radiusului
2. Stratul tendinos – format din tendoanele care trec prin cele șase culise
osteo-fibroase:
Prima culisă – lungul abductor și scurtul extensor al policelui
A doua culisă – lungul extensor al carpului și scurtul extensor radial
al carpului (primul și al doilea radial extern)
A treia culisă – lungul extensor al policelui
A patra culisă – extensorul propriu al indexului și extensorul comun
al degetelor
A cincea culisă – extensorul propriu al degetului mic
A șasea culisă – extensor ulnar al carpului
3. Elemente vasculo-nervoase
La nivelul tabacherei anatomice (delimitată lateral de tendoanele
lungului abductor și scurtului extensor al policelui iar medial de
tendonul lungului extensor al policelui) trece artera radială
Între planul tendinos și scheletul regiunii - arcada arterială dorsală a
carpului – provenită din cele 2 ramuri dorsale ale carpului (din
radială) și ramurile terminale ale celor 2 interosoase (din ulnară)
V. MÂNA
Limite:
Proximal – limita regiunii pumnului
Distal – plicile digito-carpiene – pe fața palmară și comisurile interdigitale – pe
fața dorsală
52
Format din fibre longitudinale – din tendonul palmarului lung și
fibre transversale – care în partea distală formează ligamentul
metacarpian superficial
Fibrele transversale se încrucișează cu cele longitudinale și
formează 7 orificii în formă de arcadă
o 4 cuprind degetele – arcade digitale – trec tendoanele
flexorilor
o 3 spații interdigitale – arcade interdigitale – trec tendoanele
lombricalilor, interosoșilor și colateralele digitale ale
vaselor și nervilor respectivi
De pe marginile ligamentului palmar pornesc în profunzime 2
septuri palmare
o Medial – spre metacarpianul 5
o Lateral – spre metacarpianul 3
o Delimitează cele 3 loje profunde ale palmei: externă,
mijlocie și internă
2. Stratul musculo-tendinos superficial – situat în profunzimea celor 3 loje
palmare
Loja tenară – 4 mușchi ai policelui situați pe 3 straturi:
Superficial – m. abductor
Mijlociu – m. opozant (lateral) și scurtul flexor (medial)
Profund – fasciculul oblic al adductorului
Loja hipotenară – mușchii degetului mic dispuși pe 2 straturi:
Superficial – abductor (medial) și scurtul flexor (lateral)
Profund – m. opozant
Loja palmară mijlocie
Superficial – tendoanele flexorului superficial al degetelor
Profund – tendoanele flexorului profund al degetelor la care sunt
anexați și cei patru mușchi lombricali
3. Stratul musculo-aponevrotic profund – alcătuit din aponevroza palmară
profundă
Se formează 4 loje osteofibroase care conțin mușchii interosoși
3 palmari – numai în ultimele 3 loje
4 dorsali
4. Strat celulo-grăsos – stratul celulos pretendinos
Conține arcada palmară superficială – alcătuită din anastomoza
terminalei ulnare cu a. palmară superficială (radiopalmară)
Din convexitate se desprind 4 artere digitale palmare – irigă
degetele
Profund se găsesc nervii digitali palmari comuni – ramuri terminale din
n. median (primele 3) și din n. ulnar (ultimele 2)
Între stratul interosoșilor și aponevroza palmară profundă se găsește
arcada arterială profundă – formată din anastomoza terminalei radiale
cu a. palmară profundă din ulnară
Situată mai sus decât arcada superficială
Din convexitatea ei se desprind patru artere interosoase palmare
care se anastomozează cu arterele digitale din arcada palmară
superficială
53
Alături de arcada palmară profundă se găsește și ramul terminal
profund al n. ulnar
Stratigrafie
I. Planul superficial
1. Piele – subțire, mobilă, acoperită cu peri
2. Țesut celular subcutanat – lax și fără grăsimi
Conține rețeaua venoasă dorsală a mâinii la care vin venele metacarpiene
dorsale, cefalica policelui și salvatela degetului mic
N. digitali dorsali
o din n. cutanat dorsal al n. ulnar (intern) – ultimele 5 colaterale dorsale
o din ramul terminal superficial al radialului (extern) – primele 5 colaterale
dorsale digitale
II. Planul profund
1. Aponevroza dorsală – se continuă în sus cu ligamentul inelar posterior
(ligamentul extensorilor)
2. Tendoane – lung abductor police, scurt extensor police, extensor index,
extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic și extensor ulnar
3. Profund de tendoane trec cele trei artere metacarpiene dorsale
3. Regiunea digitală
- Din afară înautru degetele se denumesc: police, index, medius, inelar și auricular
54
2. Regiunea drosală a degetelor
Stratigrafie:
I. Planurile superficiale
1. Piele – subțire, mai mobilă, prezintă fire de păr și pliuri transversale
La extremitatea inferioară se găsește unghia – se îndepărtează în
dermul unghial numit matricea sau patul unghiei
2. Țesut celular subcutanat – este mai redus
Conține arterele digitale dorsale, venele digitale dorsale și nervii
digitali dorsali (din ramul terminal superficial al radiusului – primii
5, din nervul cutanat dorsal al ulnarului – ultimii 5)
II. Planul profund
Format din tendoanele extensorilor – se lățesc și formează aponevroza
dorsală a degetelor
Pe margini se inseră tendoanele lombricalilor și interosoșilor
MEMBRUL INFERIOR
CENTURA PELVINĂ
COXALUL
- Până la pubertate, coxaul este constituit din 3 oase separate: ilion, ischion și pubis –
unite prin cartilagiu
- Ileonul prezintă un corp și o porțiune superioară aplatizată numită aripioara osului
- Ischionul prezintă un corp și o ramură ascendentă
Între corp și ramură se găsește tuberozitatea ischiatică
Ramura ascendentă a ischionului formează cu ramura descendentă a pubisului
ramura ischio-pubiană
- Pubisul prezintă un corp ce se continuă cu 2 ramuri:
Una superioară – orizontală
Una inferioară – descendentă
- Coxalul este un os turtit, neregulat, pereche și asimetric
- Prezintă 2 fețe (externă și internă), 4 margini (anterioară, posterioară, superioară și
inferioară) și 4 unghiuri
- Fața externă:
Prezintă în regiunea centrală acetabulul:
Deasupra – fosa iliacă externă
Dedesubt – cadrul osos al găurii obturatorii
Acetabulul:
Este limitată de partea feței externe printr-o margine circulară numită
sprânceana acetabulară
Pe această sprânceană se vâd 3 sanțuri reprezentând punctele de sudură
între cele 3 porțiuni osoase ce formează coxalul
Cel mai marcat șanț este șanțul ischio-pubian, situat inferior – este
transformat într-un canal prin care trec vasele și nervii destinați capului
femural
55
În partea superioară a sprâncenei acetabulare se găsește șanțul
supraacetabular – în care se inseră tendonul reflectat al mușchiului
drept femural
Cavitatea acetabulară prezintă:
O suprafață articulară în formă de semilună – suprafață
semilunară
o Pe cornul anterior al suprafeței semilunare se inseră
ligementul rotund
o Cornul posterior, mai proeminent, delimitează cu cel
anterior șanțul ischio-pubian
O suprafață nearticulară, pătrată – fosa acetabulară
Fosa iliacă externă:
Prezintă linii oblice gluteale:
Anterioară – de la spina iliacă antero-superioară (SIAS) spre
incizura ischiatică
Posterioară – de la spina iliacă antero-superioară (SIAS) spre
marginea superioară a osului
Aceste linii împart fosa iliacă externă în 3 zone:
o Superioară – gluteu mare
o Mijlocie – gluteu mijlociu
o Inferioară – gluteu mic
Gaura obturatorie:
Este formată de sus în jos de: ramura orizontală a pubisului, corpul
pubisului, ramura descendentă a pubisului și ramura ascendentă a
ischionului
Superior prezintă sanțul subpubian (obturator) – prin care trece PVN
obturator
Pe cadrul osos se inseră micul și mijlociul adductor
Gaura obturatorie este acoperită de membrana obturatorie
- Fața internă:
Este împărțită în 2 porțiuni de câtre linia arcuată:
Desupra – fosa iliacă internă – se inseră mușciul iliac
Dedesubt – prezintă următoarele reliefuri de sus în jos:
Tuberozitatea iliacă – se inseră ligamentele sacro-iliace
Suprafața auriculară – se articulează cu sacrumul
Strâmtoarea mijlocie (spate de măgar):
o Superior – mușchiul obturator intern
o Inferior – membrana obturatorie
Gaura obturatorie – acoperită de membrana obturatorie
- Marginea superioară numită și creasta iliacă:
Formă de S italic
Pe buza externă – mușchiul oblic extern abdominal
Interstițiu – mușchiu oblic intern abdominal
Pe buza internă – mușchiul transvers abdominal
- Marginea anterioară – prezintă următoarele detalii:
o proeminență – spina iliacă antero-superioară (SIAS)
se inseră ligamentul inghinal (arcada crurală)
mușchiul croitor (sartorius)
mușchiul tensor al fasciei lata
56
incizură – trece nervul femural cutanat lateral
spina iliacă antero-inferioară (SIAI)
tendonul direct al mușchiului drept femural
incizură – mușchiul psoas iliac
o proeminență rotunjită – eminența ileo-pectinee (EIP)
arcul ileo-pectineu (bandeleta)
o suprafață triunghiulară – suprafața pectineală
mușchiul pectineu
este delimitată posterior de creasta pectineală
tuberculul pubian – în vârful suprafeței pectineale
se inseră ligamentul inghinal
o suprafață rugoasă
se inseră marele drept abdominal
uneori piramidalul abdomenului (piriform)
- Marginea posterioară – prezintă următoarele detalii de sus în jos:
spina iliacă postero-superioară (SIPS)
incizură
spina iliacă postero-inferioară (SIPI)
incizura ischiatică – împărțită în 2 orificii de mușchiul piriform
suprapiriform – PVN gluteal superior
infrapiriform – PVN gluteal inferior, nervul ischiatic, nervul femural
cutanat posterior, nervul udendal
spina ischiatică
vârf – ligamentul sacrospinos
fața externă – gemenul superior
fața internă – mușchiul levator anal
incizură (mica scobitură ischiatică)
PVN udendal intern
tuberozitatea ischiatică – unghiul postero-inferior
fața externă – mușchiul mare adductor
fața posterioară
gemeni inferiori
pătrat femural
mușchii ischio-gambieri (semitendinos, semimembranos,
capătul lung al bicepsului femural)
fața internă – mușchii ischio-cavernoși și transvers perineal superficial
- Marginea inferioară – este constituită de ramura descendentă a pubisului și de ramura
ascendentă a ischionului – se mai numește și ramura ischio-pubiană
anterior prezintă o suprafață articulară care se articulează cu una similară de pe
celălalt os → simfiza pubiană
extern – mare adductor și mușchiul gracilis (drept intern)
intern – aponevroza perineală superioară
- Unghiul antero-superior – spina iliacă antero-superioară
- Unghiul postero-superior – spina iliacă postero-superioară
- Unghiul antero-inferior – tuberculul pubian
- Unghiul postero-inferior – tuberozitatea ischiatică
57
SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR LIBER
SCHELETUL COAPSEI
FEMURUL
58
Marginea superioară – mușchiul piriform
Marginea posterioară – mușchiul pătrat femural
Marginea anterioară – mușchiul gluteu mic
Micul trohanter – se inseră mușchiul psoas iliac
Între cele 2 tuberozități se găsește anterior linia intertrohanteriană și posterior,
creasta intertrohanteriană
Gâtul chirurgical – unește corpul cu extremitatea lui proximală
- Epifiza distală:
Este mai voluminoasă
Fața posterioară – fosa intercondiliană – se inseră ligamentele încrucișate
anterior și posterior
Pe fața anterioară prezintă o fațetă articulară – trohleea femurală
Trohleea se articulează cu fața posterioară a rotulei
Deasupra prezintă o depresiune numită gropița supratrohleară
Fiecare condil prezintă 6 fețe: superioară, inferioară, anterioară, posterioară,
mediană și laterală
Condilul intern:
Lateral - se inseră ligamentul lateral intern al articulației
genunchiului – pe epicondilul intern
Postero-superior – tuberculul marelui adductor – se inseră
mușchiul cu același nume
Postero-inferior de tubercul – o fosetă – se inseră mușchiul
gastrocnemian (gemen) intern
Condilul extern:
Lateral – se inseră ligamentul lateral extern al articulației
genunchiului – pe epicondilul extern
Posterior se găsesc 2 fosete:
o Superior – mușchiul gemen extern
o Inferior – mușchiul popliteu
ROTULA (PATELA)
59
SCHELETUL GAMBEI
TIBIA
60
Fața anterioară
Corespunde tuberculului anterior al tibiei – se inseră tendonul
rotulian
În partea externă a tuberculului pleacă o creastă oblică spre
condilul extern – tuberculul lui Gerdy – se inseră traiectul ileo-
tibial și mușchiul tibial anterior
Condilul extern – prezintă postero-extern o fațetă ovalară articulară
pentru articulația cu peroneul
Condilul intern - pe fața posterioară se inseră tendonul direct al
semimembranosului
Anterior de gropiță se găsește un șanț destinat inserției
tendonului orizontal al aceluiași mușchi
- Epifiza distală
Prezintă 2 porțiuni:
Una externă – lărgită, prelungește diafiza tibială și transmite
astragalului greutatea corpului – pilonul tibial
Una internă – sub forma unui proces voluminos vertical în jos –
maleola internă
Fața anterioară – este plană și vine în raport cu tendoanele extensorilor
Fața posterioară – prezintă 2 șanțuri:
Intern – tendonul mușchiului flexor comun al degetelor
Extern – tendonul mușchiului flexor propriu al halucelui
Fața externă – formă de șanț în care pătrunde fața internă a maleolei peroniere
Fața internă – se prelungește în jos cu maleola internă care prezintă:
Față externă – netedă, articulară cu fața internă a astragalului
Față internă – în raport cu pielea
Față posterioară – șanț pentru tendonul mușchiului tibial posterior
Fața inferioară sau articulară sau buza mare a epifizei distale
Se articulează cu trohleea astragalului
PERONEUL (FIBULA)
61
- Epifiza proximală – capul peroneului:
Este unită de diafiză prin gât
Intern – fațetă articulară pentru condilul extern al tibiei
Posterior și extern prezintă apofiza stiloidă – se inseră mușchiul biceps femural
Anterior – fațeta prestiliană
Gâtul sau colul:
Leagă capul de corpul peroneului
Pe fața externă trece nervul peronier comun
- Epifiza distală:
Este reprezentată de maleola externă care prezintă:
Față internă
Anterior – suprafață articulară pentru tibie și astragal
Posterior – o depresiune numită foseta digitală – pentru inserții
ligamentare
Față externă – separată de o creastă verticală în 2 porțiuni:
Anterioară – vine în raport cu tegumentul
Posterioară – continuă șanțul peronierilor
Vârf
SCHELETUL PICIORULUI
OASELE TARSIENE
ASTRAGALUL (TALUS)
62
- Capul
Este ovalar și cu axul mare transversal
Anterior - se articulează cu scafoidul (navicularul)
Posterior - se articulează cu calcaneul
- Gâtul
Unește corpul cu capul osului
La nivelul lui osul este ușor torsionat – se formează 2 unghiuri:
Unghiul de declinație – deschis intern
Unghiul de înclinație – deschis în jos
CALCANEUL
63
Fața externă:
Prezintă tuberculul extern (trohlea peronieră)
Șanț anterior – tendonul mușchiului scurt peronier lateral
Șanț posterior – tendonul mușchiului lung peronier lateral
Fața internă
Prezintă șanțul calcanean intern, delimitat anterior de mica apofiză a
calcaneului (sustentaculum tali)
Șanțul este parcurs de vasele, nervii și tendoanele mușchilor de pe fața
posterioară a gambei
- Mica apofiză:
Față superioară – articulară cu astragalul
Față inferioară – șanț prin care alunecă tendonul flexorului propriu al halucelui
Margine internă – șanț prin care alunecă tendonul flexorului comun al
degetelor
Bază – implantare externă în calcaneu
- Fața anterioară – corespunde marii apofize – prezintă suprafața articulară pentru
cuboid
- Fața posterioară – dă inserția tendonului lui Achile = tendonul distal al tricepsului
sural
SCAFOIDUL
CUBOIDUL
64
CUNEIFORMELE
ARTICULAȚIA COXOFEMURALĂ
65
Cealaltă extremitate se prinde pe linia intertrohanteriană a femurului – anterior;
posterior se prinde pe gâtul femurului la 1-2 cm înauntrul crestei
intertrohanteriene
- Ligamentele de întărire sunt:
Ligamentul ileofemural – Bertin sau în X al lui Bigelow
Situat pe fața anterioară a articulației
Se inseră sub spina iliacă antero-inferioară
Se termină pe linia intertrohanteriană
Fibrele conjunctive superioare și inferioare formează două fascicule:
Superior sau ileo-pretrohanterian – ajunge pa marginea
anterioară a trohanterului mare
Inferior sau ileo-pretrohantenian – se termină înaintea
trohanterului mic
Ligamentul ischiofemural
Situat în partea posterioară și inferioară a capsulei
Se inseră în șanțul supraacetabular și pe sprânceana acetabulară din
vecinătate
Ligamentul pubofemural
Situat în partea antero-internă a capsulei
Se inseră pe eminența ileo-pectinee, creasta pectineală, ramura
orizontală și unghiul pubisului
Fibrele se întreaptă spre trohanterul mic
Ligamentul rotund
Situat intracapsular
Se întinde de la capul femural la scobitura ischio-pubiană
Se inseră prin trei fascicule:
Pubian – pe extremitatea anterioară a scobiturii ischio-pubiene
Ischiatic – pe extremitatea opusă
Mijlociu – pe ligamentul transvers
- Sinovialele
Căptușesc capsula, inserându-se la periferia suprafețelor articulare
ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI
66
Ligamentul posterior
Prezintă 3 componente:
Unul mijlociu
2 laterale – se confundă cu capsula
Ligamentele laterale:
Inter – între tuberozitatea condilului intern și partea cea mai ridicată a
feței interne a tibiei
Extern – între tuberozitatea condilului extern și partea antero-extrenră a
capului peroneului
Ligamentele încrucișate:
Anterior
posterior
- Anterior capsula este întărită de o serie de planuri fibroase:
Aponevroza femurală
Expansiunea cvadricipitală
Aripioarele rotulei
67
MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR
Mușchii regiunii gluteale
68
3. Adductor corpul și ramura partea superioară n. obturator adducție
scurt inferioară a din linia aspră flexia coapsei
pubisului
4. Gracilis corpul și ramura partea superioară n. obturator adducție
inferioară a din fața medială a flexia și rotația
pubisului corpului tibiei medială a gambei
5. Obturator marginile găurii fosa trohanteriană n. obturator rotație laterală a
extern obturatorii coapsei
fața externă a menține capul
membranei femural în
obturatorii acetabul
69
12. Vast medial* Linia
intertrohanteriană
Buza medială a liniei
aspre a femurului
70
Mușchii posteriori superficiali ai gambei
71
Mușchii feței dorsale a piciorului
Denumire Origine Inserție Inervație Acțiune
1. Extensor scurt al Fața superioară a Tendoane separate n. peronier extensia
degetelor calcanului pentru primele 4 profund degetelor
degete
2. Extensor scurt al Nume atribuit fasciculului destinat halucelui din m. extensor scurt al degetelor
halucelui
72
ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR
Membrul inferior este vascularizat din doua surse:
Artera iliacă externă – prin artera femurală
Artera iliacă internă – prin a. obturatoare, fesieră și ischiatică
ARTERA FEMURALĂ
73
Subcutanata abdominală (epigastrică superficială) – se naște imediat
sub arcada crurală, perforează aponevroza și devine superficială – se
îndreaptă (în sus și înauntru) spre ombilic
Circumflexa iliacă superficială – se naște dintr-un trunchi comun cu
precedenta; se îndreaptă (în sus și în afară) spre tegumentul
abdomenului subombilical
Rușinoasele externe superioară și inferioară – deservesc organele
genitale externe; cea superioară merge pe deasupra crosei safene
interne, iar ce inferioară pe dedesubt
Femurală profundă – ia naștere din diviziunea comunei la 4-5 cm sub inelul
crural. Colaterale:
Circumflexa anterioară sau externă (circumflexa femurală laterală)
Artera cvadricepsului
Circumflexa posterioară sau internă (circumflexa femurală medială) –
se anastomozează cu ischiatica, circumflexa anterioară și prima
perforantă
Perforantele:
Superioară
Mijlocie
Inferioară – terminarea femuralei profunde
Femurala superficială – continuă direcția femuralei comune
Ramuri pentru vastul intern
Artera mare anastomotică
Ram superficial – perforează peretele anterior al canalului lui
Hunter
Ram profund
- Artera femurală realizează o vastă rețea anastomotică prin ramurile sale cu iliaca
externă, internă și poplitee
ARTERA POPLITEE
74
Plantarul subțire
Lateral
Biceps
Condilul extern al femurului
Gastrocnemian lateral
Medial
Semimembranos
Condilul intern
Gastrocnemian medial
- COLATERALE:
Articulare superioare laterală și medială
Se nasc de pe fața anterioară a popliteei imediat deasupra condililor
Se împart în:
Ram profund – pentru os și mușchi
Ram superficial – participă la realizarea cercului vascular
perirotulian
Articulară mijlocie
Se naște deasupra interliniului articular
Străbate capsula și ajunge în spațiul intercondilian
Ramuri pentru ligamentele încrucișate, sinovială, ligamentul adipos și
femur
Articulare inferioare laterală și medială
Se nasc la nivelul interliniului articular
Participă la formarea cercului arterial rotulian
Gemelarele laterală și medială – pentru mușchii gemeni
75
Maleolară externă
Se naște la același nivel cu precedenta
Se îndreaptă în jos și în afară
Trece pe sub tendonul extensorului comun și ajunge la maleola externă
Dă ramuri cutanate, articulare și calcanean (pentru partea externă)
ARTERA PEDIOASĂ
TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER
76
- COLATERALE:
Ramuri musculare
A. nutritivă
A. recurentă tibială medială – se anastomozează cu articulara inferioară și
medială
ARTERA PERONIERĂ
77
Anastomotice sau maleolare postero-mediale (recurentele maleolare mediale)
Se nasc deasupra maelolei intern
Se îndreaptă înainte și înauntru către maleola internă
Se anastomozează cu maleolara internă din tibiala anterioară
Calcaneene – regiunea postero-internă a călcâiului
ARTERELE PLANTARE
ARTERA OBTURATORIE
78
ram extern (r. posterioar)
ramuri pentru mușchii vecini
ram articular (ramul acetabular) care pătrunde prin canalul ischio-
pubian în articulație – merge cu ligamentul rotund la capul femural
- COLATERALE:
Musculare – pentru iliac și obturator intern
Ramul retro-pubian – se anastomozează cu cel de pe partea opusă
Ram anastomotic cu epigastrica
ARTERA ISCHIATICĂ
79
SAFENA INTERNĂ
Continuă vena dorsală internă
Urcă premaleolar intern, pe fața internă a tibiei, a genunchiului, antero-
intern coapsei până la 3-4 cm sub arcada femurală unde se îndreaptă
înapoi descriind o cârjă (crosă)
Se varsă în femurală
Orificiul prin care trece crosa este îngroșat la partea inferioară de
ligamentul falciform al lui Allan Burns
80
Aferențe - trunchiuri limfatice care întovărășesc pedioasa și tibiala
anterioară
Eferențe – traversează ligamentul interosos și ajung la ganglionii
poplitei
GANGLIONII POPLITEI – în număr de 4-8 sunt situați subaponevrotic
Pot fi numiți:
Ganglionul safen extern – la vărsarea safenei externe în vena
poplitee
Ganglionii intercondilieni
Ganglionii supracondilieni
Aferențe
Aferențele ganglionului tibial anterior
Safen extern
Tibiale posterioare
Peroniere
Articulare
Eferențe – întovărășesc vasele poplitee, apoi pe cele femurale și ajung
la ganglionii inghinali profunzi
GANGLIONII INGHINALI PROFUNZI – în număr de 2-3
Ocupă 1/3 internă a canalului femural
Unul este aplicat pe ligamentul lui Gimbernat și este numit ganglionul
lui Cloquet
Aferențe:
De la ganglionii poplitei
Unele aferențe ale ganglionilor inghinali superficiali
Toate celelalte limfatice prfunde ale membrului inferior
Eferențe
Spre ganglionii iliaci externi
Spre ganglionii hipogastrici
PLEXUL LOMBAR
81
Al treilea ram coboară către L3 și se bifurcă anastomozându-se cu cele
două ramuri ale lui L3
Ramul anterior al L3 se bifurcă în 2 ramuri:
Un ram primește o anastomoză de la L2 și apoi de la L4 → nervul
femural
Al doilea ram primește o anastomoză de la L2 apoi se unește cu un ram
din L4 → nervul obturator
Ramul anterior al L4 se trifurcă:
Un ram participă la formarea n. femural
Un ram participă la formarea n. obturator
Al treilea ram se unește cu ramul anterior al L5 → trunchiul lombo-
sacrat
- Raporturi:
Plexul lombar se găsește în grosimea mușchiului psoas
Vine în raport cu arterele lombare și vena lombară ascendentă
- Anastomoze:
Cu lanțul simpatic lombar – prin ramurile comunicante
Cu plexul sacrat
Cu al 12-lea n. intercostal
- Colaterale – se disting în scurte și lungi
Colaterale scurte – o serie de filete destinate mușchilor intertransversari,
pătratului lombar și psoasului
Colateralele lungi:
N. abdomino-genital mare (n. ilio-hipogastric)
Traversează psoasul, trece pe fața anterioare a pătratului lombar
și apoi pătrunde între transvers și oblicul mic (intern)
Se termină printr-un:
o Ram abdominal – merge spre mușchiul drept abdominal
o Ram genital – pentru organele genitale externe
82
- Ramuri terminale:
N. FEMURAL
Iese din psoas pe marginea lui externă și parcurge șanțul format de
psoas și iliac
Sub arcada femurală se împarte în ramurile sale terminale
Emite ramuri pentru psoas și iliac, pentru artera fermurală și pentru
pectineu
Ramurile terminale sunt în număr de 4 și sunt dispuse pe două planuri:
Superficial
o Musculo-cutanat extern
o Musculo-cutanat intern
Profund
o N. cvadricepsului – lateral
o N. safen intern – medial
N. musculo-cutanat extern (n. cutanat femural lateral)
Se dirijează în jos și lateral între psoas iliac și croitor
Se împarte:
o Ramuri musculare – pentru croitor
o Ramuri cutanate:
Superior – situat sub croitor
Perforează marginea internă a croitorului,
aponevroza femurală în 1/3 superioară a
coapsei și coboară pe fața anterioară a
coapse până la rotulă
Mijlociu
Străbate croitorul și aponevroza în 1/3
mijlocie a coapsei și se situează pe fața
antero-internă a coapsei pe care o străbate
până la genunchi
Accesorul safenului intern – se împarte în:
Ram superficial – satelitul safenei interne
Ram profund – satelitul a. femurale –
pătrunde în teaca vaselor femurale
N. musculo-cutanat intern (n. cutanat femural medial)
Se împarte în filete musculare și cutanate care ajung la m.
pectineuși adductor mijlociu, iar cele cutanate la pielea din
regiunea supero-internă a coapsei
N. cvadricepsului – se împarte în 4 ramuri pentru fiecare din cele 4
porțiuni constituente ale m. cvadriceps:
N. dreptului anterior – se îndreaptă lateral
N. vastului extern – se îndreaptă lateral
N. vastului intern – se îndreaptă medial, paralel cu safenul
intern
N. femuralului
N. safen intern – se dirijează în jos și medial către partea externă a
tecii vaselor femurale în care pătrunde la unirea 1/3 mijlocii cu cea
superioară
Merge pe fața anterioară a a. femurale până la inelul canalului
femural
83
Se împarte în:
o Ram rotulian
o Ram gambier
N. OBTURATOR – al doilea ram terminal al plexului lombar
se dirijează din psoas pe partea lui internă
încrucișează articulația sacro-iliacă deasupra strâmtorii superioare
trece în unghiul de bifurcație al arterei iliace primitive
ajunge pe fața internă a bazinului, în canalul subpubian
ramurile terminale se disting în superficial și profund:
ramul superficial (r. anterior)
o situat între m. obturator extern și pectineu
o se insinuează între adductorul mijlociu și mic și se
împarte în 4 ramuri pentru: adductorii mijlociu și mic,
drept intern și un ram cutanat – se distribuie la pielea de
pe fața internă a coapsei putând ajunge până pe fața
internă a genunchiului
ramul profund (r. posterior)
o pătrunde între adductorii mic și mare
o dă ramuri pentru adductorul mare, un filet pentru
obturatorul extern și pentru articulația șoldului
PLEXUL SACRAT
- format din trunchiul lombo-sacrat și ramurile anterioare ale primilor 4 nervi sacrați
- formarea plexului:
trunchiul lombo-sacrat format din fuziunea ramului anterior al L5 cu
anastomoza de la L4 coboară pe aripioara sacrată, articulația sacro-iliacă, trece
pe sub vasele iliace interne îndreptându-se oblic în jos și lateral către scobitura
sciatică mare
ramul anterior al S1 se îndreaptă în lateral și în jos pe marginea superioară a
piramidalului bazinului și la nivelul scobiturii mari sciatice se unește cu
trunchiul lombosacrat
ramul anterior al S2 se împarte în:
ram superior – se unește cu precedentul
ram inferior – se îndreaptă spre S3
ramul anterior al S3 merge pe marginea inferioară a piramidalului bazinului și
se unește cu ramul inferior din S2
ramul anterior al S4 se împarte în:
ram superior – se unește cu S3
ram inferior – se unește cu S5 (aparține plexului sacro-coccigian)
plexul sacrat are forma unui triunghi cu baza la sacrum și vârful la scobitura
mare sciatică
- unii autori împart plexul sacrat în:
plexul sacrat propriu-zis – format din trunchiul lombo-sacrat, primul sacrat,
cea mai mare parte din al doilea și o mică parte din al treilea – se distribuie
membrului inferior și centurii pelvine
plexul rușinos – format din o mică parte din al doilea sacrat, cea mai mare
parte din al treilea și al patrulea sacrat – se distribuie organelor genitale externe
și viscerelor pelvine în asociere cu plexul gastric
84
- Raporturi:
Stă pe mușchiul piramidalul bazinului acoperit de aponevroza lui
Are rapoarte cu a. hipogastrică și unele ramuri ale ei
- Anastomoze – cu plexul lombar, sacro-coccigian și lanțul simpatic sacrat
- Colaterale anterioare sau intrapelvine
N. obturator intern și a gemenului superior
Iese prin scobitura sciatică mare, înconjoară spina sciatică, emite un
ram pentru gemenul superior și reintră în bazin distribuindu-se m.
obturator intern
N. anal sau hemoroidal
Se desprinde din S3 și S4
Iese din bazin prin scobitura sciatică mare, înconjoară spina sciatică și
ajunge la sfincterul anal și tegumentul care îl acoperă
N. ridicătorului anal
Se formează din S3 și uneri S4
Ajunge pe fața internă a ridicătorului anal
N. rușinos intern (n. pudic)
Cel mai voluminos ram anterior
Se formează din S2, S3 și S4
Părăsește bazinul prin scobitura sciatică mare, înconjoară psina sciatică
și reintră în fosa ischiorectală
Merge pe fața internă a tuberozității ischiatice unde se împarte în:
Ram inferior sau perineal
o Coboară către partea posterioară a perineului
o Dă filete pentru anus și pielea din pliul femuro-perineal
o Se împarte in:
Ram superficial sau cutanat (n. scrotal posterior
sau n. labial posterior) – ajunge la pielea
scrotului și a feței anterioare a penisului
Ram profund sau musculo-uretral – dă filete
motorii pentru m. transvers, ischio-cavernos și
bulbocavernos și filete senzitive pentru mucoasa
uretrei bulbare și pentru porțiunea superioară a
uretrei
Ram superior sau penian sau dorsal al penisului (la femeie –
dorsal al clitorisului)
o Continuă direcția rușinosului intern
o Merge pe partea internă a ramurei ischio-pubiene
împreună cu vasele rușinoase interne, apoi perforează
ligamentul subpubian și se comportă diferit la bărbat
față de femeie:
La bărbat – se plasează pe fața dorsală a
penisului – între corpii cavernoși
Sfârșește în gland
La femeie – se distribuie în mucoasa clitorisului,
și la partea superioară a labiilor mici
N. viscerali
Se formează din S3, S4 și uneori S5
Se distribuie viscerelor bazinului
85
- Colaterale posterioare sau extrapelvine:
N. fesier superior
Se formează din L4, L5 și S1
Iese din bazin împreună cu vasele fesiere prin partea superioară a marii
scobituri sciatice
Se plasează între fesierii mijlociu și mic
Se termină în tensorul fasciei lata
N. piramidalului
Se formează din S2
Se distribuie m. piramidal al bazinului
N. gemenului superior
Iese din bazin prin partea inferioară a scobiturii mari sciatice
Pătrunde pe fața profună a mușchiului
N. gemenului inferior și a pătratului femural
Se formează din L4, L5 și S1
Iese din bazin înaintea sciaticului mare, trece înaintea gemenului
superior și tendonului obturatorului intern
Ajunge pe fața posterioară a gemenului inferior și pe fața anterioară a
pătratului femural
Eminte un filet pentru articulația șoldului
N. fesier inferior sau sciaticul mic
Se formează din S1, S2, S3
Părăsește bazinul pe la marginea inferioară a piramidalului, posterior de
sciaticul mare
Coboară pe fața posterioară a coapsei până în spațiul popliteu
Emite ramuri:
Fesiere – pentru fesierul mare și tegumentul din aceiași regiune
Un ram perineal – filete pentru fesă, perineu și partea supero-
internă a coapsei
Femurale (n. cutanat femural posterior) – inervează tegumentul
de pe fața posterioară a coapsei
- N. SCIATIC MARE (N. ISCHIATIC)
Singurul ram terminal al plexului sacrat
Cel mai voluminos și mai lung nerv din corpul omenesc
Are originea în trunchiul lombo-sacrat, S1, S2 și S3
Iese din bazin pe la marginea inferioară a piramidalului și se așează pe mușchii
gemeni și pătrat femural fiind acoperit de fesierul mare
În regiunea posterioară a coapsei se află mai întâi între adductorul mare –
anterior și lunga porțiune a bicepsului – posterior; mai jos se află între
semitendinos și semimembranos – medial și biceps – lateral
Se termină în unghiul superior al spațiului popliteu
Se bifurcă în:
Sciaticul popliteu extern (n. peronier comun)
Sciaticul popliteu intern (n. tibial)
Emite colaterale pentru: lunga și scurta porțiune a bicepsului, semitendinos,
semimembranos, adductorul mare și pentru articulația genunchiului
86
- N.sciatic popliteu extern (n. peronier comun)
Ramul extern de bifurcație a marelui nerv sciatic
Întovărășește în jos și lateral tendonul bicepsului, atinge capul și gâtul
peroneului și pătrunde în grosimea lungului peronier
Ramurile terminale sunt:
N. musculo-cutanat (n. peronier superficial)
Ramul de bifurcație extern al sciaticului popliteu extern
Coboară vertical de-a lungul feței externe a peroneului: inițial în
grosimea peronierului lung lateral, apoi între acesta și
peronierul scurt lateral și în final între peronierul scurt lateral și
extensorul comun al degetelor
În 1/3 inferioară a gambei devine subcutanat
Se împarte în 2 ramuri care merg oblic în jos și înauntru către
fața dorsală a piciorului
Se termină prin șapte colaterale dorsale a degetelor
Dă ramuri musculare pentru peronierii laterali și un filet cutanat
pentru partea inferioară și externă a gambei
N. tibial anterior (n. peronier profund)
Se îndreaptă în jos, înainte și înauntru
Traversează inserția superioară a extensorului comun al
degetelor și se alătură a. tibiale anterioare: inițial este situat
extern de arteră iar în 1/3 inferioară o încrucișează anterior
trecând intern
Emite ramuri musculare pentru extensorul comun al degetelor,
extensorul propriu al halucelui, gambierul anterior și peronierul
anterior
Trece pe sub ligamentul inelar al tarsului și ajunge în regiunea
dorsală a piciorului, intern de artera pedioasă
Se împarte în:
o Ram extern – se îndreaptă în afară și în jos; dă filete
pentru pedios, articulația tarsului, metatarsului și
matatarso-falangiene
o Ram intern – întovărășește pedioasa pe partea sa internă
și ajunge la extremitatea anterioară a primului spațiu
interosos
Se anastomozează cu ramul corespondent din
muculo-cutanat
Colaterale:
Articulare – genunchi și tibio-peronieră superioară
Accesorul safenului extern (n. comunicant al peronierului) – se unește
cu safenul extern
N. cutanat peronier – inervează tegumentul feței externe a gambei și 2
filete pentru gambierul anterior
- N. sciatic popliteu intern (n. tibial)
Mai voluminos decât cel extern
Coboară vertical în lungul spațiului popliteu, merge pe sub mușchii gemeni și
plantar subțire, ajunge la gambă pe sub arcada solearului și își schimbă numele
în tibial posterior
Se află în afară și în urma venei poplitee
87
Colaterale:
Musculare – pentru gemeni, plantar subțire, solear și popliteu
Articulare
Cutanate – nervul safen extern sau tibial (n. sural)
Se desprinde din sciaticul popliteu intern, în porțiunea mijlocie
a spațiului popliteu
Se dirijează vertical în jos între m. gemeni și însoțește vena
safenă externă
Se termină pe marginea externă a piciorului prin ultimele 3
colaterale dorsale ale degetelor
- N. tibial posterior
Începe la arcada solearului
Se termină la vârful maleolei interne
În șanțul calcanean se împarte în:
N. plantar intern (plantar medial)
Mai voluminos ca cel extern
Însoțește artera plantară internă – este situat lateral
Este plasat pe planul tendoanelor flexorilor lungi comun și
propriu
Se împarte în:
o Ram intern – urmează traiectul arteri plantare –
formează colateralul plantar intern al halucelui
o Ram extern – dă naștere la 3 ramuri din care iau naștere
6 colaterale digitale plantare (de la 2 la 7)
Colaterale:
o Cutanate – pentru talon și regiunea plantară internă
o Musculare – pentru adductorul halucelui, scurtul flexor
al halucelui, scurtul flexor plantar, fasciculul intern al
cărnii pătrate a lui Sylvius și primii 2 lombricali
N. plantar extern
Însoțește intern a. plantară externă
Se termină prin ultimele 3 colaterale digitale
Colaterale:
o Musculare – pentru fasciculul extern a accesorului
flexorului comun, abductorul și flexorul scurt al
degetului mic, abductorul oblic și transvers al halucelui,
ultimii 2 lombricali și toți interosoșii
Se află situat lateral de artera tibială posterioară
Colaterale:
Ramuri musculare – flexorul comun, flexorul propriu, gambierul
posterior, popliteu și solear
Ram articular – tibio-tarsiană
Cutanate – calcanean intern și cutanatul plantar
88
PLEXUL SACRO-COCCIGIAN
- Format din anastomoza ramurilor anterioare a ultimilor doi nervi sacrați și a nervului
coccigian
- Din el se desprind:
Ramuri anterioare – merg la plexul hipogastric
Ramuri posterioare – sfârșesc în tegumentul care acoperă coccisul
REGIUNEA GLUTEALĂ
LIMITE
Limite superficiale:
Superior – linia care urmărește creasta iliacă
Inferior – șanțul gluteal
Medial – linia ce unește spina iliacă posterosuperioară cu vârful coccisului și cu
tuberozitatea ischiadică
Lateral – linia ce unește spina iliacă anterosuperioară cu extremitatea laterală a
șanțului gluteal
Limite profunde – corespund fețelor laterale ale osului coxal și articulației
coxofemurale
STRATIGRAFIE
Planul superficial:
o Piele
o Strat adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar, musculofascial alcătuit din:
o Stratul musculofascial superficial:
Lama superficială a fasciei gluteale
Stratul muscular superficial
o Stratul musculofascial intermediar:
Lama intermediară a fasciei gluteale – stratul celulo-adipos intergluteal
Stratul muscular mijlociu
o Stratul musculofascial profund:
Lama profundă a fasciei gluteale
Stratul muscular profund
Planul profund, osteo-articular alcătuit din:
o Fețele posterioare ale articulațiilor sacro-iliacă și coxofemurală
o Fețele posterioare ale ligamentelor sacrotuberos și sacrospinos
o Fața laterală a osului coxal, trohanterul mare și fața posterioară a gâtului
anatomic femural
89
1. Pielea – groasă, bogată în glande sebacee, fixată de stratul fascial
2. Stratul adipos subcutanat – bine reprezentat, în special la nivelul șanțului gluteal
Are structură areolară, cu pereți despărțitori groși și grăsime cu consistență
caracteristică
3. Fascia superficială - se continuă cu cea a regiunilor vecine
Elementele neurovasculare superficiale sunt:
- Arterele – ramuri din a. gluteale, circumflexă iliacă superficială,
pudendală internă și dorsospinală
- Venele – tributare safenei mari și venelor dorsospinale
- Limfaticele – drenează spre grupele limfoide inghinale superficiale
inferioare
- Nervii:
N. cutanat lateral – din subcostal
N. cluneali superiori
N. cluneali mijlocii
N. cluneali inferiori
N. cutanat lateral – din iliohipogastric
N. cutanat femural lateral
4. Fascia gluteală – alcătuită din 3 lame care delimitează compartimentele fasciale
ale regiunii
5. Stratul musculofascial superficial – compartimentul fascial superficial:
m. gluteu mare
m. tensor al fasciei lata
6. Lama intermediară a fasciei gluteale – se organizează sub forma stratului
fibro-adipos intergluteal – participă la formarea următoarelor burse seroase
subiacente mușchiului gluteu mare:
Trohanteriană
Ischiadică
Gluteofemurală
7. Stratul musculofascial intermediar – compartimentul fascial intermedial
m. gluteu mijlociu
8. Stratul musculofascial profund – compartimentul fascial profund
m. gluteu mic
m. piriform – împarte gaura ischiadică mare în 2 spații: suprapiriform și
infrapiriform
m. gemen superior
m. obturator intern
m. gemen inferior
m. obturator extern
m. pătrat femural
ligamentele sacrotuberos și sacrospinos
originea mușchilor ischiocrurali
9. Elemente neurovasculare profunde
PVN suprapiriform sau gluteal superior:
- A. gluteală
- Venele comitante
- Nodulii limfatici superiori
- N. gluteal superior
PVN infrapiriforme
- PVN gluteal inferior
90
A. gluteală inferioară
Venele comitante
Nodulii limfatici gluteali inferiori
N. gluteal inferior
REGIUNEA FEMURALĂ
LIMITE
Limite superficiale:
- Limita superioară:
Anterosuperior – pliul inghinal
Medial – șanțul genitofemural
Posterosuperior – pliul gluteal
- Limita inferioară – linie circulară orizontală la 2 cm deasupra bazei rotulei
Separarea dintre regiunile ventrală și dorsală se face printr-un plan frontal care trece
prin două linii verticale:
- Laterală – unește spina iliacă anterosuperioară cu epicondilul lateral femural
- Medială – unește tuberculul pubian cu epicondilul medial femural
LIMITE
Limite superficiale:
Superior – pliul cutanat inghinal
Lateral – marginea medială a mușchiului sartorius
Medial – marginea posterioară a mușchiului gracilis (drept intern)
Vârful – punctul de întâlnire al marginilor medială a m. sartorius și posterioară a
m. gracilis
ORGANIZARE STRUCTURALĂ
91
REGIUNEA INGHINOFEMURALĂ, TRIUNGHIUL SCARPA
LIMITE
Limite superficiale:
Superior – ligamentul inghinal
Inferolateral – marginea medială a mușchiului sartorius
Inferomedial – marginea laterală a mușchiului adductor lung
Limite profunde:
Superior – lacunele vasculară și musculară
Inferior – defileul muscular al canalului adductor (vast medial – lateral, adductor
lung – medial, sartorius - anterior)
Lateral – m. iliopsoas
Medial – m. pectineu
STRATIGRAFIE
planul superficial
o piele
o strat adipos subucutanat
o fascia superficială
planul intermediar
o stratul musculofascial superficial:
fascia femurală ventrală (fascia lata) cu ligamentul inghinal
mușchii limitanți superficiali
o elemente neurovasculare profunde
o mușchii limitanți profunzi și fasciile lor
planul profund – osteo-articular
92
- Posterior – suprafața pectineală dublată de ligamentul lui Cooper
- Medial – marginea liberă a ligamentului lacunar
- Lateral – arcul iliopectineal
- Prin această lacună trec artera și vena femurală
5. Mușchii limitanți superficiali
M. sartorius – lateral
M. adductor lung – medial
6. Elemente neurovasculare profunde
N. femural – cea mai voluminoasă ramură a plexului lombar
- Prezintă 2 divizuni:
Anterioară:
N. cutanat femural medial
N. cutanat femural intermediar
Ramuri pentru mușchii pectineu, adductor lung și
sartorius
Posterioară
N. safen
Ramuri pentru mușchiul cvadriceps
PVN femural
- A. femurală
- V. femurală
- Limfaticele profunde
- Nervul safen
7. Mușchii limitanți profunzi și fasciile lor
m. iliopsoas
m. pectineu
8. Planul profund – fețele anteromediale ale articulației coxofemurale și epifizei
femurală proximală
REGIUNEA OBTURATOARE
LIMITE
Limite superficiale:
- Superior – linia transversală care urmărește șanțul genitofemural, de la tuberculul
pubic la tuberozitatea ischiadică
- Anterior – linia oblică postero-inferior care unește tuberculul pubic cu 1/3 superioară
a feței mediale a tibiei
- Posterior – linia oblică antero-inferioară care unește tuberozitatea ischiadică cu
epicondilul femural medial
Limite profunde:
- Superomedial – corpul pubisului, gaura obturatorie, ramura ischiopubică
- Posterolateral – septul intermuscular medial și diafiza femurală
93
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Strat adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia femurală anterioară (fascia lata)
o Compartimentul musculofascial superficial
o Compartimentul musculofascial profund
Planul profund – osteo-articular
1. Pielea
2. Stratul adipos subcutanat – difeti cantitativ în funcție de sex
3. Fascia superficială
Formațiuni neurovasculare superficiale
- Artere – a. pudendale, terminarea ramurei anterioare a a. obturatoare
- Venele superficiale – se farsă în safena mare și în iliaca internă
- Limfaticele superficiale – drenează în nodulii limfatici inghinali
inferomediali
- Nervii superficiali: ramuri cutanate – din n. ilioinghinal, ramura
cutanată femurală medială – din femural, ramuri cutanate – din n.
obturator
4. Fascia profundă – partea superomedială a fasciei lata
5. Compartimentul musculofascial superficial – m. gracilis
6. Compartimentul musculofascial profund
M. obturator extern
M. adductori
PVN obturatoare anterior și posterior
7. Elemente neurovasculare profunde
PVN obturator:
- N. obturator
- A. obturatoare
PVN obturator anterior:
- Ramura anterioară a n. obturator
- Ramura anterioară a a. obturatoare
- Venele comitante
PVN obturator posterior:
- Ramura posterioară a n. obturator
- Ramura posterioară a a. obturatoare
- Venele comitante
8. Planul profund
Fața laterală a osului coxal
Diafiza femurală
Septul intermuscular medial
94
REGIUNEA FEMURALĂ ANTERIOARĂ
LIMITE
Limite superficiale:
- Lateral – linia de la spina iliacă anterosuperioară la epicondilul lateral femural
- Medial – marginea medială a mușchiului sartorius
- Inferior – linie circulară la 2 cm deasupra bazei rotulei
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Stratul adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar – musculofascial
o Fascia femurală ventrală
o Stratul musculofascial superficial
o Stratul musculofascial profund
Planul profund
95
Venele comitante
N. cvadricepsului
LIMITE
Limite superficiale
- Superior – linie transversală trasată prin șanțul genitofemural și pliul gluteal
- Inferior – linie circulară orizontală la 2 cm superior de baza patelei
- Lateral – linie care unește spina iliacă anterosuperioară cu epicondilul lateral femural
- Medial – linie ce unește tuberozitatea ischiatică cu epicondilul medial femural
STRATIGRAFIE
Planul superficial
- Pielea
- Stratul adipos subcutanat
- Fascia superficială
Planul intermediar
- Fascia femurală dorsală
- Stratul muscular
Planul profund
1. Pielea - mai groasă ca cea a regiunii anterioare, cu mai puține fire de păr, glande
sebacee și sudoripare
2. Stratul adipos subcutanat
3. Fascia superficială
Elementele neurovasculare superficiale:
- Artere – din axul arterial femural posterior
- Venele
- Limfaticele superficiale – drenează în limfonodulii inghinali
superficiali
- Nervii superficiali – clunium inferior, n. cutanat lateral al coapsei, n.
cutanat posterior al coapsei, n. cutatanat medial al coapsei
4. Fascia femurală dorsală
96
5. Stratul muscular
Capetele lung și scurt ale m. biceps femural – în partea laterală
M. semitendinos și semimembranos – în partea medială
Elemente neurovasculare profunde
- Arterele profunde – a. gluteală inferioară, a. circumflexă medială, a.
perforante, ramuri musculare
- Venele profunde
- Limfaticele profunde
- Nervii profunzi – n. ischiadic
GENUNCHIUL
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – plan orizontal la 2 cm superior de baza rotulei
- Distal – plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei
- Lateral și medial – 2 linii verticale trasate prin punctele extreme ale epicondililor
femurali
- Valgus fiziologic – unghi obtuz de 170 grade
- Genu valgum – unghi obtuz mai mic (genunchi în X)
- Genu varum – unghi deschis înauntru (genunchi în paranteze)
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – plan orizontal la 2 cm superior de baza rotulei
- Distal – plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei
- Lateral și medial – 2 linii verticale trasate prin punctele extreme ale epicondililor
femurali
Limite profunde – fața anterioară a articulațiilor genunchiului și tibiofibulară
superioară
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Țesut adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia ventrală a genunchiului
o Stratul musculotendinos superficial
o Stratul musculotendinos profund
Planul profund – osteo-articular
97
1. Pielea – groasă central, mai subțire pe părțile laterale, cu rare fire de păr
2. Stratul adipos subcutanat – variabil, redus în partea centrală și mai abundent în
părțile laterale
3. Fascia superficială
se formează burse seroase subcutanate:
prepatelară
infrapatelară
Elemente neurovasculare superficiale
Artere superficiale – din rețeaua arterială patelară
Vene superficiale – tributare venei safene mari
Vasele limfatice – drenează medial
Nervii superficiali
o Ramura anterioară a n. femural cutanat lateral - superolateral
o N. cutanați intermediar și medial
o Ramura infrapatelară din n. safen
o N. cutanat sural lateral – inferolateral
4. Fascia anterioară a genunchiului – proximal se continuă cu fascia lata, distal cu
fascia crurală, întărită în partea laterală de tractul iliotibial
5. Stratul osteomusculotendinos – alcătuit din:
Capetele m. cvadriceps – se continuă cu tendonul cvadricepsului sub care
se găsește bursa seroasă suprapatelară; fibrele superficiale trec înaintea
patelei și intră în alcătuirea ligamentului patelar
Expansiunile tendinoase a mușchilor vaști, medial și lateral
Patela – os sesamoid
Ligamentul patelar
Planul profund al pes anserinus – situat inferomedial – sub care se găsește
bursa seroasă anserină
Elemente neurovasculare profunde
Arterele – formează rețeaua articulară patelară profundă prin
anastomoza arterelor:
o Geniculare superioare și inferioare
o Geniculară descendentă
o Ramura descendentă din a. circumflexă femurală inferioară
o A. recurente tibiale anterioară și posterioară
o Circumflexa fibulară
N. profunzi – origine în obturator și safen intern
6. Planul profund – fața anterioară a complexului osteoarticular al genunchiului
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – plan orizontal la 2 cm superior de baza rotulei
- Distal – plan orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei (2 cm sub vârful rotulei)
- Lateral și medial – 2 linii verticale trasate prin punctele extreme ale epicondililor
femurali
Limite profunde – fața posterioară a articulațiilor genunchiului și tibiofibulară
superioară
98
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Stratul adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia dorsală a genunchiului
o Stratul muscular superficial
o Stratul neurovascular profund
o Stratul muscular profund
Planul profund – osteoarticular
99
N. fibular profund
Limfaticele profunde – 4-5 limfonodului plasați în jurul tecii vasculare
poplitee
Comunicările fosei poplitee:
Hiatusul tendinos al m. adducotr mare – cu regiunea femurală
anterioară
Hiatusul superior – cu regiunea femurală posterioară
Hiatusul arcului tendinos al m. solear – cu regiunile crurale
anterioară și posterioară
7. Stratul muscular profund – la locul de contact al tendoanelor cu planul osos se
găsesc burse seroase:
Bursa subtendinoasă a m. biceps femural – între tendonul m. biceps
femural și ligamentul colateral fibular
Bursa m. popliteu – între originea m. popliteu și ligamentul colateral
fibular
Bursa m. semimembranos – între capătul medial al m. gastrocnemian și
tendonul m. semimembranos
Bursele m. gastrocnemian
8. Planul profund – reprezentat de fețele dorsale ale septurilor intermusculare,
suprafața poplitee, fața dorsală a articulației genunchiului, cu elementele spațiului
intercondilian și suprafața triunghiulară adiacentă de pe fața posterioară a tibiei
GAMBA
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – planul orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei
- Distal – planul orizontal care trece pe la baza maleolelor tibială și fibulară
- Lateral – linia care unește capul fibulei cu maleola fibulară
- Medial – linia trasată prin marginea medială a tibiei
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – segmentul anterior al planului orizontal care trece prin tuberozitatea tibiei
- Distal – segmentul anterior al planului orizontal care trece pe la baza maleolelor
tibială și fibulară
- Lateral – linia care unește capul fibulei cu maleola fibulară
- Medial – linia trasată prin marginea medială a tibiei
Limite profunde – fețele anteromedială și anterolaterală ale tibiei, membranei
interosoase, anteromedială și anterolaterală ale fibulei și anterioară a septului
intermuscular lateral
100
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Țesut adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia crurală anterioară
o Stratul musculofascial
Planul profund – osteofascial
101
REGIUNEA POSTERIOARĂ A GAMBEI
LIMITE
Limite superficiale
- Proximal – segmentul posterior al planului orizontal care trece prin tuberozitatea
tibiei
- Distal – segmentul posterior al planului orizontal care trece pe la baza maleolelor
tibială și fibulară
- Lateral – linia care unește capul fibulei cu maleola fibulară
- Medial – linia trasată prin marginea medială a tibiei
Limite profunde – fațele posterioare ale tibiei, membranei interosoase, fibulei și
setpului intermuscular lateral
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Strat adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia crurală dorsală
o Stratul musculofascial superficial
o Septul crurar intermuscular transvers
o Stratul neurovascular profund
o Stratul musculofascial profund
Planul profund – osteofascial
102
Inferior – se continuă cu marginea superioară a retinaculului
peronier
Marginile laterală și medială – se inseră pe fața profundă a
fasciei crurale
5. Compartimentul musculofascial superficial
Stratul superficial – capetele medial și lateral ale m. gastrocnemian și
m. plantar
Stratul profund – m. solear
M. gastrocnemiam și solear alcătuiesc m. triceps sural
6. Compartimentul musculofascial profund
M. flexor lung al halucelui
M. tibial posterior
M. flexor lung al degetelor
Elemente neurovasculare profunde
PVN tibial posterior
o A. Tibială posterioară – ramura terminală cea mai
voluminoasă a arterei poplitee
o Venele comitante
o Limfatice – drenează în limfonodulii poplitei
o N. tibial
7. Planul profund – fețele posterioare ale diafizelor tibială și fibulară,
membranei interosoase și septului intermuscular lateral
GLEZNA
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – un plan transversal prin baza maleolelor tibială și fibulară
- Distal – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1
cm sub vârful maleolei fibulară și tibială
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – partea anterioară a planului transversal prin baza maleolelor tibială și
fibulară
- Distal – linie oblică care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și
trece la 1 cm sub vârful maleolei fibulară și tibială
- Lateral – linie verticală prin vârful maleolei fibulare
- Medial – linie verticală prin vârful maleolei tibiale
Limite profunde – fața anterioară a planului osteo-articular: articulațiile talocrurală,
tibiofibulară inferioară și porțiunile osoase adiacente
103
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Stratul adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia talocrurală anterioară
o Stratul tendinos
Planul profund – osteo-articular
104
REGIUNEA TALOCRURALĂ POSTERIOARĂ
LIMITE
Limite superficiale:
- Proximal – partea posterioară a liniei circulare prin baza maleolelor tibială și fibulară
- Distal – linie oblică care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1
cm sub vârful maleolei fibulară și tibială
- Lateral – linie verticală prin vârful maleolei fibulare
- Medial – linie verticală prin vârful maleolei tibiale
Limite profunde – fața posterioară a planului osteo-articular: articulațiile talocrurală,
tribiofibulară inferioară și porțiunilor osoase adiacente
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Stratul adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia talocrurală posterioară
o Stratul musculotendinos superficial
o Stratul musculotendinos profund
Planul profund – osteo-articular
1. Pielea – mai groasă, mobilă
2. Stratul adipos subcutanat – mai bine reprezentat decât cel al regiunii talocrurale
anterioare
3. Fascia superficială
Elemente neurovasculare superficiale
Arterele – provin din rețelele arteriale perimaleolare
Venele superficiale:
o Retromaleolar lateral – originea venei safenă mică
o Retromaleolar medial – venele formează o rețea vizibilă
Limfaticele superficiale – însoțesc venele
Nervii superficiali:
o N. sural – însoțește vena safenă mică
o Ramura calcaneană laterală – din n. sural
o Ramura calcaneană medială – din tibial
4. Fascia talocrurală posterioară – alcătuită din fibre transversale și oblice; aderă la
tendonul calcanean și se organizează medial și lateral, sub forma retinaculelor:
Retinaculul flexorilor – închide șanțul retromaleolar medial
Retinaculele peroniere, superios și inferior – închid șanțul retromaleolar
lateral
Se delimitează următoarele compartimente osteofasciale:
Posterior
Lateral
Medial
5. Stratul musculotendinos superficial
Situat în compartimentul osteofascial superficial
Tendonul calcanean (Achile) – gros, turtit anteroposterior
105
Tendonul m. plantar – medial de tendonul lui Achile
Anterior tendonului calcanean se găsește:
Bursa seroasă a tendonului calcanean
Corpul adipos subtendinos
Elementele neurovasculare profunde
PVN tibial posterior:
o artera tibială posterioară
o Vene comitante
o N. tibial – situat anterior arterei, se plasează între tendoanele m.
tibial posterior și flexor lung al degetelor și flexor lung al
halucelui
6. Planul profund
Marginea posterioară a maleolei fibulare
Fața posterioară a epifizei distale a tibiei
Fața posterioară a articulațiilor talocrurale și tibioperonieră inferioară
Marginea posterioară a maleolei tibiale
PICIORUL
- Piciorul are o construcție în boltă și este alcătuit din arcuri plantare longitudinale și
transversale
- Integritatea arcurilor plantare este menținută de:
Forma oaselor care alcătuiesc sistemul de bolți
Ligamentele articulare plantare lung și scurt și calcaneonavicular
Aponevroza plantară
Tendoanele mușchilor care le activează
- Arcul longitudinal medial
Alcătuit din oasele calcaneu, talus, navicular, cele 3 cuneiforme și primele 3
metatarsiere
Capul talusului = cheia bolții
Este tensionat de m. tibial anterior, asistat de m. peronier lung
- Arcul longitudinal lateral
Alcătuit din oasele calcaneu, cuboid și cele 2 metatarsiene laterale
- Arcul transversal
Alcăuit din oasele cuboid, cuneiforme și bazele metatarsienelor
Este tensionat de ligamentul metatarsian transvers și tendonul m. peronier lung
LIMITE
Limite superficiale:
- Posterior – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1
cm sub vârful maleolelor fibulară și tibială
- Anterior – linia curbă cu concavitatea posteromedial, trasată prin vârful degetelor
- Lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește
marginea laterală a piciorului
- Medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește
marginea medială a piciorului
Piciorul prezintă 2 segmente:
106
o Piciorul propriu-zis – oasele tarsiene și metatarsiene
Regiunea dorsală a piciorului
Regiunea plantară a piciorului
o Degetele – falangele
LIMITE
Limite superficiale:
- Posterior – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1
cm sub vârful maleolelor fibulară și tibială
- Anterior – linia curbă cu concavitatea posteromedial, trasată prin vârful degetelor
- Lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește
marginea laterală a piciorului
- Medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește
marginea medială a piciorului
STRATIGRAFIE
Planul superficial:
o Piele
o Strat adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia dorsală a piciorului
o Stratul tendinos
o Stratul muscular
Planul profund
o Fascia interosoasă dorsală
o Stratul neurovascular profund
o Mușchii interosoși
o Stratul osteo-articular
107
o N. cutanat dorsal intermediar – din n. fibular superficial
o N. cutanat dorsal lateral – din sural
4. Fascia dorsală a piciorului
5. Stratul tendinos – cuprinde tendoanele mușchilor:
Tibial anterior
Extensor lung al halucelui
Extensor lung al degetelor
Al treilea peronier
Peronier scurt
Peronier lung
6. Stratul muscular:
m. extensor al degetelor
m. extensor scurt al halucelui
7. Planul profund – reprezentat de:
Fascia interosoasă dorsală
Stratul neurovascular profund
PVN dorsal al piciorului – ajunge în regiune pe sub retinaculul
extensorilor
o N. fibular profund
o A. dorsală a piciorului
o Două vene comitante
o Vase limfatice profunde
Rețelele arteriale maleolare
Mușchii interosoși dorsali
Fața dorsală a oaselor tarsiene, metatarsine și a articulațiilor mediotarsiană și
tarso-metatarsiană
REGIUNEA PLANTARĂ
LIMITE
Limite superficiale:
- Posterior – plan care pornește de la tuberozitatea posterioară a calcaneului și trece la 1
cm sub vârful maleolelor fibulară și tibială
- Anterior – linia curbă cu concavitatea posteromedial, trasată prin plicile digitoplantare
- Lateral – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește
marginea laterală a piciorului
- Medial – linia care începe posterior la 1 cm sub vârful maleolei fibulare și urmărește
marginea medială a piciorului
108
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Stratul adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Fascia plantară
o Stratul musculofascial
Planul profund – osteo-articular
1. Pielea – fără glande sebacee, dar cu numeroase glande sudoripare
la nivelul zonelor de sprijin – este groasă și rezistentă
la nivelul bolții plantare – subțire, fină și mobilă
2. Stratul adipos subcutanat
la nivelul zonelor de sprijin – este gros și are structură areolară
la nivelul bolții plantare – se subțiază și capătă aspect lamelar
3. Fascia superficială
Elemente neurovasculare superficiale
Arterele – mai abundente posterior – provin din rețeaua arterială
calcaneană
Venele – formează arcul venos superficial plantar
o Proximal se continuă cu rețeaua venoasă superficială a plantei
Limfaticele superficiale – urmează traiectul venelor safene
Nervii superficiali
o Calcaneană a n. tibial
o Plantar medial și safen – 2/3 mediale
o Plantar lateral și sural – 1/3 laterală
4. Fascia plantară – prezintă 3 porțiuni:
porțiunea laterală
porțiunea medială
porțiunea mijlocie – aponevroza plantară
din ea se desprind septurile intermusculare:
o lateral
o medial
5. Stratul musculofascial
Compartimentul musculofascial medial
Lateral – septul intermuscular medial
Medial și inferior – fascia plantară, porțiunea medială
Superior – fascia interosoasă plantară
Conținut:
o M. abducotr al halucelui – superficial
o M. flexor scurt al halucelui – profund
o Tendonul m. flexor lung al halucelui
o Tendonul m. tibial posterior
o PVN plantar medial
- n. plantar medial
- a. plantară medială
- vene comitante
- limfatice
109
o PVN plantar medial – poțiunea incipientă
Compartimentul musculofascial lateral
Medial – septul intermuscular lateral
Lateral și inferior – fascia plantară, porțiunea laterală
Superior – fascia interosoasă plantară
Conținut:
o Stratul muscular superficial – m. abductor al degetului mic
o Stratul muscular profund – m. flexor al degetului mic
o Elemente neurovasculare profunde
- Ramuri din n. plantar lateral
- A. plantară laterală
Compartimentul musculofascial central
Lateral – septul intermuscular lateral
Medial – septul intermuscular medial
Inferior – aponevroza plantară
Superior – fascia interosoasă plantară
Conținut:
o Stratul musculotendinos superficial – m. flexor scurt al
degetelor
o Stratul musculotendinos intermediar
- Tendonul m. flexor lung al degetelor
- M. flexor accesor al degetelor sau pătrat al plantei
- Lombricali
o Stratul musculotendinos profund – capetele m. adductor al
halucelui
- PVN plantar lateral
N. plantar lateral
A. plantară laterală
Venele comitante
Vase limfatice
6. Planul profund – prezintă 2 segmente:
Posterior – tarsian
Anterior – metatarsian
Conține arcul arterial plantar
DEGETELE PICIORULUI
LIMITE
Limite superficiale:
- Anterior – linia trasată prin vârful degetelor
- Posterior – planul care trece dorsal prin comisurile degetelor, iar plantar prin plicile
digitoplantare
- Lateral – marginea laterală a degetului mic
- Medial – marginea medială a halucelui
110
REGIUNILE DORSALE ALE DEGETELOR
LIMITE
Limite superficiale:
- Anterior – linia trasată prin vârful degetelor
- Posterior – linia care trece dorsal prin comisurile degetelor
- Lateral – marginea laterală a degetului mic
- Medial – marginea medială a halucelui
STRATIGRAFIE
Planul superficial
o Piele
o Strat adipos subcutanat
o Fascia superficială
Planul intermediar
o Stratul tendinos cu aponevroza dorsală
Planul profund – osteo-articular
111
REGIUNILE PLANTARE ALE DEGETELOR
LIMITE
Limite superficiale:
- Anterior – linia trasată prin vârful degetelor
- Posterior – linia care trece prin plicile digitoplantare
- Lateral – marginea laterală a degetului mic
- Medial – marginea medială a halucelui
STRATIGRAFIE
Planul superficial
Planul intermediar
o Fascia plantară a degetelor
o Stratul tendinos
Planul profund – osteo-articular
1. Pielea – mai groasă și mai puțin mobilă decât în regiunea dorsală a degetelor
2. Stratul celular subcutanat
3. Fascia superficială – lipsește la nivelul pulpei degetelor
Elemente neruvasculare superficiale
Arterele digitale plantare proprii – ramuri din:
o Plantară medială – primele 3, situate medial
o Plantară laterală – ultimele 7
Venele digitale
Limfaticele superficiale
N. digitali – provin din:
o Plantar medial – primele 7 ramuri digitale proprii
o Plantar lateral – ultimele 3 ramuri digitale proprii
4. Fascia plantară a degetelor
Realizează tecile fibroase ale degetelor care împreună cu planul osos realizează
tunele osteofibroase pentru tendoanele flexorilor
5. Stratul tendinos – porțiunile terminale ale tendoanelor flexorilor ai degetelor
La nivelul halucelui ajung tendoanele mușchilor:
Abductor al halucelui
Flexor scurt al halucelui
Adductor al halucelui
Flexor lung al halucelui
La nivelul degetelor II-V ajung tendoanele mușchilor
Flexor scurt al degetelor
Flexor lung al degetelor
Lombricali
Interosoși
La nivelul degetului mic ajung tendoanele mușchilor:
Abductor al degetului mic
Tendoanele degetului mic din m. flexor scurt al degetelor și flexor lung
al degetelor
Flexor scurt al degetului mic
6. Planul profund – fețele inferioare ale falangelor și ale articulațiilor interfalangiene
112