SUBSTANTA ALBÃ A MÃDUVII SPINÃRII

Este dispusã în jurul substantei cenusii sub forma unor cordoane longitudinale:
► ventral (funiculus ventralis),
► lateral (funiculus lateralis),
► dorsal (funiculus dorsalis).
Cordoanele posterioare sunt separate între ele prin septul glial median dorsal si nu comunicã cu cele
laterale de care sunt separate prin rãdãcinile posterioare ale nervilor spinali.
Cordoanele anterioare comunicã între ele printr-o bandã de substantã albã denumitã comisura albã
(commisura alba), situatã înaintea comisurii cenusii. Cordonul anterior comunicã larg cu cordonul
lateral de aceeasi parte majoritatea autorilor descriindu-le ca pe un singur cordon antero-lateral.
► Fibrele ce formeazã cordoanele medulare sunt grupate în fascicule sau tracturi si dupã sensul
în care circulã influxul nervos se împart în: ascendente (senzitive), descendente (motorii) si de
asociatie (intersegmentare).
► Tracturile din mãduva spinãrii sunt dispuse în cordoane dupã anumite legii:
1. Legea dispozitiei filogenetice: tracturile cele mai vechi sunt cele mai profunde, asezate lângã
substanta cenusie (fibrele cãilor intersegmentare).
2. Legea dispozitiei periferice a fibrelor lungi (fibrele descendente ce se dirijeazã spre
segmentele caudale medulare ocupã o pozitie mai apropiatã de periferia mãduvei)
3. Legea separãrii cãilor senzitive: fiecare tip de sensibilitate îsi are propria cale de transmitere.
4. Legea laminãri topice: în cadrul fiecãrei cãi fibrele se aseazã dupã o anumitã ordine în functie
de zona de unde provin.

A. Cãile ascendente din mãduva spinãrii

Transmit spre etajele supramedulare informatiile senzitive periferice aduse la mãduvã pe calea
rãdãcinilor posterioare ale nervilor spinali de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal ce
contituie si protoneuronul cãilor ascendente specifice.
Axonii acestuia intrã în mãduvã prin santul lateral dorsal formând rãdãcina senzitivã
(posterioarã) a nervului spinal ce se împarte în douã mãnunchiuri de fibre: medial si lateral.
Mãnunchiul medial contine fibre mielinizate, groase cu vitezã mare de conducere (A a si A b)
ce vor transporta sensibilitatea exteroceptivã tactilã finã (epicriticã) si sensibilitatea
proprioceptivã constientã.
Axonii mãnunchiului medial trec medial de zona marginalã Lissauer, ajung în cordonul posterior
al mãduvei spinãrii şi se împart în ramuri descendente si ascendente.
Mãnunchiul lateral spre deosebire de cel medial este format din fibre subtiri Ad si C
transportând impulsuri ale sensibilitatii protopatice (tactilã, termicã, dureroasã si visceralã).
Fibrele mãnunchiului lateral (cu putinã mielinã sau chiar amielinice)trec prin tractul dorso-lateral
si se împart în fibre ascendente si descendente.
În concluzie, fibrele ascendente mediale si laterale ale rãdãcinii nervului spinal urcã în
substanta albã medularã formând trei sisteme cordonale:
1
 ► sistemul primar spino-bulbar (sistemul cordonului posterior) sau sistemul de cunoastere,
► sistemul secundar spino-cerebelos (sistemul cordonului lateral) sau sistemul de atitudine, de
posturã,
► sistemul cãilor spino-talamice (sistemul cordonului antero-lateral) sau sistemul de alarmã.

A. I. Sistemul cordonului posterior

Sistemul cordonului posterior cuprinde cele douã tracturi spino-bulbare fascicolele gracilis si
cuneatus separate prin septul intermediar posterior în portiunea superioarã a mãduvei spinãrii.
Ele contin fibre lungi ale contingentului medial si transportã tactul epicritic si sensibilitatea
proprioceptivã constientã.
► Stimulii sensibilitãtii tactile epicritice permit diferentieri ale suprafetei si volumului
obiectelor, aprecierea distantei între douã puncte.
► Stimulii sensibilitãtii proprioceptive constiente permit aprecierea pozitiei segmentelor
corpului precum si pozitia corpului în spatiu.
Protoneuronul acestor cãi se aflã în ganglionul spinal. Dendritele sunt conectate cu receptorii cutanati
si proprioceptorii, iar axonii, ce reprezintã fibrele primare, pãtrund în mãduvã prin mãnunchiul
medial direct în cordonul posterior si devin ascendente asezându-se somatotopic.
► Fibrele coccigiene,sacrate, lombare si toracale inferioare formeazã fascicolul fascicolul
gracilis (Goll) ce ocupã partea medialã a cordonului posterior ajung în bulb la nucleul gracilis
(Goll) unde se aflã deutoneuronul cãii.
► Fibrele toracale superioare si cervicale se situeazã lateral de fascicolul gracilis si formeazã
fascicolul cuneatus (Burdach) ce se terminã în nucleul cuneat (Burdach) din bulb unde se aflã
deutoneuronul cãii.
► Majoritatea axonilor din nucleii cuneat si gracilis (fibre secundare) trec înaintea si în jurul
substantei cenusii centrale ca fibre arcuate interne, încrucisându-se pe linia medianã realizând
decusatia senzitivã, devin apoi ascendente si apoi intrã în alcãtuirea lemniscusului lateral, ce
urcã de fiecare parte spre nucleii ventrali ai talamusului unde fac releu cu cel de-al treilea
neuron. Axonii neuronilor din talamus se proiecteazã pe cortexul girusului postcentral ariile 3,
1, 2.
► Tracturile cuneatus si gracilis transportã sensibilitatea proprioceptivã constientã, vibratorie,
presionalã si elemente ale sensibilitãtii epicritice (tactul fin).
A. II. Sistemul cordonului lateral
tracturile spino-cerebeloase:
► dorsal (direct, Flechsig) (tractus spinocerebellaris dorsalis),
► ventral (încrucisat, Gowers) (tractus spinocerebellaris ventralis
1.Tractul spino-cerebelos dorsal îsi are protoneuronul în ganglionul spinal al neuronilor sacrati,
lombari si toracali inferiori. Dendritele acestor neuroni preiau din regiunea membrelor inferioare
si inferioarã a trunchiului sensibilitatea proprioceptivã inconstientã.
Axonii protoneuronilor din ganglionul spinal intrã în mãnunchiul medial al rãdãcinii
posterioare urcã în cordonul dorsal 1-2 segmente medulare si apoi fac sinapsã în lama VII cu
2
 neuronii din nucleul toracal al lui Clarke (ocupã lama VII, este situat la marginea dorso-medialã a
bazei coarnelor dorsale de la C8 - L2) ce reprezintã deutoneuronul cãii.
Axonii neuronilor din nucleul toracic trec în cordonul lateral de aceeasi parte sub numele de tract
spino-cerebelos dorsal având un traiect ascendent si prin pedunculul cerebelos inferior se
proiecteazã pe scoarta paleocerebelului homolateral (membrul inferior si jumãtatea inferioarã a
trunchiului din homunculusul cerebelos).
Fibrele ce transportã sensibilitatea inconstientã de la nivelul membrelor superioare si toracele
superior sunt dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali ai nervilor toracali superiori si
cervicali. Axonul lor intrã în mãduva în cordonul posterior prin mãnunchiul medial al rãdãcinilor
posterioare al acestor nervi alãturându-se tractului cuneat si face sinapsã în bulb cu deutoneuronii
din nucleul cuneat accesor (von Monakow) ce este echivalentul nucleului toracic (Clarke).
Axonii deutoneuronilor formeazã fascicolul cuneo-cerebelos care prin pedunculul cerebelos
inferior homolateral se proiecteazã somatotopic pe scoarta paleocerebelului.

III. Sistemul cordonului antero-lateral

Cuprinde tracturi ce au deutoneuronii în cornul posterior al mãduvei spinãrii ţi este reprezentat
de Tractul spino-talamic lateral şi Tractul spino-talamic ventral
1.Tractul spino-talamic lateral -neospinotalamic-
Protoneuronul se gãseste în ganglionul spinal, axonii, fiind fibre subtiri ale mãnunchiului
lateral, intrã în cornul posterior fãcând sinapsã cu deutoneuronii din lamina I (neuronii fusuformi).
Axonii acestora încruciseazã linia mediană în comisura albã a mãduvei trecând în cordonul lateral de
partea opusã formând tractul spino-talamic lateral sau neospinotalamic ce transportã sensibilitatea
protopaticã, termicã, dureroasã si tactilã (în micã mãsurã).
Fascicolul spino-talamic lateral urcã prin trunchiul cerebral alãturându-se lemniscusului
medial si face sinapsã în nucleul ventral postero-lateral din talamusul de partea opusã unde se aflã cel
de-al III neurton.
În tractul spino-talamic lateral, existã o laminare somatotopicã astfel fibrele lombare si sacrate
se dispun dorso-lateral, iar fibrele toracice si cervicale se plaseazã ventro-medial. Fibrele
sensibilitãtii dureroase se dispun superficial, iar cele ale sensibilitãtii termice în profunzime.
Tractul spino-talamic lateral sau neospinotalamic se terminã riguros topic pe scoarta
cerebralã, de aceea acest sistem pe lângã faptul cã e mai rapid, dã si o corectã localizare a durerii si
calitatea ei.
2.Tractul spino-talamic ventral -paleospinotalamic- conduce sensibilitatea tactilã grosierã si
împreunã cu fascicolul spino-talamic lateral constituie calea sensibilitãtii protopatice.
Protoneuronii se aflã în ganglionii spinali si axonii lor, fibre subtiri A si C din mãnunchiul
lateral al rãdãcinii posterioare, pãtrund în cornul posterior al mãduvei spinãrii fãcând sinapsã cu
deutoneuronii din lamele IV si V si discutabil cu cei din VI si VII. Axonii deutoneuronilor
încruciseazã linia medianã în comisura albã a mãduvei spinãrii trece în cordonul antero-lateral de
partea opusã şi formează tractul spino-talamic ventral, plasat înaintea tractului spino-talamic lateral.

3
Tractul spinotalamic ventral are traseu ascendent strãbãtând trunchiul cerebral si se terminã în
talamus unde face sinapsã cu al treilea neuron situat în nucleii intralaminari.
Axonii celui de al treilea neuron se proiecteazã în cortexul cerebral si în sistemul limbic.
Tractul spino-talamic ventral este mai vechi din punct de vedere filogenetic, fiind numit si
paleospino-talamic.
În traseul prin trunchiul cerebral spre talamus tractul spino-talamic ventral lasã numeroase
colaterale în nucleii formatiei reticulate si în nucleii vegetativi din trunchi.
Importanta acestui tract constã în faptul cã prin acest sistem odatã cu constientizarea în mai
micã mãsurã a durerii sunt excitati si centri vegetativi ai durerii ce reactioneazã diferit: transpiratie,
paloare, lãcrimare, tahicardie etc., iar proiectia pe sistemul limbic (responsabil de starea afectivã)
antreneazã o stare de indispozitie.
Functional, cele douã tracturi spino-talamice conduc impulsuri ale sensibilitãtii exteroceptive
protopatice, motiv pentru care au fost asociate în sistemul cordonului antero-lateral.
3.Tractul spino-reticular (tractus spinoreticularis) mai vechi din punct de vedere filogenetic,
îsi are originea în neuronii din structura lamelor cornului dorsal, fibrele lui aflându-se printre fibrele
tractului spino-talamic ventral. Se terminã în nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral mai
ales în bulb si punte si are rol în declansarea reactiilor comportamentale.
4.Tractul spino-olivar este format din fibre ale unor neuroni din zona fundamentalã a
substantei cenusii medulare care se comportã diferit:
 unele fibre se alãturã sistemului antero-lateral fãcând releu în nucleii olivari accesori medial si
dorsal, stabilind legãruri cu cerebelul;
 alte fibre ce au origine în segmentele medulare cervicale intrã în alcãtuirea sistemului spino-olivar
dorsal si urcã prin cordoanele dorsale fãcând releu în nucleul cuneat accesor înaintea de a face
sinapsã în nucleul olivar accesor.
Transportã informatii atât exteroceptive cât si proprioceptive (din muschi si tendoane).
5.Tractul spino-tectal (tractus spino-tectalis) este format din fibre ce îsi au originea în neuronii
din lamele profunde ale cornului dorsal medular. Axonii acestor neuroni se încruciseazã pe linia
medianã formând tractul spino-tectal (mai evident în regiunea cervicalã) ce urcã pânã în mezencefal
terminându-se în coliculii cvadrigemeni superiori si substanta cenusie periapeductalã si este
rãspunzãtor de reflexele spino-vizuale (reactia pupilarã la durere - miozis).
La nivelul mezencefalului se aseazã în partea externã a lemniscului medial.
6.Tractul spino-vestibular (tractus spino-vestibularis) este format din axoni ai neuronilor din
cornul posterior al mãduvei spinãrii ce se alãturã tracturilor spino-talamice si fac sinapsã în nucleii
vestibulari ce vor trimite informatii spre cerebel.

B. Cãile descendente din mãduva spinãrii

Cãile descendente din mãduva spinãrii sunt formate din axonii neuronilor din scoarta
cerebralã (ariile senzitivo-motorie) si din nucleii trunchiului cerebral. Ele sunt responsabile de:
 controlul desfãsurãrii miscãrilor voluntare,
 controlul asupra modificãrilor tonusului muscular,
4
 controlul si coordonarea desfãsurãrii reflexelor medulare,
 controlul asupra ecluzei medulare pentru impulsurile dureroase,
 inervatia motorie somaticã si vegetativã.
I. Cãile descendente din mãduva spinãrii cu origine corticalã, apartin sistemului cortico-
spinal si sunt alcãtuite din axonii neuronilor din lama 5 a cortexului cerebral din girusul precentral
(aria 4), aria 6, ariile 3a, 3b si 1 din girusul postcentral cortexul parietal adiacent (aria 5).
Cãile cortico-spinale se angajeazã în grosimea emisferului cerebral, trec prin capsula internã si
pãtrund în trunchiul cerebral ocupând portiunea anterioarã sau bazis. Dupã ce coboarã prin
piramidele bulbare anterioare, în traiectul lor spre mãduva spinãrii fibrele cortico-spinale se grupeazã
în dreptul 1/3 inferioare a bulbului, în trei tracturi, cu directie diferitã:
1. tractul cortico-spinal lateral (încrucisat),
2. tractul cortico-spinal anterior (direct),
3. tractul cortico-spinal antero-lateral homolateral.
1.Tractul cortico-spinal lateral (tractus corticospinalis lateralis)
Cele mai multe fibre din tractul cortico-spinal (aproximativ 85%) se încrucuseazã pe linia
medianã la nivelul pãrtii inferioare a fetei anterioare a bulbului, realizând decusatia piramidalã, si
trec în partea opusã luând denumirea de fascicol cortico-spinal lateral (tract piramidal încrucisat).
El coboarã în partea posterioarã a cordonului lateral medular de partea opusã pânã la nivelul
segmentelor medulare sacrate.
Fibrele de origine corticalã precentralã si premotorie se terminã pe interneuronii lamei VII si
de aici fac sinapsã cu motoneuronii (asupra cãrora au actiune facilitantã) din nucleii laterali din
cornul anterior, foarte putini ajung la nucleul retrodorsolateral ce inerveazã muschii mâinii.
Fibrele cu origine în girusul postcentral exercitã actiune inhibitorie blocând trecerea
influxurilor dureroase la nivelul glomerulului specific din lamele II-III din coarnele posterioare ale
mãduvei spinãrii (“gate-control”).
Cele mai multe fibre din alcãtuirea tractului corticospinal lateral (aproximativ 40-45%) sunt
fibre scurte, plasate medial si se terminã în mielomerele cervicale. Înafara lor se dispun fibrele ce se
terminã în mielomerele toracale (20%) si lombare si sacrate (25%).
2.Tractul cortico-spinal ventral (tractus cortico-spinalis anterior)
Fibrele sale nu se încruciseazã în bulb si pãtrund în cordonul anterior homolateral al mãduvei
spinãrii, motiv pentru care este numit si tract piramidal direct (reprezintã 8% din fibrele cortico-
spinale). Coboarã în mãduvã pânã la nivelul segmentelor medulare cervicale de unde se continuã prin
fibre endogene. Fibrele tractului cortico-spinal anterior se încruciseazã în comisura albã anterioarã la
terminare si lasã colaterale interneuronilor din lama VII si VIII fãcând sinapsã cu interneuronii din
nucleii mediali ce vor inerva muschii membrelor superioare si gâtului. Tractul cortico-spinal ventral
poate prezenta mari variatii în privinta încrucisãrii fibrelor si chiar al prezentei sale (uneori poate fi
absent).
3.Tractul cortico-spinal ventro-lateral (homolateral)
Reprezintã cam 2% din numãrul fibrelor din sistemul cortico-spinal (sunt cele mai subtiri) si
trec direct în cordonul lateral de aceeasi parte fãrã încrucisare, fiind numit si tractul cortico-spinal
5
homolateral descris de Barnes. Acest fascicol se terminã pe interneuronii din lama VII si de aici pe
motoneuronii lamei IX.
La nastere fibrele sistemului cortico-spinal sunt nemielinizate, de aceea sunt nefunctionale
(copilul mic nu poate face miscãri precise) mielinizarea terminându-se la aproximativ 2 ani.
Cãile cortico-spinale controleazã miscãrile voluntare, în special cele fine, si de mare precizie
si sunt alcãtuite din doi neuroni:
 primul este situat în scoarta cerebralã si poartã numele de “neuron central”,
 al doilea sau “neuronul periferic” este reprezentat de neuronul
anterioare ale mãduvei spinãrii, axonul sãu distribuindu-se, pe calea nervului spinal, fibrelor
musculare striate.

II. Cãi descendente medulare cu origine în trunchiul cerebral

Toate tracturile spinale descendente cu exceptia celor corticospinale îsi au originea în mase
nucleare din segmentele trunchiului cerebral.
În mezencefal îsi au originea trei tracturi ce coboarã în mãduva spinãrii: tecto-spinal, rubro-
spinal si interstitio-spinal. În punte si bulb îsi au originea tracturi descendente de mare importantã:
tractul vestibulo-spinal, reticulo-spinal (pontin si bulbar)si olivo-spinal.
1.Tractul tecto-spinal (tractus tectospinalis) alcãtuit din axonii neuronilor din profunzimea
coliculilor cvadrigemeni superiori si contribuie la realizarea reflexelor posturale la stimuli vizuali.
Fibrele ce-l alcãtuiesc pleacã din lama tectalã trec pe sub apeductul lui Sylvius se încruciseazã în
calota mezencefalicã (decusatia Meynert) trecând în partea opusã si au traiect descendent prin
trunchiul cerebral pânã în cordonul anterior medular distribuindu-se neuronilor lamelor VI, VII, si
VIII ai primelor 4 segmente cervicale.
2.Tractul rubro-spinal (tractus rubro-spinalis). Fibrele sale sunt axoni ai neuronilor din nucleul
rosu din mezencefal. Dupã ce se încruciseazã în tegmentumul mezencefalic realizând decusatia lui
Forel, coboarã prin trunchiul cerebral în cordonul lateral medular terminându-se pe neuronii lamelor
VI si VII
Neuronii de origine ai tractului rubro-spinal au dispozitie topicã dorso-ventralã în sensul cã
fibrele cele mai scurte au originea în partea dorsalã a nucleului, iar cele mai lungi în partea ventralã.
Astfel:
 cele cervicale în partea postero-medialã a nucleului,
 cele toracale în partea mijlocie,
 cele lombo-sacrate în portiunea anterioarã a nucleului rosu.
În traseul sãu descendent din tractul rubro-spinal se desprind colateralele spre cerebel, nucleul
facialului, nucleul lateral reticulat din bulb si nucleul olivar principal.
Nucleul rosu este conectat cu fibre de origine corticalã din girusul precentral constituindu-se
calea cortico-spinalã nonpiramidalã alcãtuitã din douã segmente: fibre corticorubrice continuate de
fibre rubro-spinale.
Tractul rubro-spinal faciliteazã tonusul motoneuronului pentru flexori (agonisti)
inhibând totodatã postsinaptic neuronii motori pentru muschii extensori (antagonisti).
6
 3. Tractul interstitio-spinal (tractus interstitio-spinalis) îsi are originea în nucleul interstitial al
lui Cajal si Edinger-Westphal si se terminã pe interneuronii lamelor VII si VIII de aceeasi parte din
segmentele medulare cervicale superioare. Tractul este legat de reflexele vizuale (urmãrirea cu
privirea a unui obiect ce se deplaseazã în spatiu).
4. Tractul vestibulo-spinal.(tractus vestibulo-spinalis)
Fibrele ce formeazã acest tract îsi au originea în nucleul vestibular lateral si medial. Fibrele ce
provin din nucleul vestibular lateral coboarã prin mãduvã prin cordonul anterior în portiunea lateralã,
iar cele din nucleul vestibular medial prin fascicolul medial longitudinal.
Fibrele se terminã pe interneuronii din lamele VIII si influenteazã atât motoneuronii si
.
Existã un anumit grad de somatotopie numai în nucleu vestibular lateral.
Tractul vestibulo-spinal are actiune facilitantã asupra motoneuronilor pentru extensorii
antigravitationali ce au rol în mentinerea pozitiei verticale.
5. Tractul reticulo-spinal.
Este format din fibre cu originea în substanta reticulatã pontinã si bulbarã.
a. Tractul reticulo-spinal pontin (tractus reticulospinalis ventro-lateralis)îsi are originea în
nucleii reticulati pontini caudal si oral. Fibrele coboarã în cordonul anterior de acceasi parte în
portiunea medialã pe toatã lungimea mãduvii spinãrii, fãcând sinapsã cu interneuronii din lamele
VIII.
În traseul sãu tractul reticulo-spinal pontin lasã colaterale la toate segmentele medulare si este
implicat în activarea neuronilor motori rãspunzãtori de musculatura axialã, în mod deosebit
musculatura cefei.
b. Tractul reticulo-spinal bulbar (tractus reticulospinalis lateralis), îsi are originea în
formatiunea reticulatã bulbarã, în neuronii nucleului gigantocelular situat dorsal de complexul olivar
inferior.
Fibrele sunt directe sau încrucisate si se plaseazã în cordonul ventral în portiunea lateralã.
Unele se terminã pe interneuronii lamelor VII si VIII conectati cu motoneuronii
majoritate terminâdu-se pe neuronii finali ai tracturilor cortico-spinal lateral si rubro-spinal, având
actiune inhibitorie asupra motoneuronilor extensori.
Neuronii din nucleul rafeului magnus din bulb trimit bilateral fibre ce coboarã în portiunea
dorsalã a cordonului lateral formând fascicolul rafeo-spinal. Fibrele lui pãtrund în profunzimea
lamelor I si II în special din umflãtura brahialã si lombarã producând un efect analgezic prin actiunea
inhibitorie la nivelul ecluzei pentru durere (au ca neurotransmitãtor serotonina).
Pe neuronii de origine ai fibrelor ce formeazã tractul reticulo-spinal sosesc fibre cortico-
reticulare (cu origine corticalã difuzã) realizând un sistem de fibre cortico-reticulo-spinal între cortex
si diferite nivele medulare. Nu s-a demonstrat o asezare somatotopicã în acest sistem.
6. Tractul fastigio-spinal realizeazã legãtura directã între cerebel si mãduva spinãrii, fiind
alcãtuit din fibre ale neuronilor din nucleii fastigiali care dupã încrucisare în cerebel trec în cordonul
medular antero-lateral de partea opusã însotind fibrele fascicolului vestibulo-spinal. Se terminã pe

7
interneuronii din lamele VIII. Aceste cãi pot fi activate de impulsuri provenite de la labirint, dar rolul
functional al cãii este încã necunoscut.
7. Tractul olivo-spinal. A fost descris ca fiind format din axonii neuronilor din nucleul olivar
inferior, fiind situat la limita dintre cornul anterior si lateral.