Sistemul nervos central

- Cuprinde encefalul si maduva spinarii (axul cerebrospinal).

- La nivelul sistemului nervos neuronii formeaza:
a) Substanta cenusie formata din corpii celulari ai neuronilor
b) Substanta alba formata din prelungirile neuronilor
- Sistemul nervos indeplineste doua functii:
a) functia reflexa
b) functia de conducere

MADUVA SPINARII

Localizare:
- in canalul coloanei vertebrale pe care nu il ocupa in intregime.
- Se intinde de la baza encefalului – gaura occipitala sau emergenta primului nerv spinal
pana in dreptul vertebrei L2 de unde se continua cu conul medular, iar acesta cu filum terminale.
De o parte si de alta a conului medular si a filumului terminal sunt prezenti nervii lombari si
sacrali. Filum terminale impreuna cu nervii lombari si sacrali formeaza “coada de cal”.

Configuratia maduvei spinarii ( sectiune longitudinala /aspect exterior)

 - Măduva spinării are o lungime de aproximativ 43-45 cm la adultul cu înălţime medie,
fiind, în general, mai scurtă la femeie.
- Are forma unui cilindru uşor turtit antero-posterior, cu diametrul de aprox. 1 cm.
- In dreptul membrelor, in zonele cervicala si lombara, prezintă pe traiectul său două
porţiuni mai îngroşate, denumite intumescenţe (dilatari, umflaturi), care corespund
originii nervilor care vor forma plexurile brahial, respectiv lombar şi sacrat.
- Pe fata anterioara a maduvei se afla un sant adanc si ingust numit fisura mediana
anterioara.
- Pe partea posterioara se afla un sant mai putin adanc numit sant median posterior.
- Maduva este impartita in 4 regiuni: a) cervicala (intre vertebrele C1 – C6)
b) toracala (intre vertebrele C6-T9)
c) lombara (intre T9-T12)
d) sacrala (intre T12 – L2)
Configuratia maduvei spinarii ( sectiune transversala)
Maduva contine:
- substanta cenusie dispusa in centru, sub forma de coloane (in sectiune longitudinala) si sub
forma de future sau H in sectiune transversala.
- substanta alba dispusa la periferie sub forma de cordoane.

Substanta cenusie:
-are forma literei H/ Fluture (in sectiune transversala)
- bara transversala a literei H formeaza comisura cenusie care prezinta in centru canalul
ependimar. Acesta contine lichid cefalorahidian.
- barele laterale ale literei H reprezinta coarnele posterioare, laterale si anterioare ale maduvei
spinarii.
Coarnele posterioare (dorsale) contin deutoneuronul (neuronal 2) al cailor senzitive.
Protoneuronul (neuronal 1) se gaseste in ganglionul spinal.
Coarnele laterale sunt vizibile in regiunile cervicala inferioara, toracala si lombara
superioara. Contin neuroni vegetative simpatici preganglionari. Axonii acestor neuroni formeaza
fibrele preganglionare ale sistemului vegetativ simpatic. Ei parasesc maduva prin radacina
ventrala.
Intre coarnele posterioare si cele laterale (in substanta alba) si in jurul canalului
ependimar se gaseste substanta reticulata, formata din grupuri de neuroni asezati in retea.
Substanta reticulata este mai bine individualizata in regiunea cervicala.
Coarnele anterioare (ventrale) sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare. Contin
doua tipuri de neuroni somatomotori ai caror axoni formeaza radacina ventrala a nervului spinal.

Substanta alba este dispusa la periferie sub forma de cordoane posterioare, laterale si
anterioare in care se gasesc fascicule:
- Ascendente (situate periferic)
- Descendente (situate intre cele descendente si de asociatie)
- De asociatie (situate in imediata vecinatate a substantei cenusii)

Protectia maduvei spinarii este tripla:

- Protectia osoasa oferita de coloana vertebrala
- Protectia meningeala - meningele
- Protectia oferita de lichidul cefalorahidian (LCR) – lichid asemanator limfei, cu rol de
protectie, hranire, amortizarea socurilor si loviturilor.
Meningele

Meningele asigura protectia si nutritia maduvei. Este format din 3 foite / membrane:
1. Duramater
- Este dispusa la exteriorul meningelui
- Are o structura fibroasa si rezistenta
- Este separata de peretii canalului vertebral prin spatial epidural.
2. Arahnoida
- Este foita mijlocie
- este reprezentată de un strat de ţesut conjunctiv lax, dispus ca o pânză de păianjen (ceea
ce a determinat denumirea acestei foiţe).
- Arahnoida este avasculară.
- Intre duramater si arahnoida se afla spatial subdural
- Între arahnoidă şi pia mater se află spaţiul subarahnoidian prin care circulă lichidul
cefalorahidian.
3. Piamater
- Dispusa in interioul meningelui; acopera maduva patrunzand si in santuri si fisuri;
- Este o membrana conjunctivo – vasculara, in grosimea careia se gasesc vasele arteriale.
- Piamater spinală are atât rol de protecţie mecanică, cât şi rol trofic şi de protejare
împotriva agenţilor chimici şi biologici.
 Functia de conducere

In maduva spinarii functia de conducere se realizeaza prin intermediul substantei albe.

Aceasta este dispusa la periferia maduvei si este organizata in cordoane si fascicule formate din
fibre nervoase. Fasciculele care alcatuiesc cordoanele de substanta alba formeaza cai ascendente,
descendente si de asociatie.

I. Caile ascendente (sensitive)

- sunt cai ale sensibilitatii, asigurand transmiterea de informatii de la receptori catre centrii
nervosi de la nivelul encefalului.
- Sunt de doua tipuri:
a) Cai specifice fiecarui tip de sensibilitate exteroceptiva si proprioceptiva.
 Au pe traseul lor 3 neuroni; exceptie fac:
- caile spinocerebeloase (2 neuroni)
- caile acustice (4 neuroni)
 Proiectia corticala se face intr-o zona limitata
b) Cai nespecifice = caile sensibilitatii interoceptive
 Conduc, impreuna cu caile spinotalamice, sensibilitatea interoceptiva (de la
viscere).
 Receptorii sunt terminatii nervoase libere sau corpusculi lamelati si sunt
situati in peretii vaselor si ai organelor.
  reprezentate de substanta reticulata care se intinde intre maduva sacrata si
talamus. Protoneuronul este in ganglionul spinal. Deutoneuronul – in
maduva. Axonul deutoneuronului intra in alcatuirea unui fascicul oarecare,
ajungand in talamus din aproape in aproape. N3 este in talamus.
 sunt cai multisinaptice
 proiectia corticala se realizeaza nespecific si difuz.

a) 1. Caile specifice sensibilitatii exteroceptive (tactile, termica si dureroasa)

Sensibilitatea Tipul de sensibilitate Calea de conducere
EXTEROCEPTIVA a) termica Fasciculele spino-talamice laterale
b) dureroasa Fasciculele spino-talamice laterale
c) tactila Fina Fasciculele spino-bulbare
grosiera Fasciculele spino-talamice anterioare

Sensibilitatea termică, dureroasă  fasciculul spinotalamic lateral

Receptorii sunt terminatilei nervoase libere din piele.
Protoneuronul (N1)- în ganglionul spinal. Este
reprezentat de un neuron pseudounipolar
somatosenzitiv.
Deutoneuronul (N2)- în cornul posterior medular.
Axonul acestuia trece în cordonul lateral de partea
opusă, au un traseu ascendant prin maduva, trunchi,
pana in talamus, formând fasciculul spinotalamic
lateral (termic-dureros).
Neuronul de ordinul al III-lea se află în talamus.
Axonul acestuia se proiectează în zona somestezica
SI reprezentata de girusul postcentral din lobul
parietal.
Sensibilitatea tactilă grosieră (protopatică) fasciculul spinotalamic anterior
Receptorii sunt reprezentati de corpusculii Meissner si discurile Merkel din piele.
Protoneuronul (N1) - în ganglionul spinal
Deutoneuronul (N2) - în cornul posterior medular.
Axonul acestuia trece în cordonul anterior de
partea opusă, formând fasciculul spinotalamic
anterior.
Neuronul de ordinul al III-lea se află în talamus.
Axonul acestuia se proiectează în aria somestezica
I.

Sensibilitatea exteroceptiva tactile fina (epicritica) fasciculele spinobulbare Goll (gracilis),

Burdach (cuneat); este cale comună cu calea sensibilităţii proprioceptive kinestezica.
Receptorii sunt reprezentati de corpusculii Meissner si discurile Merkel din piele.
Protoneuronul – in ganglionul spinal.
Dendritele lui se distribuie catre receptori.
Axonul lui patrunde in cordonul posterior
formand fasciculele Goll si Burdach. Fasciculul
Burdach (cuneat) apare doar in maduva toracala
superioara si in maduva cervicala.
Deutoneuronul – in nuclei Goll si Burdach
din bulb. Axonul lui N2 se incruciseaza in bulb
formand decusatia senzitiva, apoi devin
ascendenti si formeaza lemniscul medial care se
indreapta spre talamus.
N3 – talamus. Axonul lui se proiecteaza in
aria somestezica I a scoartei cerebrale.
 a) 2. Caile specifice sensibilitatii proprioceptive
Sensibilitatea Tipul de sensibilitate Calea de conducere
Proprioceptiva a) Constienta / Fasciculele spino-bulbare
(conduc Sensibilitate
informatii de la kinestezica= simtul
muschi, pozitiei si al
tendoane si miscarii in spatiu
articulatii) b) Inconstienta= Fasciculele spino-cerebeloase directe
sensibilitatea Fasciculele spino-cerebeloase incrucisate
proprioceptiva de
control al miscarii
Sensibilitatea kinestezica = proprioceptivă conştientă  fasciculele spinobulbare Goll
(gracilis), Burdach (cuneat) – desenul este mai sus.
Receptorii pentru sensibilitatea kinestezica sunt corpusculii neurotendinosi ai lui Golgi si
corpusculii Ruffini.
Protoneuronul – in ganglionul spinal. Dendritele lui se distribuie catre receptori. Axonul
lui patrunde in cordonul posterior formand fasciculele Goll si Burdach. Fasciculul Burdach
(cuneat) apare doar in maduva toracala superioara si in maduva cervicala.
Deutoneuronul – in nuclei Goll si Burdach din bulb. Axonul lui N2 se incruciseaza in
bulb formand decusatia senzitiva, apoi devin ascendenti si formeaza lemniscul medial care se
indreapta spre talamus.
N3 – talamus. Axonul lui se proiecteaza in aria somestezica I a scoartei cerebrale.

Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii (sensibilitatea proprioceptiva

inconstienta)  fasciculele spinocerebeloase direct (dorsal) si incrucisat (ventral)
Receptorii sunt fusurile neuromusculare.
Fascicolul spinocerebelor direct
Protoneuronul – ganglionul spinal
Deutoneuronul – cornul posterior al maduvei. Axonul lui trece in cordonul lateral de aceeasi
parte formand fascicolul spinocerebelor direct (Flechsing) care strabate bulbul si prin pedunculul
cerebelor inferior ajunge la cerebel (proiectie in scoarta cerebeloasa).
Conduce sensibilitatea proprioceptiva inconstienta din partea inferioara a trunchiului si de
la membrele inferioare.
Fascicolul spinocerebelos incrucisat
Protoneuronul – ganglionul spinal
Deutoneuronul – cornul posterior al maduvei. Axonul lui se incruciseaza la nivelul maduvei,
trece in cordonul lateral de partea opusa formand fascicolul spinocerebelor incrucisat (Gowers).
Acesta strabate bulbul, puntea si mezencefalul si ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelos
superior.
Conduce sensibilitatea proprioceptiva inconstienta din partea superioara a trunchiului si
de la membrele superioare.

Caile descendente (ale motricitatii)

- Sunt cai ale motilitatii ce conduc impulsurile nervoase de la centrii motori ai
encefalului spre maduva.
- Prin caile descendente sunt reglate tonusul muscular, postura si echilibrul
corpului.
- Caile descendente sunt:
 Piramidale conduc motilitatea voluntara
 Extrapiramidale conduc motilitatea involuntara
 Calea sistemului piramidal (=caile piramidale)
 isi are originea in cortexul cerebral.
 700000 din cele un milion de fibre ale fascicolului piramidal sunt
mielinizate.
Caile piramidale sunt reprezentate de fasciculele corticospinale si
fasciculele corticobulbare. Caile piramidale au doar 2 neuroni.

Caile corticospinale conduc comenzi pentru miscarile voluntare ale

musculaturii somatice din regiunea trunchiului, membrelor si o parte din regiunea
gatului, de la nivelul centrilor motori corticali. Strabat descendent trunchiul
cerebral. In traiectul prin trunchiul cerebral din fibrele fascicolului piramidal se
desprind fibre corticonucleare care ajung la nuclei motori ai nervilor cranieni.
La nivelul bulbului:
- 75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului formand fascicolul
piramidal incrucisat sau corticospinal lateral care ajunge in cordonul lateral
al maduvei; fascicolul piramidal incrucisat are N1 in ariile neocortexului
motor (mai ales in aria motorize principal din girusul precentral din lobul
frontal) si N2 in cornul anterior al maduvei.
- 25% din fibre nu se incruciseaza formand fascicolul piramidal direct
(corticospinal anterior) care ajunge in cordonul anterior de aceeasi parte.
Fascicolul piramidal direct are N1 in neocortexul motor si N2 in cornul
anterior al maduvei.

Caile sistemului extrapiramidal si au originea in etaje corticale si

subcorticale.
Caile extrapiramidale care pornesc din scoarta cerebrala au protoneuronul in
ariile neocortexului motor. Axonii acestora au statie obligatorie in nucleii bazali (
corpii striate) unde fac sinapsa cu N2. De la nuclei bazali prin fibre strionigrice,
striorubice si strioreticulate ajung la substanta neagra, nucleul rosu si formatia
reticulate (din mezencefal).
Exemple: fasciculele corticostriotectospinale (C.S.T.S) si fasciculele
corticostriorubrospinale (C.S.R.S)
Caile extrapiramidale care pornesc din centrii subcorticali sunt reprezentate
de fasciculele:
 Tectospinale – au originea (N1) in coliculii cvadrigemeni din mezencefal;
axonul lui N1 se incruciseaza in mezencefal; ajung in cordoanele anterioare
ale maduvei; N2 in cornul anterior al maduvei.
 Rubrospinale au originea (N1) in nuclei rosii ai mezencefalului; se
incruciseaza in mezencefal; ajung in cordoanele laterale ale maduvei. N2 in
cornul anterior al maduvei.
 Nigrospinale – au originea (N1) in substanta neagra din pedunculii cerebrali
ai mezencefalului. se incruciseaza in mezencefal; ajung in cordoanele
laterale ale maduvei. N2 in cornul anterior al maduvei.
 Vestibulospinale – au originea (N1) in nuclei vestibulari din bulbul rahidian;
axonul lui N1 se incruciseaza in maduva; ajung in cordoanele anterioare ale
maduvei; N2 in cornul anterior al maduvei.
 Olivospinale – au originea (N1) in olivele bulbare din bulbul rahidian;
axonul lui N1 se incruciseaza in maduva; ajung in cordoanele anterioare ale
meduvei; N2 in cornul anterior al maduvei.