FUNCTIILE MADUVEI

I. Functia de conducere
Este indeplinita de substanta alba prin fasc. ascendente, descendente, de asociatie.
A) CAILE ASCENDENTE
Sunt cai lungi, ale sensibilitatii cu proiectie corticala
1. CAILE EXTEROCEPTIVE: conduc info. de la exteroreceptori la scoarta cerebrala
a. Calea sensib. termice si dureroase/ termo-algezica
♥ Receptorii: se gasesc in piele si sunt terminatiile nervoase libere
♥ Calea de conducere: are 3 neuroni
→ protoneuronul (N1): se afla in ganglionul spinal. Dendrtita lunga a acestuia ajunge la receptori, iar
axonul scurt intra in maduva.
→ deutoneuronul (N2): se afla in cornul posterior medular. Axonul lui trece in cordonul lateral opus, se
incruciseaza/ se decuseaza, formand fasc. spinotalamic lateral care are traiect ascendent pe partea
dreapta a trunchiului cerebral, ajungand la talamus
→ tritoneuronul (N3): se afla in talamus. Axonul lui proiecteaz in aria somestezica I din lobul parietal.
Proiectia se face pe emisfera contra-laterala. Ariile senzitive sunt situate pe fata mediala (=interior) a
emisferelor cerebrale.

b. Calea sensib. tactile grosiere / protopatica

♥ Receptorii: se gasesc in piele si sunt discurile tactile Merkel si corpusculii Meissner
♥ Calea de conducere: are 3 neuroni
→ N1: se afla in ganglionul spinal. Dendrita lunga ajunge la receptor, iar axonul scurt intra in maduva.
→ N2: se afla in cornul posterior medular. Axonul lui trece in cordonul anterior opus, formand fasc.
spinotalamic anterior care are traiect ascendent la talamus.
→ N3: se afla in talamus, iar axonul lui proiecteaza in aria somestezica I din lobul parietal

c. Calea sensib. tactile fine/ epicritica

Utilizeaza calea cordoanelor posterioare ca si sensib. proprioceptiva kinestezica (constienta)
♥ Receptorii: sunt aceeasi ca si pt sensib. protopatica ( Meissener si Merkel) dar au un camp
receptor mai mic.
♥ Calea de conducere: are 3 neuroni
→ N1: se afla in ganglionul spinal
→ N2: se afla in nucleii Grailis/ Goll si Cuneat/ Burdah din bulb
→ N3: se afla in talamus
Aceasta sensib. este condusa de fasc. spinobulbare Gracilis/ Goll si Cuneat/ Burdah

2. CAILE PROPRIOCEPTIVE: conduc info. de la proprioreceptorii aparatului locomotor la

scoarta cerebrala
a. Calea sensib. proprioceptive constiente/ kinestezica ( simtul poz. si al misc. in spatiu)
Utilizeaza calea cordoanelor posterioare ca si sensib. tactila epicritica
♥ Receptorii: sunt corpusculii neurotendinosi Golgi, Ruffini, Vater-Pacini
♥ Calea de conducere: are 3 neuroni
→ N1: se afla in ganglionul spinal. Dendrita si axonul sunt lungi.
Axonii protoneuronilor ajung in cordonul posterior de aceeasi parte, form. fasc spinobulbare
Gracilis/ Goll si Cuneat/ Burdah.
 Fasc. Gracilis se afla medial(=la interior) de fasc. Cuneat.
Fasc. Gracilis vine in contact cu santul median posterior, iar fasc. Cuneat vine in contact cu
cordonul lateral medular.
Fasc. Cuneat este mai scurt, fiind prezent doar in maduva cervicala si toracala superioara.
→ N2: se afla in nucelii Gracilis si Cuneat din bulb. Axonii lor se incruciseaza formand decusatia
senzitiva dupa care se asociaza intr-un fasc. numit Lemniscul medial care are traiect ascendent trecand
prin centrul bulbului si lateral in mezencefal dupa care se opreste la talamus.
→ N3: se afla in talamus iar axonul lui proiecteaza in aria somestezica I din lobul parietal.

b. Calea sensib. proprioceptive inconstiente/ de control al miscarii

♥ Receptorii: sunt fusurile neuromusculare din muschi
♥ Calea de conducere: are 2 neuroni
→ N1: se afla in ganglionul spinal. Dendrita ajunge la receptori iar axonul intra in maduva pe calea
radacinii posterioare.
→ N2: se afla in cornul posterior medular. Axonul lui se comporta in 2 moduri:
------- daca este scurt trece in cordonul lateral de aceeasi parte form fasc. spinocerebelos direct
dorsal/ Fleching care are traiect ascendent, trecand doar prin bulbul rahidian si intra in cerebel prin
pedunculii cerebelosi inferiori (PCI).
Acest fasc. conduce sensib. proprioceptiva inconstienta din jum. inferioara a trunchiului si
membrele inferioare.
-------- daca este lung trece de cordonul lateral opus formand fasc. spinocerebelos incrucisat/
ventral/ Gowers care are traiect ascendent trecand prin toate etajele trunchiului cerebral si intra in
cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori (PCS).
Acest fasc. conduce sensib. proprioceptiva inconstienta din jum. superioara a trunchiului si
membrele superioare .

3. CAILE INTEROCEPTIVE: conduc info. de la interoreceptorii aflati in visecre si vase de

sange la scoarta cerebrala.
In cond normale ( de sanatate) viscerele nu raspund sau recationeaza la stimuli mecanici, chimici,
termini iar impulsurile nervoae interoceptive nu devin constiente.
Doar in cond anormale ( de boala ) viscerele pot fi punctul de plecare al senzatiei dureroase.
♥ Receptorii: se gasesc in viscere si vase de sange fiind reprezentati de terminatiile nervoase
libere sau corpusculi lamelati.
♥ Calea de conducere: are 3 neuroni
→ N1: se afla in ganglionul spinal. Dendrita ajunge la receptori iar axonul ajunge in maduva
→ N2: se afla in cornul medular. Axonii deutoneuronilor se asociaza intr-un fascicul si din aproape in
aproape ajung la talamus. Aceasta este o cale multisinaptica
→ N3: se afla in talamus. Axonii tritoneuronilor proiecteaza pe scoarta cerebrala in mod difuz si
nesfecific.
Calea interoceptiva urmeaza traseul fascicular spinotalamic anterior si lateral.
 B) CAILE DESCENDENTE
Sunt cai lungi, ale motilitatii/ motricitatii. Ele sunt de 2 feluri:
1. CALEA SISTEMULUI PIRAMIDAL: are origine corticala si controleaza motilitatea
voluntara a musculaturii scheletice (somatice).
Fasc. piramidal/ cortico-spinal are origini corticale diferite:
aria motorie
aria premotorie
aria motorie suplimentara
aria motorie secundara care se suprapune cu aria senzitiva secundara
Fasc. piramidal/ cortico-spinal contine aprox. 1 milion de fibre (axoni) dintre care circa 700 de
mii sunt mielinizate.
Fibrele fasc. piramidal au traiect descendent prin etajele trunchiului cerebral si cand ajung la
nivelul bulbului acestea se comporta diferit :
→ in jur de 75% din fibre se incruciseaza (decusatia piramidala) formand fasc. piramidal incrucisat/
cortico-spinal lateral care ajunge in cordonul lateral al maduvei
→ in jur de 25% din fibre nu se incruciseaza in bulb formand fasc. piramidal direct/ cortico-spinal
anterior care ajunge in cordonul anterior de aceeasi parte situat langa fisura mediana anteriora. In
dreptul fiecarui segent al maduvei o parte din fibre parasesc acest fascicul si se incruciseaza trecand in
cordonul anterior opus .
Din fibrele fasc. piramidal in traseul descendent se desprind fibre cortico-nucleare care ajung la
nucleii motori au nervilor cranieni din trunchiul cerebral (similari coarnelor anterioare medulare)
Primul neuron al caii piramidale poate face parte din fibrele cortico-nucleare care nu se
incruciseaza.
Calea piramidala este formata din 2 neuroni:
---- un neuron central, cortical, de comanda
---- un neuron inferior, periferic, de executie care are originea in maduva sau in nucleii motori ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral

2. CALEA SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL

Are originea corticala sau sucborticala si controleaza motilitatea involuntara automata si
semiautomata a musculaturii scheletice.
Caile extrapiramidale cu origine corticala ajung in corpii striati/ nucleii bazali. De la acestia
pornesc eferente catre nucleii din mezencefal (n. rosu, subst. neagra, subst. reticulata). Aceste eferente se
num. fasc. extrapiramidale extramedulare si sunt reprez. de:
fasc. strio-reticulat
fasc. strio-rubic
fasc. strio-nigric
De la nucelii din mezencefaș pornesc spre maduva urmatoarele fasc. extrapiramidale:
fasc. reticulo-spinal
fasc. rugro-spinal
fasc. nigro-spinal
La acestea se adauga fasc. extrapiramidale cu originea in nucleii bulbari, adica:
fasc. olivo-spinal
fasc. vestibulo-spinal
!!! Atat fasc. piramidale cat si cele extrapiramidale ajung in final in coarnele anterioare ale
maduvei.
 Sistemul extrapiramidal are N1 in scoarta cerebrala, N2 in corpii striati si N3 in mezencefal
Prin caile piramidale si extrapiramidale, centrii encefalici exercita controlul motor voluntar si
involuntar asupra musculaturii scheletice. In acest mod, sunt reglate activitatea motorie si tonusul
muscular fiind mentinute postura si echilibrul corpului.

II. Functia reflexa

Este indeplinita de subst. cenusie prin neuronii motori, somatici si vegetativi.
Reflexele medulare sunt de 2 feluri: somatice si vegetative.
1. REFLEXELE SOMATICE MEDULARE
Sunt reprezentate de reflexele monosinaptice, polisinaptice, reflexul de mers.

a) reflexele monosinaptice se mai num osteotendinoase/ miotatice (de intindere), de extensie si constau
in contractia brusca a unui muschi ca raspuns la intinderea tendonului sau.
Aceste reflexe se evidentiaza lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul unui muschi, In mod
curent reflexele miotatice se cerceteaza la niv. tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la niv. tendonului
prin care muschiul cvadriceps femural se insera pe gamba (reflexul rotulian).
♥ Receptorul: este reprez. de fusul neuro-muscular din muschi.
♥ Calea aferenta o form prelungirile primului neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul
spinal. Prelungirea dendritica lunga ajunge la perifeire (receptor) iar prelungirea axonica scurta intra in
maduva prin rad. posterioara si se bifurca:
---- o ram. face sinapsa cu neuronul motor din cornul anterior si inchide arcul reflex miotatic
---- o ram. face sinaosa cu al II lea neuron senzitiv propriioceptiv din cornul posterior medular de la niv.
caruia se form fasc. spino-cerebeloase (dorsal si ventral).
♥ Centrul reflex este monosinaptic format fintr-un neuron senzitiv si un neuron motor.
♥ Calea eferenta o form. axonul neuronului motor din cornul anterior medular.
♥ Efectorul este reprez. de fibra musculara striata.
In cazul reflexelor miotatice impulsul nervos este condus rapid si nu iradiaza.
!! Reflexele miotatice contribuie la mentinerea tonusului muscular si pozitiei corpului.

b) reflexele polisinaptice se mai num. de aparare/ nociceptive/ de flexie si constau in retragerea unui
membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia.
♥ Receptorii: se gasesc in piele si sunt terminatii nervoase libere
♥ Calea aferenta o form. prelungirile (dendritele) neuronului senzitiv din ganglionul spinal
♥ Centrul reflex este polisinaptic format dintr-un neuron senzitiv, un neuron motor si cel putin un
neuron intercalar sau de asociatie.
♥ Calea eferenta o formeaza axonul neuronului motor al maduvei.
♥ Efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al
durerii.
Reflexele polisinaptice au proprietatea de a iradia la niv SNC antrenand nu nr mare de neuroni
prin elaborarea raspunsului.
Studiul legilor care guverneaza iradierea a fost facut de Pfluger. Legile lui Pfluger:
→ legea localizarii → legea generalizarii
→ legea unilateralitatii
→ legea simetriei
→ legea iradierii
In cazul reflexelor polisinaptice impulsul nervos este condus lent, datorita intarzierilor sinaptice.

2. REFLEXE VEGETATIVE MEDULARE

● Simpatice: → pupilo-dilatator ( C8-T2)
→ cardio-accelerator (T3-T5)
→ ale vaso-motricitatii ( vaso-constrictor, vaso-dilatator) (in maduva toracala si lombara)
→ sudoral ( T1-L2)
→ piloerector (T1-L2)
→ motilitate gastro-intestinala (T6-L2)
→ mictiune (L1-L2)
→ defecatie (L1-L2)
→ sexuale (L1-L2)
● Parasimpatice: → mictiune (S2-S4)
→ defecatie (S2-S4)
→ sexuale (S2-S4)