Curs 2

CAILE ASCENDENTE

Caile ascendente conduc informatia din periferie si contribuie la elaborarea de acte reflexe si
mentin vigilenta organelor prin raportarea informatiei la structuri superioare si de aici intoarcere
comanda ce mentine tonus muscular

Sunt alcatuite din tracuri si fascicule grupate in 2 sisteme

1) SISTEM EXTRALEMNISCAL
2) SISTEM LEMNISCAL

1) SISTEMUL LEMNISCAL
 Cuprinde fascicului - gracil
- cuneat
ele se continua ascendent cu lemnisc medialtract spinotalamic lateral,
lemnisc lateral (o parte),
lemnisc trigeminal

-adaptare rapida
-cel mai nou filogenetic
- mai putine sinapse
-sistem de precizie  precizie crescuta de transmitere datorita neuronilor ce au o mai
mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate
- precizie crescuta de localizare si este datorata existentei une somatotopii bine definita
-precizie de discriminare data de forme de inhibitie reciproca si convergenta
- la nivel cortical ele sunt proiectate in aria - somestezica principala din campurile 3, 2, 1 de
la nivelul girului postcentral al lobului parietal
- aria somestezica secundara din buza
superioara a santului lateral Silvian

2) SISTEM EXTRALEMNISCCAL
 Face parte dintr un sistem de aparare si protectie
 apare inaintea sistemului lemniscal
 rol in adaptarea contraagresiunilor provenite din mediul extern

Format din mai multe fascicule:

- spinocerbeloase ant si posterior
- spinotalamic ant si o parte din lateral
- spinoolivar
-spinovestibular
 -spinopontin
-spinoreticular
-spinotectal
-spoinocortical

Toate fasc au o proiectie corticala si au multe sinapse pe traseu, iar modalitatea de

transmitere este lenta, indirecta, iar poiectia la nivel cortical se face la nivelul sistemului
limbic si nu este la fel de precisa ca cea din sitemul lemniscal

Aceste cai sunt reprezentate prin 2 sisteme senzoriale care asigura o proiectie difuza la
nivel cortical prezinta un sistem de cai senzitive de asociatie.

Ceea ce caracterizeaza sistemul extralemniscal este existenta unei plasticitati

electrofiziologice  un neuron solicitat indiferent de niv la care este situat va rasp la mai
multi stimuli ce sunt aplicati pe o mare arie de suprafata receptoare si transmite stimulul
care ulterior este proiectat ascendent pana la nivelul sist limbic. Aceasta capacitate de
plasticitate electrofiziologica este responsabila de aparitia acestei senzatii de durere fara
a putea localiza cu precizie stim dureros sau locul in care acest stimul este prezent.

CAI DE SENSIBILITATE EXTEROCEPTIVE

- PROTOPATICA/NOCICEPTIVA
- EPICRITICA/TACTILA FINA

1) CALEA SENSIBILITATII PROTOPATICA

Are 2 componente :

- Grosiera
- Sensibilitatii termoalgezice

Receptori:

- TNL
- Discuri merkel
- Corpusculii meissner

Conducerea inf de la acesti receptori este repr de o cale care conduce sensib tactila protopatica
de presiune fina si are rol de a defini calitatea atingerii  apreciaza excitatia produsa de stimul
ca 2 componente: senzatie de atingere placuta sau neplacuta
Informatia de la nivelul recept este transmisa ascendent pana la niv protoneuronilor de la niv
ggl spinal, iar de aici axonul acestuia va intra la nivelul mad spinarii. Exista o echivalenta intre
mielomer si rizomer  se bifurca in ram asc si desc  ajung in zona ventro-laterala a cornului
post si de aici aj la niv deutoneuronului (din corn post lame 3, 4 rexed)  axonul urca 3, 4
segmente si se incruciseaza la nivelul comisurii cenusii anterioare si albe si va trece in cornul
ant de parte opusa unde va forma tractul spinotalamic anterior ce va ajunge la nivelul bulbului si
de aici in portiunea post a olivei bulbare  va iesi din bulb si se imparte in 2 grupuri de fibre:

1) Mai numeros si va forma o componenta paleospinotalamica  genereaza fibre ce ajung

in nucleii subst reticulare si de aici din fibre reticulotalamice  N3 (in sist talamic difuz)
si de la acest nivel se va proiecta in sist limbic la nivelul girusului cingular
2) Este format dintr o componenta neospinotalamica si la iesirea din bulb se va atasa
lemniscului medial. Aici N3 se gaseste la nivelul nucleului postero-lateral al talamusului
 se proiect cortical la niv ariei somestezice primare la niv girului postcentral si la nivelul
campurilor 1,2 ,3 din aria somestezica secundara

Din aria primara corpul este proiectat, punct cu punct rasturnat  suprafete mai mari pt
limba si police si poarta numele de homuculus senzitiv

2)Calea sensibilitatii Termoalgezice

R: - TNL

- Krause
- Vater-Pacini
- Ruffini

N1 : ggl spinal  axon intra in mad si face sinapsa cu N2 din capul post (la niv lamelor 2, 3
rexed) dar probabil si in ultimele lame 6,7, 8

N2: nc cap corn post  axon urca 2, 3 segm medulare si se incruciseaza in comisura cenusie
ant si alba si trece in cordon lateral de parte opusa si  fasciculul spinotalamic lateral ce are un
traiect asc si la niv intrarii in bulb se imparte in 2 grupe:

1) O componenta neospinotalamica  lemnisc spinal ce ajunge dorsal de oliva bulbara si

medial de fasc spinocerebelos ant si urca prin trunchi prin port supero-lat a acestuia se
gaseste medial de lemnisc medial, iar lemnisc spinal  form o comp fibrilara ce are ca si
functie principala diagnosticul durerii.

N3: se gaseste in Nucleul ventral postero-lateral, iar zona de proiectie corticala se gaseste
la nivelul ariei somestezice primare
2) Componenta paleospinotalamica  se condenseaza si form un fascicul
(spinoreticulotalamic) ce informeaza despre intensitatea durerii
 N3: nc talamici intralaminari paracentral si central lateral  zona de proiectie este identica
cu cea a primului grup si anume aria de proiectie somestezica secundara.

FASCICULUL SPINOTECTAL

N1- ggl slpinal

N2- corn post

N3- colicul superior  axonii fac releu la nivelul nucleului talamic anterior  proiectie la niv Ariei
somestezice primare

Rol: Orientarea capului si a ochiului catre zona in care sa aude stimulul  inchide reflexul
oculocefalogir.

CALEA SENSIBILITATII TACTILE EPICRITICE SI PROPIOCEPTIVE

CONSTIENTE(KINESTEZICE)

CALEA SENSIBILITATII TACTILA FINA

Rol in : discriminare spatiala si temporala

Receptori:

- Pacinii – pentru vibratii

- Meissner – completeaza cu informatia provenita de la TNL si dau
informatii despre sensibilitatea tactila

N1: se gas la niv ggl spinal iar axonu acestuia ocupa portiunea mediala a radacinii si e repr de o
fibra groasa ce se imparte intr o:

- portiune ascendenta ce ajunge la nivelul cordanelor post si form

fascicule: gracil si cuneat. Fasc gracil e medial, iar cuneat e
lateral.
- Ramura descendenta  ajunge la niv portiunii ventro-mediale a
cornului posterior
 Fibrele ascendente vor da colaterale la niv maduvei, aceste colaterale formeaza fasciculul
reflex care reprezinta baza anatomica a reflexului miotatic.

FASCICULELE GRACIL + CUNEAT (GOLL SI BURDACH)

 Dau fibre ascendente provenite din nucleii omonimi (goll si burdach)

Fasciculul Gracil (Goll)  contine dispre medial lateral fibre cortico-spinotalamice inferioare.

 Din partea mediala  fibre cu orientare ascendenta dispuse in vecinatatea fasciculului

cuneat care contine aceleasi fibre in aceeasi ordine.

Acest aranjament de fibre este supus unei legi:

- Fibrele lungi si inferioare sunt impinse catre medial

- Fibrele scurte si superioare sunt asezate lateral

N3: in portiunea ascendenta se gaseste in nucleii gracil si cuneat. Controlul informatiei se face
prin fibre cortico bulbare si nucleare ce au un efect facilitator si inhibitor pentru transmitere.
Fibre ce pleaca de aici in directie ventrala vor forma fibrele arcuate interne si ele se vor
incrucisa formand decusatia lemniscala senzitiva (decusatie complexa  a.i fibrele ce pleaca
din:

- nc cuneat ajung posterior

- gracil sunt situate anterior

Primele care se vor incrucisa sunt fibrele ce se gasesc superior. Dupa aceasta decusatie axonii
N2 formeaza lemniscurile mediale  prezinta o proiectie (somatotopie specifica) pt fiecare
regiune in parte:

a) Bulb (lemniscul) - este siutat de o parte si de alta a planului sagital median

b) Punte - dispozitie transversala si trec dorsal de corpul trapezoid.
- Fibrele ce sunt situate post se dispun median
- Fibrele ce sunt inferior se situeaza lateral => aceeasi
somatotopie
c) Mezencefal – orientare oblica:
- Superior
- Lateral

Fata de nucleul rosi si de substanta neagra.

De la niv bulbului lemniscului median I se alatura o parte din fasciculul spinotalamic anterior iar
fibrele acestuia ajung la niv N3 ce se gaseste la niv talamusului in nc ventral postero-lateral.
Modul in care fibrele se torsioneaza in lemnisc in ascensiunea lui este asemanata cu modul in
care inoata broasca (antlateralposterior)

La N3 din nc ventral postero-lateral talamic exista o somatotopie deoarece in portiunea:

- inferioara corpului fibrele se proiecteaza lateral

- superioara  medial

N3 se proiecteaza in bratulposterior al capsulei albe interne iar de aici fibrele vor avea proiectie
corticala.

Zona de proiectie corticala este reprezentata de 2 arii

1) aria somestezica 1
2) aria somestezica 2 in care se inchid reflexele

CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE DE CONTROL AL MISCARII

FASCICULUL SPINOCEREBELOS ANTERIOR SI POSTERIOR

 Proiectie cerebeloasa diferita pe stg fata de dreapta

Ariile de sensibilitate tributare ale nervului V:

Teritoriile ramurilor :

- Oftalmica
- Maxilara
- Mandibulara ce se proiecteaza la nivel cortical

Silingomielie = patologie asociata unei boli.

- Nu receptionezi durere, sensibilitate termica si dureroasa
- Explicatia consta ca la niv mad spinarii la niv canalului ependimar
apare o dilatatie si la acest nivel se acumuleaza LCR ce
comprima caile de conducere ascendente, mai putin caile ce se
gasesc la nivelul cordoanelor posterioare.
- Permite mentinerea ortostatismului
- Mentinerea controlului epicritic discriminator
- Nu receptionezi sensibilitate termica si dureroasa
 Disociatia tabetica  datorata sifilisului  alterare cai de transmisie sensibilitatii termica
si dureroasa