Conf. Dr.

Simin Aysel Florescu

Relatia om-microorganisme
 Microbiota - “ Banca de microorganisme” miliarde
de microorganisme, care se asambleaza in comunitati
complexe, prin colonizare imediat dupa nastere
 virusuri, bacterii si eukariote

 Microbiom: totalitatea genelor care codifica

microbiota

 Un adult sanatos de 70 kg: 3 x 10 13 celule bacteriene.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 2

 MICROBIOTA NOU-NASCUTULUI
 Fatul înainte de naștere este complet steril;
 Colonizare prin:
1)Expunerea la:- microbiomul vaginal, intestinal al mamei,
-microbiomul din laptele matern,
-contacul cu pielea mamei
2)Expunerea la microbiota mediului ambiant;

 Microbiota nou-nascutului este diferită, în funcție de tipul

nașterii:
a)Nașterea naturala –microbiota dominata de flora care
colonizează vaginul
b) Nașterea prin cezariană - microbiota dominată de Stafilococ,
Corinebacterium și Propionobacterium

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 3

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu http://dx.doi.org/10.1016/j.cell.2012.01.035
 Compoziția diverselor microbioame
ale organismului

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 5

 Microbiomul oral
 1 ml salivă de la o persoană sănătoasă=100 mil
microorg, 700 specii microbiene.

 Cele mai frecvente sunt:Actinomyces, Bacteroides,

Prevotella, Streptococcus, Fusobacterium, Leptotrichia,
Corynebacterium, Veillonella, Capnocytophaga,
Treponema.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 6

Microbiomul nazofaringian și cutanat
 Diferit în funcție de sex, varstă, climă, regiune
geografică, ocupație, status imun;

 Cel mai frecvent microbiom nazal: Stafilococul auriu

și Stafilococul epidermidis,

 Cel mai bine reprezentat in microbiomul cutanat:

Corynebacterium, Eubacterium, Propionibacterium,
Staphylococcus și Streptococcus

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 7

 Microbiomul gastrointestinal
 Esofagul :puține microorganisme, dominate de Genul
Streptococcus;
 Stomacul: 128 tipuri bacteriene, dominate de H.pylori,
Streptococcus și Lactobacillus.
 Inabilitatea menținerii acidității gastrice la valori scăzute
datorită consumului de inhibitori ai pompei de proton sau
aclorhidria: dezechilibre bacteriene- gastrita acute sau
cronice și cancerul gastric;

 Intestinul subțire și intestinul gros:

 Duodenul și jejunul-arii cu diversitate microbiană redusă;
 Ileonul și colonul proximal: bogată diversitate microbiană:
Genul Streptococcus, Clostridium, Veillonella, Bacteroides,
Proteobacteria(ex. E. Coli), Bifidobacterium, Fecalobacterium,
etc toate aflate într-o relație comensală

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 8

 Microbiomul vaginal
 Lactobacilus , Gardnerella vaginalis, Mobiluncus
spp- anaerobi.

 25-30% dintre gravide au colonizare vaginala cu

Streptococcus agalactiae, cunoscut comun ca
Streptococcus grup B(GBS).

 Transmiterea verticală de la mamă la făt / infectarea

perinatala - bacteriemia neonatală, sepsis, nastere
prematură.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 9

 Microbiota-roluri
 Promoveaza si faciliteaza procesul de digestie
(fermentatie, absorbtie)

 Producerea si stocarea de energie

 Stimuleaza imunitatea innascuta si dobandita

 Tulburarile compozitiei microbiotei- patogenie

diverse afectiuni

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 10

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 11
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 12
 Relația dintre microorganism și macroorganism
-relații comensale- beneficiu pentru om/microorganism,
fara efecte daunatoare

-relații mutuale (simbiotice) ambele au beneficii

importante

-relații de patogenitate:-

-m. patogene, microorganismele produc prejudicii

macroorganismului;

-m. condiționat patogene- la pacientii cu imunitate

compromisa
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 13
 MICROORGANISMELE PATOGENE
 Determina boala infectioasa  Se afla intr-o evolutie continua,
 Actioneaza prin diferite in paralel cu evolutia terapiei
specifice…
mecanisme
 Se transmit pe diferite cai
 Transmiterea se face din
mediul exterior, de la animale
sau interuman

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 14

Evoluția conceptului “boală infecțioasă”
 Epoca “miasmelor”-din cele mai vechi timpuri, pînă
la prima dovada a implicarii unei bacterii in
producerea unei boli infectioase;

 Epoca etiologică

 Epoca patogenică

 Epoca receptorilor

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 15

 Etapa etiologica
 Robert Koch a stabilit cauza bacteriană a mai
multor boli infecțioase și a descris
microorganismele care cauzează :
 antraxul (1876),

 Tuberculoza(1882)

 Conjunctivita (1883)

 Holera (1884)

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 16

 Etapa etiologica
 Koch demonstreaza faptul că acest bacil este agentul care
produce boala:

 inoculează la șoareci extracte din splina animalelor bolnave, și

constată că aceștia mor, în timp ce la lotul injectat cu extracte de la
animale sănătoase șoarecii trăiesc.

 Experimentul confirmă că sângele animalelor

infectate(bolnave) “ transfera boala” animalelor
sănătoase.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 17

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 18
 Factorii determinanți ai virulenței
 1. Adezinele= structuri de pe suprafața microorg
cu afinitate pentru anumiți receptori;
 2.Capacitatea de invazie a celulei gazdă
 3.mecanismele antifagocitare ( capsula
pneumococului, meningococului, etc.)
 4.sideroforii = structuri care fixează fierul
necesar dezvoltarii microorg.
 5.Secreția de exo-enzime : hialuronidaza,
streptokinaza, coagulaza, colagenaza
 6.Toxinogeneza=capacitatea microorg de a
elibera toxine, capabile să producă singure boala;
(difteria, holera, tetanos, botulism);
Exo/Endotoxine
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 19
 EXOTOXINELE
1.Toxine cu acțiune asupra membranei celulare:
 Toxine cu actiune citotoxică: difterică, botulinică.
 Toxine care produc disfuncție celulară:
 holerica
 tetanică
 cărbunoasă
2.Toxine care lezează membrana celulară prin:
-activitate proteolitică :
-P. aeruginosa,
-L. Pneumophila,
-degradarea componentelor lipidice: C. perfringens,
betahemolisina stafilococica

Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 20

 ENDOTOXINELE
 Componente ale peretelui celular al bacteriilor gram
negative, eliberate în momentul lizei celulare.

 Endotoxinele joaca rol important în patogenia:

 febrei tifoide

 brucelozei

 tularemiei

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 21

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 22
 Aderența= interacțiunea inițială
prin care microorganismele
patogene aderă la macroorganisme.
Reprezintă primul pas al invaziei
celulelor din organism!!!
Aderența se realizează prin două
componente:
ADEZINA și RECEPTORUL
  ADEZINA: molecule microbiene care adera de
celulele macroorganismului

 RECEPTORUL: moleculele macroorganismului de

care se ataseaza adezina

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 24

  O singură adezină poate recunoaște mai mulți
receptori.

 Un singur receptor poate recunoaște mai multe

adezine.

 Adezina joacă rolul principal :

-în colonizarea microbiană și în patogeneză;
-in prevenție și terapie (ținta ideală )

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 25

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 26
 Inteligența microbiana
Inteligența microbiană,

este suma interacțiunilor

macromoleculare prin

care se stabilesc relații

multidirecționale dintre

membrii colectivității, pe baza “memoriei”

microbiene, memorie care se poate transmite la
generațiile viitoare, se poate cîștiga sau se poate
pierde.
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 27
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 28
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 29
Rezistența microbiană față de substanțele
antimicrobiene
 Definiție: capacitatea microorganismelor
de a supravietui și de a se multiplica,
în prezența unor cantități de
antimicrobiene considerate
ca eficiente.

 Rezistența microbiană poate fi codată genetic :

 în locuri fixe (se transmite urmașilor)
 la nivelul elementelor genetice mobile, (putînd fi transmise
indivizilor din aceeași generație), prin transfer de fagi,
transducție, conjugare sau transformare.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 30

 Persistenta microbiană
 1. Multidrog-rezistența
- reprezintă o stare de latență, dormantă a celulelor
microbiene, care nu se mai divid scăpînd în acest fel de
“agresiunea” sistemului imun și de unele
antimicrobiene, care acționează în timpul ciclului
replicativ al microorg.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 31

 Persistenta microbiana
 2. Formarea de biofilm
- capacitatea microorg de a se organiza în cadrul unei
matrice exo-polizaharidice, în care sunt solidarizate
microorganismele, în diferite stadii metabolice, de la
latență (în straturile profunde ale biofilmului), la active
metabolic și rezistente la substanțele antimicrobiene,
(situate în straturile superficiale ale biofilmului).

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 32

 Persistenta microbiana
 3.Internalizarea.
-microorganismele atipice: Mycoplasma, Rickettsia,
Chlamydia, Coxiella au o etapă a ciclului de viață
intracelular,
- microorg care pot fi internalizate în celule animale sau
vegetale atît in vivo cît și in vitro: Stafilococul,
Enterococul, Neisseria, Pseudomonas, Yersinia,
Salmonella, Shigella, E. coli, Listeria

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 33

 Mecanismele de apărare ale gazdei
 1.INNĂSCUTĂ(nespecifică), reacționează imediat, maximal indiferent
de antigen; după expunere nu se instalează memorie imunologică:
Bariere: a) bariera cutaneo-mucoasă= prima linie de apărare;
b)bariera hemato-encefalică
c)bariera placentară
d)bariera hemato-oftalmică
Apărarea nespecifică umorală:lizozim, fibronectina, sistemul
complement, citokinele
Apărarea nespecifică celulară: prin celule fagocitare, și natural
killer;

 2. DOBÎNDITĂ (adaptativa): răspuns specific, dependent de antigen,

cu interval de timp între expunere și răspuns;
Răspunsul de tip Ag-Ac specific, este urmat de memorie
imunologică
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 34
 Apărarea specifică umorală : IgG
 Se realizează prin sinteza
imunoglobulinelor specifice
în limfocitele B;
 Efectele antimicrobiene ale
anticorpilor :
-stimulează fagocitoza
-neutralizează toxinele microbiene
-blochează receptorii celulari
-promovează inflamația
-participă cu celulele T citotoxice la
distrugerea celulelor infectate

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 35

 Răspunsul umoral specific se află sub un
control complex, condiționat genetic
 Consecintele deficitului de Ac: infectii bcteriene
frecvente cu bacterii capsulate ( pneumococ, H.
influenze)

 Deficitul de IgA: risc infecții respiratorii recidivante

 Deficitul de IgM: risc crescut de infecții meningococice

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 36

 Transmiterea agenților etiologici
 Definitie: mecanismele prin care agentul infecțios trece de la o
persoana la alta;
 Clasificare:1. transmitere directă:
a) atingere
b)sărut
c)contact sexual
d) proiectarea directă a picaturilor Fluge pe mucoase,
conjunctive sau tegumente de la distanță mai mică de 1m;
e)calea transplacentară
2. transmitere indirectă:
a)prin obiecte , alimente, apă,sînge, derivate de sînge, instrumente
medicale sau de cosmetică etc.
b) prin vectori: căpușa, păduchele, purecele, țînțarul;
c) prin aerosoli, particule de 1-5 microni, uzual pentru boli
respiratorii(boala legionarilor, rujeola,cărbunele
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 37
gazda umana

 CONTAMINAREA= prezența fără multiplicare a microorg. pe

suprafața corpului gazdei,
fără reacție din partea gazdei.
 COLONIZAREA=prezența +multiplicarea microorg. pe
tegumente, mucoase sau țesuturi,
fără reacție din partea gazdei.

 INFECȚIA=prezența + multiplicarea microorg. pe tegumente,

mucoase sau țesuturi
CU reacție din partea gazdei.

 BOALA INFECȚIOASĂ= prezența +multiplicarea microorg. pe

teg/ muc.+ reacție din partea gazdei+ modificari
histopatologice
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 38
 6.Spirochete
1.Virusuri
7.Bacterii anaerobe
2.Prioni
8.Mycobacterii
3.Chlamydii 9.Fungii
4.Mycoplasme 10.Protozoare
5.Bacterii-coci gram- 11.Helminți
pozitivi, -coci gram- 12. Ectoparaziți
negativi, -bacili gram- 13.BOALA KAWASAKI- nu
pozitivi, -bacili gram- are etiologie deocamdată
negativi
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 39
 Etapele interacțiunii virus celulă:
1.Atașamentul (aderarea)
2.Penetrare
3.Desasamblarea
4.Transcripția
5.Translația
6.Replicarea
7.Asamblarea
8. Eliberarea

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 42

 Ciclul vietii VHC

a. Atasare (aderenta)
b. Penetrare (internalizare)
c. Desasamblare (Eliberarea intracitoplasmatica)
d. Transcriptia
e. Replicare
f. Ambalare si asamblare
g. Maturatie si eliberare

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 43

 Virusuri care conțin ARN
 Picornaviridae ex: Poliovirus
 Astroviridae ex: Astrovirus
 Caliciviridae ex: Norwalk virus
 Togaviridae ex: Rubella virus
 Flaviviridae ex: Yellow fever
 Coronaviridae ex: Coronavirus
 Rhabdoviridae ex: Rabies virus
 Paramyxoviridae ex: Measles virus
 Filoviridae ex: Ebola virus
 Arenaviridae ex: Lymphocytic choriomeningitis virus

 Bunyaviridae ex: California encephalitis virus

 Orthomyxoviridae ex: Influenza virus
 Reoviridae ex: Rotavirus
 Retroviridae ex: HIV
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 44
 Virusuri care conțin ADN
 Hepadnaviridae ex: Hepatitis B virus

 Parvoviridae Human parvovirus B-19

 Polyomaviridae JC virus

 Papillomaviridae Human papillomavirus

 Adenoviridae Adenovirus

 Herpesviridae Herpes simplex virus

 Poxviridae Vaccinia virus

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 45
 Herpesvirusuri
 8 serotipuri produc infecții umane.
 1)VIRUSURI ALPHA :-HSV-1(HHV-1),
-HSV-2(HHV-2),
-VZV(HHV-3),
2)VIRUSURI BETA:-CMV(HHV-5),
-HHV-6,
-HHV-7,
3)VIRUSURI GAMA:-EBV(HHV-4),
-HERPESVIRUS ASOCIAT
SARCOMULUI KAPOSI(HHV-8)

 Al 9-lea, virusul herpetic B, care natural infectează

maimuța maqaues, poate produce encefalită fatală
omului;

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 46

 Afecțiuni clinice provocate de vv
herpetice
 Herpes simplex1:- gingivostomatite,
keratoconjunctivite, herpes cutanat,;
 Herpes simplex 2:- herpes genital, herpes cutanat,
gingivostomatită, meningită limfocitară, herpes
neonatal;
 Varicelo-zosterian: varicela
 CMV: hepatită, boala incluziilor
citomegalice
 EBV: MNI, hepatita, encefalită
 HH6: exantem subit, encefalită
 HH7: exantem subit, encefalită
 HH8: exantem febril
 Herpes B virus: encefalită
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 47
 Tratamentul infecțiilor herpetice
 Aciclovir,
 Ganciclovir
 Foscarnet- foarte toxic
 Cidofovir-foarte
 Penciclovir
Aceste medicamente inhiba numai replicarea
activă, fără să afecteze rezervoarele latente de virus;

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 48

 Prevenția

 Vaccinarea numai pentru varicelă;

 Pentru celelalte infecții: imunoglobuline specifice
pentru persoanele cu imunodepresie;

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 49

 Prionii
 Clasă de agenți etiologici transmisibili, care produc
boli neurodegenerative la om și mamifere.

 La om prionii produc doua afecțiuni:

-Boal Kuru( Boala Creutzfeldt-Jakob) și

-Insomnia familială fatală

 La mamifere, cea mai cunoscută este Boala vacii

nebune, sau encefalopatia spongiformă bovină

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 50

 Boala Kuru (JCD)
 Boala descrisă în anul 1920, de neurologul german
Creutzfeldt.
 Incubație de 10-13 ani
 Gaidusek : boala Kuru, boala neurodegenerativă,
întîlnită la triburi de canibali din Noua Guinee; boală
prionică a omului, caracterizată prin evoluția lentă.
 Clinic:fază prodromală cu manif. psihiatrice, tulburări
de somn,depresie, anxietate, tulburari
cerebeloase,deteriorare mintală progresivă spre deces.

 Nu are tratament!!!!

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 51

 Papilomavirusuri
 Virusuri cu potențial patogen pentru om, producînd
tumori epiteliale, la nivelul tegumentelor și mucoaselor
și boli maligne la nivelul tractului genital;
 Transmiterea directă, favorizată de preexistența unor
leziuni cutaneo-mucoase;
 Transmiterea sexuală: 4,9% de la barbat la femeie, 17,4%
de la femeie la barbat;
 Infecțiile cu HPV se asociază cu boli maligne;
 “However, over the past 30 years, a large and coherent
body of biologic and epidemiologic observations has
shown that HPV infection is the necessary, if not
sufficient, cause of cervical cancer.”

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 52

 Manifestări clinice produse de
papilomavirusuri
 Verucă plantară
 Verucă vulgaris
 Verucă plana
 Epidermodisplazia veruciformă
 Condyloma acuminata (verucă vulvară)
 Papilomatoza respiratorie recurentă
 Cancer de col uterin!!
 Nu există tratament specific!

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 53

 Prevenția infecției cu HPV

 Evitarea transmiterii directe prin precauții universale

 Vaccinarea- cu vaccin polivalent HPV-6-11-16-18, etc

 Vaccinarea: 3 administrări la :0-2-6 luni, o,5 ml im, cu

verificarea protecției la 5 ani.

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 54

 CHLAMIDII
 Chlamidia trachomatis: produce trahomul, infecții
genitale, infecții perinatale, limfogranulomatoza
veneriană;

 Chlamidia psittaci; produce psitacoza

 Chlamidia pneumonie: pneumonia interstitiala

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 55

 MYCOPLASME
 Mycoplasma pneumoniae: produce pneumonia
atipică;

 Mycoplasma genitalium: uretrite, balanopostite,

prostatite, boala inflamatorie pelvină, infertilitate,
pneumonie neonatală

 Mycoplasma hominis: vaginite și infecții neonatale

 Ureaplasma: uretrite, edpididimite,vaginite, infecții

neonatale

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 56

 RICKETTSII
 R. prowazeckii, transmisă de păduchele de corp al
omului, produce TIFOSUL EXANTEMATIC;
 R. typhi, transmisă de purece, de la șobolan, produce
TIFOSUL MURIN
 R. rickettsii, germen Gram-negativ, intracelular
obligatoriu, transmisă prin înțepătura de căpușe și de
purece , de la șobolani, cîini, rozătoare
sălbatice,produce un grup de afecțiuni febrile,
cunoscută sub numele de FEBRA PĂTĂTĂ A
MUNȚILOR SÎNCOȘI;
 R. conorii, transmisă de căpușe produce FEBRA
BUTONOASĂ
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 57
 BACTERII

 Clasificare după formă:-coci și bacili

 Clasificarea după colorația Gram: Gram-negativi și

Gram-pozitivi;

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 58

 Coci gram-pozitivi (I)
 Genul Staphilococcus 40 de entități taxonomice,
dintre care 16 sunt frecvent găsiți la om; doar cîțiva sunt
patogeni pentru om, în condițiile unei imunități normale;

 S. aureus și S. lugdunensis, produc boli severe omului

 S.epidermidis, S. haemolyticus și S. saprofiticus:

infecțiile tractului urinar la pacienții cu sondă urinară;

 Stafilococii sunt răspîndiți ubicuitar, colonizează frecvent

tegumentele și mucoasele omului, animalelor și păsărilor;
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 59
 Coci gram-pozitivi (II)
 Genul Streptococcus sunt Gram-pozitivi, catalazo-negativi,
aerobi și facultativ anaerobi.
 S. pyogenes: 150 serotipuri diferite, producînd o gamă largă
de afecțiuni: faringite, erizipel, scarlatină, celulită,
pneumonie, fasciită necrozantă, mionecroză, șoc toxico-
septic;
 Enterococul, streptococcus gallolyticus și leuconostocul:
răspîndiți și majoritari în tubul digestiv; enterococii sunt
implicați frecvent în infecțiile nozocomiale, producînd
septicemii, endocardite, osteomielite ,infecții de organ;
 Speciile de enterococ E. faecalis, E. faecium, E. gallinarum, E.
Durans, E.Avium, E. Raffinosus, E. Pallens, E. Gilvus, E.
cecorum, E. malodoratus, E. italicus, E. sanguinicola, E.
pseudoavium;
10/3/2022
S. pneumoniae, S. viridans, S.anginosus 60
10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 61
 BACILI GRAM-POZITIVI

 Corynebacterium difteriae: diferia

 Listeria monocitogenes; meningite hemoragică

 Bacilus antracis: antraxul

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 62

 COCI GRAM-NEGATIVI
 Neisseria meningitidis (meningococul): meningite ,
meningoencefalita

 Neisseria gonoreae:gonoree

 Moraxella cataralis: otită, pneumonie nozocomială,

sinuzită

 Kingella kingae:colonizează tractul respirator, artrita

septică, osteomielită, endocardită, tenosinovită;

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 63

 BACILI GRAM-NEGATIVI
 Vibrionul holeric  Acinetobacter

 Campilobacter jejuni  Salmonella

 Helicobacter pylori  Haemophilus influenzae

 Enterobacteriaceae  Bordetella pertusis

 Pseudomonas  Yersinia
aeruginosa  Klebsiella

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 64

 Spirochete

 Treponema pallidum:

 Leptospirosis:

 Borrelia

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 65

 Bacterii anaerobe

 Clostridium difficile:

 Clostridium tetani:

 Clostridium botulinum:

 Clostridium asociat gangrenei gazoase

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 66

 MYCOBACTERII

 M. tuberculosis

 M. leprae

 M. avium

 M. bovis

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 67

 CIUPERCI( FUNGI)

 Candida albicans

 Aspergillus specii

 Cryptococcus neoformans

 Sporotrix

 Coccidioides specii

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 68

 Diagnosticul bolilor infecțioase
 Epidemiologic=ANAMNEZA : BI în APP, imunizări,
călătorii, contact bolnav cunoscut, profesia, IDU
 Clinic
 Paraclinic
 Laborator: hematologie
biochimie
virusologie
bacteriologie
micologie
parazitologie

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 69

BUN VENIT LA BOLI INFECTIOASE!

10/3/2022 Conf.Dr. Simin Aysel Florescu 70