RĂSPUNSUL CELULAR LA STRES

ȘI STIMULI NOCIVI

ACUMULĂRI INTRACELULARE
Natura stimulului lezional Răspunsul celular 2

Stimuli fiziologici alterați Răspuns adaptativ

Creșterea necesarului tisular / Hiperplazie, hipertrofie
stimulare excesivă a creșterii

Scăderea nutrienților Atrofie

Iritații cronice, chimice sau fizice Metaplazie

Hipoxie, factori chimici, infecții Leziuni celulare

Acute și tranzitorii Leziuni reversibile:
balonizare, steatoză
Progresive și severe Leziuni ireversibile:
necroza, apoptoza

Alterări metabolice (genetice sau Acumulări intracelulare, calcificări

dobândite), leziuni cronice
Leziuni subletale, cumulative Îmbătrânirea celulară
de-a lungul vieții
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI INTRACELULARE 3

MECANISME
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI INTRACELULARE 4

MECANISME
RĂSPUNSUL CELULAR 5

ACUMULĂRI INTRACELULARE

• Lipide: degenerescența adipoasă (steatoza), acumulări de

colesterol și esteri, lipide complexe (dislipidoze)

• Glicogen: glicogenoze ,acumulări de glicogen în tubii renal,

cord și celulele beta din pancreas (diabetul netratat);

• Proteine: hialinul, amiloid

• Pigmenți: exo (carbon)- sau endogeni (melanina,derivați de

hemoglobina, lipofuscina)

• Minerale: calciu, cupru, fier

RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE 6

DEGENERESCENȚA ADIPOASĂ (STEATOZA)

• Orice acumulare de trigliceride în celulele parenchimatoase

• Frecvent în ficat, dar și cord, mușchi scheletic, rinichi, alte organe

• Cauze:

- Abuz de alcool
- Diabet zaharat
- Obezitate
- Malnutriție proteică
- Hipoxie/anoxie

• Reversibilă dacă încetează stimulul și dacă leziunile nu sunt

extinse
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: TRIGLICERIDE 7

STEATOZA HEPATICĂ
Macroscopie:

- Ficat mărit de volum

- Marginea anterioară rotunjită
- Consistență scazută
- Capsula în tensiune,
transparentă
- Culoare galben-lutoasă, aurie
- La secțiune unsuros, se lipește
de cuțit.
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: TRIGLICERIDE 8

STEATOZA HEPATICĂ
•Prelucrare la gheață, nu includerea
obișnuită la parafină, pentru a evita
dizolvarea grasimilor care sunt dizolvate
de alcooluri si toluen

•Coloratii speciale: Sudan III (portocaliu),

acid osmic, tetraoxid de osmiu (negru),
Scharlach-Rot (roșu).

•Microscopie:

- Hepatocite cu volum crescut

- Vacuole în citoplasmă - picături lipidice,
ocupă toată citoplasma și împing
nucleul la periferie
- Micro si macrovezicule
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: TRIGLICERIDE 9

STEATOZA HEPATICĂ
• Acumularea se face diferenţiat pe
regiuni:

- steatoza centrolobulară – factori

toxici (alcool, cloroform, benzen,
ciuperci, etc.)

- steatoza periportală - carenţe

proteice

- steatoza mediolobulară - staza

cronică
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: TRIGLICERIDE 10

STEATOZA MIOCARDICĂ
• Apare in hipoxii/ anemii severe,
malarie

• Macroscopic:

- miocard tigrat - zone de culoare

alb-gălbuie care alternează cu
zone roșii violacee normale

- consistență scăzută a miocardului

cu scăderea capacității contractile
prin afectarea întregului miocard

• Microscopic: vacuole lipidice in

celulele miocardice
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: TRIGLICERIDE 11

STEATOZA RENALĂ
• Apare în hipoxie prelungită și
gravă, amiloidoză, DZ,
glomerulonefrită acută și
cronică, etc

• Macroscopic: rinichi măriți de

volum, suprafața netedă, pe
secțiune corticala palidă,
îngroșată

• Microscopic: vacuole lipidice în

celulele epiteliale tubulare
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE 12

ACUMULAREA DE COLESTEROL ȘI ESTERI DE COLESTEROL

• Metabolismul colesterolului celular este reglat strict pentru
a asigura sinteza normală, fără acumulare intracelulară
semnificativă

• Celulele fagocitare se pot supraîncărca cu lipide

(trigliceride, colesterol și esteri colesterolici) în diferite
procese patologice - ateroscleroza

• Fagocitele sunt pline de vacuole → aspect spumos al

citoplasmei (celule spumoase).
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: COLESTEROL 13

ATEROSCLEROZA

• Celulele musculare netede

și macrofagele sunt pline cu
vacuole lipidice cu esteri de
colesterol

• Se formează plăci
aterosclerotice de culoare
galbenă, care contribuie la
patogeneza leziunii
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: COLESTEROL 14

ATEROSCLEROZA

Acumulări de colesterol - cristale aciculare

RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: LIPIDE: COLESTEROL 15

XANTOAME
• În sindroamele hiperlipidemice
ereditare și dobândite,
macrofagele acumulează
colesterolul intracelular

• Grupuri de macrofage
spumoase din țesutul conjunctiv
subepitelial al tegumentului
formeaza xantoamele
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI LIPIDE COMPLEXE 16

ACUMULĂRI DE LIPIDE COMPLEXE (DISLIPIDOZE)

• Absența ereditară a unei enzime lizozomale → catabolismul incomplet al substratului
enzimei → acumularea de metaboliți insolubili în interiorul lizozomului (boli de
stocaj lizozomal)

• Aprox. 40 boli de stocare lizozomală, boli rare, clasificate în funcție de substrat sau
de enzimele afectate.

• Caracteristici comune:

- Modalitate de transmitere autozomal-recesivă

- Afectează sugarii și copiii mici
- Depozitarea produșilor în sistemul fagocitar mononuclear → hepato-
splenomegalie
- Implicarea frecventă a SNC cu leziuni neuronale asociate
- Disfuncții celulare cauzate de stocare sau de activarea macrofagelor → eliberarea
de citokine
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCAJ LIZOZOMAL 17

BOALA GAUCHER
• Deficit enzimatic de beta-glucocerebrozidază → acumulare
de glucocerebrozide în celulele sistemului fagocitar
mononuclear din ficat, splină, măduvă osoasă, dar și in
neuroni

• Splenomegalie importantă, adenopatia generalizată dar

moderată, hepatomegalie

• La nivelul oaselor apare osteonecroza, eroziuni sau formațiuni

pseudotumorale ce determină deformări scheletice

• În creier acumularea de celule se face la nivelul spatiilor

perivasculare
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: GAUCHER 18

BOALA GAUCHER - TIPURI

• Tip I:

- 99% din cazuri, forma cronică non-neuropatică

- Afectări osoase evidente clinic și radiologic (osteopenie, leziuni

litice focale și osteonecroză - 70-100% din cazuri)

- Hepatosplenomegalie

- Absența afectării SNC

- Celule Gaucher prezente în ficat, splină și măduva osoasă cu

pancitopenie

- Compatibil cu durată lungă de viață

RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: GAUCHER 19

BOALA GAUCHER - TIPURI

• Tip II: Forma neuropatică acută infantilă, cu simptome
neurologice mai severe

• Tip III: Forma neuropatică cronică, cu debut mai tardiv și

manifestări neurologice mai ușoare

• În tipurile II & III predomină manifestările neurologice

(convulsii și deteriorare mintală progresivă)

• Afectează și ficatul + splina

• Test: determinarea glucocerebrozidazei în leucocite sau

din fibroblaștii de cultură
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: GAUCHER 20

• Microscopic: celula caracteristică - celula

BOALA GAUCHER Gaucher - mari (până la 100µ),
citoplasmă cu aspect de hârtie creponată,
nucleii periferici, dispuse în plaje / insule
• Macroscopic: splină mărită
(până la 10kg), palidă, fin
marmorată, suprafață pestriță
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: NIEMANN-PICK 21

BOALA NIEMANN-PICK
• Deficit de sfingomielinază, cu stocarea sfingomielinei și a colesterolului în
lizozomii macrofagelor

• Celulele fagocitare se acumulează în splină, ficat, ganglioni limfatici, măduva

osoasă tractul gastro-intestinal, plămâni şi în sistemul nervos central

• Tipuri:

- Tipul A: formă infantilă, severă, cu deces în primii 3 ani. Visceromegalie

importantă și deteriorare neurologică severă
- Tipul B: organomegalie fără manifestări neurologice
- Tipul C: cel mai frecvent, diferit molecular (deficit primar de transport al
lipidelor). Eterogen clinic, cel mai frecvent se manifestă în copilărie prin
ataxie, paralizia privirii verticale, distonie, disartrie și retard psihomotor.
• Test (tipurile A&B): măsurarea activității sfingomielinazei în leucocite sau
fibroblaști în cultură
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: NIEMANN-PICK 22

BOALA NIEMANN-PICK
• Macroscopic:

- Organomegalie
(splenomegalie 10x)
- Splina palidă, crescută în
dimensiuni
- Hepatomegalie, cu ficat de
culoare gălbuie pe secţiune
- Creierul cu greutate scăzută,
consistenţă crescută și
atrofia substanţei albe
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: NIEMANN-PICK 23

BOALA NIEMANN-PICK
• Microscopic:

- Celule Niemann-Pick:
macrofage mari ~ 50 μ, cu
nucleu central, citoplasmă
spumoasă, fin vacuolată, cu
vacuole uniforme
- Colorațiile speciale pentru
lipide sunt pozitive
• Diagnostic pozitiv: hepato-
splenomegalie, retard mintal,
biopsie hepatică cu celule NP
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: TAY-SACHS 24

BOALA TAY-SACHS
• Deficit de beta acetil-galactozidază → imposibilitatea
catabolizării gangliozidelor GM2 → stocaj lizozomal

• Afectează în special creierul și provoacă retard mental

sever, cecitate, laxitate motorie. Deces până la 2-3 ani

• Retinopatie, îngroșare a
retinei (celule ganglionare
afectate) și apariția unei
pete roșii (macula centrală
fără celule ganglionare →
neafectată).
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: BOLI DE STOCARE: GLICOGENOZE 25

GLICOGENOZE
• Boli genetice cu transmitere autozomal recesivă; 12 forme

• Deficit congenital al enzimelor implicate în metabolismului glicogenului → stocarea

unor forme normale sau anormale de glicogen, predominant în ficat sau mușchi

• Trei categorii:

- Tipul hepatic - boala von Gierke (glicogenoză tip I). Lipsește enzima hepatică
glucozo-6 fosfataza → stocarea glicogenului în hepatocite. Clinic: hepatomegalie și
hipoglicemie cauzată de insuficiența producției de glucoză

- Tipul miopatic - boala McArdle (glicogenoză tip V). Lipsește fosforilaza

musculară → stocarea glicogenului în mușchii scheletici. Clinic: crampe musculare
după exerciții fizice, mioglobinurile și lipsa creșterii lactatului seric după efort
(blocarea glicolizei)

- Boala Pompe (glicogenoză tip II). Lipsește maltaza acidă lizozomală → depuneri
de glicogen în toate organele, predominent în cord (cardiomegalie). Clinic:
insuficiență cardiorespiratorie, deces la 2 ani de la instalarea insuficienței
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI:BOLI DE STOCARE: GLICOGENOZE 26

BOALA VON GIERKE

• Macroscopic: ficat mărit de • Microscopic: depozite crescute de
volum, palid, brun-galbui, glicogen în hepatocite şi în celulele
Kupffer, sub formă de vacuole clare
cu consistenţă crescută
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: MUCOPOLIZAHARIDOZE 27

MUCOPOLIZAHARIDOZE
• Defecte de degradare cu stocare excesivă a mucopolizaharidelor
în diverse țesuturi: ficat, splină, cord, vase sangvine, creier, cornee,
articulații. Se acumulează dermatansulfat, heparansulfat,
keratansulfat și uneori condroitinsulfat
• Hepatosplenomegalie, deformări osoase,
leziuni ale valvelor cardiace, depozite arteriale
subendoteliale (în special la coronare), leziuni
cerebrale.

• Boli de stocaj lizozomal, autozomal recesive,

produse de o deficiență moștenită a unei
enzime implicate in degradarea
glicozaminoglicanilor

• Majoritatea pacienților au trăsături faciale

aspre, dismorfice (garguilism), opacifierea
corneei, rigiditatea articulațiilor și retard mintal
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: MUCOPOLIZAHARIDOZE 28

MUCOPOLIZAHARIDOZE - TIPURI
• Tip 1 - sindrom Hurler:

- Autozomal recesiv
- Deces în copilărie (6-10 ani)
- Clinic: opacifierea corneei, depozite în arterele coronare și
valvele cardiace
- Celule afectate (sist. fagocitar, fibroblaști, cel. endoteliale, cel.
musculare netede vasculare) au citoplasmă clară, PAS-pozitivă
• Tip 2 - sindrom Hunter:

- Recesiv, X-linked
- Absența opacifierii corneei, evoluție mai ușoară a bolii
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI : PROTEINE 29

ACUMULĂRI DE PROTEINE
• Apar când există un exces de proteine exogene sau
sintetizate în celulele respective.

• Hialin sau amiloid

• Hialinul = material translucid, omogen, acidofil, acelular

care se acumulează de obicei interstițial și mai rar
intracelular

• Hialinul apare patologic (nefropatii, cicatrici vechi, tumori,

hipertensiune arterială, hepatite, etc) sau fiziologic (corp
albicans în ovar, hialinoza arterelor la vârstnici)
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: HIALIN 30

HIALIN INTRACELULAR
• Corpii Mallory din hepatocite
în hepatopatii cronice alcoolice

• Corpii Russel din plasmocite în

inflamații cronice

• Corpii Crooke din celulele

hipofizei anterioare în sdr.
Cushing
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: HIALIN 31

HIALIN EXTRACELULAR
• Depunerea de hialin normală în
involuția corpului galben =
corp albicans

• Glomerulonefrita cronică

• Arterioloscleroză
Col. PAS

Col. PAS
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: AMILOID 32

AMILOID
• Amiloidul = depozite extracelulare de proteine fibrilare
patologice. Compoziție: 90% proteine fibroase, 10% hidrați de
carbon (condroitin sulfat și acid neuraminic). Insolubil în apă,
solubil în acizi puternici.

• Proteina fibroasă cu structură de beta-pliuri, cu 2 componente:

componenta majoră și componenta P minoră (glicoproteină)

• Se colorează macroscopic (cu sol. Lugol și acid sulfuric) în brun,

ca amidonul = reacția Virchow; microscopic: roșu de Congo -
ortocromatic, lumină polarizată - birefringent

• Există mai multe tipuri de proteine (normale sau anormale) care

pot forma amiloid
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: AMILOID 33

MICROSCOPIE
• Ortocromatic cu roșu de Congo

• Birefringent în lumina polarizata

• Metacromatic cu violet de gențiană

(roșu-violaceu)

• Galben cu Van Gieson.

• Roz în HE

• IHC: Anticorpi anti-componenta P

sau specifici diverselor tipuri
biochimice de fibrile
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI PROTEINE: AMILOID 34
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: AMILOID 35

AMILOIDOZA RENALĂ

• Cea mai comună formă de implicare organică în

amiloidozele sistemice

• Cauză majoră de sindrom nefrotic, insuficiență renala,

și deces

• Manifestări: proteinurie non-selectivă, cu sau fără sindrom

nefrotic

• Gradul proteinuriei nu se corelează cu extensia

depozitelor de amiloid
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: AMILOID 36
• Microscopic: glomeruli măriți cu acumulări de
amiloid.
AMILOIDOZA RENALĂ • Depozite în membrana bazală glomerulară,
• Macroscopic: rinichi normal sau mărit de volum; mezangiu, capsula Bowman, membrana bazală a
consistență fermă; suprafață netedă / ușor tubilor și a vaselor mici
neregulată; palid, translucid, ceros („rinichiul • Scade lumenul capilar, spațiul urinar obliterat
mare slăninos”); pe secțiune corticala palidă,
îngroșată, cenușiu-gălbuie, ceroasă
RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: AMILOID 37

AMILOIDOZA SPLENICĂ
• Macroscopic: splina mărită, dură,
palid albicioasă.

• 2 stadii:

- Stadiul 1: formă nodulară (splina

„sagu”) prin depozitarea
amiloidului în corpusculii splenici

- Stadiul 2: forma difuză (splina

amiloidotică/ splina ‘’șuncă’’)
prin depozitare în tot parenchimul;
aspect de carne afumată.
 RĂSPUNSUL CELULAR: ACUMULĂRI: PROTEINE: AMILOID 38

AMILOIDOZA SPLENICĂ
• Microscopic:

- Amiloidul se depune la nivelul

corpusculilor Malpighi din
pulpa albă splenică. Peretele
arteriolei centrale este îngroşat,
iar lumenul rămâne permeabil

- În jurul arteriolei, o masă

omogenă cuprinde în
întregime teritoriul foliculului
limfoid în care pot persista rare
limfocite.
DEPOZITE INTRACELULARE PATOLOGICE 39

ENDOGENI 1. Melanina
2. Pigmenți asemănători melaninei
2.1. Alcaptonuria
2.2. Sindromul Dubin-Johnson

3. Pigmenți derivați din hemoglobină

3.1. Hemosiderina
PIGMENȚI 3.2. Hematina
3.3. Bilirubina
3.4. Porfirina

4. Lipofuscina

EXOGENI 1. Inhalați
2. Ingerați
3. Injectați

SĂRURI MINERALE Calciu, Cupru, Plumb, Argint

 PIGMENȚI : ENDOGENI

MELANINA
▸ Din gr. melas = negru

▸ Este un pigment brun-negricios prezent în mod normal în

piele (strat bazal, fir de păr), globul ocular (coroidă, corp ciliar,
iris, retină), leptomeninge, medulosuprarenală, mucoase

▸ Produsă în melanocite (celule

provenite din crestele neurale) prin
oxidarea tirozinei sub acțiunea
tirozinazei

▸ Colorația Fontana-Masson - negru.

https://librepathology.org/wiki/Fontana-Masson_stain
PIGMENȚI : ENDOGENI : MELANINA

HIPERPIGMENTAȚIE (EXCES DE MELANINĂ)

▸ Generalizată:

▸ Hiperpigmentația fiziologică din sarcină:

hiperpigmentarea organelor genitale externe, a
areolelor mamare, liniei albe abdominale, feței - masca
de sarcină

▸ Boala Addison (insuficiența suprarenala cronica)

▸ Intoxicația cronică cu arsenic

▸ Bronzare (expunerea la soare sau UV)

 PIGMENȚI : ENDOGENI : MELANINA

HIPERPIGMENTAȚIE (EXCES DE MELANINĂ)

▸ Localizată:

▸ Tumori melanocitice benigne (nevi) sau maligne

(melanomul)

https://librepathology.org/wiki/Compound_nevus https://pbs.twimg.com/media/C2M_ma7XcAA8foK.jpg

Nev compus, col. HE Melanom malign

 PIGMENȚI : ENDOGENI : MELANINA

HIPERPIGMENTAȚIE (EXCES DE MELANINĂ)

▸ Localizată:

▸ Lentigo (hiperpigmentația pielii

mâinilor, feței, gâtului sau brațelor)

▸ Pete cafenii în neurofibromatoză și

sindromul Albright

▸ Sindromul Peutz - Jegers

(pigmentare periorală)

▸ Limfadenita dermatopatică
(depozite de pigment în ganglionii
limfatici care drenează zonele cu
leziuni cutanate)
http://www.pcds.org.uk/clinical-guidance/lentigo
PIGMENȚI : ENDOGENI : MELANINA

HIP0PIGMENTAȚIE (DEFICIT DE MELANINĂ)

▸ Generalizată:

▸ Albinismul: deficit enzimatic

al melanocitelor ce împiedică
sinteza melaninei.
Morfologie: blonzi, piele
albă, ochi albaștri, fotofobie
severă, risc crescut de cancer
cutanat

https://www.albinism.org/wp-content/uploads/2017/12/SchoolKit-Combined-web.pdf
 PIGMENȚI : ENDOGENI : MELANINA

HIP0PIGMENTAȚIE (DEFICIT DE MELANINĂ)

▸ Localizată:

▸ Vitiligo: afecțiune multifactorială cu

susceptibilitate genetică și modificări ale
răspunsului imun.
Morfologie: zone depigmentate cu demarcație
clară hiperpigmentată (contur în hartă
geografică), cu localizare aleatorie și talie
variabilă.

▸ Hipopigmentații focale dobândite:

▸ Lepră (zone depigmentate pe teritoriile

nervilor periferici, cu leziuni de nevrită)

▸ Dermatita radică

▸ Plăgi vindecate https://www.apex-dermatology.com/blog

PIGMENȚI : ENDOGENI : PIGMENȚI SIMILARI MELANINEI

ALCAPTONURIA
▸ Descrisă inițial de Virchow ca o pigmentare maronie
a țesuturilor conjunctive - ocronoza

▸ Boală autozomală recesivă rară, cu deficiența

enzimei ce degradează acidul homogentisic. Acesta
este eliminat prin urină (culoare de ardezie a urinii
lăsate în contact cu aerul este unul din primele
semne) și se acumulează în derm (colorarea în
albastru-negru a urechilor, sclerei, nasului) și în
cartilaje, capsulă articulară, ligamente și tendoane

▸ Microscopic: fibre de formă neregulată sau în

formă de banană, de culoare ocru (galben închis) în
derm. Uneori depozite granulare
PIGMENȚI : ENDOGENI : PIGMENȚI SIMILARI MELANINEI

ALCAPTONURIA
▸ Depozitele de pigment din cartilaje duc la fragilizarea acestora, producerea de
eroziuni ale osului adiacent, cu pătrunderea de fragmente de cartilaj în osul subiacent

▸ Interesează inițial discurile intervertebrale, genunchii, șoldul. Artropatiile se

dezvoltă lent și sunt evidente clinic după 40 ani

Tetrada diagnostică în
alcaptonurie: urină închisă la culoare (A),
pigmentarea urechilor (B), pigmentarea sclerei (C)
și ocronoza articulară (D)

J Clin Pathol 2013;66:367

 PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ

HEMOSIDERINA
▸ Aglomerare de micelii de feritină.

▸ La MO, colorația HE: granule gălbui localizate extra- sau intracelular.

Histochimic, fierul poate fi evidențiat prin colorația Albastru de
Prusia sau Perl’s sub formă de granule albastru-negricioase.

Macrofage încărcate cu
hemosiderină și focare
de hemoragie recentă
în plămân cu
hemosideroză
pulmonară idiopatică.
Colorații HE (stânga) și
albastru de Prusia
(dreapta)

North American Journal of Medical Sciences, 2012, 4(1):49

PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ : HEMOSIDERINA

HEMOSIDEROZA LOCALIZATĂ
▸ Acumularea de hemosiderină în macrofage, fibroblaste, celule endoteliale,
celule alveolare. Se produce atunci când există hemoragii în țesuturi

▸ Exemple:

▸ Faza finală în evoluția unei

echimoze (culoare galben-
aurie din cauza depozitării
fierului ca hemosiderină)

▸ Depuneri lente în stazele

vasculare severe (plămânul
de stază cronică - plămânul
de indurație brună)
PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ : HEMOSIDERINA

HEMOSIDEROZA GENERALIZATĂ (SISTEMICĂ)

▸ Se produce în cazul supraîncărcării sistemice cu fier.

▸ Depozite în parenchim (ficat, pancreas, rinichi, inimă, piele)

sau în sistemul reticulo-endotelial din ficat, splină, măduvă
osoasă

▸ Hemosideroza dobândită: anemii hemolitice, transfuzii

multiple de sânge, tratament parenteral inadecvat cu fier
PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ : HEMOSIDERINA

HEMOSIDEROZA GENERALIZATĂ
▸ Hemocromatoza:

▸ Boală metabolică ereditară,

consecința absorbției crescute de
fier la nivel duodenal

▸ Prezintă triada clasică (diabet

bronzat):

▸ Ciroză pigmentară micronodulară

▸ Diabet zaharat

▸ Pigmentare cutanată
 PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ: HEMATINA

HEMATINA
▸ Pigment brun-negricios, derivat din
hemoglobină, cu compoziție chimică
incomplet cunoscută. Hematina este
negativă la reacția Perl’s.

▸ Apare în malarie cronică și ca urmare

a transfuziilor de sânge incompatibil

▸ Se poate forma și în țesuturile

bogate în sânge care au fost fixate în
soluție acidă de formaldehidă Hematină (pigment de formaldehidă acidă),
localizată extracelular, cu aspect fin granular,
brun negricios.

Montgomery EA et al., Atlas of Gastrointestinal Pathology: A Pattern Based Approach to Non-Neoplastic Biopsies, 1st ed.,
2014, Lippincott Williams & Wilkins
PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ: BILIRUBINA

BILIRUBINA
▸ Pigment normal al bilei care nu conține fier
și rezultă din degradarea hemului.

▸ Nivel normal < 1 mg/dL. Excesul produce

icter - pigmentarea pielii, a mucoaselor,
sclerei. Acumularea cea mai evidentă a
pigmentului este în ficat și rinichi.

▸ Hiperbilirubinemia poate fi conjugată sau

neconjugată.

▸ Pigmentul bilirubinic apare ca un

depozit amorf sau granular, de culoare
verde-maro, spre negru
PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ : BILIRUBINA

TIPURI DE ICTER
▸ Hemolitic (prehepatic). Crește bilirubina necon-
jugată din cauza distrucției excesive a hematiilor.

▸ Hepatocelular (hepatitic). Defect al prelucrării

bilirubinei datorat lezării hepatocitelor,
deficiențe enzimatice, agresiuni virale (hepatite)
și toxice
▸ Icter mecanic. Hiperbilirubinemie conjugată,
consecință a:

▸ Colestazei intrahepatice: trombi biliari de

culoare brun-verzuie, pigment biliar în
hepatocite și celule Kupffer

▸ Colestazei extrahepatice: canaliculi destinși

cu bilă, pigment în hepatocite și celulele
Kupffer. În plus: ruptura canaliculilor cu
extravazarea bilei, producând lacuri biliare
cu necroza hepatocitelor învecinate
PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ: PORFIRINE

PORFIRINE
▸ Porfirinele sunt pigmenți normali prezenți în hemoglobină, mioglobină și citocromi

▸ Porfiria este o boală rară a metabolică, dată de un defect al enzimelor necesare

sintezei hemului, cu producerea excesivă de porfirine. Boala poate fi precipitată de
unele medicamente sau fungicide.

Porphyria cutanea tarda: fotosensibilitatea pielii și cicatrici pe fața dorsală a mâinilor (stânga).
Culoarea roșie a urinii după expunerea la lumină, în comparație cu urina normală (dreapta).
N Engl J Med 2011, 365(12):1128
PIGMENȚI : ENDOGENI : DERIVAȚI DIN HEMOGLOBINĂ : PORFIRINE

PORFIRII
▸ Tipuri de porfirii:

▸ Eritropoietice: porfiria eritropoietică congenitală și protoporfiria

eritropoietică

▸ Hepatice: porfiria acută intermitentă, porphyria cutanea tarda (cea mai

frecventă) și porfiria mixtă

▸ Clinic:

▸ Manifestări cutanate: sensibilitate la UV cu urticarie și vezicule care se

vindecă cu cicatrice

▸ Asociate cu hepatosplenomegalie și manifestări nervoase

▸ Microscopic:

▸ Veziculă subepidermică cu îngroșarea vaselor dermului superficial

PIGMENȚI : ENDOGENI

LIPOFUSCINA
▸ fuscus = brun, lipo = gras

▸ Pigment de uzură sau pigment de îmbătrânire

▸ Rezultă prin acțiunea radicalilor liberi de

oxigen asupra fosfolipidelor membranare. Sunt
complexe lipoproteice insolubile. Lipofuscina
este sudanofilă și rezistentă la acizi (conține și
proteine)

▸ Microscopic: pigment galben-brun, fin

granular, intracitoplasmatic, uneori perinuclear

▸ Sunt prezente în fibrele miocardice, neuroni,

hepatocite, vezicule seminale, testicul, glande
suprarenale. În miocard acumularea
lipofuscinei este însoțită de atrofie - aspect de
atrofie brună
PIGMENȚI : EXOGENI

PIGMENȚI INHALAȚI
▸ Cărbunele - cel mai frecvent, dar și pulberi de fier sau
oxizi. În mine și mediu poluat, la fumători.

▸ Antracoza = depozite de
particule de carbon în
macrofagele alveolare,
țesutul interstițial și în
bronhiolele respiratorii.
Pot ajunge prin limfatice în
ganglionii limfatici hilari.

▸ Pneumoconioze: silicoză, asbestoză, berilioză, etc

PIGMENȚI : EXOGENI

PIGMENȚI INJECTAȚI
▸ Tatuaje: pigmenții folosiți sunt preluați de macrofage și
rămân la nivelul țesutului conjunctiv.
DEPOZITE DE SUBSTANȚE MINERALE

CALCIU
▸ Calciul: 99% în schelet și dinți; 1% în sânge (calcemia 95-105 mg/L) și țesuturi

▸ Perturbări: exces = calcificări patologice (în afara oaselor și smalțului) și

scădere = rahitism și osteomalacie

Caracteristica Calcificări distrofice Calcificări metastatice

Depozite de săruri de calciu în țesuturi moarte
Definiție Depozite de săruri de calciu în țesuturi normale
sau degenerate
Metabolismul calciului Normal Modificat
Calcemia Normală Hipercalcemie
Reversibilitate În general ireversibil Reversibil dacă se corectează modificările metabolice
Hiperparatiroidism (adenom, hiperplazie), leziuni
Necroza (cazeoasă, lichefacție, grasă), infarct,
Cauze distructive osoase (mielom, metastaze), hipervitaminoza D,
trombi, hematoame, ateroame, tumori
sindromul lapte-alcaline
Creșterea fixării fosfaților în țesuturile necrozate Creșterea precipitării fosfatului de Ca din cauza
Patogeneză și degenerate, cu legarea ulterioară a calciului și hipercalcemiei și depunerii în plămân, stomac, vase de
formarea de precipitate de fosfat de calciu sânge, cornee, rinichi
DEPOZITE DE SUBSTANȚE MINERALE : CALCIU

CALCIFICĂRI PATOLOGICE
▸ Macroscopic: granule fine, albe, pulverulente

▸ Microscopic: în col. HE aspect granular sau amorf, bazofil -

albastru intens. Poate fi intracelular, extracelular sau ambele.

▸ Exemplu: corpii psamomatoși

▸ Consecințe:

▸ calcificări distrofice: uneori fără importanță, alteori consecințe

grave: calcificarea distrofică a valvelor aortice (stenoză aortică
la persoanele în vârstă), plăci de aterom și boala litiazică

▸ calcificări metastatice: în plămâni poate da tulburări

respiratorii, în rinichi - nefrocalcinoza cu disfuncție renală
DEPOZITE DE SUBSTANȚE MINERALE : CALCIU

https://www.webpathology.com/image.asp?case=781&n=3
DEPOZITE DE SUBSTANȚE MINERALE : CALCIU
RAHITISMUL
▸ Apare la copii între 6 luni și 2
ani. Deficitul de vitamina D
duce la mineralizarea
inadecvată a oaselor cu exces
de osteoid nemineralizat.
▸ Se asociază cu:
▸ Deformări ale scheletului
(craniotabes, mătănii costale,
stern în carenă, deformări ale
coloanei și membrelor
inferioare, nanism rahitic)
▸ Afectare viscerală
(splenomegalie, anemie)
OSTEOMALACIA
▸ Pierderea masei scheletice (oase prea
mici, osteopenie)
▸ Apare după ce creșterea oaselor a
încetat (osificare encondrală
completă) la nivelul oaselor bazinului,
coloanei lombare și oaselor
membrelor inferioare
▸ Microscopic: trabecule osoase
subțiate, decalcifiate, cu aspect bazofil
central, înconjurat de osteoid acidofil
▸ Evoluția: vindecare prin depunerea
sărurilor de calciu pe matricea
proteică
DEPOZITE DE SUBSTANȚE MINERALE : CUPRU

BOALA WILSON
▸ Boală autozomală recesivă a metabolismului
cuprului. Acumulare de Cu în ficat, creier și ochi.

▸ Leziuni hepatice: minore - steatoza, sau majore -

ciroză micro/macronodulară sau necroză masivă
hepatică

▸ Degenerescența lenticulostriată: acumularea Cu

în neuroni și celule gliale - mișcări dezordonate
Parkinson-like sau psihoze

▸ Inelul Keyser - Fleisher: inel verde brun la nivelul

limbului corneei la bolnavii cu atingere nervoasă
DEPOZITE DE SUBSTANȚE MINERALE : PLUMB, ARGINT

PLUMB
▸ Saturnism: intoxicația
cronică cu plumb: linii
albăstrui pe dinți sau gingii

ARGINT
▸ Argiria (argiroza): ingestia
cronică de compuși de argint
cu pigmentarea albastruie/
argintie a pielii, intestinului și
rinichilor