ANTRAX sau

carbune sau
dalac

Definitie boala infecțioasă acuta,

transmisa accidental la om de la ierbivore(oi, capre, bovine, cai) bolnave/decedate,
se manifesta la om - frecvent printr-o forma cutanată benigna,
- rar prin forme viscerale grave .
Este o zoonoza.
 Etiologie: Bacillus anthracis
este un bacil gram-pozitiv aerob, imobil, formator de spori.

In natura se gaseste sub forma: spori si forma vegetativa.

Sporii se gasesc pe păşuni, furaje, apă,
• Sunt raspanditi pe suprafete intinse de vânt, ploi, apele de suprafață si freatice
• se formeaza la suprafata solului in conditii aerobe nefavorabile ,
• sunt f. rezistenti in mediul ext.- zeci de ani (la caldura uscata de 140°C) .
• Sunt distrusi prin fierbere 10 min sau formol 10% 15 min.
Forma vegetative/ fv →bacili mari 4-8µ, cu capetele taiate drept,
dispusi in lanturi lungi,
au capsula .
Frotiu cu BGP in lanturi, Spori de Bacillus anthracis, microscopie electronica
Frotiu din plaga de carbune cutanat→ BGP dispusi in lanturi si PMN(polimorfonucleare)

Electronmicrografie a sporilor de B.anthracis

Bacillus anthracis
BGP dispusi in
lanturi,
pe frotiu din
cultura pura
Factorii de virulenta ai B.anthracis

1. capsula→ rol antifagocitar

Evidentierea capsulei prin coloratia Tus de India (X1000) poza
si prin folosirea anticorpilor marcati cu fluoresceina (X1000) poza
2. factorul edematous = FE
3. factorul letal=FL
1.Sporii intra in corpul uman( cale cutanata, respiratorie,
digestiva),
2. Apoi local germineaza(se transf in FV) sau sunt
transportati de cel. fagocitare → vasele limfatice si ggl
limfatici unde germineaza
3. FV produce toxina edematoasa TE si toxina letala TL
(provin din FE si FL).
Antraxul la animal

Infectarea animalelor are loc :

1. pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor
odată cu furajele si apa contaminate,
2. pe cale respiratorie, prin inhalarea prafului
contaminat cu spori,
• Dupa ingestia hranei contaminate, sporii→ se
transforma in intestinul animalului in FV→
produce boala septicemica hemoragica, letala.
• dejectele hemoragice eliminate pe sol contin
FV care in mediul ext. se transforma in spori.
• Curentii de aer, ploile, insectele raspandesc
sporii in mediul inconjurator pe mari distante.
 Antraxul la om Epidemiologie: Omul se imbolnaveste accidental, prin contactul cu animalul
bolnav/decedat, sau cu produsele acestuia: piele, lana, par, oase, etc.

Sursele de infecţie → animalele bolnave care elimină, prin toate secreţiile şi excreţiile germeni sub FV.
• La deschiderea cadavrelor, sacrificarea animalelor bolnave se răspândește un nr. mare de germeni în
mediul ext., FV în contact cu aerul sporulează, sporii rezistă timp îndelungat.
• Toate produsele provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână, faina de oase) conţin
cantităţi mari de spori.
Portile de intrare la om:
1.cutanata in cursul manipularilor animalului bolnav sau de recuperare de la cadavru( pielea, lana, par),
Sporii patrund in piele→ solutii de continuitate/pielea intacta (persoanele care ingrijesc animalul bolnav,
manipuleaza cadavrul) →se produce antraxul cutanat

2. Respiratorie = inhalarea de spori(lucratorii din industria lanii, tesatorii, industria pielariei).

Se produce antraxul respirator→ bronhopneumonia hemoragica

3.digestiva=ingestia de spori→ antraxul gastrointestinal→enterocolita hemoragica

Receptivitatea este generala

Patogenie

• Toxinele produc hipotensiune progresiva,

• scaderea rezistentei vasculare sistemice
• scaderea fractiei de ejectie in VS,
• alterarea functiilor miocardului, disfunctie renala, hepatica
AP in antraxul inhalator( respirator):
• leziuni in plamani si mediastin→ congestie, hemoragie, necroza, adenopatie mediastinala
hemoragica
- splenita, limfadenita hemoragica,
• In meningita carbunoasa: edem, congestie, hemoragie, necroza.
apare prin diseminare hematogena de la alt tip de antrax
FORMELE CLINICE DE ANTRAX
1.carbunele cutanat SAU carbunele extern : pustula maligna si edemul malign
2. carbunele visceral/intern : antraxul digestiv, pulmonar, sistemic, meningocerebral
.
 Tabloul clinic:

1.Pustula maligna este cea mai frecventa forma clinica Incubatia 2-3zile,
La locul de inoculare apare o papula pruriginoasa 2mm→pustula seroasa/hemoragica → creste,
in zona centrala apare o crusta neagra, cu aspect de escara.
Localizare (pe zone expuse): maini, cap , fata , ochi. Pustula este unica sau multipla .
In perioada de stare→pustula are aspect in cocarda:
• central este crusta neagra, aderenta, infundata in grosimea pielii, inconjurata de o coroana de
vezicule clare/hemoragice( coroana Chaussier),
• la periferie edem gelatinos, elastic, ce se pierde in jur.
• Pustula are contur regulat, ovalar, este nedureroasa
• Adenita regionala sensibila, dureroasa
Semne de boala generala:febra, frisoane, astenie, curbatura, cefalee, stare de rau general.
• Boala evolueaza timp 2-4 sapt,
• initial se remit fen gen, apoi cele locale→ veziculele se deprima, se usuca, crusta se
delimiteaza de la periferie spre centru, cu decolare completa, fara cicatrice retractila.
• Dupa boala→ apare imunitate specifica antitoxina, durabila.
Antrax cutanat, pustula maligna
2.Edemul malign este o varianta mai grava a pustulei maligne ce evolueaza la gat si fata.
Clinic edem monstruos→deformeaza regiunea anatomica, crusta neagra poate lipsi sau apare tardiv.
• Edemul este → moale, gelatinos, nu lasa godeu, nedureros, pielea este lucioasa, intinsa,
• starea generala este mai severa, fenomenele toxice primeaza,
• adenopatia regionala este mascata de edemul zonei.
• Prin extinderea edemului la viscerele gatului → asfixie, deces.
3.Antraxul inhalator sau pulmonar este f. grav, letal.
• Apare la lucratorii din industria lanei, tabacari, sau dupa atac bioterorist cu spori de B.anthracis
• Infectia este aerogena, prin inhalarea sporilor.
• Incubatie scurta 2-3 zile
Tabloul clinic: initial semne resp. usoare, febra mica,
dupa 3 zile apar semne de bronhopn. severa,
pleurezie hemoragica, adenopatie mediastinala hemoragica,
edem subcutanat toracic la baza gatului
• bacteriemie→ hemocultura pozitiva B.anthracis
• Exitus rapid prin: edem pulmonar acut hemoragic,
sepsis cu soc toxicoseptic.
Edem malign la gat si fata
Antrax pulmonar :
mediastin largit prin
adenopatie,
pneumonie multilobara,
revarsta pleural si
pericardic
 4.Antraxul gastrointestinal/digestiv
• Incubatia 3-7 zile
• Apare dupa ingestia de carne contaminata cu spori→
1. enterocolita hemoragica severa→ peritonita hemoragica secundara si sepsis
letal.
2. angina ulcerohemoragica cu edem invaziv submucos si Insuf.resp.
obstructiva.
5. Antraxul sistemic sau septicemia carbunoasa este o etapa evolutiva a
carbunelui intern
6. Meningoencefalita hemoragica carbunoasa apare dupa oricare dintre formele
clinice anterioare.
• Este rara, evolueaza spre deces in 2-3 zile chiar sub tratament.
• pacientul este comatos
• LCR hemoragic, elemente: 2000-10.000/mm³, PMN 100%,
• pe frotiul colorat Gram: BGP,
• culturile LCR sunt pozitive cu B.anthracis
• diagn dif cu hemoragia subarahnoidiana.
 Diagnosticul pozitiv se sustine pe:

1.datele epidemiologice→contact recent cu animale bolnave/decedate, sau

produse ale acestora
2.datele clinice pt pustula maligna: aspectul in cocarda, absenta durerii, adenita
regionala sensibila,
diagnosticul de laborator nespecific: sindrom inflamator intens( VSH ↑↑ ,
leucocitoza cu neutrofilie), acidoza metabolica, hiperazotemie
• CT toracic , ecocardiografie→pericardita
3. Examenul bacteriologic confirma diagnosticul:
1. pe frotiul colorat Gram preparat din tesutul recoltat de sub crusta sau din
lichidul veziculelor se vizualizeaza BGP dispusi in lanturi
- evidentierea capsulei cu coloratii speciale/tus de India
2. izolarea germenilor in culturi din: plaga cutanata, hemocultura, LCR.
3. PCR →ADN B. anthracis din tesutul prelevat de sub crusta
 Diagnosticul diferential

pt anatrax intestinal cu:

dizenterie, TIA,
enterocolita necrozanta,
invaginatia intestinala
Pt meningita carbunoasa : alte meningite cu LCR hemoragic→
meningita cu Listeria monocitogens si meningita tuberculoasa
Pt pustula maligna: furunculul antracoid,
ectima,
herpes zoster,
erizipel gangrenos
Pt edemul malign: erizipel al fetii
stafilococia maligna a fetii,
intepatura de insecta
 Tratament

Antraxul→ boala infectioasa de grupa A cu internare si tratament obligatorii,

declarare nominala la DSP.
Tratament etiologic→antrax cutanat fara implicare sistemica, dobandit de la
animal
• Ciprofloxacin 500mg la 12 ore po 7-10 zile
• sau Doxiciclina 100mg la 12 ore po 7-10 zile
• sau Clindamicina 600 mg la 8 ore po 7-10 zile
• sau Penicilina G 6 MU iv/zi,
• In caz de antrax prin expunere atac bioterrorism sau o expunere la aerosoli( se
presupune ca pacientul a inhalat sporii): durata 60 zile
Tratamentul local: pansament protector, fara incizie chirurgicala, AINS,
Tratament igieno-dietetic, repaus la pat pe durata evolutiei bolii.
corticoterapie in edemul malign.
Tratamentul antrax sistemic si meningita
Ciprofloxacin +Meropenem iv/Penicilina G/ampic.+ Linezolid /Clindamicina
(ciprofloxacin 400mg iv la 12 ore,
meropenem 1g.iv la 8 ore,
linezolid 600 mg la 12 ore iv)
durata ≥ 3 saptamani

Antrax sistemic fara meningita durata→ ≥2 saptamani

Ciprofloxacin iv/penicilinaG/meropenem +Clindamicina iv/linezolid/
doxiciclina
 Profilaxie

• Personalul contact cu animale/cei din industriile de risc trebuie sa poarte

echipament de protectie, halate,
• grajdurile sa fie amenajate cu aparate de ventilatie.
• In caz atac bioterorism (prafuri suspecte, inhalare de aerosoli cu spori de B.
anthracis/arma biologica )→ Chimioprofilaxie cu
ciprofloxacin 500 mg po x2/zi x 60 zile sau
Doxiciclina 100mg po x2/zi x 60 zile PLUS
vaccinare AVA( vaccin adsorbit antrax): 3 doze asigura protectie de lunga
durata
Atitudinea fata de animalul bolnav cu antrax
● in cazul aparitiei bolii la animal va fi sacrificat intregul septel,

●animalul decedat va fi incinerat/ingropat la adancime de 2m si

acoperit cu var cloros .

● arderea pasunilor folosite si nefolosirea lor in urmatorii 2 ani,

● sau vaccinarea animalelor cu CARBOROMVAC,

Prognosticul antraxului la om
Pustula maligna are prognostic bun, mortalitate 1-2%

Antraxul digestiv mortalitate 25-75%

Antraxul pulmonar, meningita carbunoasa: sunt letale.