Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masterand,
DUMITRACHI CRISTIAN
GALAȚI, 2023
ANTRAX
Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis. Boala este o zoonoză (boală
comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine,
ovine). Nișa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecția cu
antrax este considerată ,,boală telurică’’.
Antraxul este cunoscut şi sub denumirile de dalac, buba neagră, cărbune sau pustula malignă.
Bacillus Anthracis, care se găsește în sol sub formă sub formă de spori dormanți. În condiții
prielnice, se transformă în forma vegetativă și produce exotoxine cu efect letal. Bacillus
anthracis produce sporii care răspândesc infecţia. Perioada medie de incubaţie pentru antrax este
de până la 7 zile, dar poate dura 60 de zile sau mai mult până la apariţia simptomatologiei.
Antraxul este cel mai frecvent în regiunile agricole, acolo unde sunt animale. Atunci când
antraxul afectează oamenii, aceasta este, de obicei din cauza unei expuneri profesionale la
animale infectate sau la produsele lor. Lucrătorii care sunt expuși la animale moarte și produse
de origine animala provenite din alte țări în care antraxul este frecvent se pot infecta cu B.
anthracis (antrax industrial).
Grupe de risc: boala este mai frecventă la fermieri, zootehniști, vânători, crescători de animale,
medici veterinari, lucrători care îngrijesc animalele și cei care intră în contact cu produse
animaliere (în abatoare), medici de laborator, soldați.
Transmitere
Căile de transmitere:
Tipuri
La om se întâlnesc atât forme localizate, cu evoluţie mai uşoară, cât şi forme septicemice,
mortale. Indivizii pot dezvolta patru tipuri de infecţii cu antrax:
Antrax cutanat, printr-o leziune a pielii, în special în zona membrelor superioare, cap,
regiunea cervicală. Este forma cea mai frecventă (95%) și are un prognostic bun.
Antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate. Este forma cea mai rară de
antrax- sub 1%. Apare prin ingestia cărnii infectate, insuficient preparată termic.
Antrax orofaringian (regiunea posterioară a cavităţii bucale), prin ingestie de alimente
contaminate
Antrax respirator, prin inhalarea sporilor. Este forma cea mai gravă și apare la persoane
ce lucrează în industria pielăriei și textilă, prin inhalarea sporilor din produse animale
infectate (piele, lână)
Dintre cele patru forme, antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.
Simptome
Alte simptome pot fi: ganglioni limfatici măriţi în apropiere de zona cu leziunea cutanată,
migrene, disconfort.
Simptomele antraxului cutanat (pustula maligna) în cazuri grave: edem malign, stare toxică,
edem extins, febră. În cazul antraxului pulmonar: febră, tahipnee, dispnee, cianoză, hematemeză.
Antraxul gastrointestinal se manifestă prin: febră, dureri abdominale violente, vărsături, diaree
sanguinolentă.
În general antraxul se caracterizează printr-o evoluţie rapidă, febrilă şi mortală, dar în funcţie de
doza infectantă, poarta de intrare şi rezistenţa organismelor, pot exista şi alte tipuri evolutive.
Diagnostic
Antraxul este diagnosticat prin cultura și izolarea bacteriei B. anthracis, prin detectarea ADN-
ului bacterian sau antigenelor, sau prin măsurarea anticorpilor specifici în sângele persoanelor
suspecte. Bacteriile pot fi cultivate din sânge, leziuni ale pielii, secreții respiratorii, lichid
cefalorahidian sau din alte țesuturi afectate, înainte de începerea tratamentului cu antibiotice.
Tratament
Antraxul nu se transmite de la persoană la persoană pe cale aeriană, deci prevenirea transmiterii
implică doar proceduri standard.
Antraxul trebuie tratat cât mai repede posibil, iar tratamentul standard pentru antrax este alcătuit
din antibiotice și antitoxine.
Prevenție
vinderea animalului
sacrificarea animalului
consumarea cărnii/măruntaielor și produselor lactate
oferirea spre consum public a produselor de la acest animal
recoltarea și prelucrarea lânii și a pieilor
hrănirea altor animale (căini de paza, pisici, porci) cu carne/rămășițe/măruntaie
de la animalele găsite moarte (fără a ști dacă au sau nu antrax) nu se vor preleva produse
(lână, piele, carne). Nu se va muta animalul mort. Se preferă incinerarea animalelor în
locul îngropării
BIBLIOGRAFIE
https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale
Wikipedia