ANTRAXUL

cu nursing specific
(cărbunele)

Livia Rusu, profesor la unitatea de

curs boli infecţioase cu nursing
specific , grad didactic întâi

CHIŞINĂU
 Fiecare om este autorul
propriei sale sănătăţi sau boli.
(Buddha)
 Istoric
Antraxul este o boală cunoscută de milenii sub denumirea
de ,,focul sfânt,, , ,,focul persian,,
Denumirea actuală a bolii provine din limba greacă ,,antrax
=cărbune,,.
În sec.XVII-XIX, boala determină în Europa epizootii cu
consecințe economice dezastruoase și numeroase
îmbolnăviri umane letale.
Antraxul este cunoscut încă sub denumirile:
 cărbune
 dalac
 ulcerul siberian
 răsfug
 Vizionați filmul ANTRAXUL
și argumentaţi importanţa studierii subiectului
 Răspundeţi la întrebări:
• Ce maladii cu poarta de intrare tegumentară
• cunoaşteţi?
• Cum se numesc maladiile specifice animalelor?
• Ce căi de transmitere sunt specifice maladiilor
tegumentare?
• Ce tipuri de erupţii cunoaşteţi?
• Ce reprezintă vezicula?
• Prin ce se manifestă sindromul toxic inflamator?
• Ce metode de diagnostic sunt specifice infecţiilor zoonoze?
• Ce tipuri de dezinfecţie cunoaşteţi?
• Ce reprezintă imunizarea activă?
• Ce nevoi perturbate trebuie satisfăcute la pacienţii febrile?
 Definiţie
Boala infecţioasa tegumentara acută a animalelor,
mai ales celor erbivore, foarte contagioasă, provocată
de sporii bacilului antraxului (Bacillus antracis),
transmisă la om accidental prin aer, contactul cu
animalele sau produsele lor contaminate, cu evoluţie
localizată şi generalizată, ce se caracterizează clinic
prin intoxicaţie generală, inflamaţie sero-hemoragică
a pielei, inflamaţia ganglionilor limfatici sau afectare
viscerală cu evolutie severă şi frecvente decese.
 Repartizaţi-vă în 4 echipe
conform animalului preferat
 Formulaţi definiţia de antrax
reieşind din criteriile
Etiologie
Sursa de infecţie
Mecanismul de transmitere
Evoluţie
Gradul de contagiozitate
 Etiologie
Agentul patogen - Bacillus antracis
Familia Bacillaceae, genul Bacillus
Bacil lung cu capetele retezate drept
Imobil, gram-pozitiv
În culturi formeaza lanţuri
În organism şi alte condiţii formele vegetative formează o
capsulă
În prezenţa oxigenului sau expunerii la aer formele vegetative
trec în forme sporulate
Produce exo și endotoxine
Formele vegetative formeaza exotoxină cu rol important în
patogenia bolii
Endotoxina are 4 fracţii: necrotică, edemațiată, letală şi
protectivă
 Etiologie
Procesul de sporulare este intens la t°C de +30° - 37°C, sub
+14°C sau peste +42°C sporularea încetează.
Sporii sunt ovali, situaţi în centrul formei vegetative şi nu
deformează corpul bacilului.
Bacilul crește pe mediile de cultură uzuale:
În bulion formeaza un depozit cu aspect de vată, mediul
rămânând limpede
Pe agar-sânge, creşte sub formă de colonii plate, albe sau
gri, asemănătoare fulgilor de zăpadă, cu margini
neregulate, comparat cu capul Meduzei sau frunza de
ferigă.
 Viabilitate
Sporii rămân viabili în sol, în organismul cadavrelor de
animale, produsele acestora (păr, lână, piele) până la 50 de ani
şi mai mult.
În solurile afânate cu humus - rezistă zeci de ani
În balegar - 8 luni
În apă - 2,5 ani
La t°C +14°C, căldură uscată rezistă câteva ore
La 120°C căldură umedă sunt distruşi instantaneu
În cadavrele nedeschise, bacilul nu sporulează, ori se lizează
sub acțiunea proceselor de putrefacție
H2O2 4% - 60 min
Sensibili la antibiotice: penicilină, tetraciclină.
 Viabilitate
Formele vegetative sunt distruse cu usurinţă de
lumina solară (6 - 12 ore)
La caldură (+55°C - 60°C) - în 15 minute
Sucul gastric, dezinfectantele ( formol, fenol, CaCl 5%,
sublimat, formalină 1% ) le distrug în câteva minute
 Răspundeți la întrebările afirmaţiei
Bacilul antraxului este utilizat ca armă biologică

De ce? De ce?

De ce? De ce?

De ce?
 Epidemiologie
Boala este răspândită pretutindini pe glob, cu incidenţa
mare în zonele tropicale şi subtropicale. Izbucniri epizootice
se înregistrează în Africa, Asia, sudul Europei, Australia,
America de Sud.
În zonele neendemice îmbolnavirea umană se rezumă la
persoane care manipulează pieile sau lână contaminată,
persoane care se ocupă cu creşterea animalelor,
prelucrarea produselor animaliere.
Incidența anuală a antraxului pe glob se estimează
aproximativ de la 20.000 până la 100.000 de cazuri, multe
din ele nu sunt raportate.
 Epidemiologie
În agricultură cazurile mai frecvente apar ca urmare a
contactului cu animalele bolnave de antrax (în timpul
jupuirii, tăierii, desecării), a înţepăturii muştelor infectate sau
contaminate şi, în cazuri rare, a consumului de carne
contaminată.
Sporii bacilului antrax sunt utilizaţi ca armă biologică unde
există posibilitatea unui mare număr de îmbolnăviri la om în
contextul unui război sau act terorist biologic.
În Republica Moldova în ultimii 10 ani anual s-au înregistrat
focare de antrax la animale şi om.
În 2008 au fost înregistrate cazuri la om – r-nul Criuleni,
Nisporeni, Hîncești, Cimișlia.
În aceiași perioadă – 26 cazuri de boală la animale.
În 2013 – r-nul Soroca – 4 persoane, 2014 – focar la Cahul
 Sursa de infecţie
Sursa de infectie - animalele erbivore domestice și
sălbatice (bovine, ovine, cai, porcine, cerbi) care fac forme
generalizate de boală ce elimină bacilii prin toate secrețiile
și excrețiile biologice.
 Sursa de infecţie
• Păsările sunt rezistente la această infecţie, dar pot elimina
bacilul cărbunos prin dejecţii.
• Cadavrele animalelor (moarte, jupuite, autopsiate) sfâșiate
de animale și păsări rapitoare, reprezintă cea mai
periculoasă sursă de infecţie.
• Produsele animaliere (pieli, blănuri, lână, păr, coarne, oase)
împreună cu obiectele confecţionate din ele conţin spori și
pot contamina animalele şi oamenii care vin în contact cu
ele.
 Căile de transmitere
Contact la om
direct

Prin Contact
vector indirect

Aerian Alimentar

NOTĂ! Antraxul nu se transmite interuman.

Transmiterea antraxului
 Căile de transmitere
Prin contact
 Se realizează la îngrijirea
animalelor
 Infectarea omului se poate
produce prin intermediul
obiectelor murdare de ţărână
ori a solului, ce conţine
bacilul cărbunos.
 Căile de transmitere
 La prelucrarea
produselor animaliere
contaminate:
lână, păr, pieli, produse
din carne
 Căile de transmitere
Alimentar
 Infecţia se realizează prin
ingestia de spori, formele
vegetative fiind distruse de
sucul gastric.
 Germenii pătrund în organism
la nivelul cavității bucale,
farinxului, amigdalelor și
intestinului subțire, mai
frecvent prin consumul de
carne provenită de la un
animal bolnav.
 Căile de transmitere
Aerian
 Prin inhalarea sporilor
de antrax proveniţi din
produse animaliere
contaminate
Antraxul este utilizat în
atacuri teroriste, situație
constatată în SUA după 11
septembrie 2001

1 kg de spori de antrax poate ucide sute de mii de oameni

 Căile de transmitere

Prin vectori
 Infecţia se realizează prin
contaminarea pielii de către
materialul infecţios (direct sau
prin înţepătura insectelor
hematofage)
 Caracter sezonier
Receptivitatea la infecţie este generală, creşte în cazul
oboselii, răcelii, supraâncălzirii, în caz de carenţă de
vitamine, în timpul schimbării dinţilor, în cazul tulburărilor
digestive.
 Antraxul poate apărea pe tot cursul anului dacă animalele
consumă furaje contaminate cu spori. Frecvenţa cea mai
mare a antraxului se constată vara (luna august), datorită
contactului mai larg a animalelor cu sursele de infecţie și
terenurile contaminate, iar insectele hematofage au rol
important în raspândirea bolii.
 Imunitatea după suportarea bolii este solidă şi de lungă
durată.
 Completaţi:
Sursa de infecţie
1. _________________________
2. _________________________

Gazda receptivă Agentul patogen

1. _________________________
Lanţul 1. _________________________
2. _________________________
3. _________________________ epidemiologic
4. _________________________
în antrax

Factorii de transmitere Căi de transmitere

1. _________________________ 1. _________________________
2. _________________________ 2. _________________________
3. _________________________ 3. _________________________
4. _________________________ 4. _________________________
 Patogenie
 Sporii pătrunşi în organism germinează dând forme
vegetative.
 O parte din germeni sunt distruşi de către fagocite, unii
reuşesc să-şi formeze capsula, împiedicând fagocitoza.
Capsularea începe după 5 - 10 minute şi se finisează în 30
minute.
 Din acest moment multiplicarea devine intensă şi prin vasele
limfatice, bacilii ajung în ganglionii limfatici regionali.
 Sub acțiunea  exo şi endotoxinelor se produce reacția locală -
infiltraţia  seroasă sau sero-hemoragică carbunculul primar.
 Pe cale limfatică, bacilii ajung până în canalul toracic de unde
se varsă în torentul circulator, diseminând în tesuturi şi
organe (splină, maduva osoasă, ţesutul conjunctiv
subcutanat, unde se multiplică intens.
Patogenie
 Tablou clinic
Perioada de incubație - de la ore până la 14 zile
FORME CLINICE
ANTRAX CUTANAT

ANTRAX PULMONAR

ANTRAX DIGESTIV

ANTRAX MENINGIAN
Semnele specifice antraxului
 Antrax cutanat
 Cea mai frecventă formă (95% din cazurile de antrax uman).
 Mai des se afectează - faţa, gâtul, extremităţile şi poate apărea
doar un carbuncul.
 În locul inoculării apare macula roşie papula
pruriginoasă vezicula (bula) cu conţinut
serosangvinolent de 1-3 cm crustă neagra (escara)
înconjurată de hiperemie şi de noi vezicule (coroana
Chussier), la 7-10 zi. Veziculele se transformă în cruste care
se unesc cu escara centrală, care poate atinge 10 cm.
Escara este nedureroasă, însoţită de adenopatie regională.
 Sunt prezente semne de intoxicație generală, febră 39-40C,
mialgii.
 Antrax cutanat
În cazuri severe este însoţit de edemul malign:
 Masiv, moale gelatinos, nedureros, ce nu lasă godeu, de
obicei cuprinde 2 articulații.
 Aceasta formă este periculoasă în caz de localizare în
regiunea feţei, gâtului.
 Semnele locale sunt însoțite de hiperpirexie, adinamie,
şoc toxi-infecţios.
 Edemul poate persista câteva săptămâni
 Vindecarea apare în 80-90% cazuri
Antrax cutanat
Antrax cutanat
Antrax cutanat
Antrax cutanat
 Antrax pulmonar
Este rezultat a inhalării sporilor de antrax.
Evoluția simptomatologiei este bifazică:
 Faza iniţială - durează 1 -3 zile asemănătoare cu o
viroză respiratorie: stare generală mediu alterată,
febră moderată, tuse seacă.
 Faza a doua debutează brusc, cu febră înaltă,
transpiraţii profuze, stridor, dispnee de repaos,
constricţie toracică, mialgii, tuse cu expectoraţie
hemoragică, urmată insuficienţă respiratorie
severă, stare de şoc cu deces în 24-48 ore.
Pneumonia Carbunoasă - uneori poate decurge cu
pleurezie hemoragică.
Antrax pulmonar
Antrax pulmonar
 Antrax digestiv
Este o formă rară (sub 5% din cazurile de antrax uman).
Agentul patogen pătrunde pe cale orală prin consum de
carne infectată.
Există două forme clinice: antraxul oro-faringian şi
intestinal.
Antraxul oro-faringian se manifestă prin:
 febră
 disfagie, disfonie
 tumefierea sensibilă a regiunii cervicale, datorită
adenopatiei şi edemului ţesururilor moi.
În decurs de 3 săptămâni apar necroze şi ulceraţii acoperite
de pseudomembrane.
 Antrax digestiv
Antraxul intestinal este o formă gravă cu evoluţie letală
în 50% cazuri.
Debutează cu:
Astenie
Cefalee
Ameţeli
Melenă
Gastralgii
Splenomegalie
Apare pareza intestinului, ulceraţii până la perforaţii.
Antrax digestiv
 Antrax meningian
Meningoencefalita carbunoasă - formă rară
Starea bolnavului este foarte gravă, se manifestă prin
semne meningiene +, LCR-hemoragic.
Identificaţi şi completaţi schema
cu formele clinice ale antraxului

Formele
clinice în
antrax
Identificați formele clinice ale antraxului
Notați semnele clinice specifice formelor clinice de
antrax
 Caracterizaţi carbunculul antraxian
după criterii

 localizare
 mărime
 culoare
 doloritate
 conţinut
 Diagnostic
• prezenţa escarei, absenţa durerii,
Date adenită regională sensibilă, edem cu
clinice aspect gelatinos, manisfestările
toxice generale moderat pronunţate.

• contact cu animalele bolnave sau

Date
produse de origine animalieră,
epidemio-
contactul cu solul contaminat,
logice
inhalarea sporilor

• se recoltează următoarele produse

Date de patologice: conţinutul din vezicule,
laborator escară, spută, sânge, mase vomitive,
materii fecale, urină, LCR
 Produsele patologice se cercetează prin următoarele metode:

• Metoda bacterioscopică
• MIF
• Metoda bacteriologică
• Metoda serologică
• Metoda biologică
• PCR
• Testul cutanat cu antraxină
• Biopsia
• Tomografia computerizată

În timpul recoltării produselor patologice şi examinării se

respectă aceleaşi reguli ca şi în cazul infecţiilor carantinabile.
 Diagnostic
Metoda bacterioscopică - frotiurile colorate gram
evidenţiază bacili gram pozitivi, asezaţi în şiruri aspect de
vagoane de tren.
Coloraţia cu albastru de metilen, evidenţiază capsula
bacteriană.
 Diagnostic
Examenul bacteriologic include efectuarea de culturi şi
frotiuri din variate produse patologice: puroi, lichidul
veziculelor cutanate, spută, fecale, exudat faringian, LCR
sau sânge.
Culturile se realizează pe mediul agar-sânge, coloniile
fiind de culoare alb-gri, rotunde cu prelungiri periferice
aspect de cap de Meduză.
 Diagnostic
Teste serologice evidenţiază
prezenţa şi titrul anticorpilor
antitoxici în serul recoltat în faza
acută a bolii.

Metoda biologică. Dintre animalele

de experienţă cele mai sensibile sunt şoarecii, apoi
cobaii, care inoculaţi, mor de antrax în 48 -72 ore.
 Diagnostic
Testul cutanat cu antraxină. Antraxina este un
extract de antigene de antrax. Testul se utilizează
pentru evidenţierea prezenţei imunităţii celulare faţă
de antrax. Testul devine pozitiv în 80% cazuri în
primele 3 zile de la debutul bolii, dar se menţine
pozitiv ani de zile după infectare.
 Diagnostic diferential

• Antraxul cutanat- furunculoza,

carbunculoza, erizipelul, edemul
Quinque, înţepături de insecte,
tularemia, pesta, boala ghearelor de
pisică.
• Formele generalizate- ocluzia intestinală,
pneumonia gripală, pestoasă, meningita
de alta etiologie.
 Tratament
Internarea si tratarea obligatorie în staţionar
Regim de activitate-1-3
Dieta-13/4
Antibiotice - preparatul de electie Penicilina G 6-
18mln/zi până la 60 zile sau tetraciclina.
Terapia antiinflamatorie nesteroidiană sau
corticosteroizi
Remedii simptomatice
Terapia de dezintoxicare
 Îngrijirea
În formele localizate se va ţine cont de îngrijirea
minuţioasă a pielei şi mucoaselor.
Personalul medical va respecta riguros măsurile
regimului sanitaro-antiepidemic, fiind îmbrăcat în
costum antipestic.
Se supraveghează funcţiile vitale şi se va administra
oxigen.
Bolnavii cu formă cutanată se externează după
detaşarea crustei, si un examen bacteriologic
negativ, de pe crusta detașată.
 Tratament
Alte măsuri terapeutice
• Excizia leziunii cutanate este contraindicată.
• Local se aplică un pansament steril şi uscat,
pansamentele utilizate necesita decontaminare.
• În cazul unui edem cervical masiv care comprimă
căile aeriene, este necesară traheostomia.
 Soluţionează cazul clinic
Pacientul M., 35 ani lucrător la un abator, s-a adresat la medicul
de familie cu acuze la slăbiciune, cefalee, astenie, temperatura
380C și prezența unui ulcer în regiunea gîtului. La examinare
ulcerul de dimensiuni 2-3 cm, nedureros, în formă de crater cu
marginile îngroșate, hiperemiate și cu cîteva mici vezicule în jur.
La fundul craterului o crustă de culoare întunecată. Se
determină un edem în regiunea gîtului de consistență
gelatinoasă. Pacientul a fost consultat de medicul chirurg care a
executat o intervenție locală. A doua zi starea pacientului s-a
agravat și a fost internat la spitalul de boli infecțioase.
1. Ce maladie suspectați? Argumentați.
2. Explicați cauza agravării maladiei.
Identificați problemele de sănătate şi nevoile perturbate
la îngrijirea bolnavului cu antrax
 Profilaxia nespecifică
Pentru prevenirea antraxului la animale, este indicată
vaccinarea cu vaccinul anticărbunos.
La înregistrarea primului caz de antrax se instituie
carantină, animalele bolnave (de preţ) se izolează şi
se tratează.
Persoanele care îngrijesc animalele bolnave trebuie
să poarte echipament de protecţie (mănuși, măşti).
 Profilaxia nespecifică
Se interzice îngrijirea animalelor bolnave de către
persoanele cu tegumentele lezate.
În locuinţa, unde s-a aflat bolnavul, se va efectua
denzinfecţia focarului şi se vor lua la evidenţă
medicală persoanele contactate cu bolnavul.
 Profilaxia nespecifică
Persoanele care au contact cu animalele bolnave
sau produse patologice contaminate se vor
supraveghea 14 zile.
Animalele moarte se ard, locurile se dezinfectează.
Este interzisă folosirea cărnii animalelor bolnave.
Pielea, blănurile - se dezinfectează la aburi cu
formalină.
Profilaxia nespecifică
 Profilaxia specifică
Prevenirea antraxului la om se realizează prin vaccinul
anticărbunos omorât sau viu atenuat.
Vaccinarea contra antraxului se face în mod planificat
persoanelor cu risc mare de infectare.
Vaccinul se administrează în doze de 0,5 ml s/c, 3 doze la
0-2-4 săptămâni și cu rapel de 3 doze la 6-8-12 luni, apoi
anual.
Vaccinul nu se foloseşte la copii cu vîrsta pînă la 18 ani și
la gravide.
Eficiența vaccinului este apreciată la 92,5%.
În caz de suspecţie la boală se indică tratament
profilactic antibacterian.
Profilaxia specifică
Expuneţi:
2
3 măsuri
măsuri de realizate în focar
prevenire a
antraxului
la om

1
măsură de
profilaxie
specifică
Selectaţi măsurile antiepidemice realizate
în focarul de antrax
Distrugerea adăposturilor rozătoarelor;
Internarea obligatorie a bolnavilor în spitalul de boli infecțioase;
Izolarea pacienţilor la domiciliu;
Supravegherea persoanelor în contact în izolator pe 6 zile;
Supravegherea contactaţilor pe 14 zile;
Tratarea sanitară la pediculoză;
Folosirea echipamentului de protecție la îngrijirea animalelor;
Instalarea carantinei în focarul animalier;
Dezinfecția cu sol.Sublimat, fenol, CaCl2;
Externarea pacienților după 2 rezultate
negative a hemoculturii;
Purtarea echipamentului de protecţie
de tip I în laboratoare
 Răspundeți la întrebările propuse
CU CE SE TRATEAZĂ?

PRIN CE METODE SE
CONFIRMĂ CUM POATE FI PREVENIT?
DIAGNOSTICUL?

CUM SE CINE O
MANIFESTĂ? PROVOACĂ?

ANTRAXUL

CÂT DUREAZĂ INCUBAȚIA? CINE SUNT SURSELE?

CUM SE TRANSMITE?
 Bibliografie
• Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj
Napoca: Editura medicală universitară Iuliu Haţieganu,
2011
• Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase
curs teoretic pentru colegiile de medicină, Chişinău, 2010
• Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
• Е. Шувалова, Инфекционные болезни, Москва,
Медицина, 2005
• Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., Boli infecţioase la copii,
Chişinău, 2004
• Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională,
Bucureşti, 2002
Elaboraţi un poster la subiectul
Prevenirea antraxului la om
Mulţumesc pentru atenţie!