ANTRAX ( CARBUNE)

Dr. Simona Erscoiu

Antrax Boala
Boala infectioasa acuta; ZOONOZA
Poate infecta animale ierbivore
Bovine
Ovine

Infectie gazda umana de obicei, boala profesionala

(cioban, macelar, bucatar, etc.
Infecteaza ierbivorele

Agent etiologic: Bacillus anthracis Cohn 1875.

Bacil Gram + (8 x 1.2 mm), nonmotile, usor hemolitic;

sporulat (spor central, cu capete drepte, incapsulat
in vivo, asezat in lanturi lungi.
- Agent patogen pentru erbivore, om, animale de
laborator.
- Habitat: Paraziteaza animalele; persista in pasuni,
campuri.
- Sporulat doar in conditii aerobe
- Ag capsulei: peptida g a acidului poly D-glutamic
- Imunogenic are 3 tipuri de proteine cu rol de toxina:
necrozanta-letala, edematianta si producatoare de ac.

Agent Cauzativ - Antrax

B. anthracis (Gr: anthrakis carbune)

Large, spore-forming bacterie mare, ce formeaza spori
Tulpini gram-positive
Bacil in forma de tija
Imobil

Doua stadii
Vegetativ - cauzeaza infectia via productia de toxine
Spori
Protejati de conditiile de mediu
Pot exista ani de zile

Bacillus anthracis: cultura

(blue)

(red)

Bacillus anthracis intr-o leziune

Lymph node: necroza, bacili mari

STADIILE INFECTIEI
Alipire : pe suprafata corpului
Aderare: generalizata si pe receptor specific
Multiplicare initiala colonizare in situ
Invazie nclcarea barierelor anatomice
Stadiul Limfatic invazia fluxului sanguin
Infectie generalizata, metastaze colonizare
locala, de sange tropisme" ale unor organisme.

ISTORIA NATURALA A
ANTRAXULUI
Erbivore: Sporii germineaza pe pielea animalului,
leziuni orale invazie in snge
Om: Sporii exista in ln, pr, piele pe
tegumente sau sunt inhalati pulmonar devenind
forme vegetative eliberatoare de toxine forme din
carne leziuni intestinale
Aderenta: spori sau forme vegetative se alipesc
la tesuturi si se multiplica pn depesc
barierele anatomice:
Invazia: mai nti local, apoi, limfatic
Infectie generalizata duce la deces.

FORMELE DE ANTRAX
FORMA CUTANATA:
Pustula maligna
Edemul malign
Flictena maligna

FORMA VISCERALA:

Pneumonia pleurezie
Angina ulceronecrotica
Enterocolita carbunoasa
Meningita carbunoasa

Septicemia carbunoasa

Pustula maligna
Cea mai frecventa forma
n zonele endemice, prin contactul cu animale infectate
n industrie, n contact cu piei, oase, ln, pr
Ocazional, perii, oase, filde, haine,etc.
Incubatia 3 - 4 zile, apoi, la poarta de intrare (o leziune
cutanata murdarita cu praf sau cu pamant) apar leziuni ca
1) Cosuri iniiale sau papule, unice sau multiple
2) Inel vezicular n jurul papulelor - iniial, lichid
limpede apoi tulbure hemoragic ;
3) Ulcerare, se usuca, devin cruste (escare)
negricioase;
4) Edem, devine rou aprins; fara dolor
+ adenopatie satelita;

** debut cu febra inalta si aceasta se mentine

Inel cu
ulceratie
si
vezicule

Escara
neagra.
Roeaa
rmne.

Localizari ale pustulei maligne

Cap: de obicei, nici o complicaie

Fata: sever, suprainfectie; gangrena ochi
Gat, san sau peretele toracic: edem masiv,
Umeri, brate: pot fi multiple leziuni mici
Antebraele, degete: atipice pe palme
Simptomele generale, febr, frisoane, depinde de
localizare.
Slbiciunea, HoTA sunt semne ale unei forme severe.

Ulcerul mic la deget, dar edemul i

eritemul sunt mari

EDEMUL MALIGN
Edem masiv la care pustula nu se remarca
Febra inalta, bacteriemie +
Poate evolua catre forma septicemica

FLICTENA MALIGNA
Bula imensa cu lichid hemoragic
Febra inalta, bacteriemie +
Poate evolua catre forma septicemica

Antrax pulmonar

Aspiraia sporii de antrax Necesit inoculare masiva

- Omul rezist la peste 2.000 de spori inhalati / zi.
Debut brusc - pacientul este bolnav acut n ore:
febra, dispnee, cianoz, raluri, tahicardie, slabiciune
Puls filiform, HoTA. Varsaturi, transpiratii, anxietate.
Deces n 2 sau 3 zile in lipsa tratamentului.
Leziuni n ganglionii limfatici mediastinali,
transportate acolo de macrofage alveolare, cauzand
edem, toxemie, bacteriemie.

Boala lui Woolsorter (AFIP)

Antrax gastric si intestinal

gastro-enterit acut, dureri abdominale,
stare de prostraie.
De multe ori fatale.
Leziuni intestinale edematoase, cu escare
negre
obstrucii, mriri hemoragice mezenterice
ale ganglionilor limfatici.

Meningita cu antrax
De obicei, o complicatie de septicemie cu antrax.
Hemoragia subarahnoidian
Foarte adesea fatala

Antrax Boala la animale

Fulminanta, acuta, subacuta sau cronica.
Moarte apoplectica: "cdere" - animale gsite moarte.
Acut: manifestari cardiace, detres respiratorie, tremur,
convulsii.
Leziuni edematoase, ce pot sangera,
Moartea n 1-2 zile, sau 4-5 zile.
Infectie cronica la animale, mai rezistenti: porci.

Diagnostic pozitiv
Nivel ridicat de suspiciune depistarea de vite
moarte sau bolnave
Examinarea papulelor / leziuni: pregtire pentru
Cultura pentru tulpina Gram
Hemocultura obligatoriu
Culturi sputa, lichid pleural, LCR
Ex faringian,
NL , VSH

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

IN FUNCTIE DE LOCALIZARE
Stafilococii cutanate
Erizipel si alte infectii streptococice
Pneumonii bacteriene, TBC
Sepsis de diverse etiologii

Tratament
Penicilina continu s fie tratamentul de
electie.
Tratament iv- 10-12 milioane UI/zi-10-12 zile
Ser anticarbunos
Nu se incizeaza leziunile.
Pansamente uscate

Prevenirea
Controlul la animale. Vaccinarea anual protejeaz.
Eliminarea carcaselor de animale: dezinfectate cu
ulei, ardere, ngropare adnca, acoperire cu var
nestins.
Sporii nu se vor forma n interiorul carcasei, i
putrefacia ucide bacilul. Mustele ce se hrnesc cu
sngele incoagulabil pot fi o problem.

Prevenirea
Protecie industrial. Mnui, mti,
dezinfectarea materialelor nainte de
manipulare. Cea mai mare parte imposibil!
Informaii, diagrame, educaie pentru
contientizare.
Raportarea de mbolnvire subit n
zonele de risc, de leziuni.

BIOTERRORISM
Cat este de real?

Au existat unele bacterii pregtite

pentru rzboi biologic...
Antraxul a fost prima alegere!

Arme biologice de categoria A

(Recomandari ale CDC Strategic Planning Workgroup, MMWR,
April 21, 2000 / 49(RR04);1-14)

Ageni de nalt prioritate includ organisme

care prezint un risc la adresa securitii
naionale, deoarece:
o pot fi uor difuzati sau transmisi de la persoan la
persoan;
o produc mortalitate mare, cu potenial de impact major
asupra sanatatii publice;
o s-ar putea produce panic public i perturbare social;

o necesit aciuni speciale de pregatire de sanatate publica.

Agentii de categoria A includ

Variola majora (variola);
Bacterii: Bacillus anthracis (antrax); Yersinia pestis
(ciuma); toxina Clostridium botulinum (botulism);
Francisella tularensis (tularemia);
Filovirusuri: febra hemoragica Ebola, febra
hemoragica Marburg;
Arenavirusuri: Lassa (Lassa febra), Junn (febra
hemoragica Argentina) i virui aferenti.

n combaterea atacurilor teroriste, tratamentul

este o abordare mult mai practic dect de
prevenirea; dar multi agenti biologici sunt
extrem de dificil de tratat cu medicamente
existente dac apar simptomele. n plus, multe
dintre cele mai importante medicamente
profilactice au limitat viaa pe raft i nu pot fi
stocate. Mai mult dect att, eficiena lor ar
putea fi compromis de ctre un atacator
sofisticat.

ASA CA ................
Este clar ca un vaccin pentru uz
uman (att pentru personalului
militar si civil) este necesar .....

Primele trei doze de vaccin sunt date n intervale

de dou sptmni. Urmtoarele trei doze sunt
administrate la 6, 12, i 18 luni. Programul
include, de asemenea, un rapel anual

LUNA

LUNA

LUNA

SAPTAMANA

SAPTAMANA

SAPTAMANA
SAPTAMANA

IMUNITATE