ASISTENTA MEDICALĂ ÎN DEZASTRE

TEHNOLOGICE ȘI BIOLOGICE
„ANTRAX”

A realizat: Morari Gheorghina, grupa: S2302

 DEFINIȚIE, CARACTERISTICI
GENERALE

Antraxul este o boală infecțioasă,

tegumentară acută, foarte contagioasă,
provocată de Bacillus antracis, ce se
manifestă prin: intoxicație generală,
inframatie sero-hemoragică, inframatia
ganglionilor limfatici. Antraxul afectează în
primul animalele, mai ales ierbivorele și se
poate transmite și la om.
 AGENTUL CAUZAL

Infectia cu antrax are loc atunci cand bacteria B.

Anthracis intra in organism printr-o leziune
cutanata, ingestie de alimente contaminate sau
inhalare. Sporii de antrax devin activi in
momentul in care patrund in organism. Odata
active, bacteriile se multiplica, creand toxine ce
provoaca boala.
 RĂSPÂNDIREA ANTRAXULUI

Antraxul sau dalacul este răspândit pe

tot globul boala având o incidență
mai mare în locurile umede, mlaștini,
zone inundabile, unde pot fi
transportați sporii bacteriei (forma de
rezistență) care provin din cadavrele
animalelor îmbolnăvite de antrax.
 TABLOU CLINIC

Antraxul evoluează clinic de regulă

septicemic cu febră, tulburări generale,
circulatorii. Respiratorii şi digestive:
morfopatologic se caracterizează prin edeme
serohemoragice în ţesutul conjunctiv
subcutanat, hemoragii subseroase, aspectul
asfixic al sângelui, hipertrofia şi
ramolismentul pulpei splenice.
 ANTRAXUL CUTANAT

Antraxul cutanat (pustula

maligna). Este forma cea mai
frecventă (95%). Incubație 2-7
zile. Localizare frecventă :
membre superioare, cap,
regiunea cervicală. Prognostic
bun în majoritatea cazurilor. În
5-15 % din cazurile netratate –
diseminare hematogenă. În
cazuri grave- edem malign, stare
toxică, edem extins, febră
 ANTRAXUL PULMONAR

Antraxul pulmonar – forma cea mai

gravă. Frecvență – 5 % din cazuri.
Incubație : 1-3 zile. Apare la persoane ce
lucrează în industria pielăriei și textilă,
prin inhalarea sporilor din produse
animale infectate( piele, lână). Clinic :
febră, tahipnee, dispnee, cianoză,
hematemeză.
ANTRAXUL GASTROITESTINAL

Antraxul gastrointestinal
este forma cea mai rară de
antrax- sub 1%.
Apare prin ingestia cărnii
infectate, insuficient
preparată termic.
Clinic: febră, dureri
abdominale violente,
vărsături, diaree
sanguinolentă
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR

Diagnosticul de laborator este rezervat laboratoarelor

specializate, care pot asigura condițiile de biosiguranță
corespunzător cerințelor Ghidului Național de
Biosiguranță pentru laboratoare. Investigațiile de
laborator sunt folosite în practica medicală în scopul
confirmării diagnosticului primar su retrospectiv al
infecției.
 PROBELE EXAMINĂRII

De la bolnavi și suspecți, în raport cu

forma clinică a maladiei – conținutul
veziculei, eliminările carbuncului,
strupul respins, sputa, sângele, lichidul
cefalorahidian, urina, masele fecale. De
la cadavru – sânge, exudat, segmente
de organe ( splina, ficat, ganglioni
limfacici ). Din mediul ambiant -
produse alimentare, produse animaliere,
solul, apa, furajul, așternutul animalelor
bolnave.
 CERINȚELE ȘI TEHNICĂ DE PRELEVARE
A PROBELOR DE LA BOLNAVII SUSPECȚI

Prelevarea probelor menționate se efectuează de către lucrătorii instituțiilor medicale, pregătiți

special, folosind echipamentul personal de protecție, respectând precauțiunile standard și folosind
consumabilele din trusa specială. Prelevarea se efectuiază la patul bolnavului până la începutul
tratamentului cu antibiotice, cu respectarea strictă a regimlui antiepidemic.
 TRATAMENTUL CONTRA ANTRAXULUI

Tratamentul vizeaza prescrierea unor antibiotice sau

a unei antitoxine. Cei aflati in stare grava necesita
internare si tratament sub supraveghere cu drenajul
continuu de lichid acumulat in organism, precum si
cu ventilatie mecanica.Tratamentul poate fi uneori
acordat preventiv celor care au fost expusi bacteriei,
dar la care nu au fost observate primele simptome.
 MĂSURI DE PREVENIRE A
ANTRAXULUI

Măsurile de prevenire a antraxului la om

trebuie să fie bazate pe principii
complexitate, precoce și colaborare
intersectorială în scopul prevenirii apariției
și răspândirii cazurilor de antrax în
contingentele de populație expuse riscului,
populația din localitatea afectată și
extinderii cazurilor în alte teritorii
adiacente.
 MĂSURI DE PREVENIRE A BOLII ÎN
CAZ DE DEPISTARE LA OM

Scopul măsurilor de prevenire este depistarea cât mai precoce a tuturor persoanelor
expuse riscului de molipsire, prezenței în focar a factorilor și condițiilor posibile de
molipsire ulterioară a altor persoane, cât și elaborarea planului de măsuri pentru
localizarea și lichidarea focarului.
 CONCLUZIE

Antraxul, cărbunele, buba neagră sau dalac

este o boală infecțioasă produsă de Bacillus
anthracis, boala este o zoonoză (boală
transmisibilă între oameni și animale ), fiind
întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine,
caprine, ovine). Poate fi sub forma cutanată,
pulmonară sau gastrointestinala. Tratamentul
presupune antibiotice sau internare urgență.