Hliboceanu Roxana

M1

Denumire

Boala la om

Epidemiologie

Profilaxie

Tratament

1. Escherichia
coli

Informatie
genetica
antigene: O,
H si K

- boli ale aparatului genitourinar, infectii

intestinale, endocardite, meningite, septicemii.

- bacteria populeaza intestinul uman inca de la nastere. Sursa

de infectie poate fi reprezentata de bolnavi si de purtatorii de
bacili patogeni. Intrarea germenilor in organism se face pe
cale digestiva.

Respectarea unor norme stricte

de igiena.

- antibiotice si sulfamide, se poate prepara un

autovaccin din tulpina izolata de la bolnav, tratam
cu bacteriofagi, aplicat local.

2. Genul
Salmonella

antigene: O,
H si Vi

-se transmite pe cale aerogena

Respectarea unor norme stricte

de igiena.

- in formele septicemice tratamentul se face cu

antibiotice, au aparut numeroase tipuri de Salmon
rezistente la antibioticele uzuale (cloramfenicol,
streptomicina, tetraciclina).

3. Bacilul
dizenteric

antigen:H

este o boala digestiva umana, pusa pe seama lipsei de igiena

in general.

Respectarea unor norme stricte

de igiena.

-sulfamide si antibiotice (streptomicina,

cloramfenicol), se utilizeaza si ser antidizenteric
polivalent.

4. Bacilul
tuberculozei

-moleculele
de 30 si 32kDa ale
complexului
BCG85 ,
anti genul
10-kDa
(BCG-a)

boli septicemice - care sunt grave cu

mortalitate apreciabila, cum sunt febra tifoida,
febrele paratifoide A, B si C
boli localizate - mai ales la nivelul tub. digestiv
(toxiinfectii alimentare)
dizenteria bacilara se manifesta prin febra,
frisoane, dureri abdominale, diaree cu scaune
mucoase, purulente si sanguinolente. Boala se
localizeaza pe intestinul gros unde se produce o
inflamatie a peretelui si ulceratii ale mucoasei
intestinale
-tuberculoza pulmonara
-tuberculoza extrapulmonara (afecteaza rinichii,
oasele, ganglionii limfatici, meningele si SNC)

- aspectul clinic i evoluia tuberculozei variaz mult de la o

regiune geografic la alta : cele mai multe cazuri au fost
diagnosticate n Asia i n Africa. India i China
- Infectarea se face pe calea aerului, insa daca bolnavul poarta
o masca de protectie si nu stranuta sau tuseste in fata
persoanei sanatoase, sansele sunt foarte mici ca acesta sa
contacteze boala.

-conditii de lucru favorabile

(reducerea sau inlocuirea
bioxidului de siliciu)
-examenul obligatoriu la
angajare, controale periodice
preventive
-ndepartarea din mediul de
lucru a bolnavilor depistati n
stadii precoce.

- hidrazida acidului izonicotinic, streptomicina, a

paraaminosalicilic, etionamida, kanamicina,
ciclosterina, etanbutolul, rifampicina.

5. Bacilul lepros

-antigen
somatic O

Lepra tuberculoida, cea mai frecventa, se

intalneste la subiectii care au mijloace de
aparare imunitara relativ eficace. Ea lezeaza
mai ales nervii, indeosebi in regiunile cotului,
gambei sau gatului, si acestia devin palpabili
sub forma unor cordoane groase regulate sau
avand portiuni cu umflaturi si strangulatii.
Evolutia se face catre o extindere a leziunilor, o
deshidratare progresiva a pielii, alterari ale
muschilor si nervilor care duc la mal perforant
plantar (ulceratii), retractii ale tendoanelor si
aponevrozelor picioarelor si mainilor.
Lepra lepromatoasa, cea mai grava, se
intalneste la subiectii cu mijloace de aparare
imunitara insuficiente. Ea se traduce prin
aparitia de leproame, noduli de culoare rosie-

- izvorul de infecie este bolnavul cu form tipic, contagios

nainte de debutul clinic, timp de 10-30 zile, uneori n
convalescen pn la 3 luni (2-3% dintre bolnavi), bolnavul
cu form atipic, de obicei adult, purttorii aparent sntoi
(1-5% din populaie), faringieni, nazali; sunt de obicei
persoane cu infecii ale cilor respiratorii superioare

Evitarea oamenilor si a
obiectelor infectate.

- administrarea de sulfone, sulfamide, rifampicin

dofazimina

Hliboceanu Roxana
M1

6.Bacilul
Difteric

bruna durerosi, care sangereaza sub piele si sunt

suficient de numerosi pentru a fi mutilanti.
Produce difteria- forma laringian este grav;
- izvorul de infecie este bolnavul cu form tipic, contagios
forma nazal este mai putin sever, dar cu
nainte de debutul clinic, timp de 10-30 zile, uneori n
posibilitate de cronicizare.
convalescen pn la 3 luni (2-3% dintre bolnavi), bolnavul
cu form atipic, de obicei adult, purttorii aparent sntoi
(1-5% din populaie), faringieni, nazali; sunt de obicei
persoane cu infecii ale cilor respiratorii superioare.
-holera:diaree, varsaturi, deshidratare rapida si epidemiile de holera izbucnesc brusc, se respandesc rapid,
o stare de intoxicatie profunda. Scaunele
dand nastere la pandemii persistente. Izvorul de infectie este
bolnavilor, in numar foarte mare, contin
reprezentat de omul bolnav si de purtatorul sanatos.
fragmente de mucoasa intestinala si un numar
mare de vibrioni holerici.

7.Vibrionul
holeric

-antigenul
O si H

8.Bacilul
Carbunos

antigenul
antrax cutanat, printr-o leziune a pielii;
capsular al
antrax gastrointestinal, prin ingestia de
bacilului
alimente contaminate;
este de
antrax orofaringian (regiunea
natura
posterioara a cavitatii bucale), prin
polipeptidic
ingestie de alimente contaminate;
a.
antrax respirator (pulmonar), prin
Polipeptidul
inhalarea sporilor.
glutamic
capsular
este puternic
imunogen si
responsabil
de inducerea
anticopilor
Antigenul:
Tetanosul se produce prin implantarea si
HVB
dezvoltarea sporilor in plagi traumatice,
(AgHBs)
chirurgicale, plagi uterine dupa avort sau dupa
nastere etc.

9. Bacilul
tetanic

Respectarea unor norme stricte

de igiena. Respectarea unor
norme stricte de igiena.

ser antitoxic antidifteric, antibiotice (eritromici

penicilina, cloramfenicol, tetraciclina).

-evitarea persoanelor bolnave si -antibiotice

a obiectelor contaminate,
precum si respectarea unor
norme stricte de igiena

antraxul este o zoonoza pe care o intalnim la om in mod

accidental. Izvorul de infectie pentru om este reprezentat de
animalele bolnave de antrax.

-evitarea contactului cu
persoanele bolnave
-spalarea legumelor, fructelor

-antibiotice

tetanosul nu este o boala contagioasa decat in conditii

favorizante speciale. Sporii bacilului se gasesc in mod normal
in intestinul omului si animalelor, de unde sunt eliminati prin
fecale in mediu.

-de obicei nu este contagios,

dar este buna luarea masurilor
de precatie

antibiotice, vaccin impotriva toxinei (anatoxina

tetanica).
-antibiotice

10. Bacilul
botulinic

- antigenice:
A,B,C,D,E,
F,G

Botulismul este o boal paralitic amenintoare -se poate produce prin intoxicaie cu alimente cu toxin
pentru via produs de neurotoxina elaborat
botulinic preformat, ca botulism al plgilor, toxina fiind
de Clostridium botulinum.
produs de bacteria care contamineaz plgi traumatice sau ca
botulism al copiilor, bacilul existnd la nivelul tractului
gastro-intestinal.

11.Helicobacter

- structuri
antigenice:
ureaza,
proteinele
de oc
termic (HSP
B),
lipoproteina
20, DnaK,
metionin-

- ulcerul gastric si gastrita cronic, coronarite,

reflux gastroesofagian, anemie feripriv, boli
dermatologice si reumatice.

Sursa de infecie este reprezentat de om, calea de transmitere

fiind cea fecal-oral si oral-oral. Pentru transmiterea infeciei
este necesar un contact strns, afirmaie susinut de apariia
infeciilor n colectiviti familiale si parafamiliale si de
rezistena sczut a bacteriei n mediul extern.

-antibiotice

-atentie mai mare acordata

igienei si contactului cu ceilalti
oameni

- inhibitori de pomp de protoni (omeprazol),

amoxicilin si macrolide (claritromicin), timp d
14 zile.

Hliboceanu Roxana
M1
sulfoxidreductaza A
si o protein
cu greutatea
de 28 kDa.