PREVENTIE CURSURI LUCRARE 1

CURS 1

Profilaxie= pro-inainte;phylax-pazitor

Preventia(profilaxia) orodentara=ansamblul masurilor luate pentru a stopa manifestarea

cauzelor ce pot duce la aparitia sau evolutia imbolnavirilor aparatului dentomaxilar.

Controlul infectiilor

-controlul contaminarii si infectarii microbiene;

-in trecut-> boli recunoscute cu mult inaintea agentilor cauzali;

-Girolamo Fracastorius-1546-“mici particule care cauzeaza bolile care se iau” prin

imprastiere directa de la om si animal si indirecta prin contactul cu obiecte
contaminate

-Antoni van Leeuwenhoek-> “animalcules” (bacterii,protozoare) in 1667;

-anii de aur,la mijlocul secolului al XIX-lea:Pasteur,Koch,Miller

-se identifica agentii patogeni ai TBC,antrax,tetanus,difterie,etc

-se pun bazele masurilor preventive de control al infectiilor;

-Semmelweis si Holmes->importanta “handwashing” in prevenirea transmiterii

infectiilor;

-Pasteur si Tyndall -> folosesc caldura pentru distrugerea formelor vegetative si a

sporilor rezistenti -apa fiarta(pasteurizare): 30 min la 63˚C sau 15 min la 72 ˚C

-Lord Lister->importanta fierberii instrumentelor folosite in chirurgie,a spalarii pe maini

cu fenol inainte de interventii chirurgicale
-spray cu fenol in atmosfera incaperii unde se face interventia
-Edward Jenner-1790-conceptul de imunizare:cei care au facut cowpox si nu

mai fac smallpox;

-Pasteur-tatal imunologiei(pentru holera,antrax,rabie);

-in 1967-Alper si Griffith-nou agent infectios alcatuit din protein cauzator de b.

Creutzfeldt-Jacobs;

-in 1982-Pruinser-“prion”=protein care afecteaza proteinele normale ale creierului

Boala vacii nebune”

-a 3 a cauza de deces in USA;

-a 2 a cauza in lume;

-25% din populatia globului; -(dupa 29%-boli cardiovasculare).

Prevenirea transmiterii infectiilor

Precautii universal-1987:

-Minimalizarea riscului de transmitere a agentilor patogeni dinspre:

->pacient spre operator=contaminare directa;

->cross-contamination(pacient-pacient)=contaminare incrucisata

-Se aplica aceleasi proceduri standard de preventie pentru toti pacientii in tratament;

-Suplimentar,pentru pacientii cu boli infecto-contagioase declarate

(gripa,varicela,rujeola) se vor lua urmatoarele masuri:
->izolare pacient;

->ventilatia adecvata a incaperii;

->protectie adecvata operatori,in special respiratorie;

->evitarea manoperelor cu risc crescut de contaminare.

Infectia nosocomiala:

-Infectia dobandita de pacient dupa cel putin 72 ore de la spitalizare sau dupa
prezentarea intr-o unitate medicala;
-Ordin 994/2004: infectie dobandita in spital sau intr-o unitate medicala cu
paturi,datorata microorganismelor,care poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic,
care afecteaza pacientii si/sau personalul medical indifferent daca acestia se afla sau
nu in spital.

Precautii standard (CDC-Center for Disease Control and Prevention

1996):

-pentru prevenirea transferului agentilor patogeni existenti in orice fluid

corporal,sange,excretii sau secretii cu exceptia transpiratiei:
1.evaluarea statusului de sanatate a pacientului;

2.purtarea optima a echipamentelor de protectie;

3.manipularea in siguranta a instrumentarului ascutit si a reziduurilor medicale;

4.manopere stomatologice in conditii curat-steril.

1)Sursa de infectie(izvorul epidemiologic)

-gazda unde traieste,se inmulteste si este eliminate in mediul inconjurator agentul

patogen;

-om,animal bolnav,insecte;

-cea mai periculoasa=sursa necunoscuta(pacient apparent sanatos purtator cronic de

germeni patogeni; cu forma de boala inaparenta; in perioada de incubatie a bolii cand
sunt contagiosi)

1.a.Omul ca sursa de infectie:

-Omul bolnav-infecteaza pe durata de contagiozitate a bolii:

>extrema pe durata perioadei de debut si de stare (gripa, tuse convulsiva) ;

>inainte de aparitia simptomelor,in a doua parte a perioadei de incubatie

( rujeola,rubeola,varicela, hepatita virala,viroze respiratorii);
>se mentine si in perioada de convalescent a (disenterie,enteroviroze,infectii
streptococice)

-Purtatorul de germeni=-echilibru intre mecanimsul de aparare al gazdei si

germenele infectios ( hepatita B, C, poliomielita, scarlatina,etc)
1.b.Animale infectate:

-rozatoare,pesti,batricieni etc. pot transmite accidental agentul patogen la om-

>peste ½ din totalul infectiilor.
1.c.Artropode(insecte) -vectori

2)Caile si mecanismele de transmitere a agentului infectios:

I.Transmitere directa:

-agenti cu rezistenta scazuta in mediul extern,transmisi de la o persoana la

alta:

1.prin inhalare (bolile copilariei)

2. inoculare percutana (scabia)

3. muscatura de animale (rabia)

4. contact sexual (boli venerice;hepatita B,C,G, SIDA);

5. sarut ( mononucleoza infectioasa,herpes)

6. transfuzii sanguine(hepatitele,malaria,SIDA)

7. transplacentar(rubeola,hepatitele B,C,G, HIV)

8. maini murdare(fecal-orala: boli diareice,poliomielita,hepatite virale A,E)

9. transplant de organe (VHB,CMV)

II.Transmitere indirecta:

1.prin aer-difterie,gripa,scarlatina,tuberculoza

2.prin apa-febra tifoida,disenterie,holera,hepatita A,poliomielita

3.prin alimente contaminate-trichineloza,antrax,bruceloza,salmoneloza

4.prin vectori-paduche pentru tifos exantematic,tantar pentru malaria,capusa pentru febra

recurenta

III.Transmitere:

1.Pe orizontala-de la o persoana la alta

2.Pe verticala-de la mama la fat

3)Individul receptive sau starea de receptivitate

a)Rezistenta nespecifica(generala)

- integritatea morfologica a mucoaselor si tegumentelor,descuamarea

fiziologica,ph-ul acid,secretiile fiziologice (transpiratia,lacrimile,mucusul), aparatul
ciliar al tractului respirator,peristaltismul intestinal etc);

- bariera cito-tisulara(reactii inflamatorii,febrile,procesul de fagocitoza)

PMNN+macrophage -bariera umoralo-sanguina: prin sistemul

complement,properdina,opsonine,lizina b)Rezistenta imuna specifica:

- Innascuta –dobandita

Evolutia bolilor infecto-contagioase este influentata de:

- -cantitatea de microorganism invadatoare si durata expunerii;

- -virulenta si capacitatea de supravietuire in mediul extern;

- -capacitatea de moment a apararii imune a gazdei;

- -starea de sanatate generala si nutritionala a gazdei.

Agentul infectios:

-bacterii=microorganisme unicelulare de forma sferica(coci),bastonas (bacilli),

spirala(spirochete), virgula (virioni), bacterii filamentoase
Se coloreaza Gram in albastru G-pozitive si in rosu G-negative

-virusi sau inframicrobi=entitati cu un singur ARN sau AND si inmultire prin parazitarea
celulelor vii,virion 20-300 nm si nu se devolta pe medii de cultura artificiale.
-fungi sau ciuperci -rickettsii -protozoare

Poarta de intrare:

-mucoasa cailor aeriene superioare

-aparat digestive

-leziuni de la nivelul tegumentelor

Posibilitatea de transmitere a infectiilor in cabinetul stomatologic

1.Prin contact direct:

-cu sange infectat;

-fluide orale infectate amestecate sau nu cu sange

-alte fluide

2.Prin contact indirect:

-prin instrumentar contaminat,incorrect sterilizat sau nesterilizat;

-alte echipamente contaminate;

-apa circuitelor aparatelor stomatologice;

-inhalare picaturi,aerosoli sau particule de praf infectate

3.Autoinfectare:

-bacteriemie=starea prin care accidental patrund in circulatia sanguine parte din

microorganismele cavitatii orale
-infectite = microorganism din cavitatea orala a pacientului inoculate prin acul de
seringa in timpul anesteziei

Posibilitati de transmitere a infectiilor in cabinetul stomatologic prin aer: -5-20% din

bolile transmisibile:
1)infectii virale respiratorii (virusuri gripale,paragripale,boli eruptive)
2) infectii virale digestive(enteroviroze,poliomielita)
3)infectii bacteriene respiratorii (meningita,difteria)
4) infectii micotice.
Transmiterea prin picaturi Flugge:
-micropicaturi de 10-100 μm care plutesc in aer intre 30 min si 2h - contin apa-mucus-
resturi celulare-agenti patogeni

-pot fi proiectate la 0,5-2m prin vorbire sau la 5-10 m prin

stranut

-se depun pe mobilier,aparatura,haine,tegumente,par etc

-prevenire-pastrarea distantei de cca 40 cm de cavitatea orala a pacientului -masca

oronazala filtranta
-aerisirea incaperii
-evitarea aglomeratiei in cabinet.
Transmitere prin aerosoli (nucleosoli): -particule suspendate in aer generate
artificial - mai mari de 10μm
-patrund usor in plaman si se mentin mult timp in atmosfera;
-vehiculeaza bacilul Koch, difteric, stafilococul, brucela, salmonella sau ricketsii
-in cabinetul stomatologic apar prin vorbire, tuse, stranut, detartraj
mecanic,slefuire Air Microbial Index(AMI)
-masoara gradul contaminarii aerului

Plate Count Agar/Standard Methods Agar(Tryptone Glucose Yeast Agar)=placa de

geloza/metode standard agar(tryptone drojdie agar glucoza)
-formula aproximativa per litru:

1.digerat pancreatic de cazeina…..5.0

2.extract de drojdie……2.5g

3.dextroza…… 1.0 g

4.agar….15g
-in USA-cu acordul American Public Health Association (APHA)

Calitatea aerului (AMI Condition) CFU/mm3 CFU=colony-forming unit

-0-25 GOOD

-26-50 MEDIOCRE

-51-75 BAD

-OVER 75 VERY BAD

Prevenire:

1.aerisirea incaperii

2.decontaminarea suprafetelor

3.reprogramarea pacientilor contagiosi

4.clatirea cu solutii antiseptic

5.izolare cu diga

6.circuite de apa lavate zilnic 2 min inainte si la sfarsitul zilei si 30 sec intre pacienti

7.echipament de protective

ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICA

-The American Heart Association

-The American Dental Association

-Endocardita infectioasa=infectie microbiana a endoteliului cardiac in USA,

rata mortalitatii=40% la varsta mijlocie si varstnici
-80-90% din cazuri sunt produse de Streptococul Mutans si stafilococ

Afectiuni cardiace care necesita antibioterapie profilactica:

a)Grupa de risc maxim:

1.proteze valvulare cardiac

2.endocardite infectioase in antecedente

3.boli cianotice

4.sunturi pulmonare construite chirurgical

b)Grupa de risc moderat:

1.malformatii congenitale cardiac

2.disfunctii valvulare dobandite

3.cardiomiopatie hipertrofica

4.proteze vasculare

5.prolaps de valve mitrala cu regurgitatii

Afectiuni cardiace care NU necesita antibioterapie profilactica:

1.defecte septale sau atriale reparat chirurgical

2.prolaps de valve mitrala fara disfunctii valvulare

3.febra reumatismala in antecedente fara disfunctii valvulare

4.pace-maker cardiac sau cu defibrillator implantat

5.bypass

6.boala Kawasaki.

Pacienti cu proteze articulare:

1.DA:

- cu sistem imun compromis

- diabet insulin-dependent

- infectii anterioare in zona articulatiei artificiale

- hemofilie

- malnutritie.

2.NU:

-cu tije,suruburi,placaje de fixare a fracturilor.

Alte situatii in care se recomanda antibioterapia profilactica:

-rezistenta redusa la infectii (corticoterapie,chimioterapie,medicatie imunosupresiva);

-diabet necontrolat

-leziuni traumatice din zona fetei complicate cu fracture

-transplant renal sau hemodializa

-transplant cardiac,valvular cu sunt ventriculo-atrial

Risc de bacteriemie:

-extractie 10-100%

-chirurgie parodontala 36-88%

-detartraj 8-80%

-periaj professional <40%

-diga 9-32%

-tratament endodontic <20%

-periaj+flossing 20-48%

-scobitori de lemn 20-40%

-irigatoare 7-50%

-masticatie7-51%.
PROCEDURI STOMATOLOGICE CARE OBLIGA LA PROFILAXIE ANTIBIOTICA:

The American Heart Association recomanda profilaxie antibiotic in cazul:

-extractiilor dentare

-interventii chirurgicale,parodontale,inclusvi detartraj si planare radiculara

-reimplantare dentara

-terapie radiculara sau interventii chirurgicale in jurul apexului

-plasarii subgingivale a fibrelor antibiotic

-plasarii inelelor ortodontice,a bracketurilor

-efectuarii anesteziei intraligamentare

-detartrare sau curatire periimplant cand exista inflamatie gingivala

The American Heart Association NU recomanda antibioterapie:

-cand se efectueaza obturarea leziunilor carioase sau slefuiri

-pentru anestezie locala cu exceptia celei ligamentare

-in tratamentele endodontice

-indepartarea firelor de sutura

-plasare diga

-aplicare proteze sau aparate ortodontice

-amprentare

-fluorizari locale
-radiografii dentare

-extractia dintilor de lapte cu rizaliza accentuate

-Daca pacientul este pe medicatie anticoagulanta se evita injectiile i.m.

-La pacientii cu disfunctii renale-ATENTIE! la dozele de antibiotic

(gentamicina,vancomicina)

-La pacientii care vor suferi interventii chirurgicale->asanare cavitate orala pentru
scaderea nr. Streptococilor Viridans
-Sedinte stomatologice prelungite pana la 6h adm. 2 g amoxicilina

-La pacientii cu cateter i.v sau i.a. “Centrul pentru Controlul si Prevenirea Infectiilor” nu
prevede ab. profilactica

PROTOCOLUL DE LUCRU IN CAB. STOMATOLOGIC PENTRU

PACIENTII CU CHIRUGIE CARDIACA

-antibioterapie profilactica atunci cand este cazul

-se minimalizeaza stresul prin sedinte scurte sau sedare

-se limiteaza utilizarea epinefrinei

-se extrag toti dintii cu infectii acute sau cu prognostic rezervat

-se poate recomanda chiar spitalizarea pentru interventii stomatologice

Imagini si valori preventie :

CURS 2 – Boli infectioase care se pot transmite pe durata procedurilor stomatologice :

Tuberculoza

Hepatite virale B C

SIDA

Infectii herpetice

Precautii universal ale preventiei pt : oreion , pojar , varicela , gripa , tuse convulsive

Cauze actuale :

Rezistenta la tratament :

Mycobacterium tuberculosis , pseudomonas aeruginoasa , Staphylococus aureus

Mobilitate populationala

Aparitia unor noi forme : prioni ( pt Encefalita spongiforma)

Sau SARS (= Sindroame acute respiratoare severe)

Forme grave de pneumonie prin contaminare produsa cu :

Legionella Pneumoniae , sau Pseudomonas Aeruginosa, microorganism ce

supravietuiesc in

Circuitele de apa ale uniturilor sau aer conditionat .

Encefalopatii spongiforme umane

Modificari patologice spongiforme (vacuole produse la nivelul neuronilor si a celulelor
gliale) in structura creierului

Boala Creutzfeld-Jacobs

Afectiune neurologica degenerative, cu evolutie rapida , fatala;

Afecteaza atat omul cat si animalele ;

Produsa de prioni (protein fara anvelopa (AN) , dar capabile de autoreplicare );

..prion” = protein infectioasa ;

Agenti infectiosi subvirali , cu GM ( greutate moleculara) de = 27000-30000;

Fiind rezistenti la toate procesele de inactivare care degradeaza acizii nucleici

( caldura, razele UV, radiatiile ionizante)

Brain shrinkage , spongiform pathology ; Creutzfeldt-Jakob;

Scrapie , Encefalopatia transimibila a nurcilor (TME), Boala cronica devastatoare

(CWD);

Encefalopatia spongiforma a copitatelor (EVE); Encefalopatia spongiforma feline (FSE);

Encefalopatia spongiforma bovina (BVE) = boala vacilor nebune;

Kuru ; boala Creutzfeldt-Jakob; Sindrom Gerstmann;

Insomnie fatala familiala ; Scleroza multipla , boala lui Alper

Prionii au rezistenta foarte mare la procedurile de decontaminare conventionala, dar NU

se transmit prin aer = masuri suplimentare de protectie;

Cabinete specializate racordate la surse de apa si aspiratie separate ;

Instrumentar si piese de unica folosinta ;

Articole incinerate la final ;

Se pot dezinfecta si steriliza pentru acelasi pacient , dar la final se distrug ;

SARS = SINDROAME ACUTE RESPIRATOARE SEVERE

Cauza : coronavirus ;

Perioada de incubatie : 10 zile ;

Simptome : initial nespecifice ( febra, diaree , leucocite in scaun , nu dezvolta culturi);

Ulterior : infiltrate pulmonare , insuficienta respiratoare acute, deces;

Transmitere aerogena + mortalitate de 8,5 %;

Centers for disease and Control Prevention;

WHO= World Health Organization;

SARS= an atypical pneumonia

Chills , malaise , muscle pain; cope

Cabin ventilation : what you breathe

Slide 18/ 85 ;

Precautii suplimentare pt tratamentul unui pacient cu SARS ;

Evitarea procedurilor declansatoare de aerosoli : detrartraj mechanic , slefuiri ;

Nr de personae redus in cabinet ;

Ventilatie speciala a cabinetului cu presiune negativa , filter HEPA

HEPA= High Eficiency Particulate Air

Iar schimbarea aerului se va efectua la 12 ore ;

Protectie cu salopeta de unica folosinta , masca oronazala tip N95/ 99 sau 100,
Ochelari de protective etansi , tip scafandru ;

Se evita atingerea tegumentului facial sau a echipamentelor de protectie cu manusa

contaminate inclusive cand se indeparteaza;

La final , igienizare perfecta a mainilor .

Ebola

Gripa A (H1N1) aspect : slide 33/85

Subtip gripa A

Endemica la om , porci , pasari ;

Iunie 2009 - OMS (WHO) a decretat pandemie de gripa ,,porcina” (swine flu);

H= hemaglutinina ;

N= neuraminidaza;

Se modifica genetic rapid ;

La om exista H 1, 2, 3 si N 1, 2;

Conform OMS ;

A produs moartea a 6000 de persoane in Europa ;

Si a altor 12000 in rest;

Cele mai active zone : vestul Africii , Asia de S-E, zonele tropicale ale Americii;

Slide 25 / 85;

Virusul human swine influenza; reassortant virus, endemic , porci , oameni

;

In Romania numarul total al cazurilor de gripa porcina= aprox 6300;

Decese = aprox 100;

Primul caz de infectare cu virusul A (H1N1) din Romania a forst confirmat pe 23 mai
2009 , la o tanara venita din SUA.

Simptome :

Se raspandeste usor prin picaturi pulverizate in jurul persoanei infective print tuse si
stranut ;

Febra , curbatura si afectarea organelor superioare (naso-faringelui) ;

Mai rar cu exprimari gastro-enterice;

Rare tendinte de complicatii.

Letalitatea – in general prin insuficienta respiratory acuta

Intervine la persoanele compromise imunitar , strsate , cu rezistenta slabita secundar

unor boli cronice;

Spre deosebire de celelalte gripa sezoniere , grupa de risc cuprinde tineret , femei
gravide ,

Sindromul metabolic , obezitate.

Rezervorul de virus :

Desi de origine porcina , nu s-au descries in anul 2009 cazuri de transmitere directa de
la porc la om;

Toate cazurile anchetate si raportate au fost interumane.

Agentul de transmitere

Principalul vector de transmitere a virusului a fost turismul ;

In afara de vehicularea purtatorilor de virusuri la distante mari , aerul din avioane ,

reciclat , climatizat si pastrat la conditiile normale de presiune , este filtrate de particule
micronice , dar inefficient pentru o parte dintre microbi si pentru toate virusurile ;
Aceste conditii inlesnesc transmiterea de virus de la un purtator , la mai multi calatori .

A debutat in primavera lui 2009 , final in primavera lui 2010;

Sunt afectate persoanele sub 40 ani .

Fenomenul de aisberg: la bolile infective care nu dau mortalitate de 100 % - cazurile

manifeste clinic constituie doar o parte , mai mica sau mai mare din populatie infestata ,
purtatoare de germen infectiva si rezistenta fata de germen .

!!! cu cat procentul de populatie rezistenta / imuna este mai mare , cu atat scade
amploarea epidemiei

(efectul turmei) .

Toate aceste puncte au valabilitate limitata de o posibila schimbare a edificiului

antigenic viral.

16 septembrie 2009 FDA – Administratia Americana de Aprobare a Alimentelor si

Medicamentelor

A aprobat spre folosire vaccinul pentru uz uman

TUBERCULOZA (TBC) Slide 45/ 85

Infectie cronica , recurenta cu localizare in principal pulmonara ;

1/3 din populatia globului este infectata;

In Romania in anul 2007 erau 110 cazuri / mia de locuitori ; I loc in EU;

Agent etiologic : Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch) , Bovis , Africanum ;

In Europa reprezinta 35 % din totalul deceselor cauzate de boli infectioase ;

Ziua Mondial a TBC – 24 martie’

Slide 39/ 85

Slide 40 / 85

Slide 41/ 85

Afecteaza : plamanii , pleura , pericardul , laringele , ficatul , splina, maduva osoasa ,

ganglionii limfatici , ficatul , rinichii , meningele, tegumentele , mucoasa orala , oasele ;

Mycobacterium Tuberculosis dimensiune : 0.5 – 5 micro m + hidrofob

= intra in aerosoli si pluteste in atmosfera inconjuratoare multe ore -> contaminare prin
aer

Se afla in sputa si saliva indivizilor bolnavi ;

Transmitere :

Tuse , stranut, respiratie profunda prin intermediul micropicaturilor ;

Detartraj , slefuiri sau alte manopere care declanseaza aerosoli;

Favorizata de cantitatea de micropicaturi ;

Nr si durata expunerilor;

Susceptibilitatea individului la a contacta boala ( cu system imunitar scazut : diabetic ,

cardiac congenitali , afectiune cronica pulmonare , infectie HIV, alcoolici etc.)

Slide 45/ 85

Transmission of Mycobacterium Tuberculosis Slide 46/ 85

Spread by droplet nuclei;

Immune system usually prevents spread;

Bacteria can remain alive in the lungs for many years (latent TB infection)
90-95 % dintre infectii trec neobservate cu

Test + la tuberculina si infectie latenta;

Activare la 1-2 ani de la infectarea initiala sau mai tarziu , la adolescent sau la
persoanele > 70 ani;

Infectie accelerata de gastrectomia subtotala si silicoza;

Perioada de incubatie = aprox 12 saptamani.

Simptome :

Initial : stari subfebrile , lipsa apetitutului , slabire in greutate , stare de oboseala , apatie
, vagi dureri toracice;

Tuse cu mucus galben sau verde , dimineata la sculare ‘

Dispnee , mai frecvent la tineri in infectii recente;

Febra in stadiul avansat , mai ales dupa amiaza , transpiratii nocturne , pierdere
accentuate in greutate , tuse persistent , hemoragii pulmonare , sputa purulenta ;

Hemoptizie in stadiul tardiv ;

Limfadenopatie hilara , la copii;

Semne patognomice : febra constanta , in special dupa-amiaza, scadere in greutate ,

hemoptizie, tuse persistenta,

Diagnostic TBC :

Pe semnele patognomonice;

Radiografia pulmonara (semne de granulie)

Examen microbiologic ( coloratie Ziel Nielsen + insamantare pe mediu selective

Lovenstein-Jensen)
Test la tuberculina;

Testul la tuberculina (PPD)

PPD = purified protein derivate

Intradermic 0.1 ml solutie ;

Reactia la 48-72 ore ( reactive pozitiva = eritem cu diametru > 10 mm)

Reactive negative : diametru < 5mm)

Reactia pozitiva indica infectia nu si boala !!!!!

Interferon-Y release Assays ( IGRA) – grup de teste de sange pentru TBC latent;

Pacientul cu reactivitate imuna normala este asymptomatic si nu este contagios ;

Infectia se trateaza medicamentos 6 luni ;

Intreruperea duce la recidive .

Pentru stomatolog :

Atentie la anamneza !!!

Amanarea tratament stomatologic pana cand pacientul nu mai este contagios ( daca
este correct tratat la 10-14 zile de tratament) ;

Se va lucra cu cea mai filtranta masca oronazala , aerisire cu filtre si dezinfectie mediu
prin iradiere ultraviolet germicida .

Manifestari orale in Tuberculoza :

Cauza :

Contactul direct al mucoasei orale cu sputa infectata;

Indirect prin consum de lapte de la animale bolnave;

In mod natural , mucoasa orala are rezistenta la colonizarea B Koch , datorita factorilor
antimicrobieni din saliva;

Leziuni primare cu IDR la tuberculina pozitiv :

La 2-3 saptamani apare pe limba sancrul tuberculos : (leziune nodulara, nedureroasa ,

care se ulcereaza, adenopatie loco-regionala);

Daca rezistenta organismului este buna = vindecare spontana si rapida;

Daca rezistenta este scazuta , infectia disemineaza pe cale hematogena sau

limfohematogena = TBC miliara ; milioane de leziuni metastatice de 1- 3 mm ca
semintele de mei , apare la copii sub 4 ani sau la batrani,

Slide 57 , 58 / 85

sancrul tuberculos al limbii la un bolnav de SIDA Slide 59 / 85

LEZIUNI SECUNDARE cu IDR la tuberculina pozitiv :

Ulceratia tuberculoasa : pe fata dorsala a limbii , putin reliefata , superficial si cu contur

neregulat ;

Aspect granular acoperit de depozite subtiri , purulente , evolutie cronica fara tendinta
de vindecare ,

Putin dureroasa , indurate discret;

Leziuni cutaneo-mucoase TBC : buze , comisura ; apare la pacientul cu leziuni

pulomnare active ; ulceratie superficiala , granulara sau verucoasa ; evolutie cronica cu
pierderi de substanta ; se poate extinde si la tegumentele invecinate ;

Osteomielita tuberculoasa a maxilarelor : apare prin invadare hematogena , apoi

penetreaza si mucoasa= fistule ;

Ulceratii tuberculoase pe creasta alveolara si mucoasa jugala : slide 62/ 85;

Ulceratii vindecate dupa 16 saptamani : slide 63 / 85;

Ulceratii TBC mucozala , gingivala , pe mucoasa jugala , slide-uri : 64, 65, 65 , 66, 67
/ 85 ;

Ulceratie a limbii in TBC : slide 68/ 85;

Tratament : in servicii de specialitate ;

Antibiotic : izoniazida , rifampicina , streptomicina , pirazinamida , etambutol ;

Pacientul este declarat neinfectios cand rezultatele a 3 culturi consecutive pentru bacilul
Koch = negative;

Local :

igiena orala corecta;

asanarea focarelor infectioase ;

clatiri cu ape de gura antiseptice;

Hepatita virala acuta :

Boala inflamatorie difuza a ficatului , provocata de virusuri hepatotrofice specifice;

Hepatita A :

1,4 milioane de indivizi se imbolnavesc annual ‘

Frecvent copil si adultul tanar , mai rar la varstnici ;

Cale de transmitere : fecalo-orala ,prin atingerea alimentelor cu mainile nespalate ;

slide 73/ 85

Consum de apa infectata , fara a fi fiarta ;

Rar , prin transfuzie daca sangele este in primele zile de infectie ;

Slide 74 / 85

Virusul hepatitis A este foarte rezistent chiar si in apa clorinata sau trata cu
dezinfectanti uzuali ;

Rezistent 1 ora la 60 grade Celsius ; dar este distrus in 5 min prin fierbere ;

Perioada de incubatie = 15-50 zile , cu o medie de : 28-30 zile ;

Cu cca 2-3 saptamani inainte de aparitia icterului , pacientul devine infectios;

La cca 7 zile dupa aparitia icterului , contagiozitatea scade;

Evolutia hepatitei A ;

Faza preicterica :

Debut brusc ;

Febra , dureri de cap ;

Oboseala , greata ;

Voma , dureri abdominale;

Ficat marit de volum , dureros la palpare ;

Faza icterica (galbenarea) slide 79/ 85

Apare rar la copii , constant la adulti ;

Semnele de boala se mentin de la cateva zile la o luna ;

Hep A = boala autolimitanta , cu mortalitate redusa si cu evolutie mai scurta decat

hepatita B;

85-90% vindecari complete , imunitate permanenta;

Forma de Hepatita A anicterica este de 2-3 ori mai frecventa decat cea icterica;

Diagnosticul diferential , forma anicterica se face cu gripa .

Masuri preventive pentru hepatita A;

Obligatoriu este declarata si se interneaza in spital ;

Igiena personala foarte buna ( SPALATUL MAINILOR !)

Atentie ! La manevrarea alimentelor + controlul calitatii apei ;

Pentru a evita epidemiile = clorinarea apei de 10 ori mai mult decat in mod obisnuit

In cabinetul stomatologic = precautii universale, dezinfectie , sterilizare in mod normal ;

Expunere accidental = imunizare pasiva cu imunoglobulina standard ( Ig) , in primele

zile post-expunere ,

tuturor persoanelor care au venit in contact cu bolnavul , pentru cei care calatoresc in
zone cu hep A endemica, In zone tropicale .

Anticorpii anti-VHA se pot intalni la cca 2 saptamani de la debut;

Imunizare activa prin vaccinare in 2 doze: la 0 si la 6-12 luni ;

Protectie de cel putin 10 ani.

Curs nr 3

Hepatita B :

In 2015 – 1,75 milioane personae infectate in SUA;

- 257 milioane in lume , , dintre care 22 mil personae stiu ca sunt infectate ;

HBV reprezinta 34 % din toate hepatitele virale ;

1 ml sange infectat contine 100 milioane particule virale ;

Oamenii sunt singurele gazde pentru HBV ( virusul hepatitis B)

90% se vindeca complet;

2-10 % sunt purtatori de virus : din care :

- ½ Elimina virusul in 5 ani ;

- ½ devin purtatori cronici (25 % au hepatita cronica activa , cu sanse de 200-300
ori mai mare de cancer hepatic , din care 15-20% mortalitate);

Slide 3/ 76 ;

Se anihileaza mai usor decat Mycobacterium Tuberculosis prin metode uzuale de

sterilizare si dezinfectie :

Autoclav

Expunere 10 min in solutie de glutaraldehida;

Iodofori ;

Alcool izopropilic

Manifestari clinice diferite in functie de :

- Varsta pacientului’
- Statusul imunitar;
- Momentul diagnosticarii’

Apar la 45-180 zile dupa expunere;

Momentul diagnosticarii :

La sugar sau copilul mic : evolutie asimptomatica , raman purtatori cronici;

La adult : - 1/3 evolutie asimptomatica sau

Simptomatica (1/3 imita gripa , rar cu icter ; 1/3 tablou complet de hepatita ),

In 5-10 % din cazuri evolueaza catre purtator cronic ;

Semnele si simptomele hepatitei B

Icter (tegumente , conjunctiva) ;

Urina hipercroma ;

Oboseala accentuate;

Anorexie ;

Durere in hipocondrul drept;

Cresc transaminazele hepatice si bilirubina serica;

Evolutia simptomatica = robustetea sistemului imun , rar ajung purtatori cronici ;

Perioada de incubatie = 2-6 luni , cu o medie de 50-90 zile ;

Debut (faza anicterica) = febra , indispozitie , simptome asemenatoare gripei , aspect

specifice hepatitelor ;

Perioada de boala = mai lunga decat la hepatita A ( > 6 saptamani );

Convalescenta – incepe o data cu disparitia icterului, cand creste cantitatea de Ac , anti

HBs , cu exceptia purtatorilor cronici ;

Diagnosticul pozitiv al hepatitei B

In urma analizelor de laborator ;

AgHBs apar in ser la cca 5 saptamani dupa expunere ;

Ramane present de la cateva saptamani , la cateva luni = infectivitate crescuta ;

Contagiozitatea persista din momentul infectarii pana la cca 30 zile de la aparitia
icterului ;

Disparitia AgHBs coincide cu formarea de Ac impotriva antigenului de suprafata anti-

HBs;

Anticorpi anti-HBs apar la 2-6 saptamani de la disparitia AgHBs = indica vindecarea ;

Individ imun intreaga viata la infectie ;

Daca dupa 6 luni de la infectie AgHBs mai persista in ser = evolutie spre starea de
purtator cronic.

Slide 13 / 76

Slide 14 / 76

Cai de transmitere a hepatitei B;

Virusul hepatitei B se afla in toate fluidele corpului , dar numai sangele , lichidul vaginal
si sperma sunt cele mai puternic contagioase;

Percutan prin injectia intravenoasa , intramusculara, subcutanata effectuate correct ;

Accidental prin intepare cu ace si instrumentar ascutit contaminat ; contact sexual

neptrotejat ;

Transfuzii sangvine ( rar dupa 1987 ) , personae pe hemodializa ;

Ipoteza – prin muscatura de tantar ;

Expuneri perinatale .

Expuneri perinatale :

Pe perioada sarcinii

La nastere = risc crescut de cronicizare si cancer hepatic la copil ;

Intre 1-5 ani = 30 % din copii devin purtatori cronici ;

>5 ani , 6 % din copii ;

Preventive , mama este testate AgHBs;

Starea de purtator cronic :

Situatia clinica in care pacientul prezinta in sange AgHBs mai mult de 6 luni de la prima
detectare ( la cel putin 2 testari la distanta de 2 luni ) si IgM anti HBV la un singur test ;

5-10 % din infectati cu hepatita B;

Majoritatea evolueaza spre ciroza hepatica si cancer hepatic;

Prezenta anticorpilor anti HBs in sange arata ca persoana a fost expusa anterior la
hepatita B si este imuna la infectie .

Caracteristici alre virusului hepatitis B :

Rezistent in mediul inconjurator ;

Ramane infectios la temperature camerei 7 zile ;

VHB este inactivat prin fierbere timp de 2 min la 100 C;

Sensibil la dezinfectia cu alcool , fenol , peroxizi , glutaraldehide sau hipoclorit ;

Curatire cu apa sau detergent;

Nu se transmite prin :

Sarut;

Folosirea in comun a paharelor , a instrumentelor de suflat;

Pe cale aerogena;

Fecal-orala;

Apa sau alimente contaminate ;

Prin intermediul insectelor sau altor vectori .

VHB este de aprox 100 ori mai infectios decat virusul HIV !!!!

Persoanele neinfectate pot fi infectate in proportie de 6-30 % dupa intepare sau taiere
cu instrumentar contaminat ;

Persoane cu risc de infectare :

Personal medical care vine in contact cu sange ( din camera de garda, chirurgic ,
hematologi , igieniste dentare , medici dentisti);

Indivizic care se drogheaza intravenous;

Homosexuali care fac sex neptrotejat;

Cu parteneri sexuali multipli , inclusive prostitutia;

Cei cu hemodializa , inclusive personalul medical implicat;

Cu handicap mintal (Sindrom Down)

Hemofilici sau personae care au primit repetat sange sau produse cu sange , cu
transplant de organe infectate ;

Cu boli active sau cronice de ficat;

Puscariasi barbati;

Personalul institutelor de medicina legala sau pompe funebre ;

Militari stationati in zone cu hepatita B endemic ;

Cu system imun compromise;

Slide-uri 28, 29, 30, 31 / 76

Masuri preventive :

Precautii universale ;

Personal medical testat imun periodic si revaccinat cand este cazul;

Echipament de unica folosinta;

Dezinfectie, sterilizare;

Sangele , produsele din sange , organelle donate se vor testa obligatoriu pt AgHBs;

Testare gravid;

Fara donatori care au fost infectati anterior sau carora , in ultimele 6 luni , li s-au facut
transfuzii sau tatuaje;

Vaccinare din copilarie (simultan cu DTP);

Imunizare adolescent si adulti din grupele de risc;

Utilizare seringi de unica folosinta , prezervativ;

Vaccinare contra Hepatitei B;

Vaccinul se pastreaza la 2-8 C;

3 doze la interval de 0 , 1 si 6 luni ;

In franta : 4 doze la 0, 1, 6 si 12 luni ;

Intramuscular : in deltoid la copil si adult , si in coapsa la nou-nascut si sugar;

Rata de seroconversie ( procent de vaccinati care dezvolta anticorpi anti=HBs prin

vaccinare )

= 80 – 100 % la adult sanatos si 95-100 % la sugari sanatosi ;

Imunizare pasiva cu IgHB (cu anticorpi specifici) , imediat dupa expunere ; protective
limitata 3-6 luni;

Testare postvaccinare:

In cadrul programelor de imunizare a personalului medical , la 1-6 luni de la

completarea schemei de vaccinare;

Pt cei cu hemodializa periodica;

Daca nivelul anticorpilor anti HBs< 10 mUI/ ml – revaccinare;

Protectie la circa 7 ani;

Efecte secundare neglijabile;

Contraindicatiile vaccinari anti-hepatita B;

Reactii in urma injectarilor;

Nu este contraindicate gravidelor sau mamelor care alapteaza;

Profilaxie post-expunere

Vaccinare HB + IgHB;

Indicatii :

Nou-nascuti din mame agHBs+ , vaccinare in primele 12 ore de la nastere + o doza

IgHB;

In cazul expunerii sexual , o doza de IgHB in primele 2 saptamani de la contact si se

incepe cu schema de vaccinare;

In caz de accident percutan sau de expunere a persoanelor a mucoaselor la sange , se

testeaza persoana potential infectata ;

Daca testul este + se trece la vaccinarea celui accidentat , daca nu a fost vaccinar
anterior sau se testeaza titrul anticorpilor;

Daca se indica si IgHB, se face cat mai aproape de momentul expunerii.

Pentru personalul din cabinetele stomatologice:

Riscul de contaminare cu VHB este de 3-5 ori mai mare decat la restul populatiei :

In 28 % din cazuri se datoreaza : intepaturilor accidentale sau leziunilor preexistente;

20 % prin picaturi de sange sau fluide organice contaminate care ajung accidental pe
mucoasa orala sau conjunctiva operatorului ;

Cross infection :

In 2001 , in cabinet de chirurgie OMF , purtator cronica nedeclarat – extractii;

Peste 2,5 ore echipa a extras alti 7 dinti unei paciente care a contactat hepatita B din
sangele usat necuratat ; (pacienta s-a vindecat….)

HBV supravietuieste cateva zile in sangele uscat !!!

Din 1987 nu s-a mai semnalat niciun caz de contaminare de la operator la pacient

Profesionistul bolnav in faza acuta a bolii nu are voie sa profeseze , cid oar in
covalescenta sau starea de purtator cronic daca respecta precautiile universal !!!!!

Hepatita C

Hepatita non A – non B ;

Cauze :

Dupa transfuzii cu sange (hepatita postrtransfuzionala) 3%

Din cauza acelor contaminate la narcomanii intravenosi 50 %

Pe cale sexuala 10%

Vertical de la mama la fat (30 %)

Prin saliva 6 %

In mediul medical , accidental 1 %

75 -85 % devin cronici ;

Din acestia : 20 % raman cu o boala cronica de ficat;

3,2 mil persoane infectate HCV;

1-5 % au ciroza hepatica;

Prin hepatita C se exacerbeaza bolile hepatice induse de alcool ;

Perioada de incubatia = 3-16 saptamani ;

Este cauza celor mai multe imbolnaviri hepatice cronice;

Debut : insidious sau cu dureri abdominale , greata , varsaturi , uneori icter;

Se depisteaza intamplator prin depistarea anticorpilor anti-VHC la personae apparent

sanatoase;

Personal medical afectat de 5 x mai mult decat restul populatiei ;

Masuri preventive- aceleasi ca la hepatita B;

Nu exista vaccine specific;

Imunitatea dupa boala este incomplete;

Ig asigura oarecare protective;

Slide 49, 50 , 51, 52 / 76

Costurile medicale directe , pentru tara noastra : cca 200 mil USD , annual , intre anii
2010-2019

(pt screening pt hepatocarcinom sau terapia antivirala );

Global , impactul bolii hepatice asociat infectiei cu virusul hepatitei C va creste dramatic
in urmatorii 10-15 ani cu aprox 20000-30000 decese annual;

Impactul economic va creste datorita costurilor medicale pentru bolnavii cu boala

hepatica avansata si respectiv incapacitatii de munca pentru cei cu boala cronica;

Hepatita D (Delta)

VHD hepatotrop active doar in prezenta AgHBs ;

Infectia cu VHD la un purtator cronic de VHB = devastatoare !!!!

VHD apare la cei expusi la VHB (hemofilici , narcomani intravenosi)

Transmitere prin sange sau fluide contaminate , parenteral , contact sexual , perinatal.

Debut brusc , simptome asemanatoare hepatitei B;

Se supradauga hepatita B , dispar in acelasi timp ;

Clinic : ca hepatita B acuta , 50 % din hepatita B se asociaza cu co-infectie cu VHD ;

Masuri preventive : ca la hepatita B;

Vaccinarea pentru hepatita B asigura protective si pentru hepatita D !!

Hepatita E

Hepatita non-A , non B, transmisa enteric ;

VHE= epidemii sporadic , in tarile subdezvoltate ;

Evolutie : ca hepatita A;

Transmitere : prin apa sau fecal-orala ;

Rata mortalitatii la femeia gravid este mare ;

Masuri precautiie : spalare maini + precautii universale;

Slide 57/ 76

Infectii virale nespecifice :

Virsuri herpetice ( Epstein-Bar si citomegalic)

Adenovirusurile;

Enterovirusurile;

Paramixovirusurile;

Flavivirusuri;

Bunyavirusuri;

Arenavirusuri;

Filovirusuri (febra de Ebola , de Marburg)

Infectii virale ale mucoasei orale

Virus herpes simplex tip I si II;

Virusul varicela-zoster ( varicela : in copilarie si zona zoster : la adult) HHV tip 3;

Citomegalovirus HHV 5;

Virus coxackie ( herpangina si boala , ,,hand , foot and mouth” )

Paramixovirus (oreion , rubeola);

Papilomavirus (tumori benigne : veruci , papiloame ; efecte oncogene);

Retrovirus (HIV);

Virus Epstein-Bar ( leucoplazie paroasa , mononucleoza infectioasa ) HHV tip 4;

HHV tip 6, 7, 8;

Boli produse de herpes virusuri

Infectia cu virusul varicelei –Zoster :

Varicela :

HHV tip 3 transmis prin aer ;

Infectie virala acuta , extreme de contagioasa , cu simptome usoare urmate rapid de

eruptive In pusee (macule , papule, vezicule , formare de cruste );

Boala copilariei (90% din cazuri sub 3 ani )

Efecte nefaste la imunocompromisi ;

Malformatii congenital ale fatului daca apare la gravida;

Transmitere : contact direct prin micropicaturi ;

- Contact indirect : prin obiecte infectate cu continutul veziculelor sparte;

Slide 63, 64 /

Perioada de incubatie : 2 saptamani ;

Evoluaza in valuri , in pusee de viremie cu febra 38 C;

Coexista leziuni in diferite faze de evolutie;

Infectie autolimitanta cu durata de 2-3 saptamani ,

Virusul se localizeaza la nivelul ganglionilor nervului vag, spinal sau cranieni .

Perioada de contagiune cu : 48 h inaintea aparitiei veziculelor;

4-5 zile dupa formarea ultimelor cruste;

Izolare 6 zile dupa aparitia veziculelor;

Epidemii iarna si la inceputul primaverii in cicluri de 3-4 ani .

Manifestare :

Eruptie maculo=papulara;

In cateva zile se transforma in vezicule care s usuca ;

Crusta care se desprinde in timp;

Apar oriunde , inclusive pe palme , talpi , mucoase;

In cavitatea orala se extend la nivelul cailor aeriene superioare;

Prurit;

Prin scarpinare , leziunile se pot suprainfecta bacterian;

Complicatii neurologice sau ocular;

Imunitate permanenta

Zona zoster : slide 68 / 76

Reactivare VVZ la adulti la imunodepresati , mai ales la bolnavi HIV ;

Eruptie cutaneo-mucoasa localizata unilateral , pe terminatiile nervoase sensitive a 1, 2

nervi;
Prodormal , senzatie dureroasa de arsura;

Daca se instaleaza pe trigemen , mai ales pe ramura oftalmica sau maxilara , apar
leziuni veziculoase si in cavitatea orala , unilateral , pe palatal moale sau dur ;

Apar vezicule in valuri la 3-5 zile;

Ulceratii dureroase , ca o arsura , pruriginoase;

Dispar la 2-3 saptamani ;

Raman zone sensibile , pareze tranzitorii;

Complicatii pulmonare , SNC, pancreatice ;

Pot recidiva;

Slide 71, 72, 73, 74, 75 / 76

Tratament :

Varicela :

Pentru persoanele sanatoase : tratament general de sustinere , tratament local

antipruriginos;

Zona Zoster:

Acyclovir 800 mg de 4-5 x pe zi , , 10 zile ;

Igiena orala stricta + clatiri cu solutii antiseptic;

Analgezice , antiinflamatorii;

FDA din 1996 , vaccine;

Curs 4

Infectia cu virusul Epstein – Barr ( VE-B)

HHV tip 4

Virus in stare de latent la peste 90 % din populatie

Replicare intitiala in nazo-faringe;

Infectare limfocite B

Dupa infectia primara , VE-B ramane permanent in interiorul gazdei si este eliminate
trepat prin oro-faringe

Evolutie :

Subclinica;

Mononucleoza infectioasa ;

Leucoplazie paroasa;

Mononucleoza infectioasa slide-uri 3, 4 , 7 / 96

,,Boala sarutului “ , febra ganglionara;

Febra , faringita , limfadenopatie;

Specifica adolescentului si tanarului adult;

Transmitere :

VE-B nu rezista in mediul extern ;

Nu este foarte contagios ;

5% din persoanele care au avut contact cu un bolnav fac boala;

Transmitere : saliva (sarut); transfuzii ; transplant de organe ;

VE=B present in saliva chiar si dupa disparitia simptomelor

Ramane in stare de latent si se reactiveaza cand scade rezistenta organismului ;

Simptome :

Febra : 39,5 – 40, 5 C

Faringita

Oboseala prelungita

Limfadenopatie simetrica , mai ales cervical anterioara si posterioara;

Rar , ulcere orale sau cu splenomegalie in 50 % din cazuri , mai ales in sapt 2-3 ;

Mialgii

Manifestari orale :

Eritem dureros

Ulceratii intinse atipice , posterioare sI spre faringe

Petesii pe palat ( macule , papule mici umpluta cu sange );

Uneori , eruptii tegumentare ;

Perioada de stare 3-8 sapyamani :

Boala autolimitanta

Diagnostic :

Pe semne si simptome ;

Prezenta mononuclearelor ;

Tratamente :

Symptomatic

pt leziuni orale ,igiena corecta , clatiri cu antiseptic ;

Leucoplazia paroasa : slide 10 , 11, 12/ 96

Produsa tot de VE-B

Apare la pacientii imunosupresati ;

Pe fata dorsal a limbii , pe marginile lateral ;

Se asociaza cu etapele evolutive in SIDA;

La fel , in sindrom Burkitt, carcinom nasofaringian ;

Infectia cu cytomegalovirus HHV 5 slide 15/ 96

Virus opportunist izolar in sange, saliva , lapte matern , secretii ;

Afecteaza grupele de varsta 1-2 ani si 16-50 ani ;

La fat daca supravietuieste : anemic , premature , retard mintal , surditate , microcefalie

;

La adult , apare rar si evolueaza ca mononucleoza infectioasa sau ca pneumonia ;

Afectari orale multiple la cei cu SIDA sau cu transplant de organe ;

Retinita cytomegalica : La 10-15 % si colita sau esofagita la 10 % din bolnavi SIDA ;

Transmitere : sexual , aerogen , transplacentar/ pe durata nasterii, lapte matern , saliva

, transplant de organe , transfuzii

Vindecare lunga

Manifestari clinice orale : slide 18, 19 / 96

O singura leziune ulcerate orala , D= 1 cm pe fata dorsal a limbii , pe mucoasa jugala ,

palat ;

Durere in timpul functiilor

Masuri preventive :

Igiena corecta; respectarea precautiilor universal ; analiza sangelui pentru transfuzii ;

Infectiile cu virusi herpes simplex :

Gingivo-stomatita herpetica primara slide-uri 23, 24 , 25, 26 / 96

Primo-infectie in copilarie ;

Epiteliul sulcular este rezervorul de VHS , dar si de anticorpi anti-VHS;

Infectie primara subclinical (90% din cazuri )

Manifestari clinice :

Ulceratii ;

Greutate in masticatie;

Febra ;

Limfadenopatie cca 2-7 zile;

Faringita ;

Eruptie veziculo-ulceroasa localizata la nivelul gingiei fixe , pe limba , jonctiunea

cutaneo-mucoasa a buzelor

Vindecare spontana in cca 8-15 zile;

Virus cantonat in gg Gasser ;

Reactivare in urma unor factori declansatori ;

Expunere prelungita la friga sau radiatii UV;

Traumatisme locale ;

Consumul unor alimente ;

Ciclul menstrual;
Stresul;

Imunodepresia;

Reactivare =parcurgere traseu nervos in sens invers;

Apar eruptii localizate mai putin severe (eruptive herpetica secundara)

Starea generala nu este afectata , leziuni mai mici ca intindere ;

Se vindeca spontan , fara cicatrici ;

>90 % din adulti prezinta anticorpi anti-VHS tip 1 , dar numai 40 % fac infectii
secundare;

Diagnostic diferential :

Cu leziuni aftoase majore sau minore care apar pe mucoasa mobile ;

Leziunile herpetice apar pe mucoasa fixa ( gingie si mucoasa palat dur)

Ulcerele aftoasa au D>5 mm ; dureroase pot lasa , cicatrici ;

Stomatita herpetica : slide-uri : 30 , 31 , 32 / 96

Herpes simplex intraoral : slide-uri 33 , 34, 35, 36, 37 / 96

Herpesul Labial : slide-uri 39, 40 , 41, 42 / 96

VHS-1 produc infectii orofaciale si VHS-2 infectii genital;

Recidive la locul sau aproape de locul leziunii primare , la diferite interval de timp;

Cauze : stress, expunere prelungita la soare , traumatism prin interventie stomatologica

(extractia )

Prodormal , senzatie de arsura sau tumefiere si furnicatura;

Leziunea recidivanta apare cel mai des pe marginea rosului buzelor , inferior ;
Manifestari clinice :

Grup de vezicule care se strang si conflueaza apoi se acopera cu o crusta

Initial apare durere in timpul functiilor;

Poate creste t, apar greata, varsaturi, dureri de cap ;

Limfadenopatie locoregionala;

Vindecare dupa cca 10 zile fara a lasa cicatrici

Infectiozitate mare a leziunilor propriu-zise

Se produc autoinfectari (ochi , nas , genital )

Se pot infecta usor si alte personae

Slide 44/ 96

Panaritiul herpetic slide-uri 46, 47, 48, 49 , 50 , 51/ 96

Infectare cu VHS 1 si 2 a degetelor , mai ales la nivelul leziunilor preexistente , in

special in jurul unghiei;

Transmitere= contact direct cu leziunea de la nivelul buzei sau prin saliva , autoinfectare
la onicofagi;

In stomatologie :daca nu exista manusi , infectare police sau index;

Vindecare in cca 2 saptamani ;

Herpes ocular (keratoconjunctivita herpetica) slide-uri : 54, 55 / 96

Primo-infectii sau recidive prin infectare cu VHS 1 sau 2 ;

Contaminarea pleoapelor , conjunctivei sis au corneei;\

Micropicaturi de saliva sau lichid vesicular ajung accidental pe ochiul neprotejat

Initial = blefaro-conjunctivita foliculara unilateral ( cu prurit , iritatii , secretii muco-

purulente, edem palpebral , vezicule In buchet , adenopatie periauriculara )
Febra, durere, vedere neclara, lacrimare, uneori , suprainfectare bacteriana ,

Vindecare in 2 saptamani

Netratata poate duce la pierderea vederii

Tratament : Acyclovir , Zovirax, Unistat – unguent de 5 % de 4-5 ori / zi , local (contine

guanozil-trifosfat care blocheaza and-ul)

Iv 400 mg de 3x/zi

Pt leziunile orale , igiena corecta, analgezica , antiinflamatorii , clatiri cu solutii antiseptic

HHV – tip 6 – izolat din saliva , cauzator de roseola ( exanthema subitum)

Febra crescuta , rush tegumentar la sugari ;

Simptome de mononucleoza infectioasa la adulti;

HHV tip 7 se izoleaza din saliva la 70-80 % din copii si adulti l

Nu s-a asociat cu vreo infectie;

HHV tip 8 – apare in sarcom Kaposi ;

Infectie cu papiloma virus : slide-uri 60

Alte boli –infectioase ce prezinta interes in stomatologie :

Rujeola : slide-uri 62, 63, 64/ 96

Infectie acuta foarte contagioasa

Produsa de virusul rujeolei ;

Mai ales la copii

Simptome : febra, tuse , coriza , eruptive maculo-papulara la cateva zile de la debut

Initial apare semnul Koplik (patognomonic) mucoasa jugala congestive cu puncte alb-
gri asemanatoare grunjilor de nisip la nivelul molarului 2 ; slide=uri 66, 67, 68 / 96

Eruptive cutanata initial retroauriculara si in final pe palme si talpi

Sursa de infectie : omul bolnav ,

Calea de transmitere : aerogena

Incidenta maxima 5-19 ani , mai ales la copii neimunizati , malnutriti;

Vaccine efficient In 1963;

Aparitia rash = aparitia Ac circulanti = sfarsitul contagiozitatii;

Durata 7-10 zile

Tusea= ultimul symptom care dispare

Rubeola : slide-uri 72, 73/ 96

Virusul poate traversa placenta= malformatii congenital

Rar , la adult , produce artrita ;

1969 – vaccine;

Contagiozitate moderata , mai ales la copii intre 6- 9 ani ;

Contagiozitate : 10 zile preeruptiv , maxima pe durata eruptiei si la 15 zile dupa eruptie;

Cale de transmitere : aerogena si transplacentara ;

Imunizare postinfectie pe viata;

Imunizarea postvaccin mai nesigura

Simptome : adenopatie , rash in zona fetei care progreseaza cranio-caudal , febra ,

coriza , conjuctivita;

In primul trimestru de sarcina afecteaza fatul ;

Scarlatina : slide-uri 76 , 78/ 96

Infectare cu streptococ B-hemolitic A;

Imunitate permanenta ;

Incidenta crescuta intre 7-10 ani , iarna ;

Calea de transmitere: aerogena ,

Incubatie : 3 zile;

Simptome : febra 39-40 , varsaturi , cefalee , frisoane , faringita , dureri abdominale;

Eruptie 12-48 ore de la debut , axilar , inghinal , pe gat ;

Limba rosie ca zmeura ;

Ocoleste pielea palmelor si a plantelor ,

Tratament cu penicilina 10 zile

Parotidita epidemica (oreionul): slide-uri 81, 82

Infectie virala produsa de virusul urlian , care afecteaza copii si tinerii ;

Tumefiere nonsupurativa a glandelor parotide , uni / bilateral;

B benigna , autolimitanta;

Transmitere prin contact direct aerogen ;

Contagiozitate maxima inainte si in perioada initiala a bolii ;

Epidemii la 2-5 ani , mai ales in ianuarie si mai ;

Incubatie : 16-18 zile ;

Simptome : febra mare , tumefiere parotide (aspectul de para al fetei ) ,de consistent
pastoasa, orificiul canalului stenon eritematos , trismus , otalgie ,

La 7 zile , volumul glandelor revine la normal , dispar ficatele ;

Afecteaza ficatul ;

Vaccinare din 1967;

Sifilis :

Treponema Palidum , cu stadia successive clinice si de latent ,

Traverseaza bariera placentara = sifilis congenital

Transmitere sexual ;

Infectiile orale apar in stadiul primar : sancrul primar

= pustule care erodeaza rapid si lasa ulceratie nedureroasa , nesangeranda , cu

induratie periferica specifica ;

De la periferie se elimina serozitate bogata In spirochete , foarte contagioasa

Se poate vindeca in 6-8 sapt spontan , fara a lasa cicatrici

In cavitate orala sancrul primar apare pe buze , limba regiunea tonsilara;

Leziune nedureroasa , asemenatoare cu un carcinoma ;

Adenopatie

Leziune + ganglion foarte contagiosi

Sifilis primar : slide-uri : 86, 87/ 96

Sifilis secundar – apare dupa 1-4 luni de la primo-infectie;

Simptome asemanatoare gripei , cu eruptii cutanate in valuri successive , adenopatie ,

hepatosplenomegalie ;

Oral – eruptii macula=papulare , plane , rosii , nedureroase ;

Pot fi acoperite pe pseudomembrane fine de culoare cenusie , care dupa desprindere

lasa eroziuni plane , central , curate = sifilide secundare ;

Igiena locala riguroasa (table 9 !!!!_

Restrictii de activitate ( ce ar trebui / nu ar trebui sa faca operatorul ,praciticianul ) ,

durata ( cat timp)

Conjunctivite , infectie cu cytomegalovirus, diaree (acuta, de convalescent), infectii

enterovirale , hepatita A, B , C, Herpes simplex ( genital , maini , oro-facial) , HIV pt
personalul ce executa proceduri cu risc de expunere , rujeola ( active , postexpunere) ,
infectie cu meningococ, oreion ( active , postexpunere), infestare cu paduchi
(pediculoza) , tuse convulsive (active, post expunere : personale , asymptomatic/
symptomatic ) , Rubeola ( active , postexpunere) ,

Infectia cu staphylococuc aureus (active- leeziunea tegumentara treneaza , stare de

purtator )

Infectii streptococice grupa A, Tuberculoza (boala active), varicela ( active ,

postexpunere),

Zona zoster ( localizata , generalizata sau localizata la personae imunosupresate ,

postexpunere),

Infectii respiratorii virale

Curs 5

Infectia HIV (Human Imunodeficiency Virus )

AIDS (SIDA) = Aquired Imunodeficiency Syndrome

Stadiul final al infectiei HIV 1 si 2 confirmata in 1981 in SUA ; in 1985 in Romania

Etiopatogenie

HIV 1 si HIV 2 = retrovirus din subfamilia lentivirusurilor

Hiv 1 si 2 mai ales in Europa si SUA , transmis heterosexual sau prin sange ;

Hiv 2 in Africa , America de S si Asia de S-E , trnasmis homosexual ;

Infecteaza limfocitul Th cu receptori de membrane CD 4 , macrofagele , celulele gliale ,

etc .

CD 4

Cluster of differentiation 4 is a glycoprotein expressed on the surface of T helper cells,

monocytes, macrophages , and dendritic cells

Virusul HIV

Are o molecula de ARN care prin intermediul enzimei reverstranscriptaza se copiaza la

nivelul ADN-ului celulei infectate , pe care o compromite functional , deoarece ii
modifica metabolismul .

Ulterior se sintetizeaza ARN-ul viral , proteinele virale = virioni mature care parasesc
celula infectata si infecteaza alte cellule

Se incorporeaza ca gene virale in cromozomii limfocitelor gazda -> raman infectate

permanent cu HIV ;

Genele pot ramane latent perioade lungi dar pot induce producerea de particule noi de
virus in limfocite , care vor fi distruse
In organism declanseaza reactii immune de aparare imediata , prin limfocitele Tc , (cell
receptor) sau NK (Natural Killer) , cu producer de ac specifici ;

Organismul uman nu poate face fata invaziei virale cu HIV !

Slide 7 epidemiologie nr infectati in Africa , Europa pe grupe de varsta

Transmitere :

Pe cale sexual : prin sperma si lichidul vaginal infectate ;

Parenteral prin sange sau fluide organice contaminate care patrund prin solutii de
continuitate proaspete ;

Pe cale vertical de la mama la fat sau la nn prin laptele supt ; in proportie de 25-40 %
devin infectati ;

Este necesar transferul direct de fluide organice infectate !!!

Transmiterea bolii prin saliva sau micropicaturi dupa tuse sau stranut =
Posibilitate extrema sau aproape absenta

Infectare impiedicata datorita unei perechi de polypeptide beta-defensine-umane-2

(hBD-2) si hBD 3

+ se vindeca leziunile orale ;

Nu se transmite prin contact la scoala , loc de munca sau domiciliu !!

Ordine inversa cele mai frecvente cai de transmitere : heterosexual ; nedeterminat ;

homosexual / bisexual ; vertical , utilizatori de droguri i.v.

Grupele de risc pt imbolnavirea cu HIV :

Homo (48%) si heterosexuali (B si F) 18 % cu contacte sexual multiple , neprotejate ;

Homosexuali dependenti de droguri injectabile 7% ;

Heterosexuali dependent de droguri injectabile 18 %;

Consumatori de droguri injectabile 25 %;

Hemofilici sau cei cu transfuzii repetate mai ales inainte de 1985;

Transplant de organe infectate ;

Cadre medicale ;

X=2%

Nn din mame infectate HIV sau cu lapte infectat 93 %;

Alte cause pt copii <13 ani , 7 %

Ordinea inversa a celor mai expuse cadre medicale : infirmiere ; tehnicieni clinici ; alte
categorii ; doctori nechirurgi; Tehnicieni nonclinici ; dental worker

Infectare medic-pacient imposibila daca s-au respectat precautiile universal ;

Din 2001 nu s-a mai raportat niciun caz nou

Pers. Medical infectat prin intepare accidental cu instrumente contaminate (1/300

accidente , mai redus decat la hepatita ) ;

Risc scazut de infectare de la echipa stomatologica la pacient ;

Rar infectare posibila si daca se foloseste prezervativ , din cauza lubrefiantilor si

porozitatii latexului ;

Risc prin transfuzii 1/10000 -1/100000 chiar daca se fac testele , din cauza ,, ferestrei
imunologice “

Aspecte medicale ale infectiei cu H IV

In medie intre 1-3 luni de la infectie

pacient purtator, infectios, dar Ac anti-HIV nu pot fi detectati prin examene de laborator :
fereastra imunologica : faza HIV-negativa;

Sindrom retroviral acut sau infectia acuta primara cu HIV

la 1-4 sapt dupa infectare:

Febra, stare gen. alterata, eruptii, artralgii, limfadenopatie generalizata (va persista) 3-
14 zile,

Confundat cu gripa, mononucleoza infectioasa.

Nivelul HIV in sange este ridicat, cu potential maxim de transmitere

Infectia cronica cu H IV

Seroconversia - apar Ac specifici anti H IV

purtator HIV seropozitiv asimptomatic;

Virus HIV activ dar, posibil, 10-15 ani fara simptome, cu afectarea masiva a sistemului
imunitar

Pacient contagios
Dg. pe teste de laborator pentru Ac specifici.

Teste de la borator:

Testul ELISA (Ensyme Linked Immunosorbent Assay) : precizie 98%;

Testul Western-Blat : confirma dg in primele 6 luni, precizie 95%;

P24-AN TI GEN : determina prezenta HIV inainte de formarea Ac, in primele 2-3 luni de
la infectare;

Teste de laborator:

PCR (Polymerase Chain Reaction) util pt copii; identifica ARN-ul mesager si ADN-ul
Viral inainte de disparitia Ac anti-HIV materni;

Teste rapide pt detectarea Ac anti-HIV in saliva si urina confirmate de testele 1, 2 sau 3

adenopatia generalizata inregistrata constant la cca 3 luni de la infectare (axilar,

cervical, inghinal)

SIDA ( Infectia simptomatlca cu HIV

infectiozitate maxima !;

pac. sero-pozitivi care prezinţa mai putin de 200 limfocite Th _ D4/ mm 3;;

pac. sero-pozitivi care au :

- TBC pulmonary
- pneumonii repetate produse de Pneumocystis Carini;
- cancer invaziv: candidoze; retinite; encefalite HIV; infectari cu VHS; sarcom
Kaposi; limfoame etc.
-

Evaluarea medicala a pacientului infectat cu HIV

Periodic, analize de laborator (hemoleucograma, rx pulmonara, tomografie);

Are anemie, leucopenie, trombocitopenie;

Masurarea limfocite T cu CD4;

Terapie antivirala obligatorie la pacientii cu LT-CD4 sub 200 cel/mm3 si pt. prevenirea
pneumoniilor la cei sub 500 cel/mm?

Pt. echipa stomatologica:

Majoritatea pac. HIV pot fi tratati in conditii de siguranta (nr. minim de complicatii

medicale asociate tratamentelor dentare);

Leziuni orale specifice : indicatori de diagnostic.

Leziuni orale asociate HIV:

1. Limfadenopatia

Palpare obligatorie a grupelor gg –se descopera limfadenopatia cervicala si

submandibulara;

Bilateral, diametru de 1 cm.

2.lnfectii fungice in HIV

Candidoza pseudomembranoasa :

Pete alb-galbui acoperite de false membrane care se indeparteaza prin stergere (semn
patognomonic);

In urma ramane o suprafata eritematoasa, ulcerata, sangeranda;

Senzatie de arsura;
Nr. limfocite Th-CD4 sub 400 cel/mm3

Candidoza eritematoasa sau atrofica

Poate precede forma pseudomembranoasa;

Apare in stadiile timpurii ale infectiei HIV;

Clinic, arii de mucoasa rosie, atrofica, mai ales pe palat, mucoasa jugala, fata dorsal a
limbii;

Subiectiv, senzatie de arsura.

C. Candidoza hiperplazica sau cronica

Leziuni unice sau multiple, albe sau pigmentate care nu se indeparteaza prin stergere;
Localizare mai ales la comisuri
Se asociaza cu supresie severa si evolutie de lunga durata a infectiei HIV.
Tratament :
Local, daca are >zoo celule CD4me3:
-Clotrimazole dj de 10 mg de supt 5x/zi;
-Nistatin tb 200.000 ui de supt 5 tb/ zi

Sistemic:

-Ketoconazole, tb zoomg, 1tb/zi;

-Itraconazole, cps loomg, caps/zi, postprandial.

Tratament efectuat 10-14 zile.

D. Cheilita angulara (candidozica) img : slide 58 - 62

Fisuri dispuse radial pe fond eritematos;
Leziuni acoperite de crusta alba care sepoate sterge;

Examen histopatologic

Tratament: Nistatin unguent 1%

Miconazol ung. 2%
Ketoconazol crema 2%
3. Infectii virale

Infectia cu Human Pagilloma Virus-HPV : img slide 63 , 65- 71

Veruca orala, condyloma acuminatum (img slide 68, 69) , papilomul;
Leziuni clinice ca noduli sau excrescente albe sau roz, cu suprafata neteda sau
conopidiforma
Se pot intalni pe gingia fixa, palat dur, limba, buze;
Aparitia poate fi indicator de infectie HIV.

Tratament
Chirurgical;
Medicamentos: apl. topice saptamanale cu sol. 25%
podophillyn + tinctura de benzoin minim 6 sapt;
Parenteral, cimetidina sau interferon.

B. Infectii recidivante cu Herpes Simplex : img slide 73 - 83

Virus HS V

Ulceratii de forma rotunda sau neregulata, relativ mici (D : 3-4 mm), superficiale si
localizate pe mucoasa fixa, foarte dureroase;
Ulceratii extinse, pot sangera, pot fi acoperite cu depozite moi de fibrina;
Evolutie severa, indelungata (4 sapt), pot recidiva, tulburari in alimentare;
Biopsie.

Tratament:
Acyclovir tb. 200 mg, 1-3 tb x5/zi, 10 zile;
Valacyclovir cps 500 mg, cps x3/zi, 10 zile.

C. Infectii cu Egstein-Barr Virus :

Leucoplazia paroasa (img slide 85- 92)
-leziuni hiperkeratozice albe, verticale, asimptomatice, mai ales pe marginile laterale ale
fetei dorsale a limbii;

-semn precoce al evolutiei spre SIDA, mai frecvent la homosexuali;

-timpul scurs pana la deces aprox. 41 luni;

-cca 25% din pacienti.

Tratament:
Acyclovir;
Apl. locale Podophillyn 25% in tincture benzoin

D. Infectii cu Varicela Zoster Virus : img slide 93- 95

Vezicule unilaterale, pe ramuri nerv trigemen;

Recidiva=semn de agravare a bolii;

Autolimitante

Tratament pentru combaterea durerii

Acyclovir, Famcyclovir, Valacyclovir.

E. Infectii cu cytomegalovirus
Ulceratii intinse in suprafata, nespecifice, dureroase, fara tendinta la vindecare;
Biopsie + ex. Histopatologie;

Imunosupresie severa sub 100 cel CD4/mm3;

Tratament sistemic: Acyclovir, Ganciclovir, Foscarnet.

4. Infectii bacteriene : img slide 97 - 99

Gingivita HIV (Eritemul gingival linear)
Pe gingia fixa, o linie eritematoasa, 2-3 mm latime, paralela cu marginea gingivala
libera;
Sangerari spontane+provocate
Control PDM+detartraj

B. Gingivita ulcero-necrotica : img slide 100 – 109

Arii de tumefîere ale gingiei fixe congestive, cu ulceratii si necroze, retractii, sangerari,
durere;
Evolutie rapida, se supraadauga Candida Albicans

Tratament:
Igiena orala foarte buna, clatiri orale cu CHX 0,12% sau cu povidone iodine 1%;
metronidazol.

Parodontopatia marginala HIV : img slide 110 - 126 123, 124

Aspecte clinice de gingivostomatita ulceronecrotlca (ANUG):

necroze, retractii gingivo-osoase, pierderea dintilor, dureri ,sangerari spontane,
dificultate in masticatie
<100 cel CD4/ mm3
Prezenta 62 % C. Albicans

Tratament
- local
- general cu penicilina si metronidazol.

5. Afectiuni neoplazice
Sarcom Kaposi (img slide 128-144) la 36% din homosexualii cu SIDA, mai rar la
toxicomani;
Neoplasm al endoteliului vascular produs de HHV tip 8 = KSHV
Localizat oral, zona cap-gat, member inferioare,organe interne
La pac HIV pozitivi este primul semn in 22% din cazuri daca apare in cavitatea orala.

Clinic: macula rosu-purpurie spre negru, cu evolutie asimptomatica

Apare pe palat, gingia fixa, in vestibulul oral;

Poate capata dimensiuni impresionante;

Se poate dezvolta si pe vasele sanguine intraosoase, cu deformari ale osului;

Tratament: chirurgical + radio- sau chemoterapie;

injectari intralezionale cu Vinblastine sulfat 0,2- 0,4 mg/ ml pe cm2 de leziune.

6. Xerostomia
La copiii si adultii infectati HIV
cresc in volum glandele salivare majore (parotidomegalie) img slide 145-147,
cu scaderea secretiei salivare
Disconfort pe durata functiilor si explozii de carii img slide 147 ;
Tratament: igiena orala foarte buna, administrare de salive artificiale, tratamentul
cariilor, fluorizari;
Stimularea salivara: pilocarpina tb 5mgx3/Zi preprandial

7. Trombocitopenia img slide 151 - 158

Manifestare obisnuita la pacientul cu SIDA;

Pete purpurice in zona palatului, hematoame.

Alte manifestari: limfoame, hiperpigmentari, tuberculoza, faringite, lichen plan ( img slide
154, 155) etc.

Pt. tratament - vezi tabel 7. Slide 150

limfom non-Hodgkin al parotidei img slide 151

Irigriiirea profiIactico-stomatologica a pacientului infectat HIV / SIDA

Pacient HIV pozitiv := 2 teste ELISA consecutive pozitive confirmate de testul WB !!!!
Tratamentele stomatologice se fac doar dupa efectuarea:
Numaratorii cel CD4: normal nr cel 900-1200 /mm3 apar probleme sub 500 cel CD4;

2. Incarcatura- virala ( viraI load )

masoara Viremia din plasma sanguina; cea mai ridicata se determina in primele
saptamani de la infectia HIV initiala si in timpul stadiilor finale ale bolii;
Incarcatura virala nedetectabila sub 50 COPII/ml sange;
(pacient in tratament ART, risc de contagiozitate aproape de zero)

Numaratoarea trombocitelor

Valori normale : 150.000-400.000 tr/mm3;

Sub 150.000 tr/mm3 : trombocitopenie;
Se intalneste in 9-13% cazuri infectati HIV sau 21-43% cazuri cu SIDA;
Tratamente dentare efectuate la cel putin 50.000 tr/mm3.

Val. normale: L=4.500-10.000

N: 43-77% sau 2500-7000 cel/mm3

Lymph=21-35% sau 1.000- 4.800 cel/mm3

M : 0-9% sau 0-800 cel/mm3

In SIDA : leucopenie, iar in stadiile avansate si neutropenie: sub 500 cel / mm3 se adm
alţi profilactica !!!

Hemoglobina

Normal, 14-18 g/dl la barbati si 12-16 g/ dl la femei;

In inf cu HIV = anemie.
PT si PTT
Normal PT= 9-11 sec;
PTT = 28-38 sec
Pt. interventii stomatologice, PT si PTT pot fi chiar de 2 x mai mari daca Hb este >7g/ dl

Protectia echipei stomatologice :

Anamneza;
Echipament de protectie
Spalare, dezinfectare, sterilizare
Deseuri colectate in saci dubli de plastic si se incinereaza;
Testare personal medical la 1 an.

virusul HIV este

distrus de sapun si apa calda !!!!

de alcool 70°,

apa oxigenata 6% in 30 mm,

cloramina 2%,

formaldehida 4%,

formoI 0,5%,
glutaraldehida 2%,

fenol 2%,

hipoclorit de calciu saude sodiu 0,5-1%.

Tratament preventiv stomatologic Ia pacientul infectat HIV

Rezolvarea urgentelor;
Educare pt sanatate orala, plan de tratament profilactic individualizat;
Controale periodice la 3 sau 6 luni.
Plaga postextractionala la pac. infectat HIV se vindeca fara probleme!!!

Tratamentul profilactic al personalului medical imediat postexgunere

Toaleta plagii cutanate cu apa si sapun;

Intereseaza tipul sursei de infectie (sange, saliva, lichide amestecate cu sange, tesuturi
cu potential de contaminare);

Intereseaza modul de accidentare

(intepatura cu acul, expunerea mucoaselor,
contact tegumentar, muscatura);

Evaluare status imunitar accidentat.

Tratament profilactic in PRIMELE ORE de la accident(72 h), adm 4 sapt, dar nu ofera
protectie 100%;

Tratament antiretroviral ART combinat (tenofovir TDF, lamivudine, emtricitabine,

efavirenz EFV) WHO 2017.

Testare Ac anti-HIV la 6 sapt de la expunere, apoi dupa 3 , 6 luni, 1 an.