Semiologie

. psihice
Studiul simptomelor, tulburarilor
. Stabileste conditiile, succesiunea'
interdependenta

si dinamica tulburarilor mintale

a Dupa intensitatea simPtomelor:
a tulburari nevrotice
a tulburari Psihotice
a tulburari datorate nedezvoltarii
a demente

Procesele Psihice
perceptii'
Procesele de cunoastere: senzatii'
aj'
atentia,memoria, gandirea' limb
imaginatie
, Procese afective si trebuinte: stabilesc
il;td subiectiv intre individ si realitatea
obiectiva
. Vointa si activitatea prin care se
rcalizeaza
scopurile
aciiunile, in conformitate cu
stabilite in mod constient
Semiologia proceselor de cunoastere

a Senzatia
a Act psihic eleme ntar, monomodal
a Realizea za \magtnea singular a a unei
insusiri ale obiectelor si fenomenelor
lumii
inconjuratoare
Se dator eazaactiunii obiectelor si
(organe
fenomenelor asup ra anal\zatorilor
de simt)

ale materiei
Evidenti aza proprietati elementare
gust)
(forma, marime, greutate, culoare' miros'
Reprezint a \zvorul initial al tuturor
informatiilor
obiective
Sunt imagini subiective ale lumii
de
Imaginea reflectata devine element
,onrtiinta a subiectului- de ordin ideal
 P arti cul aritatil e s en zatrtlor

Instrument de reflectare nemijlocita a

lumii
materiale prin sistemul anahzator asupra
caruia se actioneaza direct

plan ideal
Senzat\areprezinta reflect areape
si
a proprietatilor separate ale obiectelor
fenomenelor concrete

PercePtiile

a Procese senzoriale elementare:

a Se disting prin sintetism, unitate'
integritate

Redau realitatea obiectiva in imagini

a
de

ansamblu
Multimodale:reflectare in conditii de
multiple
simultaneitate, succesiune, insusiri
ale obiectelor lumii externe
. Perceptia presupune raporturi intre:
. Calitatile obiectului si
.Conditiilesubiective(interne)aleindividului
(trebuinte, interese, experienta)
. PercePtia include insusirile generale si
esentiale ale lucrurilor
. Constituirea perceptiei se face dupa 3 luni
. Perceptia auditiva apare in primul an

P sihop atolo g ra senzorialit at\1

Tulburari cantitative
, Scaderea pragului senzorial determina o
suprasentibilitut. la stimuli (subliminali)-
hip er e s t e z i e senzorial a
, Apare in surmenaj, suprasolicitare fizica si
psihica
. Afectiuni nevrotice
 CenestoPatiile

. Termen introdus de DuPre

. Forma aParte de hiPerestezie
. Tulburare constienta a senzat\ei si perceptiei
intero si proPriocePtive
. Senzatii penibile, difuze, cu sediu variabil
. Apar fara nici o modifi care organica
evidentiabila
. Apar in unele tulburari nevrotice

o Ridicarea pragului senzo .ial: hipoestezia

a Scaderea receptivitatii la diversi stimuli
a Apare in stari reactive acute
a Inductie hipnotica
a Stari conversive
a schizofrenie
 Iluziile
Tulbur art calrtative
, Perceptia deformata a unor obiecte sau
fenomene existente in realitate
, f{. EY iluzia este in general o eroare
cognitiva sau PercePtiva
. Apar la nornal datorita distantei,
luminozitatii, sau stari afective speciale
. Iluzii fiziologice, optico-geometrice
. Persoanele corecteazausor eroarea

Iluzrt vtztJale
. Cele mai frecvente
. Metamorfopsii: constau in impresia de
deformare a obiectelor si a spatiului
percePut
. Micropsie: obiecte percepute mal m1cl
. MactPsii: obiecte percepute mai mari
. Dismegalopsii: obiecte percepute alungite
sau largite
. Poffopsia: obiecte percepute mai apropiat sau
indepartat
. Callopsia obiecte percepute mai infrumusetate
. Pareidolii: intetpretatea imaginativa ce poate
oferi perceptiei patologice un mare grad de
bogatie si vivacitate
. Sunt perceptii deformate, anxiogene

Falsele recunoasteri

a Identific areagresita a diverselor persoane

a Diferit de confuzia de Persoana
a Apare in ePisoade maniacale, stari
confuzive, sd. Korsakov
Varianta particulara: d6jd vu, deja connu'
deja vecuiau jamais vu, jamais connu'
jamais
In sd de dereal\zare, depersonalizate'
patologia de lob temPoral
 Iluzia sosiilor

Pesoane sau fiinte care seamana foarte mult

incat nu Pot fi deosebite
Persoana cunoscuta nu este identificata
ci
doar avand o asemanare cu ea
a Persoane cunoscute au fost multiplicate
a Alteori au sentimentul ca persoane
apropiate au fost substituite in scop ostil
Schizofrenie

Iluzii auditive

Impresia ca anumite sunete sunt mal

apiopiate, mai puternice, mai distincte' sau
dimpotriva: discrete, e stomp ate, indepartate
Sunete reale (bataile ceasului, &Pd de
la
robinet) percepute drept cuvinte injurioase
 Iluzir gustative si olfactive

a Se deosebesc greu de halucinatii

Reprezinta percepere eronata a gustului
a
sau

miiosului normal al diferitelor substante

sapide sau odorifice: Parosmie
Apar in leziunile de lob temPoral

Iluzii viscerale sau interoceptive: perceperea

aparate
eronata a functiilor unor organe sau
, Modifi careade schema corporala : perceperea
J.nutututa a formei, marimii, greutatii si
pozitiei ProPriului corP
, lrunrp oz\tiepartilor corpului, micsorarii sau
maririi lor
. Schizofrenie
 Halucinatiile

a Percepti e fwaobiect de perceput H' E'y

o H. Ey observa ca definita exPlica

halucinatia prin eroarea fundamentala de
perceptie care o creeaza
Halucinatiile se insotesc de grad de
convingere mare

Halucinatiile Propriu -zise

Psihos enzotuale
Tulburari de perceptie ce corespund integral
definitiei

a Caracteristici:
a Proiectie spatiala situate in spatiul campin
sau extracamPin
C onv ingere a p ac i entului asupr
a " t ealttat\i"
lor

1(
 Continuare

Perceperea lor prin modalitatile senzoriale

obisnuite(exteroceptive, interoceptive,
proprioceptive) si pe caile senzoriale
normale
Grad variabil de intensitate (discret sau
intens, anxiogene)
Claritate diferita
C omplex itate v ariabila

. Durata (intermitente sau continue)

. Rezonanta afectiva (initial anxiogena, apoifwa
participare afectiva)
. Natura senzoriala:
exteroceptive- auditive, v izuale,
olfactive, gustative, tactile
interoceptive- h viscerale
proprioceptive- h motorii (kinest ezice)

11
 Halucinatii exteroceptive
. H auditive- pe primul loc ca frecventa la
adult
. Situate in campul auditiv perceptibil cel mai
des
o Intensitate variabila
a C omplex itate v ariab ila :
elementare (foneme)
comune (sunete, pasi)
verbale (complexe)

Contiuit atea: episodice sau continui

Rasunetul afectiv : favorabile (comentative)
defavorab ile (comentative
sau imperative)
a Urgenta psihiatrica
a Pot fi concordante sau neconcordante cu
starea afectiva
Apar in Sk. Tulburari afective

T2
 Halucinatii vizuale
Peceptii ale unor obiecte, fiinte, imagini
inexistente in acel moment in realitate
Mai frecvente la copil
Mono sau policromatice
Percepute cu unul sau ambii ochi
Ocupa tot compulvizual sau scotom
Imagini de marimi variate: normale,
guliverniene, liliputane

. Proiectie spatiala: campine sau extracampine

. Complexitate: elementare-fosfene- puncte
complexe: figuri, obiecte, fiinte
scenice: statice (panoramice)
cinematografi ce(miscare)
. Durata: permanente sau episodice
. Tonalitate afectiva

13
 Halucinatii autoscopice
a Realizea za imagine dubla
a Percepe propriul co{p,sau parti din el
proiectate in afaru
Aparitia poate fi: unica (secunde)
persistenta, continua
Poate fi identic sau modificat (uratit,
infrumusetat)
Acompaniament afectiv

Halucinatii olfactive si gustative

a
Au caracter secundar
o Apar dupa alte tulburari de perceptie
o Sunt greu de separat deoarece substantele
sapide sunt si odorifice
a Gusturi sau mirosuri nepl acutelplacute
a Frecvent apar in afectiuni organice

t4
 Halucinatii tactile
a Impresia de atingere a suprafetei cutanate
a Percepute continuu retea
discontinuu punctiform
La suprafata (h epidermice) sau in
profunzime(h hipodermice)
P ar azito ze halucin ato ri i
Frecvent in dependenta alcoolica

Halucinatii interoceptive
(haluc i natn vi s c eral e)
Senatia: existentei unor fiinte in corp
schimbarli pozitiei unor organe
obstruarii sau perforarii lor
a Frecvent cu localizare genitala
o
Senzatia de violare directa sau de la distanta
a
Manifestari halucinatorii in patologia
schemei corporale (membru fantoma)

15
 Halucinatii proprioceptive

a Motorii sau kinestezice

a Impresia de miscare, sau deplasare a
propriului corp
Apar in sindromul de automatism motor

Pseudohalucinatiile (halucinatii
psihice)
Autorep rezentari aperceptive (nu au
c ar acter p s iho s en zofial)
a
Caracterizate prin :

a Incoercibilitate( adevar imposibil de

compatut,caruia nu trebuie sa I se
demonst r eze veridic itatea)
a Automatism
a Exogenitate- impuse din afara

t6
 Caructeristicr

Se vorbeste despre "voci sau vedenii"

stranii, speciale
Nu se proiecteazain afara ci se petrec in
minte
o Sunt percepute de analizatori speciali
a
Sunt "facute, provocate" din afara
a Respect a aceleasi modal itati senzoriale

Pseudohalucinatii auditive
Voci interioare "ecou"
O
Sonorizarea gandirii
a Tranzitivism: altii ii potauzi,descoperi sau
ghici gandurile
o Auzite cu urechile mintii
a I se pot impune gandurile prin telepatie,
sugestie, unde

t7
 P seudohalucinatii v izuale

Percepute ca: imagini izolate ,

scene panoramice
Continut v ariat: placut, neplacut, terifi ante,
insultatoare
a Apar in spatiul subiectiv
a
Vad cu " ochii interiori, cu ochii mintii"
a Fac parte din sindromul de automatism
mental

Pseudohalucinatii gustative si
olfactive

Apar de fiecare data alaturi de h. gustative

si olfactive
a Apar mai ales in cadrul organicitatii
a P eudohaluc inatii ta ctile : senzatii
s p enib ile
provocate de la distanta
Localizate cel mai des in sfera eenitala

18
 Pseudohalucinatii interoceptive
o Asemanata cu "lipsa libertatii interioare',
a Au senzatia ca sunt posedati de animale,de
spirite
Se localizeaza in diverse organe si
determina simptomatologie specifica
Ei actioneaza dupa cum le cere aceasta
"persoana straina"

Pseudohalucinatii motorii sau

kineste zice

a Perceperea unor miscari impuse

a Au caracter imasinar

Toate tulburarile de perceptie se asociaza

intre ele : halucinatii plurisen zoriale

t9
 Imagini eidetice
Reproiectari in exterior ale imaginilor unor
obiecte, fiinte care au o forta vie
Sunt strans legate de trairi afective intense
si apropiate de prezent ca desfasurare in
timp
a Halucinatii hipnagogice
a Halucinatii hipnapompice
o Ele pot apare la normal

20