CURS 2.

Dentina

-Tesut dur mineralizat

-Origine mezodermala

-Topografic:

- reproduce forma exterioara a dintelui la nivel coronar&radicular

-inconjoara camera pulpara si canalul radicular

-acoperita la exterior de: - smalt - coronar;

-cement – radicular.

Dispozitia topografica si grosimea dentinei:

-apicali …..

-radicular 3-5 mm

-incisivii frontali 3-4 mm

-fete…… molari&premolari 3-7 mm

Proprietati fizice

-culoare: galben deschis (se modifica cu varsta)

-opacitate (vs. transluciditate variabila a smaltului)

-duritate = 5 Mohs (mai mare decat a osului, mai mica decat a smaltului)
-depresibila , elastica-amortizare socuri masticatorii (compensarea duritatii si
rigiditatii smaltului)

-conductibilitate termica si electrica > decat a smaltului

-radioopacitate ( diferita vs. smalt / cement)

-grosmie > la dintii permanenti decat la cei temporary

Clinic

Cele trei proprietati mentionate fac posibila identificarea momentului in care,in

procesul de instrumentare a leziunilor carioase, se depaseste stratul de smalt si se
patrunde in dentina-caracterizat prin elemente specific:

-aspect mai mat in raport cu smaltul,care este lucios;

-coloratie mai galbena si mai opaca, fata de culoarea alb-galbuie,mai deschisa si

mai translucida a smaltului;

-tactil,se percepe o duritate mai mica decat cea anterioara, instrumentarul

devenind mai efficient si tehnica de lucru mai facila;

-de cele mai multe ori, in momentul depasirii smaltului si patrunderii in

dentina,apare durerea, ca urmare a sectionarii canaliculelor dentinare si a miscarii
lichidului (limfei dentinare) in interiorul acestota.

Permeabilitatea

Permeabilitatea este data de prezenta tubilor dentinari care o strabat;este mai

mare la dintii permanenti tineri si este variabila:

-depinde de varsta pacientului(gradul de mineralizare)

-permeabilitatea dentine creste in apropiere de pulpa dentara si in raport cu

grosimea stratului dentinar care acopera camera pulpara
-permeabilitatea dentine este diferita in diferitele zone ale suprafetei dentare

-prezenta detritusului dentinar remanent (smear layer) , rezultat al instrumentarii

dentine (carioase / necarioase)

-proteinele salivare sau plasmatice care pot produce o inchidere temporara a

canaliculelor dentinare

-existenta unor diferente regionale date de neregularitati canaliculare

Compozitia chimica a dentinei

-substanta mineral 67%

-substanta organica 20%

-apa 13%

Substantele minerale reprezinta 25% din vol. si 80% din greutate.

-substante minerale - Ca 25-38% ; P 13-17% ; carbonati 3% ; Mg 1-2% ;

Na,Cl,K,F,Zn 1%

Elementul structural al dentinei este cristalul de hidroxiapatita.Caracteristici:

-de 200 de ori mai mic decat cel din smalt,neuniform repartizat de la un dinte la
altul

-numar mai mic decat cel al cristalelor de hidroxiapatita din smalt

-forma aplatizata

Componenta organica (proteica) de 100>decat in smalt.

-Colagenica 90% : tropocolagen; protocolagen; collagen matur.

-Necolagenica 10% : 50% fosfoproteine; proteine plasmatice; proteoglicanii rol in

initierea si controlul mineralizarii; glicoproteine acide.
Fibrele de colagen contin aminoacizi:

-1/3 glicina

-1/3 alanina,prolina si hidroxiprolina

-1/3 alti 15 aminoacizi: lizina; fenilalanina; tirozina,etc.

Dentina mai contine: glucide; acid sialic; MPZ; lipide; acizi organici(lactic,citric);
enzime (FAL, peroxidase, transaminase.

Morfologia dentinei
Morfologic si structural dentina prezinta:

-dentina periferica(mantaua dentinara)

-dentina circumpulpara (ortodentina)

-predentina

Canaliculele dentinare
Dispozitie:

-radiara,divergent de la pulpa spre jonctiunea amelo-dentinara

-circumpulpar: 50-60-75000/mm2

-periferic:15000/mm2

-medie: 50000/mm2

Caracteristici:

-diametrul: 3-4 µ circumpulpar; 0,8- µ periferic; 2 µ radicular circumpulpar

-volumul: coronar circumpulpar 27,7%; radicular circumpulpar 11,4 %; coronar
periferic 19,1%; radicular periferic 7,7%

Strabat dentina aproape paralele intre ele,distanta dintre centrele lumenelor a 2

canalicule invecinate fiind: 15 µ –periferic; 6 µ–circumpulpar.

Continut:

-fibre Tomes

-fibre de colagen

-fibre nervoase amielinice Aō

-fluid dentinar

Fibra Tomes:

-prelungire citoplasmatica a odontoblastului

-inconjurata de o prelungire a membranei celulare

-intre membrane celulara si peretele calcifiat canalicular exista un spatiu ce

contine substanta fundamental amorfa,cu aspect fin granular.

Fibrele nervoase:

-amielinice tip Aō

-separate de procesul odontoblastic

-se extind in tubuli doar pe 10-15% din lungimea lor

Fluidul dentinar:

-compozitie asemanatoare lichidului tisular

-presiune hidrostatica de 30mm Hg

-secretat de tesutul pulpar

Canaliculele dentinare prezinta ramificatii laterale numeroase (numite canaliculi

laterale/secundare),care au un traiect orizontal/oblic facand legatura cu
canaliculele vecine.

Ramificatiile secundare sunt mai numeroase spre periferie(jonctiunea amelo-

dentinara)si mai putin frecvente spre portiunea profunda.

Sunt mai inguste decat canaliculele principale-diametrul de pana la 1 µ.

Dentina pericanaliculara
-In jurul canaliculelor,mai ales la nivelul jonctiunii amelo-dentinare apare o zona
unde dentina-pericanaliculara-este neregulata,mai bogat mineralizata

-Matricea organica>de ½ din volum

-Fibrele de colagen dispuse impachetat in jurul canaliculului.

Dentina intercanaliculara
-Paralel cu camera pulpara si perpendicular pe canaliculele dentinare,dar la
distante mai mari se gasesc liniile de contur Owen:zone de substanta organica mai
slab mineralizata-corespund unei perioade de repaus in timpul dezvoltarii

-Pe sectiune transversal apare o linie Owen mai bine exprimata: linia neonatala.

Dentina interglobulara Czermak

-In dentina coronara

-in apropierea de JSD

-strat de dentina imperfect mineralizata,cu spatii goale

-zona de minima rezistenta

Stratul granular Tomes

-in zona radiculara a dentine

-la jonctiunea dentina-cement

-zona slab mineralizata,cu spatii goale

-minima rezistenta la atacul carios

Tipurile de dentina
-Stratul periferic: mantaua dentinara.

-Dentina circumpulpara: dentina primara; dentina secundara; dentina tertiara-

dentina de reactie,dentina de reparatie.

-Predentina

Mantaua dentinara

-aflata la jonctiunea amelo-dentinara

-grosime:7-30µ

-formata de catre odontoblasti nepolarizati

-nu prezinta prelungiri odontoblastice

-este mai slab mineralizata

-aici coexista:colagen, molecule amelare,cristale mari de smalt

-radicular-greu de pus in evidenta

Dentina primara

-localizata circumpulpar pana la jonctiunea amelo-dentinara

-prezinta tubuli dentinari ce contin prelungiri odontoblastice

-prezenta la eruptia dintilor pe arcada

-formarea sa incepe dupa polarizarea odontoblastilor

-este rezultatul transformarii predentinei in dentina

Dentina secundara

-functionala

-se formeaza si se depune pe toata perioada de mentinere a vitalitatii pulpare

-este o dentina cu strcutura regulata

-depusa pe suprafata interna a dentinei

-ritmul de depunere: 0,5µm/zi

Dentina tertiara

-apare la diversi stimuli,ca reactive de aparare a pulpei

-caracter amorf

-putine canalicule dentinare,orientate aleator

-grad scazut de mineralizare

-poate fi de 2 tipuri:de reactie, de reparatie.

Dentina de reactie este de 2 subtipuri:

-Sclerotica:formata in detrimental lumenului canaliculului dentinar(prin marirea

fiziologica a procesului de formare a dentine pericanaliculare);foarte
mineralizata,translucida

-Peripulpara:-la interfata dentina-tesut pulpar,pe baza predentinei;este formata

de odontoblasti

Dentina de reparatie

-apare dupa disparitia odontoblastilor,ca urmare a progresiei accelerate a

procesului carios

-produsa de odontoblastii de inlocuire(odontoblasti de generatia a II-a),care iau

nastere din preodontoblasti=cellule mezenchimale nediferentiate

-poate fi mai mult sau mai putin mineralizata

-nu prezinta canaliculi dentinare

Predentina

-zona de dentina cea mai apropiata de pupla dentara

-structura particulara,datorita acestei vecinatati

-banda ingusta,eozinofila

-formata din fibre de colagen de origine pulpara si substanta fundamental

-fixeaza usor sarurile minerale in cadrul procesului de mineralizare

 Cementul

-Complex organo-mineral de origine mezenchimala

-Acopera radacina dintelui de la jonctiunea smalt-cement pana la apex

-Patrunde in portiunea incipienta a canalului principal radicular si in canaliculele

laterale

-Mineralizat incomplet si neomogen

-Are trasaturi asemanatoare cu osul,dar nu prezinta vascularizatie si inervatie

Proprietati fizice
Duritatea:

-variabila in raport cu zona de provenienta

-mai mica decat a smaltului de 2,4 ori

-mai mica decat a dentine de 1,4 ori

Culoarea:

-alb-galbui

-mai galben decat smaltul,dar mai putin galben decat dentina

-aspect mat-lipsa transluciditatii

-permeabilitate crescuta fata de smalt si dentina: pentru unele

substante(favorizeaza schimburile metabolice cu structurile
invecinate:dentina/desmodontiu); pentru microorganisme si produsii lor de
metabolism(favorizeaza propagarea prin dentina-modificari
pulpare:inflamatie/necroza/gangrena)
-radioopacitate mai scazuta fata de smalt si dentina

-rezistenta mai scazuta la atacul acid ( in zona cervicala la nivelul JSC sau pe
suprafata radiculara denudata)

Grosimea stratului de cement:

-pe sectiune longitudinala,la dinte erupt si functional: 20-60µm colet incisivi

centrali superiori; 150-200 µm apex

-pana la varsta de 70 de ani,aceste valori se pot tripla,deoarece cementul se

formeaza si se depune pe tot parcursul perioadei functionale a dintelui pe arcada

Jonctiunea smalt-cement (JSC)

-5-10% din cazuri: spatiu intre cement si smalt

-30% din cazuri: intalnire “cap la cap”

-60-65% din cazuri: cementul acopera smaltul

Cementul-proprietati chimice

-50-55%-substanta organica

-45-50%-substanta anorganica

Substanta anorganica:

-Masa uscata: 61% din greutate, 31% din volum

-Formata din: fosfati de Ca - in forma de cristale de hidroxiapatita aciculare,cele

mai mici din organism; carbonate,fluoruri
-Prezinta F in concentratie maxima in raport cu celelalte tesuturi mineralizate din
organism

-Resturi fine din alte elemente minerale:Cu,Fe,Mg,Pb,etc.

Fractiunea minerala a cementului sufera modificari cu varsta:

-cresterea cristalinitatii fazei minerale

-cresterea gradului de mineralizare

-cresterea continutului de fluor

APA REPREZINTA 12% DIN SUBSTANTA ANORGANICA.

Substanta organica:

-Matrice fibrilara de natura colagenica(90%: colagen tip I,agregat in fibrile,care la

randul lor formeaza fibre; 5% colagen tip III; fibre de reticulina in forma de benzi)

-Colagenul cementar mai contine: hidroxiprolina, glicina, alanine, prolina

Substanta organica din cement:

-Fibrele de colagen au striatii periodice,formand benzi caracteristice de 67

nm,care pe masura ce cementul se mineralizeaza,sunt mascate de cristale de
hidroxiapatita si proteinele necolagenice.
Fibrele de colagen

Fibre:

-Intrinseci -fibre fine,multidirectionate,secretate de cementoblaste,incorporate

total in cement,in cursul mineralizarii lui.

-Extrinseci –provenite din sacul follicular in timpul edificarii radacinii,fibre care

formeaza ligg. alveolo-dentare cand dintele devine functional, perpendicular pe
axul lung al radacinii

Cementul-proprietati chimice

Cementul este: celular; acelular

Cementul celular difera de cementul acelular prin:

-numar mai mic de aminoacizi,hidroxiprolina si prolina in cantitate mai redusa

-prezenta de serine,acid glutamic,acid aspartic

Substanta organica:

-Proteine necolagenice: sialoproteine; osteopontine; mai putine decat cele

colagenice,dar mai abundente decat in os si dentina; grad mai mic de
mineralizare; au proprietati de adeziune la cellule si rol in reglarea procesului de
mineralizare; sunt glicoproteine sulfatate si fosforilate; prezente in toate straturile
de cement; cantitate mai mare in CAA si CAFE, fata de CAFI si CCFI

Mai exista:

-Proteoglicani=polizaharide sulfatate(acid hyaluronic,condroitin-sulfat, heparin-

sulfat,keratin-sulfat)
-Proteine de adeziune la cement

ALTE COMPONENTE ALE MATRICEI ORGANICE:

-Osteonectine;Osteocalcine : Implicate in procesul de mineralizare

-Fibronectine;Tenascine: Se gasesc in matricea extracelulara,prezente mai ales in

perioada de dezvoltare a radacinii

Mai sunt prezente:

MPZ: acide,la nivelul cementoblastilor; neuter,in zonele intercelulare

FAL: in apropierea fibrelor Sharpey si a cementoblastilor

Tipurile de cement
Morfologia cementului variaza dupa:

-varsta pacientului

-stimulii la care este supus in ocluzie

-procese de migrare fiziologica a dintelui

Fiecare varietate de cement se diferentiaza prin cateva caracteristici.

Clasificarea tipurilor de cement dupa topografie,structura si momentul formarii:

-dupa localizare: radicular;coronar

-dupa prezenta de celule:celular;acellular

-dupa continutul in fibre:fibrilar;afibrilar

-dupa momentul formarii:primar;secundar

Anumite tipuri de cement se diferentiaza prin:

-denumire

-viteza de formare

-compozitie chimica

-grad de mineralizare

1.Cement acelular si afibrilar:CAA

2.Cement acellular cu fibre extrinseci:CAFE

3.Cement cellular si acelular cu fibre intrinseci:CCFI si CAFI

4.Cement celular mixt stratificat:CCMS

CAA:Cement acelular si afibrilar:

-Format inaintea eruptiei dintelui pe arcada,formarea sa incepe inaintea maturarii

Sm. Si se continua pe o perioada de timp nedefinita

-Prezent la nivelul coletului dentar, in situatia in care smaltul este acoperit aici,pe
o anumita intindere,de cement

-Lipsit de fibre si cellule

-Nu are functii de legare prin adeziune la dinte

-Mod heterogen de distributie pe suprafata dentara

-Nu este un tesut indispensabil

-Strat subtire sub forma de plaje izolate,acoperind zona de smalt

-Ocazional poate fi present si in regiunea cervicala a dentine radiculare

-Aparenta stratificare sugereaza existent unor perioade de formare ce alterneaza

cu perioade de repaos

CAFE:Cement acelular cu fibre extrinseci

-Predomina in regiunea cervicala a radacinii si in 1/3 medie- se poate intinde mai

mult spre apical la dintii anteriori

-In 1/3 apicala este inlocuit de cementul celular

-Formarea sa incepe in perioada initierii formarii radacinii,se mineralizeaza lent,in

3-4 ani,de la JCD catre periferie

-Dupa dezvoltarea radacinii are aprox 15µm

-Are aprox 30.000 fibre/mm2 izolate sau grupate in fascicule

-Fibrele traverseaza cementul acelular dinspre dentina spre spatial periodontal

sim erg parallel intre ele

-Extremitatea lor-aparent in contact cu fibrele tesutului conjunctiv din

ligamentele parodontale

-Pe masura mineralizarii fibrelor intrinseci se vor mineraliza si cele extrinseci

-Ligamentele alveolo-dentare se intend si traverseaza spatiul intre radacina si

peretele alveolar, orientarea lor se schimba in decursul vietii

-Creste cu viteza de 2-4 µm/an

-Ritm de crestere mai accelerat pe suprafata distala a radacinii fata de cea meziala

-In interior se observa canaliculi fine si spatii perpendicular pe suprafata externa a

dintelui
CCFI:Cement celular cu fibre intrinseci

-Predomina in zona radiculara apicala,la furcatia radiculara si in regiunea medie a

radacinii

-Grosime neuniforma

-Poate acoperi cementul acelular si fibrilar depus anterior

-Depus de cementoblaste - asemanatoare morfofunctional cu osteoblastele

-Cementoblaste – formate prin metaplasia celulelor mezenchimale nediferentiate

-Cementoblaste:sintetizeaza collagen,iar pe masura incorporarii lor in cement se

transforma in cementocite

-Cementocite:corp celular adapostit in lacune de grosimea

cementului=cementoplaste-legate intre ele printr-o retea de canalicule
ramificate,in care se gasesc prelungiri citoplasmatice ale cementocitelor,care se
leaga de prelungirile cementocitilor vecini

-Aici , procesul de depunere a matricei calagenice sic el de mineralizare sunt mai

rapide

CAFI:Cement acelular cu fibre intrinseci

-Forma speciala a celui descries anterior(CCFI),care e depus dupa un model

polarizat

-Structura regulate cu predominenta fibrelor intrinseci dispuse in fascicole

-Lipsite de cementocite

-Aceeasi distributie cu CCFI:in zona apicala si/sau la nivelul furcatiei

CCFI-CAFI

Caracteristici:

-cementuri intrinseci

-nu au functie de ancorare a dintelui

-rol important in fenomenul de orientare si mentinere in pozitie a dintelui(prin

potentialul cementoblastelor producatoare de CCFI de a depune rapid matrice
organica)

-rol important in repararea pierderilor de substanta radiculara de tip resorbtie

CCSM:Cement celular stratificat mixt

-Amestec de CAFE pur si CAFI/CCFI

-Stratificare data de alternanta straturilor consecutive de CCFI/CAFI si CAFE

depuse aleatoriu

-Prezent in 1/3 apicala pana in 2/3 din lungimea radacinii si la furcatii

-Poate servi la ancorarea dintelui(daca e acoperit de CAFE) sau nu (daca e acoperit

de CCFI)

-Functie adaptativa,in ambele cazuri

Histofiziologia cementului

-Proces continuu de apozitie cementara, fiziologic sau patologic,toata perioada

existentei dintelui (vital sau nu)

-Se depune in straturi concentrice,paralele cu suprafata radacinii, ce acopera

toate tipurile de cement,celular sau acelular
-Se structureaza prin organizarea ff. de colagen-(=lig.alv.dent.), care se fixeaza
intr-o matrice din MPZ polimerizate - da nastere la tes, cementoid.

Functiile cementului
-Substrat tisular pentru atasarea ligg. alveolo-dentare

-Mentinerea relatiei ocluzale(adaptare functionala=compensarea pierderilor prin

uzura)

-Repararea pierderilor de substanta radiculara datorate: traumatisme; rezorbtie

radiculara externa; leziuni osteitice cornice periapicale/periradiculare

-Depunere permanent ape suprafata radiculara peste cementul imbatranit( se

pastreaza intacte ligg. alveolo-dentare si functionalitatea lor)

Hipercementoze=depuneri excesive de cement reactional

-Functionala: prin suprasolicitare masticatorie

-Prin infrasolicitare(inclusive reducerea numarului de fibre alveolo-dentare)

-Senila(fiziologica): in paralel cu atrofia parodontiului marginal

-La nivelul furcatiilor (pana la sudarea/unirea radacinilor)

-Periapicala :in procese apicale cornice

-Posttraumatica(neregulata,cu numerosi cementiculi)

-Sub forma de cementiculi( izolati,liberi,in apropierea radacinii,atasati de

suprafata cementului sau inclavati in aceasta)

-In afectiuni generale:Boala Paget

Rezorbtii cementare:

-Fiziologice: rizaliza dintilor temporari

-Patologice (reactionale) in: traumatisme ocluzale intense; forte

supradozate(crosete ale protezelor, aparate ortodontice); transplantari/replantari
dentare; afectiuni generale ( hipovitaminoze, TBC, hipotiroidie, osteodistrofie
fibroasa ereditara)

-Determina dezorganizarea insertiei fibrelor din ligamentele alveolo-dentare,cu

aparitia mobilitatii dentare

-Daca factorii patologici sunt indepartati, se poate produce din nou

cementogeneza