Sunteți pe pagina 1din 71

CURS 1

Profilaxie= pro-inainte;phylax-pazitor
Preventia(profilaxia) orodentara=ansamblul masurilor luate pentru a stopa
manifestarea cauzelor ce pot duce la aparitia sau evolutia imbolnavirilor aparatului
dentomaxilar.
Controlul infectiilor
-controlul contaminarii si infectarii microbiene;
-in trecut-> boli recunoscute cu mult inaintea agentilor cauzali;
-Girolamo Fracastorius-1546-mici particule care cauzeaza bolile care se iau prin
imprastiere directa de la om si animal si indirecta prin contactul cu obiecte
contaminate
-Antoni van Leeuwenhoek-> animalcules (bacterii,protozoare) in 1667;
-anii de aur,la mijlocul secolului al XIXlea:Pasteur,Koch,Miller -se identifica agentii
patogeni ai TBC,antrax,tetanus,difterie,etc -se pun
bazele masurilor preventive de control al
infectiilor;
-Semmelweis si Holmes->importanta handwashing in prevenirea transmiterii
infectiilor;
-Pasteur si Tyndall -> folosesc caldura pentru distrugerea formelor vegetative si
a sporilor rezistenti -apa fiarta(pasteurizare): 30 min la 63C sau 15 min la 72
C
-Lord Lister->importanta fierberii instrumentelor folosite in chirurgie,a spalarii pe
maini cu fenol inainte de interventii chirurgicale
-spray cu fenol in atmosfera incaperii unde se face interventia
-Edward Jenner-1790-conceptul de imunizare:cei care au facut cowpox si nu
mai fac smallpox; -Pasteur-tatal imunologiei(pentru holera,antrax,rabie);
-in 1967-Alper si Griffith-nou agent infectios alcatuit din protein cauzator de b.
Creutzfeldt-Jacobs; -in 1982-Pruinser-prion=protein care afecteaza proteinele

normale ale creierului-b.vacii nebune

Boli
infectioase: -a 3a cauza de
deces in USA;

-a 2a cauza in lume;
-25% din populatia
globului; -(dupa 29%-boli
cardiovasculare).
Prevenirea transmiterii
infectiilor Precautii universal1987:
-Minimalizarea riscului de transmitere a agentilor
patogeni dinspre: ->pacient spre
operator=contaminare directa; ->crosscontamination(pacient-pacient)=contaminare
incrucisata

-Se aplica aceleasi procedure standard de preventie pentru toti pacientii in


tratament;
-Suplimentar,pentru pacientii cu boli infecto-contagioase declarate
( gripa,varicela,rujeola) se vor lua urmatoarele masuri:
->izolare pacient;
->ventilatia adecvata a incaperii;

->protectie adecvata operatori,in special respiratorie;


->evitarea manoperelor cu risc crescut de contaminare.
Infectia nosocomiala:
-Infectia dobandita de pacient dupa cel putin 72 ore de la spitalizare sau dupa
prezentarea intr-o unitate medicala;
-Ordin 994/2004: infectie dobandita in spital sau intr-o unitate medicala cu
paturi,datorata microorganismelor,care poate fi recunoscuta clinic sau
microbiologic, care afecteaza pacientii si/sau personalul medical indifferent daca
acestia se afla sau nu in spital.
Precautii standard (CDC-Center for Disease Control and Prevention
1996):
-pentru prevenirea transferului agentilor patogeni existenti in orice fluid
corporal,sange,excretii sau secretii cu exceptia transpiratiei:
1.evaluarea statusului de sanatate a pacientului;
2.purtarea optima a echipamentelor de protectie;
3.manipularea in siguranta a instrumentarului ascutit si a reziduurilor medicale;
4.manopere stomatologice in conditii curat-steril.

Procesul
infectios:

1)Sursa de infectie(izvorul epidemiologic)


-gazda unde traieste,se inmulteste si este eliminate in mediul
inconjurator agentul patogen; -om,animal bolnav,insecte;
-cea mai periculoasa=sursa necunoscuta(pacient apparent sanatos purtator cronic
de germeni patogeni; cu forma de boala inaparenta; in perioada de incubatie a bolii
cand sunt contagiosi)
1.a.Omul ca sursa de infectie:
-Omul bolnav-infecteaza pe durata de contagiozitate a bolii:
>extrema pe durata perioadei de debut si de stare(gripa,tuse convulsiva) ;
>inainte de aparitia simptomelor,in a doua parte a perioadei de
incubatie( rujeola,rubeola,varicela, hepatita virala,viroze respiratorii);
>se mentine si in perioada de convalescent a (disenterie,enteroviroze,infectii
streptococice)
-Purtatorul de germeni=-echilibru intre mecanimsul de aparare al gazdei si
germenele infectios ( hepatita B, C, poliomielita, scarlatina,etc)
1.b.Animale infectate:
-rozatoare,pesti,batricieni etc. pot transmite accidental agentul patogen la om>peste din totalul infectiilor.
1.c.Artropode(ins
ecte) -vectori
2)Caile si mecanismele de transmitere a
agentului infectios: I.Transmitere directa:
-agenti cu rezistenta scazuta in mediul extern,transmisi de la o
persoana la alta: 1.prin inhalare (bolile copilariei)

2. inoculare percutana (scabia)


3. muscatura de animale (rabia)
4. contact sexual (boli venerice;hepatita
B,C,G,

SIDA);

5.sarut

infectioasa,herpes)

mononucleoza

6. transfuzii sanguine(hepatitele,malaria,SIDA)

7. transplacentar(rubeola,hepatitele B,C,G, HIV)


8. maini murdare(fecal-orala: boli diareice,poliomielita,hepatite virale A,E)
9. transplant de organe(VHB,CMV)
II.Transmitere indirecta:
1.prin aer-difterie,gripa,scarlatina,tuberculoza
2.prin apa-febra tifoida,disenterie,holera,hepatita
A,poliomielita 3.prin alimente contaminatetrichineloza,antrax,bruceloza,salmoneloza
4.prin vectori-paduche pentru tifos exantematic,tantar pentru malaria,capusa
pentru febra recurenta III.Transmitere:
1.Pe orizontala-de la o
persoana la alta 2.Pe verticalde la mama la fat

3)Individul receptive sau starea de


receptivitate a)Rezistenta
nespecifica(generala)
-integritatea morfologica a mucoaselor si tegumentelor,descuamarea
fiziologica,ph-ul acid,secretiile fiziologice(transpiratia,lacrimile,mucusul),aparatul
ciliar al tractului respirator,peristaltismul intestinal etc);
-bariera cito-tisulara(reactii inflamatorii,febrile,procesul de fagocitoza)
PMNN+macrophage -bariera umoralo-sanguina: prin sistemul
complement,properdina,opsonine,lizina b)Rezistenta imuna specifica:
innascut
a
-dobandi
ta

Evolutia bolilor infecto-contagioase este


influentata de: -cantitatea de microorganism
invadatoare si durata expunerii; -virulenta si
capacitatea de supravietuire in mediul extern;
-capacitatea de moment a apararii imune a
gazdei;

-starea de sanatate generala si


nutritionala a gazdei. Agentul infectios:
-bacterii=microorganisme unicelulare de forma sferica(coci),bastonas
(bacilli),spirala(spirochete),virgula (virioni),bacterii filamentoase
Se coloreaza Gram in albastru G-pozitive si in rosu G-negative
-virusi sau inframicrobi=entitati cu un singur ARN sau AND si inmultire prin
parazitarea celulelor vii,virion 20-300 nm si nu se devolta pe medii de cultura
artificiale.
-fungi sau
ciuperci
-rickettsii
-protozoare
Poarta de
intrare:
-mucoasa cailor aeriene
superioare -aparat digestive
-leziuni de la nivelul tegumentelor
Posibilitatea de transmitere a infectiilor in cabinetul
stomatologic 1.Prin contact direct:
-cu sange infectat;
-fluide orale infectate amestecate sau
nu cu sange -alte fluide
2.Prin contact indirect:
-prin instrumentar contaminat,incorrect sterilizat
sau nesterilizat; -alte echipamente contaminate;
-apa circuitelor aparatelor stomatologice;
-inhalare picaturi,aerosoli sau particule de

praf infectate 3.Autoinfectare:


-bacteriemie=starea prin care accidental patrund in circulatia sanguine parte
din microorganismele cavitatii orale

-infectite=microorganism din cavitatea orala a pacientului inoculate prin acul


de seringa in timpul anesteziei
Posibilitati de transmitere a infectiilor in cabinetul
stomatologic prin aer: -5-20% din bolile transmisibile:

1) infectii virale respiratorii (virusuri gripale,paragripale,boli eruptive)


2) infectii virale digestive(enteroviroze,poliomielita)
3) infectii bacteriene respiratorii (meningita,difteria)
4) infectii micotice.
Transmiterea prin picaturi Flugge:
-micropicaturi de 10-100 m care plutesc in aer
intre 30 min si 2h -contin apa-mucus-resturi
celulare-agenti patogeni
-pot fi proiectate la 0,5-2m prin vorbire sau la 5-10 m
prin stranut -se depun pe
mobilier,aparatura,haine,tegumente,par etc

-prevenire-pastrarea distantei de cca 40 cm de cavitatea


orala a pacientului -masca oronazala filtranta
-aerisirea incaperii
-evitarea aglomeratiei in
cabinet. Transmitere prin aerosoli
(nucleosoli): -particule suspendate in
aer generate artificial - mai mari de
10m
-patrund usor in plaman si se mentin mult timp in atmosfera;
-vehiculeaza bacilul Koch,difteric,stafilococul,brucela,salmonella sau ricketsii
-in cabinetul stomatologic apar prin vorbire,tuse,stranut,detartraj
mecanic,slefuire Air Microbial Index(AMI)

-masoara gradul contaminarii aerului

-Plate Count Agar/Standard Methods Agar(Tryptone Glucose Yeast Agar)=placa


de geloza/metode standard agar(tryptone drojdie agar glucoza)
-formula aproximativa per litru:
1.digerat pancreatic de
cazeina..5.0 g 2.extract de
drojdie2.5g 3.dextroza
1.0 g
4.agar.15g
-in USA-cu acordul American Public Health
Association (APHA) Calitatea aerului (AMI
Condition) CFU/mm3 CFU=colony-forming unit
-0-25 GOOD
-26-50
MEDIOCRE
-51-75 BAD
-OVER 75 VERY BAD
Prevenire:
1.aerisirea incaperii
2.decontaminarea suprafetelor
3.reprogramarea pacientilor
contagiosi 4.clatirea cu solutii
antiseptic
5.izolare cu diga
6.circuite de apa lavate zilnic 2 min inainte si la sfarsitul zilei si 30
sec intre pacienti 7.echipament de protective

CURS2
ANTIBIOTERAPIE PROFILACTICA
-The American Heart Association
-The American Dental Association
-Endocardita infectioasa=infectie microbiana a endoteliului cardiac in USA,rata
mortalitatii=40% la varsta mijlocie si varstnici
-80-90% din cazuri sunt produse de Streptococul
Mutans si stafilococ Afectiuni cardiac care necesita
antibioterapie profilactica:
a)Grupa de risc
maxim: 1.proteze
valvulare cardiac

2.endocardite infectioase in
antecedente 3.boli cianotice
4.sunturi pulmonare construite
chirurgical b)Grupa de risc
moderat:
1.malformatii congenitale
cardiac 2.disfunctii
valvulare dobandite
3.cardiomiopatie
hipertrofica 4.proteze
vasculare
5.prolaps de valve mitrala cu regurgitatii
Afectiuni cardiace care NU necesita antibioterapie
profilactica: 1.defecte septale sau atriale reparate

chirurgical
2.prolaps de valve mitrala fara disfunctii valvulare
3.febra reumatismala in antecedente fara
disfunctii valvulare 4.pace-maker cardiac sau cu
defibrillator implantat
5.bypass

6.boala Kawasaki.
Pacienti cu proteze
articulare: 1.DA:
-cu sistem imun
compromis -diabet
insulin-dependent

-infectii anterioare in zona articulatiei


artificiale -hemofilie
malnutriti
e. 2.NU:

-cu tije,suruburi,placate de fixare a fracturilor.


Alte situatii in care se recomanda antibioterapia profilactica:
-rezistenta redusa la infectii (corticoterapie,chimioterapie,medicatie
imunosupresiva); -diabet necontrolat
-leziuni traumatice din zona fetei complicate
cu fracture -transplant renal sau hemodializa
-transplant cardiac,valvular cu sunt
ventriculo-atrial Risc de bacteriemie:
-extractie 10-100%
-chirurgie parodontala
36-88% -detartraj 880%
-periaj professional
<40% -diga 9-32%
-tratament endodontic
<20% -periaj+flossing

20-48% -scobitori de
lemn 20-40%

-irigatoare 750%
-masticatie751%.

PROCEDURI STOMATOLOGICE CARE OBLIGA LA PROFILAXIE


ANTIBIOTICA: The American Heart Association recomanda
profilaxie antibiotic in cazul: -extractiilor dentare
-interventii chirurgicale,parodontale,inclusvi detartraj si
planare radiculara -reimplantare dentara
-terapie radiculara sau interventii chirurgicale in
jurul apexului -plasarii subgingivale a fibrelor
antibiotic
-plasarii inelelor ortodontice,a
bracketurilor -efectuarii anesteziei
intraligamentare
-detartrare sau curatire periimplant cand exista
inflamatie gingivala The American Heart Association
NU recomanda antibioterapie: -cand se efectueaza
obturarea leziunilor carioase sau slefuiri -pentru
anestezie locala cu exceptia celei ligamentare
-in

tratamentele

endodontice
-indepartarea firelor de
sutura -plasare diga
-aplicare proteze sau aparate
ortodontice -amprentare
-fluorizari

locale
-radiografii
dentare
-extractia dintilor de lapte cu rizaliza accentuate

Situatii speciale:
-Daca pacientul este deja pe antibiotic (penicilina,ampicilina)>temporizare 10 zile si se adm. Clindamycin, Claritromicina
-Daca pacientul este pe medicatie anticoagulanta se evita injectiile i.m.
-La pacientii cu disfunctii renale-ATENTIE! la dozele de antibiotic
(gentamicina,vancomicina)
-La pacientii care vor suferi interventii chirurgicale->asanare cavitate orala
pentru scaderea nr. Streptococilor Viridans
-Sedinte stomatologice prelungite pana la 6h
-La pacientii cu cateter i.v sau i.a.
prevede ab. profilactica

adm. 2 g amoxicilina

Centrul pentru Controlul si Prevenirea Infectiilor nu

PROTOCOLUL DE LUCRU IN CAB. STOMATOLOGIC PENTRU PACIENTII CU


CHIRUGIE CARDIACA -antibioterapie profilactica atunci cand este cazul
-se minimalizeaza stresul prin sedinte scurte
sau sedare -se limiteaza utilizarea

epinefrinei

-se extrag toti dintii cu infectii acute sau cu prognostic rezervat


-se poate recomanda chiar spitalizarea pentru interventii stomatologice.
BOLI INFECTIOASE CARE SE POT TRANSMITE PE DURATA PROCEDURILOR
STOMATOLOGICE
1.Tuberculoza
2.Hepatitele virale B sau C
3.SIDA
4.Infectii herpetice
Oreion,pojar,varicela,gripa,tusea convulsiva etc

precautii universale

CAUZE ACTUALE:
-rezistenta la tratament(Mycobacterium tuberculosis,Pseudomonas
aeruginosa,Staphylococus aureus)
-mobilitate populationala
-aparitia unor noi forme: prioni (pt.Encefalita spongiforma) sau sindroame
respiratorii acute severe SARS
-forme grave de pneumonie prin contaminare produsa cu Legionella
Pneumoniae sau Pseudomonas Aeruginosa,microorganism ce supravietuiesc in
circuitele de apa ale uniturilor sau aer conditionat
ENCEFALOPATII SPONGIFORME UMANE
-modificari patologice spongiforme ( vacuole produse la nivelul neuronilor si
a celulelor gliale) in structura creierului
Boala Creutzfeld-Jakob:
-afectiune neurologica degenerativa, cu evolutie rapida,fatala;
-afecteaza atat omul,cat si animalele;
-cauzata de prioni(proteine fara ARN dar capabile de autoreplicare)
- prion =proteina infectioasa
-agenti infectiosi subvirali,cu greutatea moleculara de 27.000-30.000,unici in felul
lor,fiind rezistenti la toate procesele de inactivare care degradeaza acizii nucleici
(caldura,razele UV,radiatiile ionizante)
-prionii au rezistenta foarte mare la procedurile de decontaminare

conventionala,dar NU se transmit prin aer=masuri suplimentare de protectie:

cabinete specializate racordate la surse de apa si aspiratie separate;


instrumentar si piese de unica folosinta;
articole incinerate la final;

se pot dezinfecta si steriliza pentru acelasi pacient dar la


final se distrug. SINDROMUL ACUT RESPIRATOR SEVER
(SARS)
-cauza=coronavirus
-perioada de incubatie
10 zile -simptome:

initial nespecifice (febra,diaree,leucocite in scaun,nu dezvolta culturi)


ulterior,infiltrare pulmonare,insuficienta respiratorie acuta,deces

transmitere aerogena +
mortalitate de 8,5% Precautii
suplimentare:
-evitarea procedurilor declansatoare de aerosoli (detartraj
mecanic,slefuiri) -nr de persoane redus in cabinet
-ventilatie speciala a cabinetului cu presiune negative, filtre HEPA (High
Eficiency Particulate Air) iar schimbarea aerului se va efectua de 12 ori/ora
-protectie cu salopeta de unica folosinta,masca oronazala tip N95/99 sau
100,ochelari etansi,tip scafandru
-se evita atingerea tegumentului facial sau a echipamentului de protective cu
manusa contaminata inclusive cand se indeparteaza
-la final,igienizare perfecta a
mainilor. GRIPA A(H1N1)
-Subtip gripa A
-Endemica la om,porci,pasari
-Iunie 2009- OMS (WHO) a decretat pandemie de gripa porcina (swine flu)
-Hhemaglutinina
-N-

neuraminidaza

-Se modifica genetic rapid


-La om exista H1,2,3 si N1,2
-A debutat in primavara lui 2009;final in primavara lui 2010
-Sunt afectate persoanele sub 40 ani
-Fenomenul de aisberg: la bolile infective care nu dau mortalitate de 100%-cazurile
manifeste clinic constituie doar o parte,mai mica sau mai mare,din populatia
infestata,purtatoare de germen,infective si rezistenta fata de germen
-!!! Cu cat procentul de populatie rezistenta/imuna este mai mare,cu atat scade
amploarea epidemiei (efectul turmei)
-Toate aceste puncte au valabilitatea limitata de o posibila schimbare a edificiului
antigenic viral.
TUBERCULOZA (TBC)
-infectie cronica,recurenta,cu localizare in special pulmonara
-1/3 din populatia globului este afectata
-in Romania,in anul 2007 erau 110 cazuri/mia de locuitori; primul loc in EU
-agent etiologic:Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch); M.Bovis,M. Africanum
-afecteaza plamanii, pleura, pericardul, laringele, ficatul, splina, maduva
osoasa, ganglionii limfatici, rinichii, meningele, oasele, tegumentele, mucoasa
orala;
-M.T. dimensiune de 0,5-5 m + hidrofob=intra in aerosoli si pluteste in atmosfera

inconjuratoare multe ore contaminare prin aer


-se afla in sputa si saliva indivizilor bolnavi
Transmitere:
1.tuse,stranut,respiratie profunda prin intermediul micropicaturilor;
2.detartraj,slefuiri sau alte manopere care declanseaza aerosoli
3.favorizata de cantitatea de micropicaturi
4.nr si durata expunerilor
5.susceptibilitatea individului la a contacta boala (cu sistem imun scazut:
diabetic,cardiaci congenital, afectiuni cornice pulmonare, infectie HIV, alcoolici
etc)

-90-95% din infectii trec neobservate,cu test pozitiv la tuberculina si infectie


latenta;

-activare la 1-2 ani de la infectarea initiala sau mai tarziu,la adolescent si


la persoane >70 ani -infectie accelerate de gastrectomia subtotala si
silicoza
-perioada de incubatie=cca
12 sapt Simptome:
1.initial,stari subfebrile,lipsa apetitului, slabire in greutate, stare de oboseala,
apatie, vagi dureri toracice 2.tuse cu mucus galben sau verde,dimineata la sculare
3.dispnee mai frecvent la tineri,in infectii recente
4.febra in stadiul avansat,mai ales dupa-amiaza, transpiratii nocturne,pierdere
accentuate de greutate, tuse persistenta, hemoragii pulmonare, sputa purulenta
5.hemoptizie in stadiul
tardive 5.la
copii,limfadenopatie
hilara

-Semne patognomonice: febra constanta,in special dupa-amiaza,scadere in


greutate,hemoptizie,tuse persistenta

Testul la
tuberculina (PPD)

-PPD=purified protein
derivate -intradermic
0,1 ml sol
-reactie la 48-72 ore (reactie pozitiva=eritem
cu >10 mm) (reactie
negativa= eritem cu <5
mm)
-reactia pozitiva indica infectia nu si boala!!!
-Interferon-Y Release Assays (IGRA) este un nou grup de teste de sange mai
ales in cazul TBC latent -Pacientul cu reactivitate imuna normala este
asymptomatic si nu este contagios
-infectia se trateaza
medicamentos 6 luni
-intreruperea duce la recidive.
PENTRU
STOMATOLOG:
-Atentie la
anamneza!!
-Amanare tratament stomatologic pana cand pacientul nu mai este contagios (daca
este correct tratat,la 10-14 zile de tratament)
-Se va lucra cu cea mai filtranta masca oronazala,aerisire cu filtre si dezinfectie
mediu prin iradiere ultraviolet germicida
MANIFESTARI ORALE IN TUBERCULOZA
Cauza:
-contactul direct al sputei infectate cu
mucoasa orala -indirect prin consum de
lapte de la animalele bolnave
In mod natural,mucoasa orala are rezistenta la colonizarea b.Koch datorita

factorilor antimicrobieni din saliva


LEZIUNI PRIMARE cu IDR la tuberculina pozitiv:
-la 2-3 sapt apare pe limba sancrul tuberculos (lez. nodulara, nedureroasa care se
ulcereaza;adenopatie loco-regionala)
-Daca rezistenta organismului este buna=vindecare spontana si rapida
-Daca rezistenta este scazuta,infectia disemineaza pe cale hematogena sau
limfohematogena=tuberculoza miliara-milioane de leziuni metastatice de 1-3 mm
ca semintele de mei; apare la copii sub 4 ani sau la batrani

LEZIUNI SECUNDARE cu IDR la tuberculina pozitiv:


1.Ulceratia tuberculoasa-pe fata dorsala a limbii,putin reliefata, superficiala si cu
contur neregulat; aspect granular acoperit de depozite subtiri, purulente;
evolutie cronica, fara tendinta de vindecare, putin dureroasa, indurate discret
2.Leziuni cutaneo-mucoase- buze,comisura; apare la pacientul cu leziuni
pulmonare active; ulceratie superficiala,granulara sau verucoasa; evolutie
cronica cu pierderi de substanta; se poate extinde si la tegumentele invecinate;
3.Osteomielita tuberculoasa a maxilarelor- apare prin invadare hematogena
apoi penetreaza si mucoasa=fistule
TRATAMENT:

In servicii de specialitate
-Antibiotice: izoniazida, rifampicina, streptomicina, pirazinamida, etambutol;

Pacientul este declarat neinfectios cand rezultatele a 3 culturi consecutive pentru


b.Koch=negative

Local:
1.igiena orala corecta
2.asanarea focarelor infectioase
3.clatiri cu ape de gura antiseptice

Curs3
HEPATITA VIRALA ACUTA
-Boala inflamatorie difuza a ficatului, provocata de virusuri hepatotrofice specific
HEPATITA A
-1,4 milioane de indivizi se imbolnavesc anual
-frecvent la copil si adultul tanar, mai rar la varstnici

-cale de transmitere fecalo-orala prin atingerea alimentelor cu


mainile nespalate -consum de apa infectata,fara a fi fiarta
-rar,prin transfuzie daca sangele este in primele zile de infectie
-virusul hep. A foarte rezistent chiar si in apa clorinata sau tratata cu dezinfectanti
uzuali;rezistent 1 ora la 60 C, dar este distrus in 5 min prin fierbere
-perioada de incubatie=15-50 zile, cu o medie de 28-30 zile
-cu 2-3 sapt inainte de aparitia icterului, pacientul
devine contagios -la cca 7 zile dupa aparitia
icterului,contagiozitatea scade.
Evolutia
hepatitei A:
1.Faza
preicterica:
-debut brusc
-febra,dureri de
cap
-oboseala,greata

-voma, dureri abdominale


-ficat marit de volum, dureros la
palpare 2.Faza icterica
(galbenarea):
-apare rar la copil,constant la adult
-semnele deboala se mentin de la cateva zile la o luna
-Hep A=boala autolimitanta, cu mortalitate redusa, mai putin severa si cu
evolutie mai scurta decat hepatita B
-85-90 % vindecari complete,imunitate permanenta
-forma de hep A anicterica este de 2-3 ori mai frecventa

decat cea icterica -diagnosticul diferential forma anicterica


se face cu gripa
Masuri preventive pentru hepatita A
-obligatoriu, boala este declarata si pacientul se
interneaza in spital -igiena personala foarte buna
SPALATUL MAINILOR!!

-atentie!! la manevrarea alimentelor + controlul calitatii apei


-pentru a evita epidemiile=clorinarea apei de 10 ori mai mult decat in
mod

obisnuit

-in

universal,dezinfectie,sterilizare

cabinetul
in

stomatologic=precautii

mod

normal

-Expunere

accidentala= imunizare pasiva cu imunoglobulina standard (Ig)

-in primele zile postexpunere


-tuturor persoanelor care au venit in contact
cu bolnavul -pentru cei care calatoresc in
zone cu hep A endemic
-in zone tropicale
-Anticorpii anti-VHA se pot intalni la cca 2 sapt de
la debut; -Imunizare active prin vaccinare in doua
doze: la 0 si la 6-12 luni -Protectie de cel putin 10
ani.
HEPATITA B:
-in 2013 - 1,25 mil persoane
infectate in SUA - 240 mil in
lume
-HBV reprezinta 34% din toate hep. Virale
-1 ml sange infectat contine 100 milioane de
particule virale -oamenii sunt singurele gazde
pt HBV!!
- 90% se vindeca complet
-2-10% sunt purtatori de virus din care:

elimina virusul in 5 ani;

2
devin purtatori cronici (25% au hep cr. activa, cu sanse de 200-300
ori mai mari de cancer hepatic, din care 15-20% mortalitate)

-Se anihileaza mai usor decat Mycobacterium Tuberculosis prin metode


uzuale de sterilizare si dezinfectie: -> autoclav
->expunere 10 min in sol. Glutaraldehida
->iodofori

->alcool izopropilic.
-Manifestari clinice diferite in
functie de : ->varsta pacientului
->status imunitar
->momentul
diagnosticarii
-Apar la 45-180 zile dupa
expunere MOMENTUL
DIAGNOSTICARII
-la sugar sau copilul mic-evolutie asimptomatica,raman purtatori cronici
-la adult-evolutie 1/3 asimptomatica sau simptomatica ( 1/3 imita gripa, rar cu
icter; 1/3 tablou complet de hepatita), in 5-10% cazuri evolueaza catre purtator
cronic
SEMNELE SI SIMPTOMELE
HEPATITEI B -Icter
(tegumente,conjunctiva)
-Urina
hipercroma
-Oboseala
accentuate
-Anorexie
-Durere in hipocondrul drept
-Cresc transaminazele hepatices si bilirubina serica
-Evolutia simptomatica=robustetea sistemului imun, rar ajung
purtatori cronici -perioada de incubatie=2-6 luni,cuo medie de
50-90 zile
-debut(faza anicterica) febra,indispoziite,simptome asemanatoare gripei,aspecte
specific hepatitelor -perioada de boala=mai lunga decat la hep A ( > 6 sapt)

-convalescenta-incepe odata cu disparitia icterului,cand creste cant. de anticorpi


anti-HBs,cu exceptia purtatorilor cronici.
DIAGNOSTICUL POZITIV AL
HEPATITEI B -In urma analizelor
de lab
-AgHBs apare in ser la cca 5 sapt dupa expunere

-Ramane prezent de la cateva sapt la cateva luni=infectivitate


crescuta!!! -Contagiozitatea persista din momentul infectarii pana la cca
30 zile de la aparitia icterului
-Disparitia AgHBs coincide cu formarea de anticorpi impotriva antigenului de
suprafata anti-HBs -Anticorpi antiHBs apar la 2-6 sapt de la disparitia
AgHBs=indica vindecarea
-Individ imun intreaga viata la infectie
-Daca dupa 6 luni de la imbolnavire AgHBs mai persista in ser=evolutie spre
starea de purtator cronic

Cai de transmitere hep B:


-Virusul hep B se afla in toate fluidele organismului, dar numai sangele,lichidul
vaginal si sperma sunt cele mai puternic contagioase
-percutan prin injectii I.v, i.m. si sc incorect effectuate
-accidental, prin intepare cu ace si instrumentar
ascutit contaminat -contact sexual neprotejat
-transfuzii sanguine (rar dupa 1985), persoane pe
hemodializa; -Ipoteza-prin muscatura de tantar
-expuneri

perinatale
EXPUNERI
PERINATALE: -pe
perioada sarcinii

-la nastere=risc crescut la copil de cronicizare si


cancer hepatic -intre 1-5 ani= 30% din copii devin
purtatori cronici
- >5 ani,6% din copii
-preventiv,mama este
testata AgHBs STAREA DE
PURTATOR CRONIC
-Situatie clinica in care pacientul prezinta in sange AgHBs mai mult de 6 luni de la
prima detectare (la cel putin 2 testari la distanta de 2 luni) si IgM anti HBV la un
singur test
-5-10% din infectatii cu hep B
-Majoritatea evolueaza spre ciroza hepatica si cancer
-Prezenta anticorpilor anti-HBs in sange arata ca persoana a fost expusa anterior
la hep B si este imuna la infectie
CARACTERISTICI ALE VIRUSULUI
HEP B -Rezistent la mediul
inconjurator -ramane infectios la
temp camerei 1 luna
-VHB este inactivat prin fierbere timp de 2 min la 100 C
-Sensibil la dezinfectia cu alcool,fenol,peroxizi,
glutaraldehide sau hipoclorit -curatire cu apa sau detergent
NU se transmite
prin: -sarut
-folosirea in comun a paharelor,a instrumentelor
musicale de suflat -pe cale aerogena
-fecal-orala
-apa sau alimente contaminate
-prin intermediul insectelor sau altor vectori.

VHB este de aprox 100 ori mai infectios decat virusul HIV!!!!
Persoanele nevaccinate pot fi infectate in proportie de 6-30% dupa intepare sau
taiere cu instrumentar contaminat.

PERSOANE CU RISC DE INFECTARE:


-Personal medical care vine in contact cu sange(din camera de garda,chirurgic,
hematologi, igieniste dentare, medici dentisti)
-indivizi care se drogheaza iv
-homosexuali care practica sex
neprotejat
-cu parteneri sexuali multiplii,inclusive prostituate
-cei cu hemodializa,inclusive personalul
medical implicat -cu handicap mental (sindr.
Down)
-hemofilici sau pacienti care au primit repetat sange sau produse de sange, cu
transplant de organe infectate
-cu boli active sau cronice
de ficat -puscariasi barbate
-personalul insistitutelor de medicina legala sau
pompe funebre -militari stationati in zone cu hep B
endemic
-cu sistem imun
compromis. MASURI
PREVENTIVE: -precautii
universal

-personal medical testat imun periodic si revaccinate


cand este cazul -echipament de unica folosinta
-dezinfectie,sterilizare
-sangele,produsele din sange,organele donate se vor testa
obligatoriu pt AgHBs -testare gravide
-fara donatori care au fost infectati anterior sau carora,in ultimele 6 luni, li s-au
facut transfuzii sau tatuaje
- vaccinare in copilarie (DTP)

-imunizare adolescent si adulti din


grupele de risc -utlilizare seringi de
unica folosinta,prezervativ

VACCINARE CONTRA
HEP B: -vaccinul se
pastreaza la 2-8C
-3 doze la interval de 0,1 si 6 luni; in Franta 4 doze la
0,1,2 si 12 luni -IM,in deltoid la copil si adult si in coapsa
la nou-nascut si sugar

-rata de seroconversie (procent de vaccinati care dezvolta anticorpi anti-HBs prin


vaccinare)=80-100% la adult sanatos si 95-100% sugari sanatosi
-imunizare pasiva cu IgHB(cu anticorpi specifici),imediat dupa
expunere;protective limitata 3-6 luni. Testare postvaccinare:
-in cadrul programelor de imunizare a personalului medical,la 1-6 luni de la
completarea schemei de vaccinare
-pt cei cu hemodializa periodica
-daca nivelul anticorpilor anti-HBs<10 mUI/ml
revaccinare -protectie cca 7 ani
-efecte secundare neglijabile
Contraindicatiile vaccinarii
antihep B -reactii in urma
injectarilor
-NU este contraindicat gravidelor sau mamelor
care alapteaza PROFILAXIA POST-EXPUNERE
-Vaccinarea HB+IgHB
Indicatii:
1.Nn din mama AgHBs+, vaccinare in primele 12 ore de la nastere dupa schema +
o doza IgHB;
2.In cazul expunerii sexuale,o doza de IgHB in primele 2 sapt de la contact si
se incepe schema de vaccinare
3.In caz de accident percutan sau de expunere a mucoaselor la sange,se

testeaza persoana potential infectata


4.Daca testul este +,se trece la vaccinarea celui accidentat,daca nu a fost
vaccinat anterior sau se testeaza titrul anticorpilor;

5.Daca se indica si IgHB, se face cat mai aproape de


momentul expunerii Pt personalul din cabinetele
stomatologice:
-Riscul de contaminare cu VHB este de 3-5 ori mai mare decat la
restul populatiei: ->in 28% din cazuri se datoreaza intepaturilor
accidentale sau prin leziuni preexistente
->20% prin picaturi de sange sau fluide organice contaminate care ajung
accidental pe mucoasa orala sau conjuctivala a operatorului
CROSS INFECTION:
-In 2001-in cabinet de chir. OMF, purtator cronic nedeclarat-extractii
-Peste 2,5 h aceeasi echipa a extras 7 dinti altei paciente care a contactat
hep B din sangele uscat necuratat;(pac s-a vindecat)
-HBV supravietuieste cateva zile in sangele uscat!!!
-Din 1987, nu s-a mai semnalat niciun caz de contaminare de la operator la
pacient
-Profesionistul bolnav in faza acuta a bolii NU are voie sa profeseze, ci doar in
convalescent sau in faza de purtator cronic daca respecta precautiile universale!!!
HEPATITA
C -Hepatita non A-non
B Cauze:
1.dupa transfuzii cu sange (hep
posttransfuzionala) 3% 2.datorita acelor
contaminate la narcomani iv 50% 3.pe cale
sexuala 10%
4.verticala(de la mama la
fat) 30% 5.prin saliva
6.in mediul medical,accidental 1%

-75-85% devin cronici

-din acestia,20% raman cu o boala


cronica de ficat -3,2 mil persoane
infectate HCV

-1,5% au ciroza hepatica


-Prin hep C se exacerbeaza bolile hepatice
induse de alcool -perioada de incubatie=3-16
sapt
-este cauza celor mai multe imbolnaviri hepatice cronice
-debut insidious sau cu dureri abdominale, greata, varsaturi, uneori icter
-se depiteaza intamplator, prin detectarea anticorpilor anti-VHC la persoanele
apparent sanatoase -personal medical afectat de 5x mai mult decat restul
populatiei
-masuri preventive-aceleasi ca
la hep B -NU exista vaccin
specific
-imunitatea dupa boala este
incomplete -Ig asigura oarece
protective
-Costurile medicale directe,pentru tara noastra-cca 200 milioane USD, anual,
intre anii 2010-2019 (pt screening pentru hepatocarcinom sau terapia antivirala)
-global,impactul bolii hepatice asociate infectiei cu virusul hep C va creste
dramatic in urmatorii 10-15 ani cu aprox 20.000-30.000 decese annual
-impactul economic va creste datorita costurilor medicale pentru bolnavii cu boala
hepatica avansata si respective incapacitatii de munca pentru cei cu boala cronica
HEPATITA D (DELTA)
-VHD hepatotrop active doar in prezenta AgHBs
-Infectia cu VHD la un purtator cronic de
VHB=devastatoare!!! -VHD apare la cei expusi la
VHB(hemofilici,narcomani iv)
-Transmitere prin sange sau fluide contaminate, parenteral, contact
sexual,perinatal -Debut brusc,simptome asemanatoare hep B

-Se supraadauga hep B, dispar in acelasi timp


-Clinic-ca hep B acuta, 50% din hep B se asociaza cu coinfectie cu VHD -Masuri preventive- ca la hep B
-Vaccinarea pt hep B asigura protective si pt hep D!!!

HEPATITA E
-Hep non A-non B, transmisa enteric
-VHE=epidemii sporadice in tarile
subdezvoltate -Evolutie ca hep A
-Transmitere prin apa sau fecal-orala
-Rata mortalitatii la femeia gravida este mare
-Masuri preventive-spalare maini + precautii universal

Curs4
INFECTII VIRALE NESPECIFICE
(OCAZIONALE) -Virusuri herpetice (Epstein-Barr si
citomegalic)
Adenovirusurile
-Enterovirusuril
e
-Paramixovirus
urile
-Flavivirusuri

-Bunyavirusuri
-Arenavirusuri
-Filovirusuri (febra de Ebola, de Marburg)

INFECTII VIRALE ALE MUCOASEI


ORALE -Virus herpes simplex
HHV tip 1 si 2
-Virusul varicela-zoster (varicela in copilarie si Zona Zoster la
adult) HHV tip3 -Virus Epstein-Barr (leucoplazie paroasa,
mononucleoza infectioasa) HHV tip 4 -Citomegalovirus HHV tip
5
-HHV tip 6,7,8
-Paramixovirus (rubeola si oreion)
-Papilomavirus (tumori benigne-veruci, papiloame;
efecte oncogene) -Retrovirus (HIV)
-Virus coxackie (herpangina si boala hand,foot and mouth)
INFECTIA CU VIRUSUL
VARICELEI-ZOSTER 1.Varicela:
-HHV tip 3 transmis prin aer
-infectie virala acuta,extrem de contagioasa, cu simptome usoare urmate rapid
de eruptive in pusee (macule,papule,vezicule,formare de cruste)
-Boala copilariei (90% cazuri
sub 3 ani) -Efecte nefaste la
imunocompromisi

-Malformatii congenitale ale fatului daca


apare la gravida Transmitere:
-contact direct prin micropicaturi
-contact indirect prin obiecte infectate cu continutul
veziculelor sparte Perioada de incubatie:2 sapt
Evolueaza in valuri,in pusee de viremie cu
febre 38C Coexista leziuni in diferite faze

de evolutie
Infectie autolimitanta cu durata de 2-3 sapt
Virusul se localizeaza la nivelul gg n. vag, spinal sau cranieni.

PERIOADA DE CONTAGIUNE
-cu 48h inainte aparitiei
veziculelor; -4-5 zile dupa
formarea ultimelor cruste
-izolare 6 zile dupa aparitia
veziculelor
-epidemii iarna si la inceputul primaverii in
cicluri de 3-4 ani MANIFESTARE:
-eruptie maculo-papulara
-in cateva zile se transforma in vezicule
care se usuca -crusta care se desprinde in
timp
-apar oriunde,inclusive pe palme,talpi,mucosae
-in cav orala se extind la niv. cailor aeriene
superioare -prurit
-prin scarpinare,leziunile se pot
suprainfecta bacterian -complicatii
neurologice sau ocular
-imunitate
permanenta
2.ZONA ZOSTER
-Reactivarea VVZ la adult la imunosupresati, mai ales la bolnavi HIV
-Eruptie cutaneo-mucoasa localizata unilateral, pe terminatiile nervoase
sensitive a 1 sau 2 nervi -Prodromal, senzatie dureroasa de arsura
-Daca se instaleaza pe trigemen, mai ales pe ramura oftalmica sau maxilara, apar
leziuni veziculoase si in cavitatea orala, unilateral, pe palatul moale sau dur
-Apar vezicule in valuri la 3-5 zile
-Ulceratii dureroase,ca o arsura,

pruriginoase -Dispar la 2-3 sapt


-Raman zone sensibile,pareze
tranzitorii -Complicatii
pulmonare, SNC, pancreatice

-Pot
recidiva
Tratament
1.Varicela:

-pt persoanele santoase: trat. general de sustinere, trat.


local antipruriginos 2.Zona Zoster:
-Acyclovir 800 mg de 4-5x/zi, 10
zile -igiena orala stricta +clatiri cu
sol antiseptic -Analgezice,
antiinflamatorii
-F.D.A.- din 1996-vaccin
INFECTIA CU VIRUSUL EPSTEINBARR (VE-B) -HHV tip 4
-Virus in stare de latent la peste 90% din
populatie -Replicare initiala in nazofaringe
-Infectare limfocite B
-Dupa infectia primara, VE-B ramane permanent in interiorul gazdei si este
eliminate intermitent prin oro-faringe
EVOLUTI
E:
-Subclini
ca
-Mononucleoza infectioasa
-Leucoplazia paroasa
MONONUCLEOZA
INFECTIOASA: -Boala

sarutului, febra ganglionara


-Febra,faringita,limfadenopatie
-Specifica adolescentului si
adultului tanar Transmitere:
-VE-B nu rezista in mediul extern

-Nu este foarte contagios


-5% din persoanele care au avut contact cu un
bolnav fac boala -Transmitere: transfuzii,
transplant de organe, saliva (sarut) -VE-B prezent
in saliva chiar si dupa disparitia simptomelor
-Ramane in stare de latent si se reactiveaza cand scade
rezistenta organismului Simptome:
-febra 39,5C40,5C
-faringita
-oboseala prelungita
-limfadenopatie simetrica, mai ales cervicala anterioara si posterioara
-rar ulcere orale sau dureri abdominale cu splenomegalie in 50% din cazuri ,
mai ales in sapt 2 si 3 -mialgii
MANIFESTARI
ORALE: -eritem
moderat
-ulceratii intinse atipice, posterioare si spre faringe
-petesii pe palat ( macule sau papule mici,
umplute cu sange) -uneori, eruptii tegumentare
-perioada de stare 38 sapt -boala
autolimitanta
DIAGNOSTIC:
-pe semne si
simptome -prezenta
mononuclearelor

TRATAMENT:
-simptomatic

-pt leziuni orale: igiena corecta, clatiri cu antiseptic

LEUCOPLAZIA
PAROASA: -Produsa
tot de VE-B
-Apare la pacientii imunosupresati
-Pe fata dorsala a limbii,pe
marginile laterale -Se asociaza cu
etapele evolutive in SIDA
-La fel, limfom Burkitt, limfom cel. B, carcinoma
nasofaringian INFECTIA CU
CYTOMEGALOVIRUSUL HHV TIP 5
-virus opportunist, izolat in sange, saliva, lapte
matern, secretii -afecteaza grupele de varsta 1-2
ani si 16-50 ani
-la fat, daca supravietuieste: anemic, premature, retard mintal,
microcefal, surditate etc. -la adult, apare rar si evolueaza ca
mononucleoza infectioasa sau ca pneumonia -afectari orale multiple la
cei cu SIDA sau cu transplant de organe
-retinita cytomegalica la 10-15% si colita sau esofagita 10%
cazuri bolnavi SIDA TRANSMITERE:
-transplant de
organe
-transfuzii
-sexual
-aerog
en
-transplacentar sau pe durata
nasterii -lapte matern

-saliva
Vindecare
lunga.
MANIFESTARI CLINICE ORALE:
-o singura leziune ulcerata orala =1cm pe fata dorsala a limbii, pe
mucoasa jugala, palat -dureri in timpul functiilor

MASURI
PREVENTIVE:
-igiena corecta
-respectarae precautiilor
universal -analiza sangelui
pentru transfuzi

SIMPLEX
1.GINGIVO-STOMATITA HERPETICA
PRIMARA -Primo-infectie in copilarie
-Epiteliul sulcular este rezervor de VHS, dar si de
anticorpi anti-VHS -Infectie primara subclinical (90%
din cazuri)
-Infectie cu VHS-tip 1 si mai rar,
VHS-tip 2 MANIFESTARI CLINICE:
-ulceratii
-greutate in
masticatie -febra
-limfadenopatie cca
2-7 zile -faringita
-eruptie veziculo-ulceroasa localizata la nivelul gingiei fixe, pe limba, jonctiunea
cutaneo-mucoasa a buzelor
-vindecare spontana in cca
8-15 zile -virus cantonat in
gg Gasser
-reactivare in urma actiunii unor factori
declansatori : -> expunere prelungita la
radiatii UV sau frig ->traumatisme locale

->consumul unor
alimente ->ciclul
menstrual

->stresul
->imunodepr
esia
-reactivare=parcurgere traseu nervos in sens invers
-apar eruptii localizate mai putin severe (infectie
herpetica secundara) -starea generala nu este afectata,
leziuni mai mici ca intindere
-se vindeca spontan, fara cicatrici
- >90% din adulti prezinta Ac anti-VHS tip 1, dar numai 40% fac
infectii secundare DIAGNOSTIC DIFERENTIAL :
-cu leziuni aftoase majore sau minore, care apar pe
mucoasa mobile -leziuni herpetice apar pe mucoasa
fixa (gingie si mucoasa palat dur) -ulcerele aftoase au
>5mm; dureroase; pot lasa cicatrici.
2.HERPESUL LABIAL:
-VHS-1 produc infectii oro-faciale si VHS-2 infectii genital
-recidive la lcoul sau aproape de locul leziunii primare, la diferite interval de
timp
-cauze: stres, expunere prelungita la soare, traumatism prin interventie
stomatologica (extractia) -prodromal, senzatie de arsura sau furnicatura si
tumefiere
-leziunea recidivanta apare cel mai des pe marginea rosului
buzelor, inferior MANIFESTARI CLINICE:
-grup de vezicule de 2-3 mm care se sparg si conflueaza, apoi se
acopera de o crusta -initial apare durere in timpul functiilor
-poate creste t, apar greata, varsaturi,
dureri de cap -limfadenopatie loco-

regionala
-vindecare dupa cca 10 zile fara a
lasa cicatrici -! Infectiozitate mare a
leziunilor propriu-zise!! -! Se produc
autoinfectari (ochi,nas,genital)

-! Se pot infecta usor si alte


persoane! 3.PANARITIUL
HERPETIC
-infectare cu VHS-1 si 2 a degetelor,mai ales la nivelul leziunilor preexistente, in
special in jurul unghiei -transmitere= contact direct cu leziunea de la nivelul buzei
sau prin saliva; autoinfectare la onicofagi -in stomatologie: daca nu exista manusi,
infectare police sau index
-vindecare in cca 2 sapt
4.HERPES

OCULAR

(KERATOCONJUNCTIVITA

HERPETICA) -primo-infectii sau recidive prin


infectare

cu

VHS-1

sau

-contaminarea

pleoapelor, conjunctivei si/sau corneei

-micropicaturi de saliva sau lichid vezicular ajung accidental pe ochiul neprotejat


-initial= blefaro-conjunctivita foliculara unilatelara (cu prurit,iritatie, secretii
mucopurulente, edem palpebral, vezicule in buchet, adenopatie periauriculara)
-febra
-durer
e
-vedere
neclara
-lacrimare
-uneori , suprainfectare
bacteriana -vindecare in 2
sapt
-netratata, poate duce la
pierderea vederii TRATAMENT:
-Acyclovir, Zovirax, Virustat- unguent 5% de 4-5x/zi, local (contin guanosine

triphosphate care blocheaza ADN-ul)


-iv 400 mg de 3x/zi
-pt leziunile orale, igiena corecta, analgezice, antiinflamatorii, clatiri
cu solutii antiseptic -HHV tip 6- izolat din saliva, cauzator de roseola
(exanthema subitum)
-

febra crescuta, rash tegumentar la sugari

simptome de mononucleoza infectioasa la adulti

-HHV tip 7-se izoleaza din saliva la 70-80% din


copii si adulti -nu s-a asociat cu vreo infectie
-HHV tip 8-apare in sarcom Kaposi
ALTE BOLI INFECTIOASE CE PREZINTA INTERES IN
STOMATOLOGIE 1.RUJEOLA
-infectie acuta foarte
contagioasa -produsa de
virusul rujeolei
-mai ales la copii
-simptome: febra,tuse, corioza, eruptive maculo-papulara la cateva zile de la debut
-initial apare semnul Koplik (patognomonic) : mucoasa jugala congestive cu puncte
alb-gri asemanatoare grunjilor de nisip la nivelul molarului 2
-eruptie cutanata initial retroauriculara si in final pe
palme si talpi -sursa de infectie=omul bolnav
-cale de transmitere- aerogena
-incidenta maxima intre 5-19 ani, mai ales la copiii
neimunizati si malnutriti -vaccin efficient din 1963
-aparitia rash=aparitia Ac circulanti=sfarsitul
contagiozitatii -durata 7-10 zile
-tusea=ultimul simptom care
dispare 2.RUBEOLA
-rash,febra,limfadenopatie
-virusul poate traversa placenta=malformatii
congenitale -rar,la adult,produce artrita
-1969-vaccin
-contagiozitate moderata, mai ales primavara, la copiii intre 6-9 ani

-contagiozitate: 10 zile preeruptiv,maxima pe durata eruptiei si 15


zile dupa eruptive -calea de transmitere:aerogena si
transplacentara
-imunizare postinfectie pe viata
-imunizarea postvaccin mai nesigura (Ac si la 14 ani de la vaccinare)
-simptome: adenopatie, rash in zona fetei care progreseaza cranio-caudal, febra,
coriza, conjunctivita -in primul trimestru de sarcina-afecteaza fatul
3.SCARLATINA
-infectare cu streptococ hemolitic A -imunitate
permanenta
-incidenta crescuta intre 7-10
ani,iarna -cale de transmitere
aerogena -incubatie 3 zile
Simptome:
-febra 39-40C, varsaturi, cefalee, frisoane, faringita,
dureri abdominale -eruptie la 12-48 de ore de la debut;
axillar, inghinal, pe gat
-limba rosie ca zmeura
-ocoleste pielea palmelor si a
plantelor -tratament cu
Penicilina 10 zile 4.PAROTIDITA
EPIDEMICA (OREIONUL)
-infectie virala produsa de virusul urlian, care afecteaza
copiii si tinerii -tumefiere nonsupurativa a glandelor
parotide, uni sau bilateral

-B. benigna, autolimitanta