Restaurari metalo-ceramice

Definitie
Restaurari protetice care imbina rezistenta mecanica si fizionomia formate dintr-o
substructura metalica (coping), care sustine o structura ceramica prin legaturi chimice
si mecanice

Tipuri de restaurari metalo-ceramice

incrustatii
coroane solo
elemente de agregare, conectori, corpuri de punte in cadrul puntilor
metalo-ceramice
elemente de agregare in cadrul protezarilor combinate

In functie de structura a carei morfologie o refac, restaurarile metalo-cerramice pot fi pe:

dinti naturali
implanturi
In functie de gradul de fizionomie:
total fizionomice
partial fizionomice
Indicatii

indicaii majore la dinii frontali i premolari, putand fi utilizate i in zonele

laterale distale ale arcadelor (cu precdere la maxilar) la pacieni cu exigente
fizionomice ridicate
sunt indicate att ca elemente unitare (singulare), restaurnd morfologic i
funcional un singur dinte cu diferite leziuni coronare, ct i ca elemente de
agregare, in special mezial, in componenta puntilor care restaureaza brese
edentate.
pot intra n componena diferitelor ine de imobilizare i particip frecvent la
elaborarea protezrilor compozite (hibride)

sunt preferate coroanelor de nveli ceramic atunci cnd, prin preparaia oral a
bontului, nu se poate obine un spaiu protetic vertical suficient ntre acesta i
dinii antagoniti (ex. Ocluzia adanca acoperita)
frecvente indicate la dinii oralizai. In aceste cazuri, sacrificiile de substan
dur de la nivelul feelor vestibulare ale dinilor respectivi sunt minime.
reconstituirea dinilor frontali inferiori la care volumul mic de substanta dura
dentara limiteaza utilizarea coroanelor jacket
CONTRAINDICATII

pacieni tineri (sub 20 de ani) datorit volumului mare al camerei pulpare

la unii aduli la care depulparea prealabil a dintelui implic o serie de riscuri (de
moment sau de perspectiv) pentru pacient
In cazul in care se poate utiliza o restaurare mai conservatoare- coroana partial
sau integral ceramic- COROANA MIXTA ESTE DE MULTE ORI ABUZIV
INDICATA!

AVANTAJE

estetica buna si stabila in timp

retentie buna
mai rezistenta decat restaurarea integral ceramica
poate servi la restaurarea unor brese edentate lungi
rezistenta clinic intre 2,3-7,5 ani
adaptare cervicala foarte buna (metale nobile)
DEZAVANTAJE

sacrificiu mare de esuturi dure dentare, cu precdere la nivelul feei vestibulare,

care implic depulpri prealabile
agregarea lor mai slab fa de coroanele de nveli metalice tumate, daorit
retentivitii mai precare conferite de prepararea importanta a substratului dentar
placarea n totalitate a scheletului metalic cu mas ceramic poate mpiedica
uneori perfectarea raporturilor ocluzale, dup cimentare;
uneori apare fenomenul de separare la interfaa dintre cele dou materiale care se
manifest prin apariia fisurilor, fracturilor i, n final, prin desprinderea
componentei fizionomice

ELEMENTE DE DESIGN CARACTERISTICE RESTAURARILOR

METALO-CERAMICE
Spatiul necesar unei restaurari cu calitati de rezistenta si fizionomie optime este dat de
urmatoarele valori ale celor doua componente:
SUBSTRUCTURA METALICA:
Min 0,3 mm pentru aliaje nobile
Min 0,2 mm pentru aliaje nenobile
STRUCTURA CERAMICA (0,7-1,5 mm)
1,2 mm pe fata vestibulara
1,5 mm pe marginea incizala
Respectand aceste repere, reducerea totala de substanta dentara in preparatia pentru
coroana metalo-ceramica se va realiza dupa cum urmeaza:

Muchia incizala/fata ocluzala

1,5-2 mm
Fata vestibulara
1,2-1,5 mm
Fata palatinala
0,6-1 mm metalica
1,5mm metalo-ceramica
Limita cervicala
1,2 mm metalo-ceramica
0,6 mm metalica

Planificarea preparatiei se va realiza luaind in considerare urmatoarele aspecte, care

impreuna reprezinta punerea in practica a celor trei obiective principale in prepararea
substratului dentar- biologic, mecanic si fizionomic:
Evaluarea spatiului protetic mezio-distal si vertical disponibil, testarea prin dsd,
wax-up si mock-up a datelor functionale si estetice pe care le va avea viitoarea
resturare potetica
Extinderea suprafetei de placare fizionomica
In functie de gradul de fizionomie dorit se stabilesc suprafetele care necesita
acoperire cu ceramica, tinand cont de nevoia de conservare a tesutului dentar in
vederea mentinerii vitalitatii si a unor conditii de retentie optima a restaurarii. A
se evita indicatia abuziva de extindere a placajului ceramic pe toate fetele
preparatiei!!!!
La interfata metal-portelan , grosimea ceramicii trebuie sa fie de cel putin 0,5 mm.De
asemenea interfata trebuie sa fie neta, astfel incat sa se preintampine posibilitatea
supraextinderii portelanului.

 Punctele de contact ocluzal/pantele de ghidaj

Jonctiunea metalo-ceramica se stabileste la 1,5 mm de contactul ocluzal si se
pozitioneaza inafara pantelor de ghidaj oridecate ori este posibil. Se prefera
contactul pe metal celui pe ceramic, deoarece este mai usor de adaptat.
Punctele de contact proximale
Jonctiunea metalo-ceramica trebuie sa se afle la 1,5 de contactul proximal, acesta
stabilindu-se fie pe metal , fie pe ceramica, in caz contrar placa bacteriana
acumulata la acest nivel va afecta sanatatea dintilor stalpi. In mod usual, pentru o
fizionomie mai buna si pentru facilitarea igienizarii, contactele proximale se
realizeaza pe ceramica. Pe dintii posteriori insa, unde aria inteproximala nu este
foarte vizibila, preparatia poate fi mai conservatoare iar punctele de contact se vor
stabili pe metal.
Limita cervicala a preparatiei
Limita cervicala a preparatiei se va realiza diferentiat in functie de gradul de
fizionomie al viitoarei restaurari, dupa cum urmeaza:
- Prag in unghi drept (unghi drept modificat )sau obtuz , de 1,2 mm, pe suprafetele
metalo-ceramice, subgingival
- Prag chanfrein de 0,6 mm, pe supafetele metalice, sub/supragingival
Axul de preparare
Se analizeaza si se stabileste axul viitoarei restaurari, care devine o problema
stringenta in urmatoarele situatii:
Dinti malpozitionati
Punti metalo-ceramice intinse pe doua cadrane
Punti mobilizabile
Elemente de agregare in protezarea combinata

PREPARAREA SUBSTRATULUI DENTAR: instrumentar si etape

Preparatia pentru dintii frontali:
Obiective:
prag drept cu unghi intern rotunjit (rounded shoulder) 1,2 mm
conicitate de 6-10
lungime de min.3,5 mm
reducere incizala de 2 mm
concavitate linguala bine definita
inclinare adecvata a planului incizal vestibular

 Pasul 1:
crearea unor chei de silicon care inregistreaza situatia finala a restaurarii
(amprenta dintelui indemn nepreparat sau amprenta wax-upului care
prefigureaza viitoarea lucrare)
o amprenta in dublu amestec in vederea protezarii provizorii ulterioare prin
tehnica Scutan
Pasul 2 : realizarea santurilor de ghidaj
Piatra diamantata cilndrica cu varful drept cu diametru de 1,2 mm si 2mm
Se realizeaza santuri de ghidaj pe fata vestibulara cu adancime 1.0 - 1.2
mm
Se urmaresc cele doua planuri din morfologa dintelui
Santuri incizale de 2mm adancime
Pasul 3: reducerea marginii incizale
Piatra diamantata cu varful drept
Reducere incizala
Se urmareste orientarea marginii incizale, inclinata catre palatinal la
frontalii superiori- respectiv vestibular la frontalii mandibulari
Pasul 4: reducerea planului incizal vestibular
Reducerea portiunii incizale a fetei vestibulare
Se urmareste inclinarea fetei vestibilare a dintelui adiacent nepreparat
Pasul 5: reducerea planului cervical vestibular
Piatra cilndrica cu varful drept de 1,2 mm
Reducerea portiunii cervicale a fetei vestibulare
Se prepara cu grija linia proximala
Limita cervicala urmareste conturul gingival
Pasul 6: prepararea fetei proximale
Piatra efilata pentru separare la punctul de contact
piatra cilndrica cu varful drept de 1.2 mm in jumatatea fetei proximale
unde coroana va avea metal si cermica, piatra cilndrica cu varful rotunjit
de 1,2 mm in zona proximala doar cu metal.
Realizarea zonei nete de tranzitie dintre cele doua portiuni
Pasul 7 reducerea planului cervical lingual
Piatra cilndrica cu varf rotunjit de 1,2mm
Reducerea planului cervical lingual cu 0,6 mm
Paralel cu planul cervical vestibular

 Pasul 8 reducerea planului biconcav lingual

Piatra ovalara sau minge de ruiby
Reducerea planului biconcav intre 0,5-2mm in functie de nivelul pana la
care se prelungeste ceramica
Jonctiunea dintre cingulum si peretele axial lingual nu se reduce excesivrol in retentie
Pasul 9 finisare
Piatra de finisare sau freza de tungsten carbid cu multiple lamele
Finisare marginala si axiala
Pasul 10
Protezare provizorie

Preparatia pentru dintii laterali

Obiective:
prag drept cu unghi intern rotunjit (rounded shoulder) 1,2 mm
conicitate de 6-10
lungime de min.4 mm
reducere ocluzala de 2 mm
respectarea morfologiei ocluzale
unghiuri rotunjite intre fetele axiale
Pasul 1:
crearea unor chei de silicon care inregistreaza situatia finala a restaurarii
(amprenta dintelui indemn nepreparat sau amprenta wax-upului care
prefigureaza viitoarea lucrare)
o amprenta in dublu amestec in vederea protezarii provizorii ulterioare prin
tehnica Scutan

Pasul 2: prepararea fetei ocluzale

piatr diamantat cilindric cu vrf drept, de 1mm respectiv 1,5 mm

cand va fi acoperita doar de metal, 2 mm cand va fi metalo-ceramica

se aplica tehnica santurilor de ghidaj, tehnica in treapta sau control cu

indexul siliconic sectionat.

Se reduc cuspizii activi cu 0,5 mm mai mult fata de cei inactivi

Se respecta morfolofia ocluzala

Se bizoteaza cuspidul de sprijin

Pasul 3: prepararea fetei vestibulare

piatra diamantat cilindric cu vrful drept de 1,2 mm
Se reduce 2 mm
anuri de ghidaj realizate paralel cu axul dintelui

 prag drept cu limea de 1,2 mm, plasat de cte ori este posibil
supragingival
Pasul 4: prepararea fetelor proximale
Piatra efilata, piatra cilindrica cu varf drept de 1,2 mm, piatra cilindrica cu
varf rotunjit de 1,2 mm

n prim faz se realizeaz separarea la punctul de contact prin tehnica

slice-cut
Se prepara zona ce va fi acoperita cu metalo-ceramica rezultand un prag
cervical drept de 1,2 mm
Daca coroana este semifizionomica se prepara zona ce va fi acoperita de
metal rezultand un prag chanfrein de 0,6 mm.
Locul de ntlnire ntre cele doua tipuri de preparatii pe feele proximale se
materializeaz prin delimitare neta(wing). Aceste aripioare proximale au rol
retentiv, antirotaional I de augmentare a rezistenei bontului.Trecerea aliajceramic n zona proximal nu trebuie s coincid cu zona contactului proximal.
Pasul 5: prepararea fetei linguale
piatra diamantat cilindric cu vrful rotunjit, diametru 1,2mm cand coroana
este semifizionomica sau cu varful drept de 1,2 mm cand coroana e total
fizionomica
Se reduce ntre 0,6 mm cand va fi acoperit doar de metal, 1,2 mm cand va fi
mixta
Limita cervical se va constitui ntr-un prag: rotunjit de 0,6mm pentru coroana
semifizionomica sau drept de 1,2mm pentru coroana total fizionomica,
supragingival
Pasul 6: finisarea si bizotarea pragului
Piatra de finisare sau freza de tungsten carbid cu multiple lamele
Finisare marginala si axiala
Bizotarea pragului se realizeaza pentru imbunatatirea inchiderii
marginale prin brunisarea metalului. Daca s-a proiectat o restarare
mixta cu margine integral cermica pragul un se mai bizoteaza.
Pasul 7: protezare provizorie
VARIAIILE DE GEOMETRIE
Modificari date de o asimetrie a convergentei fetelor axiale
In aceste cazuri apare si o asimetrie a peretilor viitoarei coroane- intotdeauna diferenta
de grosime va fi compensate de metal, ceramica functionand optim la o grosime de
maxim 1,2 mm. O ceramica mai groasa este susceptibila fracturarii.

Modificari date de necesitatea gazduirii unor elemente de sprijin si stabilizare a

protezei scheletate
-Consideraii privind prepararea feei ocluzale
Conformarea spaiului ce va gzdui pintenul ocluzal n substana dur dentara
ocluzal a bontului preparat
Pentru a obine o reducere adecvat de substan dentar unii practicieni prepar
lcaul pintenului n substana dintelui nainte de a ncepe prepararea propriu zis [2]
Se folosesc n prima faz de un an de 1mm adncime pentru a ghida cantitatea
adecvat de substan dentar ce se va ndeprta . Dei aceast metod poate fi
aplicat cu succes, probleme pot s apar dac devine necesar modificarea poziiei
lcaului ocluzal n timpul fazei de laborator.
Sacrificiul de substan dentar la nivelul feei ocluzale este mai important i deriv din
nevoia de a asigura:

O grosime corespunztore a elementului de agregare la nivelul acestei fee

Forma, mrimea i grosimea corespunztoare pintenului de sprijin din
componena croetului proiectat pe elementul de agreagare respective

Cnd lcaul pentru pinten se execut n macheta de cear a elementului

metalo-ceramic acesta este bine s fie conformat dup ce se execut macheta
spaiului pentru faeta ceramic.
Lcaul pintenilor ocluzali pe dinii anteriori
Trebuie situat ct mai departe de parodoniul marginal i ct mai aproape de
axul lung al dintelui.[8]
Se poziioneaz supracingular, n form de san n V vestibulo-lingual i convex
mezio-distal. Aceast form previne efectul de torsiune asupra dintelui stlp,
dirijnd n acelai timp forele n lungul axului su.
Lacasul pintenilor ocluzali pe dinii laterali
Forma triunghiular sau de lingur cu unghiuri rotunjite[9]
Grosimea s fie din nlimea cuspizilor linguali[9]
Grosime suficient pentru rezisten i rigiditate[9]
Podeaua lcaului s fie nclinat ctre centrul dintelui [9] preparat
S fie pe ct de lungi pe att de late[9]
Adncimea maxim este de 2mm-frez sferic nr.8[2]
Jonciunea cu planul de ghidaj s fie rotunjit[2]

-Consideraii privind prepararea feelor axiale

O atenie deosebit este ndreptat n sensul evitrii scderii reteniei bonturilor
preparate prin modificarea formei lor. Acest deziderat devine important deoarece
n timpul ndeprtrii protezei mobile elementele de agregare vor fi supuse unor
fore paralele cu axul lor de inserie iar retenia bonturilor devine astfel extrem de

important. Frecvent se utilizeaz mijloace suplimentare de retenie- anuri,

casete, pinuri.

In timp ce coroanele convenionale au n general axa de inserie-dezinserie

paralel cu axul lung al dinilor ce le gzduiesc, cele ce susin o protez parial
pot s nu l respecte[2]. Acesta este motivul pentru care:
- Din cauza nclinrii linguale a molarilor mandibulari este deseori necesar s se
reduc uor mai mult din dou treimi ocluzale ale feei linguale
- Reducerea axial a suprafeelor adiacente spaiului edentat necesit deseori
ndeprtarea unui plus de substan dentar.
- Suprafeele pe care sunt proiectate att planuri de ghidaj ct i planuri reciproce,
ca i ariile n care linia trasat de paralelograf este n treimea gingival, necesit n
mod frecvent o suprapreparare fa de tehnica ideal conservativ utilizat pe dini
individuali

-Consideratii legate de sistemul de meninere al protezei mobilizabile ce va fi

gzduit de elementul de agregare
n cazul folosirii elementelor de meninere extracoronare apare de multe ori o
supraconturare care duce la alterarea profilului de emergen a elementului de
agregare, avnd drept consecin retenia de plac bacterian i de cele mai multe ori
afectarea sntii parodontale a dintelui stlp. De aceea este necesar crearea unui
spaiu proximal suficient. In consecinta :
La nivelul tuturor dinilor stlpi distali n cadrul protezrii combinate, este indicat
s se realizeze o preparaie sub form de caset la nivelul feei distale , n aria n care
este prevzut plasarea unui sistem special intra sau extracoronar deoarece se
urmrete[10]:
Realizarea spaiului pentru sistemul special i pentru plasarea forelor n
lungul axului dintelui
Reducerea posibilitii de supraconturare a restaurrii finale
Crearea condiiilor de reconstituire a profilului de emergen i realizare a
spaiului ambrazurii, pentru meninerea sntii parodoniului marginal n
zona de contact cu sistemul special.
Crearea premizelor unei bune rezistene structurale a sistemului
extracoronar printr-o grosime suficient a acestuia la acest nivel.
Modificari date afectarea parodontala a dintilor stalpi

CORPUL DE PUNTE
obiective biologice
Contact pasiv cu mucoasa crestei edentate Contactul dintre tesuturi ar trebui sa
semene cu litera T.

 Contact cu tesut keratinizat

Facilitarea igienei orale (instruire special) Pentru controlul placii, suprafata
gingivala a corpului de punte trebuie sa fie cat mai convexa posibil, dinspre
mezial spre distal (cu cat mai mare convexitatea, cu atat mai usor este de facut
igiena orala). Deoarece ceramic glazurata este cel mai usor de intretinut se
indica extinderea ei pe fata mucozala a puntii.
Materiale biocompatibile si cu grad de lustruire superior
raport cu creasta edentat
intra-alveolar, intra-mucos (ovat, contraindicat de unii autori)
a (contraindicat de unii autori)
semi-a cel mai frecvent utilizat
tangent (la versantul vestibular)
tangent, cu prelungire vestibular
tangent la mijlocul crestei edentate
punctiform (conic, ovoidal, n form de inim, etc.)
obiective mecanice

grosime uniform a ceramicii (aprox. 1.2mm) risc pentru zona cervical

V

grosime suficienta de metal

suprafata continua de metal pe suprafata linguala

suprafa neted, lipsit de pori a componentei metalice

unghiuri rotunjite ale componentei metalice

jonciunea metalo-ceramic la aprox 1.5mm de contactele ocluzale

obiective estetice
Zona cervical vestibular

Puntile dentare fixe vor incerca sa simuleze dintele natural

O mare provocare este reprezentata de compensarea schimbarilor anatomice

care apar in urma extractiei.

Trebuie acordata o atentie speciala gingiei care intra in contact cu puntea

dentara pentru a avea un aspect cat mai natural.

Puntile cu raportul in sa modificata sunt recomandate pentru cele mai multe

situatii in zona frontala. Compenseaza latimea bucolinguala pierduta a crestei
edentate

Lungimea incizo-gingivala
Obtinerea unei punti corecte prin simpla copierea a dintelui original nu este
posibila. O resorbtie a crestei dentare va face ca dintele sa arate prea lung in
regiunea cervicala.
Obtinerea unui aspect natural prin cresterea conturului puntilor este posibil si in
cazurile de resorbtie osoasa moderat-severa. Daca in urma extractiei se pierde o
cantitate mare de os alveolar, o punte de dimensiuni normale nu va intra in
contact cu creasta
O solutie in aceasta situatie este folosirea ceramicii roz pentru a simula tesutul
gingival. A se evita stratul gros de ceramica nesustinuta care se va fractura in
timpul solicitarii ocluzale.
Pentru un succes de durata in acest caz este necesar un control al placii riguros
Latimea mezio-distala
Frecvent spatiul disponibil pentru o punte va fi mai mare sau mai mic decat
latimea dintelui omolog. Acest lucru este determinat de extractiile dentare
necontrolate atunci cand un dinte a fost extras si nu a fost inlocuit
Dac este posibil, o astfel de diferen ar trebui s fie corectata prin tratament
ortodontic. Dac acest lucru nu este posibil, un aspect acceptabil poate fi obinut
prin incorporarea principiilor percepiei vizuale n proiectarea puntilor. n acelai
mod
n
care
creierul
poate
fi
confuz, interpretand gresit dimensiunile formelor sau liniilor din cauza unei
interpretri eronate de perspectiv, o punte de dimensiune anormala poate fi
proiectata astfel incat sa ofere iluzia unei punti de dimensiuni normale. Un spatiu
de o dimensiune anormala in cadrul unei punti in zona anterioara poate fi
restaurat din punct de vedere estetic prin potrivirea amplasamentului unghiurilor
linie si adaptarea zonelor interproximale.

Modificari ale spatiului mezio-distal- se corecteaza pe seama jumatatii distale a

corpului de punte la dintii posteriori
Elementele de agregare si corpurile de punte pot fi proportionale pentru a reduce
diferenta. (Aceasta este o alt situaie n care o procedur simulare diagnostica
in ceara va ajuta rezolvarea unei probleme de restaurare.) . Discrepana spaiului
reprezint mai puin o problem cand dintii posteriori sunt nlocuiti deoarece
jumatatile lor distale nu sunt vizibile in mod normal din fa. O discrepan aici

poate fi gestionata prin duplicarea jumtatii vizibile mezial a dintelui i ajustarea

dimensiunii jumatatii distale.

CONECTORII

Design-ul conectorilor

Marimea forma si pozitia conectorilor influenteaza succesul protezei. Conectorii

trebuie sa fie destul de largi pentru a prevenii deformarea sau fracturarea in
timpul utilizarii. Altfel ei interfera cu mijloacele de control a placii bacteriene si
contribuie la aparitia problemelor parodontale. Accesul in zonele respective
trebuie sa fie facil, pentru a mentine o igiena corespunzatoare la nivelul partii
cervicale. Din cauza unui conector mare sau necorespunzator din punctul de
vedere al formei, se poate observa portiunea metalica, fapt care poate
compromite estetica restaurarii si poate duce la nerespectarea dorintelor
pacientului.
Pe o sectiune transversala, cei mai multi conectori au o forma oarecum
elipsoidala. In asa fel, un conector este mai puternic, daca axul mare al elipsei
este paralel cu axul de transmitere al fortelor. Din nefericire, datorita
consideratiilor anatomice, acest lucru nu poate fi obtinut mereu. De fapt, datorita
spatiului redus, dimensiunea cea mare a majoritatii conectorilor este
perpendiculara pe directia de aplicare a fortelor, ceea ce tinde sa devina un
conector mai slab.
Marimea pulpei si inaltimea coroanei clinice poate limita aspectul conectorilor
non-rigizi. Coroanele clinice scurte nu ofera suficient spatiu ocluzo-cervical pt a
asigura grosimea. Cei mai multi fabricanti recomanda 3-4 mm inaltimea verticala

Tipuri de conectori
CONECTORII RIGIZI
Trebuie sa fie modelati si incorporati in modelul de ceara dupa ce elementele de
agregare individuale si corpul de punte ajung la conturul final, dar inaintea finisarii
marginii preparatiei in vederea ambalarii. Daca este folosita tehnologia CAD-CAM
conectorii sunt conceputi odata cu celelate componente ale puntii in software.

Conectorii turnati
Pentru a fi turnati, conectorii sunt, de asemenea, realizati din ceara pe model inainte de
adaptarea margianla finala a machetei si ambalare. Prezenta unui conector turnat face
ca procesul de ambalare sa fie mai dificil deoarece accesul la zonele proximale este
limitat, iar macheta nu poate fi sustinuta din zona proximala in timpul indepartarii de pe

bonturi. Se limiteaza indicarea conectorilor turnati la restaurarile cu acoperire totala, la

care priza machetei se poate face pe suprafetele vestibulara si orala. Restaurarile
partiale se deformeaza de cele mai multe in aceasta etapa.

Conectorii solidarizati
Ca si conectorii turnati, cei solidarizati sunt modelati tot din ceara in forma finala iar apoi
sectionati cu o banda subtire; prin urmare, cand componentele sunt turnate,
suprafetele care se vor uni sunt plate, paralele si cu grosime controlata, ceea ce
favorizeaza solidarizarea optima si un minim de deformare. Aliajul topit pentru
solidarizare curge spre zona in care temperatura este cea mai ridicata. In metal,
suprafetele plane create anterior in machete retin caldura, ceea ce asigura o
temperatura ridicata in zona conectorilor. Cu cat zona de solidarizare este mai larga cu
atat acuratetea unirii elementelor scade. In acelas timp un spatiu prea ingust impiedica
curgerea aliajul de lipit rezultand o solidarizare incomplete si cu rezistenta scazuta.este
considerat optim un spatiu de 0,25 mm.Daca zona de solidarizare a unui conector are o
latime neuniforma obtinerea unui conector nedeformat este extreme de dificila.

Conectorii cu bucla
Desi sunt rar folositi, conectorii cu bucla sunt ceruti uneori cand se vrea mentinerea
unei diasteme la o proteza fixa. Conectorul consta intr-o blucla pe suprafata linguala a
protezei, ce leaga elementele de agregare adiacente si/sau corpul de punte. Designul
meticulos este important pt a facilita controlul placii.
CONECTORII NON-RIGIZI
Designul conectorilor non-rigizi, care sunt incorporati in macheta de ceara, consta intr-o
matrice preparata in conturul elementului de agregare si o patrice atasata corpului de
punte. Forma precisa de coada de porumbel sau cilindrica a matricei este foarte
importanta. Paralelizarea se realizeaza de obicei cu ajutorul unui paralelograf.
Matricea poate fi realizata manual din ceara sau printr-o frezare precisa. Se mai pot
folosi componente din plastic prefabricate pentru matricea si patricea conectorului nonrigid.
Marimea camerei pulpare si dimensiunea oclzo-gingivala a dintelui sunt factori care pot
ingradi folosirea conectorilor non rigizi. Este necesar un spatiu vertical de 3-4 mm.
Date care trebuie cuprinse in fisa pentru laborator

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Material : tip de aliaj, tip de ceramica

Tip de lucrare protetica, grad de fizionomie
Designul restaurarii
Raport cu creasta a corpului de punte
Tip de conector
Tip de contact ocluzal, tip de ghidaj in lateralitate

REALIZAREA MACHETEI- POSIBILITATI TEHNICE, MATERIALE

Macheta componentei metalice reprezinta etapa premergtoare ambalrii i turnrii.

Obinerea prin galvanizare sau sinterizare a scheletului metalic exclude etapa de
machetare. In cursul acestei etape, de cele mai multe ori, se modeleaz din cear
viitoarea structur de rezisten a unei coroanei mixte, pe care ulterior se va aplica
componenta fizionomic.
Exista tehnici in care tanarea se completeaz cu
sinterizarea
(tehnica CEPLATEC). De menionat posibilitatea realizrii scheletului
metalic prin galvanizare . Procedeul exclude realizarea unei machete, capa din aur
confecionndu-se direct pe un model.
Pregatiri necesare modelului inaintea machetarii:
Corectarea defectelor de pe model
Realizarea viitorului spatiu a cimentului pe toata suprafata preaparatiei
exceptand banda de 1 mm latime circumferential marginal, unde coroana va fi
intim adaptata pe bont. Spatiul ideal este intre 20-40 m, ceea ce inseamna ca
diametrul masurat la nivelul suprafetei interne a unei coroane sa fie mai mare cu
40-80 m decat diametrul bontului. Daca spatiul este mai mic va fi impiedicata
adaptarea pe bont a coroanei din cauza fortelor hidraulice care se dezvolta in
momentul cand cimentul viscos nu poate reflua marginal in momentul insetiei.In
cazul unui spatiu marit este influentata negativ forma de rezistenta , preparatia
va avea mai mult axuri de insertiei.
Marcarea marginilor preparatiei (cu un creion colorat in contrast cu culoarea cerii
sau cu cianoacrilati)
Instrumentar si materiale:

Arzator Bunsen
Ceara de inlay
Instrumente de ceara
Material textil de curatat
Creion colorat in contrast cu ceara
Lichid de izolare(Die spacer)
Indicator ocluzal(stearat de zinc sau ceara pudra)
Pensula moale
Perii duble

 Bulete de vata
Banda de marcat
Instrumentele de ceara:
Pentru aditie
Pentru sculptare
Pentru brunisare
Ceara e adaugata prin incalzirea instrumentului in flacara Bunsen prin atingerea partii cu
ceara si pe urma reincalzirea tijei. Astfel ceara va curge in picaturi catre varful
instrumentului. Sunt de preferat instrumentele electrice de aditie de ceara datorita preciziei
pe care o ofera.Instrumentele pentru sculptare trebuie sa fie ascutite si niciodata incalzite.
Brunisarea este folosita ca alternativa la sculptare pentru obtinerea unor suprafete lucioase,
cu ajutorul instrumentelor speciale incalzite usor

Tehnici de realizare a machetelor

Tehnica conventionala a aditiei de ceara
-Secventa de machetare a dintilor posteriori:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Suprafata interna
Dezinserarea si evaluarea
Suprafetele proximale
Suprafetele axiale
Suprafata ocluzala
Finisarea marginala

Suprafata interna:
1.
2.
3.
4.

Aplicarea lubrifiantului in 2 straturi

Inserarea unor pini de plastic unde au fost preparate lacasuri
Aplicarea cerii pe bont folosind instrumentele pentru aditie de ceara bine incalzite
La aplicarea primului strat, ceara trebuie sa fie topita complet pentru a contracara
posibilele distorsiuni, se pot folosi si bai de ceara la macheta coroanelor totale
5. Adaugarea de ceara suficienta pentru a preveni deformarea in timpul manipularii
capei
6. Aplicarea de ceara in strat mai gros pe suprafetele proximale pentru a preveni
deformarea in timpul manipularii capei
7. Indepartarea cerii aplicata in exces peste marginea preparatiei. Indepartarea se
face dupa racirea in totalitate a capei folosind degetul mare si aratatorul de la o
mana tinute bland pe macheta si cele de la cealalta mana impingandu-le. Se
poate folosi si o folie de diga pentru a mari forta de frecare dintre degete si ceara
Obiectivul primei etape a machetarii este de a crea o reproducere perfect adaptata a
suprafetei preparatiei

Evaluarea se face la lumina rotind macheta si cautand imperfectiuni pe suprafata ei. Se

poate folosi un microscop sau lupa
Modelarea suprafetelor proximale
Se modeleaza cu un grad de convexitate adaptat spatiului papilar si posibilitatii
de igienizare ulterioare
Se modeleaza in functie de dintii contralaterali si in functie de cunostintele de
morfologie dentara
Nu trebuie sa fie anormali de mari deoarece sunt neigienice si nici in puncte
foarte mici deoarece trebuie sa fie stabile volumetric.
Suprafetele axiale
Trebuie modelate urmand conturul dintilor adiacenti
E de mare importanta linia convexitatii maxime, se gaseste de obicei in treimea
gingivala a majoritatatii dintilor, exceptie facand suprafata linguala a molarilor
mandibulari care au aceasta linie pozitionata in treimea medie
Dintii sunt cu maxim 1 mm mai grosi la nivelul convexitatii maxime fata de
jonctiunea amelo-cementala
Suprafata adiacenta tesuturilor gingivala trebuie modelata plat sau usor concav
Suprafetele axiale nu trebuie sa fie supraconturate
In cazul expunerii furcatiei trebuie facilitata igienizarea ei prin forma concava a
suprafetei axiale
Stabilirea conturului folosind dintii adiacenti si cei contralaterali
Modelarea treimii mijlocii
Unirea suprafetei axiale cu cea proximala
Evaluarea se face folosind dintele contralateral
Suprafata ocluzala
Cuspizii si crestele trebuiesc modelate in vederea unui contact uniform cu dintele
antagonist
Trebuie stabilizat dintele prin directionarea fortelor ocluzale in directia axului lung
Cuspizii non-centrici trebuie sa se suprapuna in sens vertical si orizontal
Sunt preferate contactele ocluzale punctiforme pentru imbunatatirea masticatiei

Se pot realiza doua tipuri de scheme ocluzale

Cuspid-creasta marginala
Cuspid-fosa
Este de preferat schema cuspid-fosa deoarece:
Este prevenita presarea alimentelor in spatiul proximal
Fortele se distribuie mai aproape de axul lung al dintelui
Stabilitate imbunatatita prin contacte tripodice

Inaltimea si pozitia cuspizilor se determina folosind conuri de ceara adaugate

pentru fiecare cuspid in parte
Cuspizii functionali se pozitioneaza in centrul buco-lingual al dintilor antagonisti,
Se foloseste pozitia mezia-distala a conurilor pentru a stabili schema ocluzala,
cuspid-creste marginale sau cuspid-fosa
Conurile trebuie sa urmeze curba lui Spee
Cuspizii mandibulari trebuie sa fie mai inalti distal si cei maxilari mai scurti
Trebuie respectata si curba lui Wilson
Toate miscarile excentrice trebuie reproduse pe articulator pentru a elimina
posibilele interferente
Finalizarea modelarii fetelor axiale
Dupa fiecare aditie de ceara, trebuiesc verificate contactele ocluzale folosind
articulatorul
Fiecare cuspid trebuie sa aiba o creasta triunghilara care sa vina catre centrul
suprafetei ocluzale cu baza convexa in sens mezio-distal si vestibulo-lingual
Fiecare etapa trebuie verificata in articulator
Fiecare creasta triunghiulara trebuie sa aibe cate o creasta secundara adiacenta
de care este separata printr-un sant
Evaluarea ocluzala se face prin pudrare cu stearat de zinc sau ceara pudra

Finisarea marginala
Se face inainte de ambalare
Are 2 obiective: minimizarea dizolvarii cimentului si facilitarea controlului placii
Tranzitia de la restaurare la dinte trebuie sa fie lina
Etape:
Relubrifierea bontului si reinserarea machetei
Folosind un instrument bine incalzit, se retopeste 1-2 mm din suprafata
marginala a machetei
Se plimba instrumentul de-alungul marginii pana cand intampina rezistenta in
urma racirii lui
Se reincalzeste si se repeta procedura avand grija sa se inceapa dintr-o portiune
topita anterior
Se umple depresiunea rezultata cu mai multa ceara
Se taie excesul
Se corecteaza defectele
Aschiile de ceara de pe suprafata ocluzala pot fi curatate folosind o buleta de
vata
Urmeaza evaluarea finala inaintea ambalarii cand se controleaza atent orice
defect
-Secventa de machetare a dintilor anteriori

 In cazul machetarii mai multor dinti anteriori avem nevoie de un ghid al

contururilor labiale si linguale
Conturul suprafetelor palatinale si incizale influenteaza
foarte mult
functionalitatea miscarii de propulsie
Forma dintilor anteriori afecteaza vorbirea pacientului, suportul buzei
Pozitia marginii incizale este determinata de forma dintilor anteriori si necesitatile
ocluzale
Se pot folosi si aici conuri de ceara
Forma suprafetelor labiale determina aspectul dintilor anteriori
Intre dintii antagonisti si machete folia de salvare trebuie sa treaca usor
-Secventa de machetare a corpului de punte
Tehnica pas cu pas:
Se ramoleste ceara pentru inlay, se modeleaza in forma aproximativ dorita a
corpului de punte si se adapteaza la creasta. Acesta este punctul de pornire
pentru urmatoarele modificari. Alternativ (sau chiar de preferat) se poate face o
amprenta a modelului din ceara sau a restaurarii provizorii. Ceara topita poate fi
in acest caz turnata in aceasta amprenta, pentru a lua forma corpului de punte
initial. Corpurile de punte prefabricate sunt de asemenea disponibile ca punct de
pornire.
Daca este inlocuit un dinte posterior, se lasa suprafata ocluzala plata deoarece
ocluzia se va stabili prin tehnica aditiei de ceara.
Se lipeste corpul de punde de elementele de agregare iar pentru stabilitate
suplimentara se conecteaza zona cervicala direct de model cu ceara de lipit.
Apoi se aplica ceara la nivelul corpului de punte pana se ajunge la conturul axial
si ocluzal (sau incizal) adecvat.
Se completeaza elementele de agregare si se contureaza proximal si la nivelul
suprafetei mucozale a corpului de punte pentru tipul contactului dorit. Corpul de
punte este acum gata de evaluare inainte de procedurea de cut-back.
Evaluarea
Forma machetei din ceara este evaluata si orice deficienta este corectata. Se acorda
atentie sporita conectorilor care trebuie sa aibe forma si dimensiunea corecta.
Conectorii asigura atasamentul ferm al corpului de punte astfel incat sa nu se separe de
elementele de agregare in timpul procedurii de cut-back ce urmeaza.
TEHNICA DE MACHETARE CUT-BACK
Aceasta tehnica permite o grosime unifoma de por elan, o interfata por elan metal
corespunztor conformata si amplasata, un design controlat al conectorilor i contacte
ocluzale optim plasate

Instrumentar
-arzator Bunsen
-intrumente pentru modelat ceara
-intrumente pentru cut-back
-lama subtire de bisturiu sau ata de cusut
-sonda
Tehnica pentru elementele de agregare
1. Nu se plaseaza nici un contact proximal in zona de jonctiune metal-ceramica. Odata
ce aria de decupare a viitoarei suprafete de ceramica stabilite, se utilizeaza un
instrument ascutit (sonda ) pentru a marca limita de jonctiune metal-ceramica.
2. Se pudreaza machete si se inchide articulatorul pentru a se determina locul
stopurilor centrice
3. Se inspecteaza limita si se verifica daca este la cel putin 1,5 mm de aceste
contacte, pentru a preveni deformarea metalului si fracturarea ceramicii.
4. Se realizeaza santuri de ghidaj pentru a calibra cantitatea de ceara ce va fi
decupata. Acestea se realizeaza in jurul ariei desemnate pentru viitorul placaj
ceramic
5. Se poate transforma un instrument vechi in instrument de cut-back, forma varfului
trebuind sa semene cu o dalta, si sa prezinte un stop exact la 1mm de varful de
taiere.
6. Se indeparteaza ceara dintre santuri cu instrumental calibrat
7. Se netezeste suprafata de ceara ramasa, manevra care asidura unghiuri rotunjite si
minimizeaza timpul petrecut ulterior cu finisarea metalului. De asemenea netezirea
se realizeaza mult mai usor in ceara.
8. Se finiseaza viitoarea jonctiune metal-ceramica, urmarindu-se realizarea unui ungi
de 90 rotunjit.
9. Readaptarea marginala finala, prin ramolirea cerii la limita cervicala, este esentiala
ca si pentru machetele conventionale. Aceasta se ingroasa usor (aproximativ 0,5
mm) pentru a I se asigura rezistenta la deformare in timpul turnarii.
In cazul in care prin design s-a stabilit o margine integral ceramica, se realizeaza o
ingrosare si se decupeaza apoi spatiul destinat metalului, pentru ca macheta fragila sa
nu se deformeze.
Tehnica pentru corpul de punte
1. Folosind o sonda ascutita se contureaza zona care va fi placata cu portelan.
Jonctiunea metal-ceramica trebuie sa fie plasata lingual pentru a asigura o estetica
buna.
2. Se realizeaza santuri adanci in modelul din ceara
3. Se completeaza decuparea pana cand accesul va fi permis catre conectori
4. Se sectioneaza un conector de ceara cu un disc subtire (ata de cusut este o
alternativa acceptabila) si se scoate elementul de agregare separat de macheta
principala

5. Se termina decuparea elementului de agregare asigurandu-se ca exista si o jonctiune

portelan-metal la 90 grade
6. Se reincadreaza si se finalizeaza marginile. Corpul de punte este sustinut in pozitie
pe parcursul procedurii de celalalt element de agregare.
7. Se perfectioneaza zona de decupaj acolo unde accesul este imbunatatit prin
indepartarea primului element de agregare.
8. Se reaplica primul element de agregare, se reataseaza la corpul de punte, se
sectioneaza celalalt conector si se repeta procesul.
9. deoarece ceramica glazurata este foarte usor de igienizat se extinde decupajul pe
fata mucozala a machetei corpului de punte. Pentru a se imbunatai manuirea si
stabilitatea machetei aceasta este ultima suprafata supusa decuparii.
Tehnica pentru conectori
Conectorii viitoarei restaurari sunt modelati din ceara inainte de finalizarea marginilor
Se modeleaza cat de voluminosi posibil, cu conditia sa respecte nisa masticatorie si
triunghiul papilar.
Conectorii in zona frontala sunt modelati cat mai posterior
Evaluarea machetei inainte de ambalare:
1. Trebuie sa corespunda formei anatomice natural. Contactele centrice trebuie sa
se afle la cel putin 1,5mm de jonctiunea metalo-ceramica
2. Unghiul intre placajul ceramic si metaql trebuie sa fie 90
3. Suprafata interna a zonei de placare cu ceramic trebuie sa fie neteda si rotunjita
4. Colereta cervicala trebuie sa aiba aproximativ 0,5 mm in ceara, conectori de
marime adecvata
5. Suprafat machete trebuie sa fie finisata pentru o prelucrare minima a metalului
TEHNICA INZOMA
Tehnica INZOMA este un procedeu pus la punct de firma IVOCLAR i se bazeaz pe
principiul enunat de Shore: ceramica atinge valori maxime ale rezistenei mecanice,
daca se arde pe un substrat metalic cu suprafee concave.
Dezavantajul major al acestei tehnici consta n pericolul migrarii incluziunilor de aer la
suprafaa placajului ceramic, n cazul cnd nu s-a efectuat o condensare sufcienta a
pastei ceramice in interiorul scheletului metalic. Pentru a evita acest fenomen nedorit
este indicat sinterizarea acestei mase ceramice nainte de arderea stratului opac.
SISTEMUL PROBOND
Sistemul PROBOND a fost pus la punct de firma RENFERT (1989), componenta
metalica a restaurarilor metalo-ceramice, constnd dintr-o plas care acopera bontul in
totalitate i care nlocuiete capa clasic.
Fa de componenta metalica tradiional, sistemul asigura o economie de aliaje nobile
ntre 40 i 60% .

MACHETE PRINTATE:

Fac parte din procesul de obtinere a lucrarilor in sistem CAD-Cam

Se depune ceara strat cu strat asemanator tehnicii conventionale, sau materiale a
caror polimerizare este activata cu o sursa de lumina (lampa xenon sau LED)
Stabilizarea machetei in timpul printarii necesita suporturi care, inainte de ambalare,
se dizolva in apa sau baie de ulei, indepartandu-se.

MACHETE FREZATE:

Programul CAD pozitioneaza discul virtual de ceara astfel incat sa gazduiasca un

numar optim de machete si sa fie folosit la eficienta maxima.
Avantajul acestei metode este ca machete obtinuta va avea suprafata de placaj
ceramic cu caracteristicile deja setate in programul de design.

Pregatirea machetelor pentru ambalare:

Dupa modelare si finisare, machete se va degresa si detensiona pe model, in final aplicandu-se
machetele canalelor de turnare

AMBALAREA
Pentru ambalarea machetelor sunt necesare material de ambalare pe baza de fosfati, specific
aliajelor utilizate in tehnologia metalo-ceramica, fiind recomandata metoada de ambalare in timp
unic si dintr-un singur material. Machete pregatita se va pensula in strat subtire de 1-3mm cu
masa de ambalat in stare plastica, preparat la vacuum malaxor, se va aplica in conformator
respectand centrarea la nivelul tijei intermediare (in cazul coroanelor solidarizate si a puntilor),
turnand apoi restul de masa de ambalat sub vibrare mecanica.
In cazul utilizarii unor conformatoare metalice se recomanda captusirea peretilor acestora in
pealabil cu hartie absorbanta.

OBTINEREA TIPARULUI

Dupa priza, macheta ambalata este supusa unui regim termic de preincalzire, in care
incepe eliminarea materialului de machete, si a unuia de incalzire, in care se ard fara
reziduri ultimele component ale materialului de machetta. Tiparul ajunge la un grad de
dilatare corespunzator coeficientului de contractie termica a aliajului utilizat.

ALIAJELE METALICE IN TEHNOLOGIA METALOCERAMICA

Succesul restaurarii metalo-ceramice depinde de compatibilitatea asocierii metalceramica care sa ofere rezultate predictibile, specific nevoilor fiecarui pacient.
Calitatile aliajelor metalice folosite in tehnologia metalo-ceramica:

capabil sa formeze un strat de oxizi care sa furnizeze legatura chimica cu

ceramica (prezenta indiului sau a staniului in aliaj)
coeficient de dilatare termic concordant cu al ceramicii (uor mai mare pentru a
se produce o mai buna adeziune chimica)
temperatura de topire mult mai mare dect cea de fuziune a ceramicii (pentru a
nu se deforma in timpul arderii ceramicii)
s nu se deformeze la temperatura de ardere / coacere a ceramicii
utilizare uoar, sigur
modul de elasticitate crescut( rigiditate crescuta) pt a nu determina fisurarea
ceramicii subpresiune ocluzala

Conditii necesare unui aliaj folosit in tehnologia metalo-ceramica

Condiii fizice:
-Temperatura de solidificare a aliajelor pentru metalo-ceramic mai mare cu minim 100200 grade Celsius dect temperatura de sinterizare a ceramicii. Dac temperatura
solidus a metalului este mult prea apropiat de temperatura de sinterizate a ceramicii,
zonele mai subiri din capa metalic vor ncepe s se topeasc, ducnd la deformarea
ireversibil a acesteia.
-Coeficient de dilatare termic uor mai mare sau egal cu cel al masei ceramice.
Coeficientul de expansiune termic este important deoarece urmrim ca n timpul rcirii
ceramicii s nu existre stresuri suplimentare asupra ei sau asupra interfe ei metalceramic. Acest lucru este posibil dac expansiunea i contrac ia termic total a

ceramicii i a metalului sunt egale n intervalul dintre temperatura de sinterizare a

ceramicii i cea de rcire la temperatura camerei.
Condiii chimice:
Legtura puternic ntre ceramic i suprafa a aliajului este o condi ie pentru care
proteza metalo-ceramic s i pstreze integritatea n orice situa ii. n condi iille unei
adeziuni puterice ntre metal i ceramic, se va reu i de fapt s se transfere stresul ce
acioneaz asupra ceramicii, spre structurii metalice. Legtura metalo-ceramica se
bazeaz pe interaciunea mai multor factori, dintre care de importan deosebit sunt
cei chimici. Astfel legatura chimica dintre metal si ceramic se bazeaz pe formarea
legturilor ionice ntre Al 2O2 si SiO2 din faza sticloas a felspatului i oxizii de la
suprafaa metalului.
Rezistena la coroziune a aliajului este extrem de important n evitarea apari iei
coroziunii cervicale care va submina ceramica de placare. Din acest motiv sunt indicate
aliajele pe baza de aur sau cele la care apar fenomene de pasivare.
Rezistena la coroziune electrochimic.
Capacitatea aliajului de a nu schimba culoarea ceramicii depinde de compozi ia
aliajului. Aliajele care conin argint determin frecvent modificri ale culorii ceramicii de
placare, ducnd la compromiterea esteticii restaurrii.
Condiii mecanice:
Modul de elasticitate crescut pentru aliajul metalic este o cerin important mai ales n
cazul lucrrilor protetice cu corp de punte extins. Aliajele care posed modul de
elasticitate i deci rezistena elastic crescut sunt rigide, mpiedicnd transmiterea
stresului ocluzal excesiv asupra masei ceramice. Pe de alta parte, aliajele cu rigiditate
redus se pot deforma n cursul contraciei diferite a aliajului i a cermicii din timpul
procesului de rcire dupa sinterizare.
Duritatea necesar pentru ca metalul s poata fi prelucrat mecanic, sablat i lustruit n
zonele n care ceramica nu-l acoper.
Condiii biologice:
S nu fie citotoxic.S nu fie iritant pentru esuturi.
Alegerea celui mai bun aliaj pentru o reconstituire protetic se face n func ie de:
Cost Criteriu important n alegerea aliajului dentar avnd n vedere pre ul tot
mai mare al aliajelor pe baz de aur.
Biocompatibilitate Se refer la rezisten a la coroziune i/sau matizare a aliajului
dentar n condiiile din cavitatea oral. Ace ti factori limiteaz oarecum varietatea
de aliaje ce pot avea aplicaii n stomatologie.
Proprieti mecanice ( Rigiditate, ductilitate i duritate)
Uurina turnrii
Adeziunea [5]

Tipuri de aliaje folosite in tehnologia metalo-ceramica

Aliaje nobile

Au o rezisten foarte mare la coroziune chiar i atunci cnd sunt supuse unor
condiii extreme. Ele rezist oxidrii, matizrii i coroziunii n cursul prelucrrii
lor la cald prin turnare sau lipire. Metalele nobile fac parte din subgrupa platinei la
care se adaug aurul. Cele cu importan deosebit n stomatologie sunt Pt, Pd,
Au. Unii metalurgiti consider i argintul ca fiind un metal nobil, dar datorit
faptului ca acesta se corodeaz n condiiile cavit ii orale, stomatologii nu includ
acest metal n grupa celor nobile.

La aceste sisteme metalo-ceramice turnate, scheletul metalic are o grosime de

cel puin 0,3 mm. Deoarece metalele nobile nu oxideaz, toate aceste aliaje
trebuie s conin elemente cu potenial oxidant, pentru a permite ob inerea unei
legturi stabile de masele ceramice care vor fi arse pe acest schelet.

De scurt timp au fost laborate aa-numitele sisteme low-fusing, n cadrul crora,

pe un schelet metallic dintr-un aliaj cu con inut crescut n aur se vor arde mase
ceramic cu temperatur sczut de sinterizare. Avantajul major al acestor
sisteme este reprezentat de faptul c la o temperatur sczut de ardere masei
ceramic (650-700C), sceheletul metallic este supus unor deformri termice
minime.

Pentru aliajele nobile, elementele cu rol major in aderenta ceramicii sunt Fe,
staniu sau indiu , galiu
Aliaje nenobile

Metalele nenobile sunt cele care n anumite condi ii de mediu sufer procese
de oxidare sa coroziune. Cele mai frecvent utilizate n stomatologie sunt: titan,
nichel, cupru, zinc, crom i argint. Aceste metale n stare pura au tendin a de a
se coroda mai uor, dar acest lucru nu este ntodeuna validat daca ele se gsesc
n amestecuri cu alte metale n diverse tipuri de aliaje. (Tab. I [3] )

n cazul aliajelor nenobile este necesar utilizarea unei mase de ambalat

cu coeficient crescut de expansiune. Pe aceste schelete metalice vor fi arse
mase ceramice convenionale ( temperatur de ardere 900-980C). Deoarece
aliajele nenobile au un coeficient de dilatare termic mai crescut, trebuiesc
respectate anumite particulariti n fazele de depunere i ardere a masei
ceramie, pentru a evita apariia fisurilor datorate tensiunilor interne ale scheletului
metalic. Aceste fisuri pot aprea i la cateva ore sau zile de la arderea masei
ceramice. [4]

Pentru aliajele nenobile elementele pincipale sunt Ni si Cobalt, croma caror

oxidare produc aderenta chimica. Pentru aliajele pe baza de titaniu, acesta
produce la randul sau oxidarea

Clasifi carea aliajelor in tehnologia metalo-ceramica

nalt nobile (aur, platin, paladiu) > 60%, cu cel puin 40% aur
AuPtPd, AuPdAg, AuPd
nobile > 25% metal nobil
PdAg, Pd
nenobile < 25% metale nobile
NiCr, NiCrBe, CoCr
Mecanisme de realizare a legaturii metal-ceramica

forte de atractie moleculara Van der Waals

retenie mecanic- rugozitatea suprafeei capei este frecvent augumentat prin
procedee specifice de tipul sablrii cu particule de alumin sau asprire mecanic,
astfel ncat s fie expus o suprafa ct mai extins pentru ob inerea adeziunii
micromecanice. Aceste procedee mai au i avantajul de a cur a suprafa a
metalului, favoriznd umectarea metalului de catre ceramica topit. Asprirea
mecanic este necesar deoarece dup dezambalarea capei metalice,
particulele de mas de ambalat sunt nc ata ate de metal. n plus, diferi i oxizi
pot fi prezeni pe suprafaa capei, contaminnd-o.
legarea chimic: oxidare = degazare, elemente oxidabile: cositor, iridiu, fier
ageni de cuplare = pulbere pe baz de Au + particule ceramice cu aspect
spongios.Acestia nlocuiesc oxidarea. Efectul estetic obinut este mai bun cnd
stratul ceramic este subire (nu mai exist stratul de oxizi cenuii)

Manevre tehnice pentru favorizarea legaturii metalo-ceramice

sablarea suprafetei metalice sau utilizarea unor benzi de blastic in timpul machetarii
sunt metode eficiente de favorizare a aderentei mecanice
degazarea metalului este importanta pentru formarea oxizilor, indepartand substantele
contaminante si uleioase.Startul subtire de oxizi (in cazul metalelor nobile) produce o
adeziune mult mai puternica decat stratul gros (in cazul metalelor nenobile)
ca rezultat al contractiei mai puternice suferite de metal la racire, portelanul sinterizat va
fi absorbit (atras) mai puternic in neregularitatile de suprafata. Fortele compresive
reziduale dezvoltate vor creste rezistenta portelanului.
ageni de cuplare - CERAMIC BONDING AGENTS - reprezint un important pas
nainte. De cele mai multe ori acetia sunt constituii din pulberi pe baz de aur i
particule ceramice cu aspect spongios.Aplicarea acestor ageni de legtur elimin
etapa de oxidare a aliajului prin aducerea lui la incandescen. Ei se aplic direct pe
suprafaa scheletului metalic (sablata i curat), care urmeaz s fe placat.
Tehnica se utilizeaz cu precdere la aliajele nobile unde s-au nregistrat, comparativ cu
tehnica clasic", creteri ale puterii legturii aliaj-ceramic.
In cazui aliajelor nenobile puterea legturii depinde mult de tipul aliajelor i de agentul
de legare utilizat.Pe suprafeele aliajelor nenobile (de exemplu Ni-Cr) care urmeaz a fi
placate se poate galvaniza un strat de aur (0,02-0,03mm) peste care se aplic un agent

de legtur cum ar fL IVOCLAR INZOMA P990, dup care se ard straturile de mas
ceramic.
Agenii de legtur au urmtoarele proprieti:
asigur o legtur putemic ntre aliaj i ceramic, la interfaa dintre aceea;
realizeaz legturi covalente cu masa ceramic;
constituie un strat tampon ntre cele dou materiale heterogene reducnd,
foarte mult forele tangeniale sau de forfecare care apar la interfa m cursul unor
variaii termice sau sub aciunea forelor ocluzale
Principii de design pentru componenta metalica in restaurarile
metalo-ceramice
Design-ul componentei metalice trebuie s:
minimizeze solicitrile la traciune i forfecare
asigure o grosime maxim a ceramicii de 2 mm (cca 1 mm asigur un grad
acceptabil de fizionomie)
asigure o grosime minim a ceramicii de 0.5 mm
asigure o grosime uniform a ceramicii
asigure o limit net a ceramicii, pentru a evita supraextinderea acesteiaLa interfata
metal-portelan , grosimea ceramicii trebuie sa fie de cel putin 0,5 mm.De asemenea
interfata trebuie sa fie neta, astfel incat sa se preintampine posibilitatea
supraextinderii portelanului
situeze interfaa metal-ceramic trebuie la min. 1,5mm fa de stopurile ocluzale
fie foarte bine finisat cu toate unghiurile rotunjite pentru a permite realizarea unei
foarte bune umidificri de ctre opac
Dei poate creea probleme estetice, se realizeaz o coleret cervical metalic de
0,2-0,3mm pentru o bun adaptare marginal
Tehnici de obtinere a portiunii metalice in tehnologia metaloceramica:

turnare: aliaje nobile, aliaje nenobile, titan pur sau aliaje de titan
electroeroziune
ambutisare + sinterizare(tehnica foliilor) :Sunrise (TANAKA DENTAL),
Ultralite (SandWDental-med),Ceplatec (CEPLATEC)
sinterizare Heratec Smtertechnik (HERAEUS), Degusint (DEGUSSA),
Sinterloy (DENPAC)
frezare computerizata CAD/CAM: Sopha - CAD/CAM-System (SOPHA
BIOCOCEPT),DentiCad (BEGO), Alldent (GIRRBACH DENTAL),DCSSystem (GIRRBACH DENTAL)
electroformare (galvanizare): AGC (WIELAND)-capa are o grosime de
0,2 mm

CAPE TURNATE

tehnologia arderii porelanului pe metal a fost descris n 1956 i

potenat n 1962 (Brecker, 1956; Weinstein, 1962)
primele aliaje pe baz de aur, cu punct de topire suficient de nalt si
capacitatea de a forma un strat superficial de oxizi
pentru a preveni apariia stress-ului dintre porelan i cap n timpul rcirii
dup ardere, ceramica trebuie s aib un coeficient nalt de contracie termic
este necesara rigiditate la grosimi mici aliajele pe baz de paladiu
(78,5%) fiind mai indicate (au un modul de elasticitate nalt)in cazul puntilor unde
flexiunea sub incarcare ocluzala poate determina fisurarea portelanului
alte aliaje Ni-Cr, Ni-Cr-Be, Ag-Pd, Titan
unele aliaje pe baza de argint determina o culoare verzuie la nivelul
restaurarii datorita difuziunii unor component la nivelul startului ceramic
titanul oxideaza usor si formeaza un strat gros neaderent de oxizi sub
ceramica feldspatica. Este foarte important controlul grosimii acestui strat. Cu
toate ca s-a incercat asocierea cu ceramica care fuzioneaza la temperatura
scazuta (eg Procera or Duceratin), se descriu foarte frecvent accidente datorate
lipsei de adeziune intre cele doua component.
capa turnat, datorita posibilitatii modelarii machetei, permite obinerea i
a unei suprafee ocluzale metalice (cnd se urmrete acest lucru), facilitate
absent sau mult mai greu de materializat n cazul altor sisteme (folie de Pt, cape
metalice compozite)
desi este cel mai des utilizata, capa metalica trebuie acoperita cu un strat
de opac care afecteaza efectul estetic final al restaurarii.Totusi reducerea
suficienta de substanta dentara si o tehnica corecta de executie ofera rezultate
foarte bune

topirea acestora se realizeaza in aparate programabile, in creuzete ceramice, in mediu

de protective (gaz inert-argon). In aceste aparate turnarea se realizeaza automat prin
centrifugare.
CAPE MODELATE DIN FOLIE DE PLATIN

folia a devenit aderenta pentru potelan prin electrodepunerea unui strat de staniu
si oxidarea ulterioara(stratul de oxizi).
se folosesc dou folii telescopate prima folie, cea care vine n contact cu
modelul, se ndeprteaz dup arderea porelanului
s-au mai ncercat folii de paladiu, de aur, de platin acoperit cu aur
au o rezisten la compresiune neconvenabil pentru dinii laterali

CAPE OBTINUTE PRIN SISTEMUL CAPTEK

indicatii: inlay, onlay,scheletul metallic in tehnologia metalo-ceramica
fabricarea unor cape composite din: Au 88%, Pt 4%, Pd 4%
tehnica:
folie de cear cu impregnari metalice este adaptata pe un bont refractar
sinterizare ntr-un cuptor de porelan

rezult o structur granular care se infuzeaz cu aur topit

grosimea capei obtinute: 0,25 mm pentru frontali i 0,35 mm pentru laterali
grosimea marginior: pot fi subtiate pana la 0,05 mm sau redusa pentru obtinerea
unei periferii cervicale butt fit
reducerea de substanta dentara este mai limitata, deoarece e posibil ca periferia
cevicala sa fie de numai 0,3 mm
contactele ocluzale sunt de obicei realizate in ceramica, rezistenta coroanelor si
adaptarea marginala foarte buna

CAPE ELECTROFORMATE
GES Gold Electroforming System foloseste o solutie ionica pentru a acoperi cu
un strat de argint metalic bonturile modelului prin electrodepunere. Se obtine o
capa cu grosimea 0,3 mm aur pur

nu exist studii clinice suficiente care s susin aceast variant (pn n

prezent)

CAPE OBTINUTE PRiN GALVANIZARE

Aurul depus pe cale galvanic are o duritate Vickers mult mai mare - 120-140 HV (Wirz, 1996) dect auml cu aceeai puritate, tumat (20-30 HV). Explicaia st m modul
de formare a reelei metalice. Capa de aur galvanizat se formeaz prin depunerea
succesiv a straturilor de atomi metalici, duritatea mare fiind condiionat de densitatea
crescut a acestor straturi. lifuri metalografice efectuate dintr-un schelet metalic
galvanizat arat structuri de reea cristalin strns mpletite, cu ochiuri foarte strmte.
Adaptarea capei de aur galvanizate este foarte precis, hiatusul marginal dintre cap i
bont fiind de 18 m, spaiu necesar filmului de ciment. Pe aceast cap poate fi ars o
mas ceramic convenional sau o mas ceramic de tip low-fusing, cu temperatura
de sinterizare sczut. Ar fi ideal ca masa ceramic utilizat s aib un coeficient de
dilatare termica identic cu cel al capei de aur, pentru a nu provoca deformri ale
acesteia n timpul arderii.
realizeaz un efect estetic foarte bun datorita grosimii mici a stratului de aur
galvanizat i a lipsei oxizilor metalici care pot colora uneori masa ceramic.
sunt mai bine tolerate de parodoniul marginal restaurarile mixte cu componenta
metalic tunat.
Preul de cost este mai scazut.
Rezistena mecanic a CMGC este mai scazut n zona laterala, observndu-se
defecte la nivelul suprafeelor ocluzale; de aceea, cnd se confecioneaza n aceasta
zona, grosimea stratului de ceramica trebuie s depeasc un milimetru.
Coroanele mixte galvano-ceramice sunt utilizate fie ca proteze unidentare,
fie ca elemente de agregare.Iniial, cnd se folosea o CMGC ca element de
agregare, corpul de punte era tumat.Ulterior s-a realizat i galvanizarea
corpurilor de punte.
CAPE OBTINUTE PRIN SINTERIZARE

Prin sinterizarea unor metale (aliaje) are loc un proces de topire superficial a unor
particule din compoziia acestora, la o temperatur mult inferioar intervalului lor de
topire. Materia prim supus sinterizarii este o past care rezult prin amestecul unei
pulberi (metalice, de obicei, Au sau aliaje ale acestuia) cu un lichid. De cele mai multe
ori n pulbere se evideniaz Au, Pt, Pd, Ag.
Capa metalica obinuta n acest mod este constituita din trei straturi suprapuse,
sinterizate succesiv, care realizeaz n final o structura compact i rezistent.
Cele trei straturi sunt urmtoarele :
primul strat din Au 99%, se sinterizeaz direct pe bontul mobilizabil confecionat
dintr-un
material termorezistent;
al doilea strat, din Au-Pd, asigura rezistena structurii;
stratul al treilea conine Au i o serie de liani ceramici care asigura legarea de
ceramica.
Grosimea totala a capei este de aproximativ 0,25-0,30 mm. Aceasta grosime poate
crete prin sinterizarea unor straturi succesive suplimentare de Au i Pd. In ciuda
coninutului mare de Au, s-au demonstrat rezistena la fore de forfecare a capelor
realizate prin sinterizare.
CAPE OBTINUTE PRIN AMBUTISARE SI SINTERIZARE
Tumarea componentei metalice a fost nlocuit cu btrna" ambutisare a unei cape
metalice confecionate dintr-un aliaj cu coninut crescut de aur, la fel ca la tehnica
Ceralite (Keraplatine-Ultralite). Eventualele completri se fac prin depuneri de pulberi
metalice care se sinterizeaza ulterior. Peste scheletul metalic astfel realizat se aplic un
agent de legtur, apoi stratul de opaquer i ulterior straturile convenionale de
ceramic. Datorit grosimii sczute a scheletului metalic (n medie de 50 um), aceste
coroane sunt indicate ndeosebi pentru zona frontal.
Avantajele acestei tehnici sunt eliminarea unor etape tehnice de laborator;
timp foarte scurt de realizare a capei;
se poate utiliza orice tip de mas ceramic;
nu necesit experien profesional ndelungat;
efectul fizionomic se apropie de cel al jacketului din ceramic;
coroana se poate utiliza att ca protez unidentar, ct i ca element de
agregare;
are pre de cost mai redus;
este o tehnic rentabil, care mbin fizionomicul cu rezistena mecanic. Ca
dezavantaj poate fi amintit eventuala deformare/fracturare a bontului de gips n cursul
procesului de ambutisare. Unele sisteme ncearc s elimine acest neajuns prin
utilizarea unei prese izostatice, care exercit o presiune progresiva, uniform pe toat
suprafaa foliei, respectiv bontului. In unele situaii, datorit grosimii foarte mici a capei
metalice ambutisate, poate apare deformarea acesteia n timpul arderii masei ceramice.
CAPE OBTINUTE PRIN PRINTARE
Selective laser sintering (SLS) (Dr. Carl Deckard in Austin USA)
Direct metal laser sintering (DMLS) (EOS of Munich, Germany )

 Selectives laser melting (SLM) (Fraunhofer Institute ILT in Aachen, Germany)

Electron beam melting (EBM) (ARCAM AB in Sweden)
Etape de obtinere:
fabricarea modelului, articularea
scanarea modelului
cad design
cam (frezarea scheletului de cr-co)
separarea si prelucrare
sinterizare
finisare, preparare pentru aplicarea ceramicii
CAPE OBTINUTE PRIN FREZARE COMPUTERIZATA CAD/CAM
In rezumat:
aliajele cu continut mare de pd si scazut de au, au calitati net superioare aliajelor
cu procent mare de aur, acestea avand dezavantajul unei rigiditati scazute
oxizii de galu, indiu si staniu sunt utilizati pentru realizarea adeziunii aliajului la
ceramica
stratul prea gros de oxizi produce desprinderea ceramicii si alterarea culorii
realizarea unei fete ocluzale metalice este posibila prin tehnologia capelor
ternate dar nu si in cea a capelor obtinute din folii meetalice
capele din folii metalice nu sunt suficient de rezistente pentru restaurarile din
zona posterioara
capele composite din metal (captek) sunt o alteranativa promitatoare a capelor
turnate, atunci cand fata ocluzala este acoperita de ceramica
capele electroformate sunt o tehnologie care nu este inca sustinuta de studii de
specialitate
Curatarea capei metalice:
-se face prin imersie n baie de ultrasunete pentru 5 minute, pulverizare cu jet de abur
sub presiune SAU SABLARE (in cazul din urm marginile capei trebuie protejate cu
ceara pentru a nu fi alterate).Suprafaa care se va placa cu ceramic nu trebuie sa mai
fie atins.
-pentru metalele inalt nobile curarea se face mai dificil-se foloseste acidul hidrofluoric
care poate dizolva resturile de masa refractar rmase
-o parte din oxizii formai pe metal trebuie ndeprta i cu particule abrazive sau cu acidlegtura metal-ceramic depinde in mare msur de grosimea stratului de oxizi metalici
-o serie de impuritai pot f ndeprtate cu ajutorul jetului de aburi. Urmeaz o decapare
cu acid fluorhidric timp de 15 minute, dup care scheletul imerseaza in baie de ap
distilata minim 5 minute. Din acest moment este interzis orice contact al piesei cu
minile, manipularea ei fcndu-se cu o pies Pean.

-Sablarea se efectueaz cu particule de corindon (o-AlzOs - 250m) in cazul aliajelor

nenobile sau PMA (polimetacrialt de metil) in cazul aliajelor nobile. 0 serie de particule
rmn inclavate in suprafaa metalic i realizeaz astfel legaturi chimice cu oxizii de
siliciu din componena maselor ceramice. Este interzisa folosirea oxidului de siliciu.
Pregatirea pentru oxidare
Pentu a facilita fuziunea maselor ceramice la suprafata aliajului, scheletul metallic
necesita a fi supus unei reactii de oxidare, ce se va desfasura in cuptorul de sinterizare
a maselor ceramice, in conditii atmosferice normale (in prezenta aerului). Regimul de
oxidare variaza in functie de aliajul utilizat, fiind in general de :
8-10 minute la o temperatura de 960-980C in cazul aliajelor nobile
30 sec. la o tempeatura de 1035C in cazul aliajelor nenobile.
Dup atingerea valorii termice amintite, scheletul metalic se scoate din cuptor i se rcete sub
un clopot de sticla.

Oxidarea:
-pentru realizarea legturii chimice ntre metal i ceramic trebuie s se ob in un strat
controlat de oxizi pe suprafaa metalului
-pentru aliajele cu coninut ridicat de aur acest strat se ob ine prin introducerea n cuptor
-aliajele cu coninut sczut de aur au deja pe suprafa a oxizi de aceea ele se pot placa
dupa curarea cu particule abrazive sau imersia n acid hidrofloric
Rolul oxidarii consta in:
-realizarea unui strat superficial de oxizi metalici (In, Fe, Sn, Zn) ce vor interactiona si vor lega
fizico-chimic masa de ceramica supraiacenta
-eliminarea gazelor din structura aliajelor prin omogenizarea acestora
-anularea tensiunilor interne
-evidentierea impuritatilor din aliaj ce migreaza la suprafataa putatnd fi usor indepartate in
aceasta faza

Aliajele nobile nu dezvolta nici prin oxidare strat de oxizi de aceea au nevoie de aplicare
unor agenti de legatura.(bonding agents)
Concentraia optima de oxizi la suprafaa aliajului este evideniat prin culoarea mai
nchis a acesteia. O nuan prea nchis indic prezena unui strat prea gros de oxizi
metalici. Grosimea acestui strat poate fi diminuat prin introducerea componentei
metalice n HC^, 20% timp ,de 10 minute.
Pentru a nu pierde din umectabilitatea i reactivitatea stratului de oxizi metalici, dup
realizarea acestuia se trece imediat la faza urmtoare, de ardere a primului strat de
ceramic. n timpul arderii primului strat (grundul sau opaquer-ul) au loc la interfa
multiple reacii chimice care au drept rezultat difuzarea unor componente ceramice spre
aliaj i invers, concomitent cu formarea unor legturi ntre oxizii metalici i oxizii de
siliciu Anumii oxizi metalici (de exemplu AgzO) produc o colorare neplcut a maselor
ceramice. Problema este pe larg dezbtut n literatura de specialitate. Cea mai simpl

soluie este utilizarea unor aliaje far argint sau a unor mase ceramice care nu
reacioneaz cu oxizii de argint.
Finisarea capei metalice:
-trebuie s se fac ntr-o singur direcie cu presiune sczut, pentru a evita prinderea
detritusurilor la suprafaa metalului- n special n cazul aliajelor cu con inut ridicat de aur
i modul mare de elasticitate
-finisarea se face cu pietre speciale pentru ceramic- deoarece lian ii organici din
componena instrumentarului rotativ uzual pot contamina suprafa a. Se mai pot folosi
freze de carbid.
-se supune din nou microabraziunii cu oxid de aluminiu- ii confer un luciu satin care
este uor umectabil pentru porelan

CERAMICA DE PLACARE
Ceramicile de placare sunt alcatuite din amestecul a doua tipuri de materiale sticloaseunul cu temperatura joasa de sinterizare si unul cu un modul de expasiune ridicat din
leucita cristalina cu o simetrie tetragonala.
Dupa arderea in laborator, ceramicile dentare contin 20 % din volum sub forma de
leucita tetragonala dispersata in matrice vitroasa. Structura matricii vitroase este o retea
aleatorie de silicon si oxigen. In aceste conditii punctul de topire este extrem de ridicat.
Caracteristicile ceramicilor de placare

densitate: 2,2 - 2,4 g/cm3 (smalt: 3g/cm3)

temperatura de ardere 900-980C
componente principale: feldspat, cuart, caolin
adaosuri: K3PO4, K2CO3, Na2CO3 scad temperatura de ardere

alte adaosuri: oxizi metalici: Fe rou; In negru; Cu verde: Ag portocaliu;

Sn alb; Ti galben; Mn - violet
lichid ap distilat, alcool; cu amidon, zaharoz, glucoz = liani; colorani
organici pentru diferenierea straturilor ceramice n etapa modelrii tipuri de
ceramica.

Tipuri de ceramica
OPAC: mascheaza culoarea aliajului metalic si realizeaza legtura chimic ntre
porelan i metal
-grosimea acestuia nu trebuie s depeasc 0,1 mm
-cu rol de opacifiere : oxidul de zirconiu, oxidul de titan coroborate cu alumina, pentru a
bloca culoarea mai inchisa a metalului oxidat
-poate suferi fisuri n timpul arderii dar rmne relativ stabil dimensional
-se comercializeaz sub form de pulbere sau past
-nu se folosesc instrumente de metal la amestecarea pulberii cu lichidul pt. a nu risca
contaminarea
-dupa ardere opacul trebuie sa aib aspect de coaja de ou
Mici cantitati de oxid de zirconiu si oxid de titan, actioneaza ca agenti de
opacificare.
MASA CERAMIC:
-se alege n general n funce de culoarea viitoarei coroane
-se folosesc ceramici speciale n zona de colet si incizal
-inainte de aplicarea unui strat ntotdeauna suprafa a se umidific cu lichidul specificat
de producator
- se ine cont de faptul c prin arderea masei ceramice se produce o scdere
volumetric curpins ntre 27% i 45% la prima ardere
- Masa ceramic se modeleaz uor supraconturat- tipic masa scade cu 0,6mm
incizal i cu 0,5 mm n zona medie vestibular
- Se las la uscat ntre 6-10 minute- altfel vaporii de apa la temperatura din cuptor
fac masa ceramica sa explodeze
- dup ardere se prelucreaz cu discuri abrazive n special n zona ambrazurilor
Contractia ceramicii:
- fr condensare: 20 - 35%
- cu condensare manual: 18%
- cu vibrare mecanic: 12%
Metode de condensarea a maselor ceramice sinterizabile
Pentru a se reduce la maxim contractia de sinterizare, este necesara alaturi de alti
factori, o condensare cat mai eficienta, prin care se urmareste eliminarea surplusului de
lichid din pasta de portelan.
1. Metoda vibrarii
2. Metoda aplicarii spatulei

3. Metoda gravitatiei
4. Metoda presarii/sugativarii
5. Metoda aplicarii periei
Materiale si instrumente necesare aplicarii ceramicii
-lichid pentru modelat ceramica
-servetel de hartie
-placuta de sticla
-tifon
-apa distilata
-spatula de sticla
-instrument zimtat
-pense pentru portelan sau pensa hemostatica
-pensule pentru ceramica nr.2,4 sau 6
-lama
-creion colorat
-hartie de articulatie
-piatra pentru marginea ceramica
-pietre diamantate
-discuri diamantate flexibile
Aplicarea opacului:
-se agita sticla de pulbere de opac pentru particulele de diferite marimi sa se disperseze
-se disperseaza o cantitate mica de pulbere pe o placuta de sticla, se adauga o
cantitate mica de lichid si se amesteca. Nu se folosesc onstrumente metalice datorita
riscului de contaminare. Consistenta obtinuta trebuie sa permita mentinerea picaturii
cateva secunde pe varful spatulei.
-substructura metalica oxidata, se umecteaza cu o picatura de lichid, apoi se aplica
cantitati mici de opac cu o pensula. Capa se tine cu pensa hemostatica.
-se utilizeaza vibratii de intensitate mica pentru a facilita dispersia materailului in strat
subtire. Excesul de lichid se indeparteaza cu servetel
- se aplica un al doilea strat, se evita umectarea in exces deoarece acesta produce
alunecarea masei de opac in zonele concave- jonctiunea smalt-cement
- se verifica interiorul capei si colereta metalica si se indeparteaza opacul sau pulberea
care a alunecat la acest nivel.
- se aseaza capa in fata cuptorului pentru cateva minute pentru ca lichidul sa se
evapore.
-dupa prima ardere capa se scoate din cupot si se lasa la racit la temperature camerei.
Culoarea intial galbena se transforma in alb opac la racire. Se inspecteaza capa si se
cauta fisuri, care se corecteaza cu un al doilea stratde opac.
-dupa a doua ardere aspectul capa trebuie sa fie uniform acoperita, cu aspect de coaja
de ou, fara extinderi pe suprafetele integral metalice
Aplicarea portelanului dentina si smalt:

-se folosesc nuante diferite de ceramica, unele cu efect de opacifiere mai intens acolo
unde este nevoie de tansluciditate mai scazuta
- se poate aplica o tehnica de cut-back, similara celei folosite in machetare, pentu
fabricarea unei fatete cu o margine incizala mai translucenta.
1. Se disperseaza pulberile pentru cervical, corp, incizal, pe o placuta de sticla. Daca se
foloseste aceeasi placa folosita pentru opac, se impune indepartarea oricarui reziduu
inaintea inceperii procesului.
2. Se amesteca pulberile cu cantitatea de lichidul/apa distilata recomandata. Volumul de
lichid pentru aceste amestecuri trebuie sa fie la fel ca si in cazul opacului. Se pot folosi
lichide cu formule speciale care permit manipulare de mai lunga durata decat lichidele
care contin glicerina.
3.Se umezeste stratul de opac ars anterior cu o cantitate mica de lichid si se pune o
picatura de pulbere pentru guler pe portiunea cervicala a suprafeteti de fatetat. Batai
usoare cu peria si ciocaniri blande pe model produc vibratii adecvate in timpul etapei
preliminare de condensare. Mentineti un servetel aproape pentru a elimina umezeala in
exces a suprafetei. In timpul procesului de build-up, suprafata nu trebuie stearsa cu
servetelul din cauza ca particulele mici de pigmenti pot fi indepartate. Este recomandata
tamponarea consistent dinspre partea orala pentru a avea rezultate estetice superioare.
4. Dupa ce pulberea a fost plasata si sculptata, construiti fateta in conturul anatomic cu
careamica pentru corp. Folositi antagonistii ca ghid. Acolo unde se anticipeaza contact
intre ceramica umezita si model, suprafata modelului poate fi acoperita de un strat
subtire de rasina pe baza de cianoacrilati. Acesta izoleaza suprafata si previne
absorbtia lichidului.
5. Pentru a compensa pentru contractia determinata de ardere, care rezulta atunci cand
particulele fuzioneaza, ceramica trebuie sa fie usor supraconturata. O coroana tipica
metalo-ceramica pentru zona anterioara se va contracta 0.6 mm la marginea incizala si
0.5 mm la jumatatea fetei vestibulare82 .
6. Atunci cand buil-up-up ceramicii pentru corp este complet, se evaluazea daca se
inscrie in conturul corect din punct de vedere mezio-distal, vestibulo-oral si incizogingival.
7. In functie de aspectul dorit, trebuie sa se taie (cut-back) un sant pentru pulberea
incizala mai translucenta. Unii producatori recomanda prelungirea materialului pentru
incizal pana la zona cervicala a restaurarii; altii sugereaza limitarea lui la treimea
incizala. Posibilitatile sunt aproape infinite, si numai cu experienta se poate prevedea
aspectul final al produsului finit. Fie ca sculptarea se face cu o lama de bisturiu, fie cu
un instrument de modelaj, este necesar sa se condenseze ceramica pentru corp
inaintea taierii santului. Acest lucru minimizeaza riscul de fractura in timpul procesului.
In plus, pentru a minimiza riscul deteriorarii portiunii incizale nesustinute, taierea
santului trebuie sa fie efectuata dinspre incizal spre cervical. Trebuie mentinut spatiu
adecvat pentru materialul incizal in zonele interproximale.
8. Se aplica pulberea incizala in aceeasi maniera si se supracontureaza ca la ceramica
pentru corp. Pulberea pentru corp ramasa trebuie sa fie umeda inaintea aplicarii pulberii
incizale, si, din nou, vibratiile intermitente blande ajuta la realizarea unui nivel acceptabil
de condensare. Trebuie evitatata condensarea prelungita; nu reduce porozitatea 83, nu
creste rezistenta la fractura si poate duce la distribuirea nedorita a particulelor de
pigmenti.

9. Marcati dintii antagonisti pe model cu o carioca rosie sau verde. Aceste semne nu
sunt absorbite daca modelul a fost acoperit mai intai cu rasina. Articulatorul poate apoi
sa fie inchis pentru a permite antogonistilor sa ajunga in contact cu ceramica umeda.
Daca acest lucru este facut cu atentie, marcajele sunt transferate pe build-up fara a-l
detriora, si build-up-ul poate fi modificat dupa schema ocluzala. Numai colorantii rosu si
verde, care ard fara a lasa reziduuri, pot fi folositi pentru aceste marcaje. Pigmentii
albastru sau negru contin, de obicei, oxizi de metale sau carbon, care pot colora
ceramica dupa ardere.
10. Umeziti ariile proximale de contact imediat inainte de a indeparta piesa de pe
model. Acest lucu reduce riscul fracturarii acelei portiuni din constructie.
11. Dupa ce restaurarea a fost indepartata de pe model, completati zonele de contact
proximal. In acest moment, piesa trebuie inspectata pentru a nu avea material in exces
dincolo de suprafata de fatetat (care, la fel ca inainte, trebuie indepartat inaintea
arderii). Suprafata interna a capei trebuie reexaminata si mai atent din cauza ca
pulberile pentru smalt sunt destul de transparente in straturi subtiri si nu sunt usor de
observat dupa ardere.
12. Plasati restaurarea pe o tavita aproape de usa deschisa a cuptorului de ardere la
temperatura de uscare recomandata de producator. Un timp de uscare de 6 pana la 10
minute este, de obicei, suficient. Daca o restaurare este arsa prematur, umezeala
reziduala din fateta poate produce vapori, acumolarea de presiune de vapori poate
duce la explozia constructiei. Dupa uscare si odata ce s-a determinat ca nu mai exista
material in exces se poate continua cu arderea. Cand arderea s-a terminat, lasati piesa
sa se raceasca la temperatura camerei inainte de manipulare. Urmariti instructiunile
producatorului referitoare la viteza de racire dupa ardere. Viteza de racire incorecta
poate duce la stresuri reziduale care, in cele din urma, duc la fractura ceramicii in timpul
functiei. Dilatarea termica creste dupa racire lenta, deoarece exista o cristalizare a
leucitului suplimentar (proprietati de dilatare). 85 In general, aliajele cu coeficient mare de
dilatare termica necesita o racire mai rapida decat aliajele cu coeficient scazut. 86
13. Trebuie o atentie foarte mare atunci cand se evalueaza prima coacere (sau faza de
biscuit). Daca suprafata este fisurata, trebuie slefuita inainte sa se aplice mai mult
material. Morfologia restaurarii trebuie sa fie conform standardelor impuse de anatomia
dentara si schemei ocluzale a pacientului.
14. Indepartati materialul in exces cu pietre pentru finisarea ceramicii. Un disc
diamantat flexibil este imperativ pentru modelarea corespunzatoare ambrazurilor.
Pentru a-i prelungi utilitatea, discul trebuie mentinut umed.
15. In momentul in care restaurarea a fost conturata si toate zonele in exces au fost
eliminate, anumite portiuni necesita probabil o adoua aplicare de ceramica.
16. Inaintea celei de-a doua coaceri (de corectura - numita si coacere-petic),
restaurarea trebuie curatata ultrasonic pentru a elimina resturi din slefuire.
17. Plasati cel de-al doilea strat de ceramica pentru corp si pentru incizal direct pe
suprafata usor umezita a biscuitelui. Evaluati culoarea in acest moment, pastrand
restaurarea umezita. Uneori este necesara o alta coacere, in special in cazul pieselor
de mare amploare. Cu toate acestea, arderi multiple duc la devitrificarea ceramicii, cu
pierderea translucentei si scaderea rezistentei la fractura a restaurarii. 87
Caracterizarea interna

Caracterizarea interna poate fi realizata prin incorporarea de pigmenti colorati in

pulberea de opac, corp sau incizal. Acesti pigmenti sunt de natura ceramica si
proprietatile lor fizice sunt similare pulberilor ceramice. Cele mai multe ceramici
disponibile pe piata pun la dispozitie elemente pentru personalizarea aspectului care
pot fi amestecate, in mod selectiv, cu stratul de opac, pentru a mari saturatia
pigmentului dorit. O varianta a acestei abordari este folosirea pulberilor de dentina
opaca pentru a produce o restaurare de o saturatie mai mare decat una in care s-au
folosit predominat pulberi dentinare translucente. In mod similar, o pulbere translucida
poate fi folosita pentru a spori translucenta incizala. Glazuri colorate, frecvent folosite ca
pete de suprafata, pot fi stratificate cu depunerile de pulberi pentru a crea efecte
speciale. Utilizarea colorantilor interni nu prezinta dificultate pentru tehnicienii familiari
cu procedurile de metalo-ceramica. Totusi, din cauza ca pigmentul este adaugat in
material, daca efectul dorit nu este obtinut prin colorizare interna, ceramica va trebui
indepartata de pe infrastructura. O alta tehnica pentru caracterizare interna este ca
initial sa se arda pulberea ceramicii pentru corp, sculptarea lor in forma dorita cu
mameloanele dentinare, pentru ca mai apoi sa se adauge pulberile de smalt. Un
dezavantaj al acestei abordari este ca este nevoie de o ardere in plus.
Conturarea
Aspectul restaurarii finale depinde de culoare, morfologie si textura suprafetei, care
poate fi modificata prin modelarea si caracterizarea ceramicii dentare pentru a mima
aspectul dintilor naturali.
Aspectul restaurarilor poate fi influentat considerabil prin utilizarea selectiva de
iluzii optice Ochiul uman este capabil sa observe diferentele in inaltime si latime, dar
perceptia sa de adancime este mai putin dezvoltata. Chiar si observatorii instruiti
intampina dificultati atunci cand incearca sa recunoasca diferente subtile in a treia
dimensiune.
Prin conturare selectiva, forma aparenta a restaurarii poate fi facuta sa arate
diferit de configuratia sa actuala. Dimensiunea perceputa a unui dinte depinde de
reflexia unghiurilor si de pozitia si spatierea relativa a acestor reflexii. Desi o zona
edentata poate fi mai mare ca dintele omolog, restauraea poate fi facuta sa arate similar
(sau chiar identic) cu ajutorul mimarii atente a distributiei unghiurilor si a contururilor
imediat adiacente unghiurilor. Clinicianul poate crea iluzia ca restaurarea este mai
ingusta decat este in realitate. In plus, prin simularea distantei normale dintre unghiurile
suprapuse ale corpului puntii intr-o zona edentata ingusta, este posibila crearea iluziei
ca dintii sunt de marime normala, dar in incongruenta. Aplicarea atenta a acestor
principii poate insela observatorul, facandu-l se creada ca dintii se suprapun si ca o
parte a dintelui (sau a restaurarii) este in spatele unui dinte adiacent, desi, in realitate,
suprapunerea nu exista.
Textura suprafetei restaurarii metalo-ceramice ar trebuie sa semene dintilor
adiacenti, inclusiv prin caracterizarea unor nereguli selectate ale acestor dinti. Trebuie
amintite cateva reguli de reflexie a luminii, atunci cand medicul incearca sa realizeze
acest lucru:
O suprafata plana reflecta in primul rand fascicule de lumina paralele.
O suprafata convexa da divergenta luminii reflectate, in timp ce o suprafata
concava creaza un fascicul convergent

Tranzitiile bruste (de exemplu, unghiurile geometrice) dau reflexii in linie, dar
suprafete netede, curbate usor creaza un model de reflexie pe o suprafata mai
mare.
Astfel, o restaurare neteda poate parea mai mare decat una de dimensiune
identica dar care a fost texturata si caracterizata. Studiul atent al dintilor adiacenti si
intelegerea felului in care modelele lor de reflexie trebuie sa fie simulate inaintea
caracterizarii, sunt esentiale. De asemenea, este nevoie de grija pentru a nu
supracaracteriza restaurarea, care ar atrage atentia si ar releva artificialul.
Glazurarea si caracterizarea de suprafata
Restaurarile metalo-ceramice sunt glazurate pentru a crea o suprafata lucioasa
similara cu cea a dintilor naturali.Ciclul de grazurare poate fi efectuat simultat cu orice
caracterizare de suprafata necesara
In ceea ce priveste autoglazurarea, ceramica la biscuit este coapta la
temperatura de fuziune, care este mentinuta un tuimp inainte de racire. Apare un flux
piroplastic de suprafata si se formeaza un strat vitros sau glazura suprafetei. Unghiurile
ascutite si marginile sunt usor rotunjite in acest proces. Ca urnare, contactele ocluzale
sunt usor modificate dupa glazurare.
In schimb, in supraglazurare, un amestec separat de pulbere si lichid este aplicat
pe suprafata restaurarii si ulterior ars. Procedura de ardere este similara celei din
autoglazurare, desi exista variatii intre firme. Din cauza ca majoritatea restaurarilor
metalo-ceramice include ceramica de fuziune joasa, supraglazurarea nu este in prezent
in utilizarea la scara larga.
Caracterizare externa
Petele de suprafata sunt glazuri foarte pigmentate, care pot fi amestecate cu
glicerina si apa (furnizate cu majoritatea kit-urilor de colorizare disponibile pe piata).
Prin umezirea ceramicii la biscuit inaintea arderii, medicul poate face ca
restaurarea sa apap ca si cum ar fi glazurata. Dupa ce s-a obtinut efectul dorit prin
plasarea unor pete pe suprafata,restaurarea este tinuta in afara invelisului deschis al
cuptorului ceramicii, iar pata este lasata sa se usuce.
Odata ce devine alba si cretoasa, orice exces care ar fi putut ajunge din greseala
pe suprafata metalica este indepartat si restaurarea este arsa. In timpul acestei etape
patare si de coacere a glazurii, apare un flux piroplastic de suprafata si se formeaza un
strat vitros (sau autoglazurare) pe suprafata pe care s-au depus petele.
PROCEDURA PAS CU PAS PENTRU CORPUL DE PUNTE
1. Se inspecteaza structura de metal si se observa daca stratul oxidat este
continuu
2. Se aplica portelan de la nivel cervical pana la suprafata gingivala a corpului de
punte si se aseaza pe model. O bucata mica de servetel se adapteaza la nivelul crestei
restante pe model prin umectare cu o pesula, aceasta prevenind pulberea de portelan
sa se lipeasca de model (cianoacrilatul sau agentul separator special pot fi folosite
pentru acelasi scop)

3. Se aplica portelanul cu distributia adecvata de nuante de cervical, masa si

incizal. Servetelul va actiona ca o matrice pentru suprafata gingivala a corpului de
punte.
4. Cand portelanul va fi condensat se sectioneaza intre unitati cu o lama. Aceasta
manevra va preveni retragerea portelanului ca rezultat al contractiei la ardere. O a 2-a
aplicare de portelan va fi necesara pentru a corecta deficientele cauzate de contactia la
ardere. Astfel de aditii sunt de obicei necesare la nivelul corpului de punte proximal si
gingival.
5. Se aplica un lichid de separare a portelanului (e.g Vita Madisol) pe creasta
edentata astfel incat portelanul suplimentar de la nivel gingival sa fie ridicat direct de pe
model ca in fabricarea marginii labiale de portelan
6. Se marcheaza contactul cu mucoasa dorit si se contureaza suprafata gingivala
pentru a furniza o suprafata cat mai convexa. Corpul de punte este acum gata pentru
evaluarea clinica si pentru solidarizare, caracterizare, glazurare, finisare si lustruire
Evaluarea
Portelanul de pe aceasta suprafata mucozala a corpului de punte ar trebui sa fie
cat de neted posibil, defectele vor face controlul placii sa fie dificil si sa favorizeze
formarea de calculi.
Tehnica marginilor integral ceramice
Daca estetica este de maxima importanta trebuie luate in considerare o coroana
fara colereta, care presupune o periferie cervicala vestibulara din ceramica, iar cea
orala si proximala din metal . Au aprut i mase ceramice speciale care se utilizeaz
exclusiv pentru realizarea unor astfel de margini. sunt realizate din mase ceramice
aluminoase - frite ceramice cervicale (Schultermassen). Ele fac parte din masele
ceramice care sinterizeaz la temperaturi nalte (1200-1400C).
Punctul slab al acestor variante tehnologice l reprezmtjonciunea dintre masele
ceramice care se ard direct pe model (sau pe folii de Au) i cele care se ard pe
componenta metalic.
Unii tehnicieni fabrica o margine de ceramica de 360 de grade pentru a optimiza
transmisia luminii in regiunea gingivala si a oferi estetica optima. Tehnica este destul de
exigenta. Preparatia pentru aceste restaurari este similara cu cea pentru coroana
integral ceramica , avand un prag drept circumferential cu unghiuri interne rotunjite.
Avantaje si dezavantaje
Avantajul cel mai evident al coroanei fara colereta este estetica superioara fata de
restaurarea conventionala metalo-ceramica. Indepartarea placii bacteriene este, de
asemenea, mai usoara atunci cand tesuturile gingivale vin in contact cu ceramica
glazurata arsa in vid decat cu aurul foarte bine lustruit. Prin urmare, ceramica pare sa
fie materialul preferat pentru restaurai care vor veni in contact cu tesuturile gingivale.
Totusi, dificultatile intampinate in timpul fabricarii ii limiteaza aplicabilitatea. Desi,
un rezultat comparabil din punct de vedere tehnic este realizabil 88, 89 adaptarea
marginala a acestor restaurari (cum sunt produse in prezent de majoritatea
laboratoarelor) este usor inferioara celei metalului turnat. Din cauza manipularii
neglijente, fractura marginii nesustinute este uneori o problema in timpul evaluarii si

cimentarii. Fractura in timpul functiei este rareori o problema deoarece marginea

gingivala nu este supusa la stresuri de tractiune. 90 In plus, restaurarea metalo-ceramica
fara colereta necesita mai mult timp, si, deci, mai costisitoare.
Indicatii si contraindicatii
O margine gingivala din ceramica este indicata atunci cand o restaurare conventionala
metalo-ceramica nu va avea rezultatul estetic dorit. Este contraindicata atunci cand
pragul drept neted, lat de 1 mm nu poate fi preparat in zona fatetei ceramice. (In acest
sens, reastaurarea conventionala metalo-ceramica este ceva mai maleabila.) Desi pot fi
folosite multiple margini din ceramica intr-o singura proteza fixa fara a sacrifica
adaptarea marginala, limitele operatorului si ale personalului tehnic auxiliar trebuie
evaluate cu atentie si cu obiectivitate inainte ca medicul si pacientul sa se consemneze
la o protezare fixa cu multiple elemente de agregare fara colereta.
Proiectarea infrastructurii pentru marginea gingivala
Diverse modele de infrastructura au fost propuse cu reduceri diferite din arhitectura
vestibulara. In general, cu cat se reduce mai mult metal, cu atat rezulatul va fi mai
estetic; dar procedurile tehnice devin mai exigente. S-a evidentiat ca eliminarea de
pana la 2 mm din cadrul metalic nu a scazut rezistenta la fractura a restaurarii. 92,93
Tehnici de obtinere a marginilor integral ceramice
a) Tehnica foliei de aur utilizeaza o folie de aur de 0,05 mm care se aplica i bruniseaz pe
modelul unitar, in spaiul rmas liber ntre capa metalic i pragul vestibular. Ea se solidarizeaz
la scheletul metalic cu un cianoacrilat. In loc de folie de aur se mai poate utiliza i o folie de
platin care se lipete punctat pe scheletul metalic.
Peste acest ansamblu metalic se depun cteva straturi pentru efecte cromatice, apoi se ard
straturile de ceramic. In fnal, folia de Au se ndeprteaz n mediu umed cu un bisturiu nou.
Tehnicienii experimentai pot renuna la folia de aur sau platin, aplicnd tehnica direct cu
cianoacrilai. Astfel se sigilieaza suprafaa bontului cu un strat cianoacrilic care mpiedic
uscarea pastei ceramice. Dezavantajul major al tehnicii const n lipsa de adaptare cervical a
ceramicii, care, nesusinut de folie, se va rotunji n faza de glazurare.
b) Tehnica lui Kuwata este o tehnic directa care se bazeaz pe arderea ceramicii la nivelul
pragului vestibular liber, far suport metalic (au fost elaborate mase ceramice speciale pentru
realizarea acestei jonciuni dento-ceramice). Coroana mixta a lui Kuwata nu se utilizeaza ca
element de agregare i nici n zona de sprijin din cauza rezigtenei mecanice precare la nivel
cervico-vestibular.Principiul metodei consta in realizarea componentei metalice cu o grosime
mica (prin tumare), care nu atinge pragul vestibular. n aceast zona ceramica se arde direct pe
modelul confecionat dintr-o masa termorezistenta. Metoda este rezervata tehnicienilor cu
experiena i necesita o atenie i o acuratee deosebite. Efectul fizionomic este excelent, iar
biocompatibilitatea cu esuturile parodoniului marginal este optim.

c) Tehnica cerii" utilizeaz pentru realizarea zonei cervico-vestibulare un amestec de mase

ceramice cu cear ,care se depune cu spatula electrica dup ce modelul a fost tratat cu un strat
izolator. Procedeul se poate efectua in dou variante;
1. Varianta nainte"
In aceasta varianta zona cervical vestibular se realizeaz naintea arderii straturilor de
ceramica, dintr-un amestec de cear special (de exemplu Belady") cu pulberi de mas
ceramic (raport 1:6 n procente de greutate). Acest amestec se arde direct pe bont ntr-o etapa
sau dou, dup care se ard straturile de dentina i smal. Acestea realizeaza jonciunea cu
masa depusa i arsa anterior.
2. Varianta dup"
Se procedeaza in aceeai maniera (amestecndu-se mase ceramice cu temperatura de
sinterizare joasa cu ceara), cu meniunea ca legatura ntre zona cervico-vestibulara i restul
componentei ceramice se face cnd aceasta din urm este in faza de biscuit, dupa care se
efectueaz glazurarea.
Timpul de prenclzire este bine s fie prelungit pentru a permite tuturor componentelor
calcinabile sa arda, el nefiind acelai pentru toate tehnicile de jonciune dento-ceramic".
Exist la ora actual o serie de produse care se comercializeaz pentru aceste tehnici. Dintre
acestea menionm Ceramly" (STE DURAND - GIRARD LYON).
d) Tehnica legturii fotopolimerizabile
In cadrul acestei tehnici zona fierbinte" se realizeaza dintr-un amestec de pulbere ceramica
(V.L.C. - BIODENT, n patru nuane) cu un lac fotopolimerizabil calcinabil. Amestecul se aplica
pe bontul izolat pn la nivelul scheletului metalic i se solidifica prin iradiere cu un flux luminos,
Ulterior se ard restul straturilor de mas ceramic.
e) Tehnica Levy
In 1989 Levy a propus o modificare a tehnicilor directe, cu scopul limitarii unor inconveniente ale
acestora. In tehnica direct este practic imposibil sa se realizeze o condensare corect a pastei
ceramice care sa previna contracia, dar mai ales retracia acesteia, deoarece pelicula subire
de ulei de parafin folosit la izolare se altereaza la manevrele de condensare -vibrare. Soluia
lui Levy este simpla: dupa izolarea bontului cu un lac oarecare se aplica pe bont un strat de
vaselin care rezista operaiunilor de vibrare - condensare, ulterior fiind uor eliminat printr-o
simpl nclzire cu aer cald.
Umplerea hiatusului cervical care apare dup prima ardere, realizata printr-o noua ardere duce
la eecuri. Levy largete hiatusul, dupa care prin tehnica vaselinei se face captuirea cu masa
ceramica; a doua ardere a acestei zone se face concomitent cu restul maselor ceramice dup
ce n prealabil s-a asigurat stabilitatea jonciunii prin aplicarea unui nou strat de lac diluat cu
acetat de etil. Rezulta i reducerea numarului de arderi.

Procedura pas-cu-pas
1. Se aplica rasina pe baza de cianoacrilati la zona marginii gingivale a modelului.
Aceasta actioneaza ca un agent de izolare a gipsului poros. Pentru a subtia filmul se
recomanda folosirea aerului comprimat.

2. Se aplica agent de eliberare la marginea pragului modelului pregatit.

3. Se insera capa cu stratul de opac pe model
4. Se amesteca ceramica marginii gingivale si se aplica direct pe model si pe ceramica
opaca. Ciocanirea usoara ajuta la condensare si trebuie facuta inainte ca build-up-up
uscat sa fie indepartat de pe model.
5. Dupa prima ardere a ceramicii margini cervicale, se va reaseza coroana pe model.
La acest moment, restaurarea trebuie urmarita pentru depistarea eventualelor
discrepante marginale. De obicei, este nevoie de o a doua ardere a ceramicii pentru
marginea cervicala.
6. Se relubrifiaza modelul, se reaseaza coroana, si se va aplica un amestec diluat de
pulbere pe marginea pragului. Vibratia ajuta la umplerea completa a defectului. Dupa
tamponare, restaurarea poate fi separata de pe model.
7. Cand s-a terminat arderea, se va folosi un agent de marcare solubil in apa pentru a
detecta contactele premature. Agentul de marcare este aplicat pragului, si apoi
restaurarea este usor reinserata pe model. Marcajele vor fi evidente pe ceramica si pe
suprafata interna a capei.
8. Se vor ajusta orice arii de contact ale restaurarii, si se va continua cu constructia
conventionala a ceramicii pentru corp si incizal, urmata de glazurarea restaurarii finale.
Tehnica ceramicii presate-pe-metal
Sisteme de ceramica presata-pe-metal permit restaurarilor metalo-ceramice sa fie efectuate prin
tehnica cerii-pierdute. Ceramica este aplicata pe o infrastructura opaca intr-o maniera similara
fabricarii restaurarilor integral ceramice prin tehnica de ceramica presata . Legatura metaloceramica este similiara celei conventionale. 94
Analiza Tehnicii
1. Se macheteaza infrastructura in conturul anatomic
2. Se determina prin tehnica cut-back spatiu pentru ceramica, verificat cu cheia de silicon.
3. Macheta este turnata si reasezata pe model
4. Dupa terminarea acestor procedrui (plus verificare clinica, daca este necesar), infrastructura
este acoperita cu ceramica opaca pentru a masca culoarea metalului.
5. Pulberi pentru ceramica pentru corp sunt adaugate pentru a construi conturul si se va indeparta
din material prin cut-back pentru a standardiza cantitatea de pulbere de smalt necesara.
6. Sunt adaugate pulberi de smalt si structura este usor supraconturara pentru a compensa
contratia de ardere.
7. Dupa conturare preliminara, ceramica la biscuit poate fi evaluata clinic. Marginea incizala este
ajustata in cadrul functiilor, pentru estetica, fonetica.
8. Dupa conturare, restaurarile sunt glazurate si metalul este lustruit inainte de cimentare.

SOLIDARIZAREA COMPONENTELOR UNEI PUNTI METALOCERAMICE DIN ELEMENTE SEPARATE

Stiinta materialelor
Aliajele de lipit din aur aveau o mare cantitate de aur pur. De exemplu un aliaj de lipit de
650 pur continea 65% aur. Acum, cei mai multi producatori recomanda formule speciale
pentru aliajele de lipit. Unii producatori (Heraeus Kulzer) clasifica aliajele de lipit
realizate din aur in grupul I si altele - denumite aliaje speciale de lipit grupul II. Multe
din aceste denumiri contin sufixul pre sau post pentru a indica daca aliajul de lipit
este folosit pentru a uni componentele inainte sau dupa aplicarea portelanului.
Compozitia aliajelor de lipit le determina punctul de topire.
Principala cerinta a aliajelor de lipit este sa fuzioneze in conditii de siguranta sub
temperatura de fluaj sau incovoiere a aliajului care urmeaza a fi solidarizat.
Depinde de continutul in metal nobil si de proportia Ag/Cu
Noile aliaje turnate din paladiu, datorita punctelor inalte de topire, au crescut siguranta
solidarizarii preceramice. Totusi aceasta este inca o tehnica care duce la rezultate putin
predictibile. Constituentii volatili din aliajul de lipit se evapora la temperaturi mari si
determina suprafete poroase. De asemenea nu toate masele ceramice dezvolta
adeziune chimica pe aceste aliaje.
Alte cerinte a aliajelor de lipit sunt:
sa reziste coroziunii si pierderii luciului : Acesti factori depind si de compozitia
chimica a aliajului. Daca exista diferente de compozitie intre aliajul de lipit si cel
al componentelor solidarizate se poate produce coroziune galvanica
sa curga liber Aliajul de lipit trebuie sa curga continuu peste suprrafete netede
( discuri abrasive, nu polipanturi sau paste) si curatate in prealabil. Fenomenul
de curgere libera este cunoscut sub denumirea de wetting- capacitate de
umectare, in timpul careia nu trebuie sa se produca schimbarea compozitiei
aliajelor care sunt lipite. Imbunatatirea capacitatii de umecatre se face prin adaos
de argint , iar inhibarea ei prin adaos de cupru.
Aliajele cu continut scazut de aur au fluiditate mai mare si sunt indicate in general in
solidarizarea pieselor turnate.
sa se potriveasca culorilor elementelor ce vor fi solidarizate
sa fie rezistente- multe din aliajele de lipit devin mai rezistente la racire, datorita
transformarilor induse de temperature de topire si stabilirea unor noi faze intermetalice.
Dupa racire unele aliaje prezinta discontinuitati- nevoia unei finisari foarte atente la
acest nivel.De asemenea in lipire postceramica, prezenta ceramicii contraindica
stingerea aliajului de lipit, care ar determina fracturarea acesteia.
.
Soldering flux and antiflux
Soldering Flux
Aceasta substanta este aplicata pe suprafata metalului pentru a indeparta oxizii
si a preveni formarea lor (Substante pe baza de borax utilizate in cazul aliajelor
de aur pentru afinitatea lor fata de oxizii de cupru)
Substantele Flux sunt disponibile sub forma de pudra, lichid sau pasta. Pasta
este mai populara deoarece poate fi usor aplicata si controlata.
Nici o formula nu reuseste indepartarea totala a oxizilor in cazul metalelor
nenobile

Aceste substante nu trebuie sa intre in contact cu suprafetele ceramice deoarece

determina rugozitate si decolarare.
Soldering antiflux
Antiflux este folosit pentru a limita imprastierea aliajului de lipit. Este plasat in
tipar inaintea aplicarii fluxului pentru a limita curgerea aliajului topit.
Cand suprafata metalului este curata, orice exces de aliaj de lipit introdus in
spatiul de lucru tinde sa curga in locuri nedorite. Antifluxul ajuta la prevenirea
acestui lucru.
Grafitul (de la un creion) este adesea folosit ca un antiflux. Carbonul se evapor a
cu usurinta la temperaturi inalte, lasand piesa de lucru neacoperita.

Selectarea tehnicii de solidarizare

Cand protezele fixe dentare partiale sunt unite, pozitia relativa a componentelor
este inregistrata cu ajutorul unui indice de solidarizare pe modelul definitiv, sau
intraoral. Daca puntile sunt realizate individual, pot fi dificill de pozitionat in relatia
potrivita cu dintii corespunzatori.
Desi indicele de pozitionare realizat anterior pe modelul cu modelajul in ceara
poate fi de ajutor, corpul de punte ar trebui sa fie unit de un element de agregare
cu ajutorul unui conector deoarece acesta il stabilizeaza si face pozitionarea cu
un alt corp de punte mai usoara.
solidarizarea unei coaroane integral metalice de aur de elemente metalo
ceramice se face prin asa numita solidarizare conventionala, cu ajutorul unor
aliaje de lipit cu temperatura joasa de topire.
-solidarizarea elementelor metalo-ceramice poate fi realizata :
Preceramic- aliaje de lipit la temperatura inalta- 1100C
Postceramic aliaje de lipit la temperatura joasa- 750

Posibilitati de lipire a protezelor dentare fi xe metalo ceramice

1. Solidarizarea lor inainte de a adauga stratul de ceramica.
Un avanjat este reprezentat de faptul ca metalul poate fi probat pe bonturi inainte de a
se adauga ceramica si un dezavantaj este reprezentat de conturarea greoaie a
ambrazurilor si de redarea fizionomiei optime dupa modelarea ceramicii; arderea
ceramicii pe o structura metaliza de mari dimensiuni poate detrmina incovoierea sau
deformarea acesteia in tipul coacerii, in special in cazul aliajelor pebaza de aur care au
o temperatura de topire mai scazuta. Sunt indicate aliaje pe baza de paladiu sau cele
nenobile. Este necesara o torta gas-oxygen torch.
2. Solidarizarea lor dupa ce se aplica ceramica
-este necesara atunci cand se realizeaza proteze in care se solidarizeaza coroane
metalice de aur cu elemente metalo-ceramice. Aliajul de aur se topeste la temperature

de ardere a ceramicii de aceea toate fazele de ardere a acesteia trebuie sa se termine

inainte de solidarizare.
- nu mai exista pericolul deformarii metalului
- lipirea se realizeaza in cuptorul de ceramic sau cu torta
Surse de caldura folosite pentru solidarizarea elementelor unei punti
1.Solidarizarea cu flacara
-cand se foloseste flacara cu gaz ca sursa de caldura restaurarile metalo-ceramice
sunt preincalzite intr un cuptor pentru a minimiza riscul craparii stratului superior al
portelanului
-pentru a stopa oxidarea suprafetelor de solidarizare se utilizarea portiunea de baza a
flacarii si se foloseste o substanta de flux corespunzatoare
-pentru a preveni distribuirea inegala a caldurii care ar produce fracturi flacara nu se
mentine concentrata intr un punct fix
2.Solidarizarea in cuptor
-Lipirea in cuptor se realizeaza in vacuum sau in aer
Se aplica o cantitate de aliaj de lipit in locul prestabilit si se introduce odata cu
elementele desolidarizat in cuptor unde sunt incalzite simultan.
3.Solidarizarea cu microunde- Este experimentala. foloseste mai putina energie decat
la solidarizarea in cuptor.
4.Solidarizarea cu laser
-Energia laser este folosita pe scara larga pentru lipire in foarte multe domenii si a fost
descrisa si in stomatologie inca din anul 1970;
1. conectori rezistenti si o coroziune scazuta a acestora.
2. poate fi o cale comoda pentru a uni componentele turnate din titan sau cromcobalt, dau nu si pentru aliaje nobile
3. solicitarea termica redusa permite efectuarea sudurii chiar pe modelul de lucru.
4. se pot solidariza elementele deja placate (cu ceramic)
Tehnica solidarizarii
Instrumentar
-rasina acrilica autopolimerizabila
-pasta zoe
-gips pentru amprenta
-bol
-spatula
-pensula mica
-instrument de modelat ceara
-ceara
-placa de ceara
-placuta de sticla

-trepied
-flux, solder
-cleste
-solutie de decapare
Procedura pas cu pas
Inregistrarea solidarizarilor la nivel ocluzal
-se realizeaza o amprenta din gips sau pasta Zoe a suprafetelor ocluzale ale protezei
dentare pentru a inregistra relatiile relative ale componentelor protezei. Aceasta etapa
poate fi realizata si in laborator in cazul in care tehnicianul este sigur de pozitia
componentelor individuale
-un avantaj al inregistrarilor ocluzale este acela ca dupa procedura de solidarizare
protezele pot fi verificate
1.Se slefuiesc suprafetele pieselor turnate acolo unde se vor pozitiona viitorii conectori
cu o piatra sau un disc pentru a inlatura oxizii de suprafata. Apoi se adapteaza piesele
turnate pe modelul definitiv sau in cavitatea bucala.Conectorii realizati dupa aplicarea
ceramicii sunt amprentati intraoral, cel mai bine dupa ce acestia sunt adaptati din punct
de vedere al formei si infatisarii..Piesa turnata poate fi asezata intraoral folosind un
material fluid de amprentare pentru a ne asigura ca aceasta sta fixa pe timpul
inregistrarii.
2.Se pune gipsul pentru inregistrare ocluzala pe o placuta mica sau pe o foaie din
ceara.Ca o alternativa inregistrarea se poate face si cu pasta ZOE prin aceasta tehnica
obtinandu-se o amprenta precisa.
3.Se prelucreaza inregistrarea pentru a se expune in totalitate marginile inaintea
ambalarii.(investing)
Ambalarea
4.Se aseaza fiecare piesa turnata pe inregistrare si se fixeaza cu ceara lipicioasa
5. Se adauga ceara in zona conectorilor pentru a prevenii patrunderea masei de
ambalat
6. Pentru a crea un spatiu care va ajuta la extinderea solidarizarii se pune ceara in
locurile de intalnire ale solidarizarii cu gingia.Ingroparea pieselor complet in materialul
de ambalare fac solidarizarea mai dificila deoarece partea nefolosita a a materialului de
ambalat previne incalzirea rapida a pieselor turnate.
7.Se protejeaza orice portiune de portelan glazurat(el nu trebuie sa aiba contact direct
cu materialul de ambalat) acoperindu-l cu ceara inaintea ambalarii.Pentru a proteja
marginile din aur de flacara de lipire ele trebuiesc acoperite cu material de ambalat altfel
ele se supraincalzesc sau se topesc.Pentru acelasi motiv toate marginile trebuiesc
incastrate in material inaintea solidarizarilor preceramice.
8. Se impacheteaza ansamblul cu o bucata potrivita de ceara

9.Se amesteca materialul de ambalat cu atentie si se toarna peste piese fara a forma
goluri de aer.Se folosesc vibratii slabe pentru ca piesele sa nu se deplaseze in
inregistrare.
10.Trebuie sa permitem blocului ambalat sa se intareasca inainte sa se preincalzeasca
si sa se inlature ceara.
Inregistrarea solidarizarilor cu rasina auto polimerizabila
O inregistrare cu gips sau pasta ZOE este nepotrivita pentru restaurarile
anterioare.Fragilitatea marginilor incizale ale restaurarii fac aceste materiale sa fie
instabile si repozitionarea lor dificila.Pentru aceste motive este recomandata rasina
autopolimerizabila chiar daca ea arde pe durata procesului.de aceea acuratetea
solidarizarii poate fi verificata doar intraoral.
Tehnica de ambalare:
-se incalzeste o folie de ceara si se aplica cu presiune zona cervicala a restaurarii prin
aceasta. Ceara se prelungeste cervical pentru protectia portelanului.
-se toarna masa de ambalat
Incalzirea si indepartarea cerii
1.Daca s a folosit o inregistrare cu gips sau pasta ZOE ea trebuie indepartata inainte ca
materialul de ambalat sa faca priza complet.Aceasta separatie este realizata corect
dupa ce ceara este indepartata complet cu apa fierbinte.Spatiul dintre piese trebuie nu
trebuie sa contina material de ambalat.Trebuie atentie deoarece multe din ambalarile
speciale pentru solidarizari au rezistenta scazuta,ansamblul fiind usor de alterat la acest
nivel.
2. Se preincalzeste materialul de ambalat intr un cuptor pana la 650 de grade pentru o
solidarizare la temperatura scazuta sau pana la 850 de grade pentru o solidarizare
preceramica.Inregistrarile cu rasina sunt inlaturate prin incalzire usoara pana la 300 de
grade(temperatura la care majoritatea rasinilor se elimina).
3. Se incalzeste ansamblul la 650 de grade pana ce toate urmele de ceara si rasina se
evapora apoi acesta se transfera la locul de solidarizare sau in cuptorul pentru portelan.
1. SOLIDARIZAREA CU FLACARA(temperatura scazuta)
1.Se transfera ansamblul pe standul de solidarizari cu o flacara Bunsen dedesubt si se
plaseaza o bucatica de material de lipire deasupra spatiului dintre piese.Se ajusteaza
flacara de gaz pana se formeaza un con albastru.Reducerea flacarii este folosita
pentru a incalzi ansamblul ambalat.
2.Se incalzeste uniform si incet mutand flacara constant ;Cand metalul devine
incandescent materialul de solidarizare se topeste si curge in locurile formate
3. Cand materialul umple locul special creat pentru solidarizare se indeparteaza flacara
4.Se stinge flacara si se lasa proteza solidarizata 4- 5 minute inaintea calirii( in afara de
cazul cand este vorba de portelan, el lasandu -se pe loc la racire la temperatura
camerei).
2. SOLIDARIZAREA CU FLACARA(temperatura ridicata)

1.Se folosesc ochelari negri pentru protectia ochilor.Flacarile de oxigen pentru o

incalzire puternica a solidarizarilor preceramice au o extremitate sub forma de varf de
ac de aceea flacara poate fi fixata exact in spatiul legaturii.
2.Se plaseaza materialul de lipit deasupra locului dintre lucrari si se concentreaza zona
reducatoare a flacarii in zona conctirului.
3.Cand materialul de lipit se topeste se muta rapid flacara dinspre vestibular spre
lingual, pentu a se forma meniscul caracteristic conectorului.
3.SOLIDARIZAREA IN CUPTOR
1.Se prepara o bucatica de material pentru solidarizare,se topeste cu ajutorul flacarii
Bunsen si se formeaza o biluta .Marimea bilei este determinata de marimea
conectorului si de spatiul existent.
2.Se lasa o codita atasata bilei pentru a ajuta la pozitionarea ei deasupra spatiului.
3.Ansamblul se pune in cuptor si se creste temperatura pentru a topi materialul de
solidarizare.Nu se foloseste vacuum
pentru solidarizarea in cuptor a aliajelor
nobile.Arderea in aer este preferata de unii tehnicieni, deoarece in vacuum exista riscul
ca gazele sa produca deformari pe suprafetele portelanului .
Evaluarea solidarizarii
Daca materialul nu curge pe durata solidarizarii cu flacara, dar formeaza o bila
deasupra suprafetei de unire, incalzirea trebuie oprita.Materialul a oxidat si incalzirea
ulterioara va topi piesele protetice.
Daca materialul a curs normal conectorul poate fi evaluat cu privire la marime inainte
ca acesta sa fie indepartat din materialul de inregistrare si daca este necesar se
reincalzeste cat timp este cald.Materialul in exces trebuie indepartat in timpul
procedurilor de finalizare.Daca conectorii au fost optim realizati si solidarizarea a fost
corect pozitionata, nici un conector nu trebuie sa se intinda spre suprafata ocluzala sau
sa acopere marginile cervicale.Dupa racirea timp de 5 minute, ansamblul este calit(nu
si portelanul) si materialul de amprenta (inregistrarea ocluzala) este spart.Conectorul
este inspectat cu atentie .Daca sunt semne ale unor legaturi incomplete(porozitati)
acestea se indeparteaza cu un disc fin.Legaturile se testeaza :orice conector care poate
fi rupt prin forta mainilor nu este adecvat folosirii.Deoarece conectorii rupti nu pot fi
reparati usor intraoral odata ce protezele se cimenteaza intreaga restauratie trebuie
refacuta.

Esecuri in tehnologia metaloceramica

1.Lipsa de adaptare MARGINALA a componentei metalice
Cauze:
Izolarea bontului cu un strat prea gros de lac

Machetarea cu ceri cu punct de topire ridicat i care la rcire sufer o contrac ie

mare.
Deformarea machetelor la ndeprtarea de pe bont
Remedii:
Utilizarea unor lacuri izolatoare corespunztoare
Machetarea cu ceri cu interval de topire sczut
Evitarea modelrii unor margini subiti la macheta viitoarei componente metalice.
2.Poroziti i plusuri prezente pe suprafaa scheletului metalic dup turnare
Cauze
Impuriti n grosimea sau pe suprafaa machete
Poziionarea greit a tijelor de turnare i/ sau supranclzirea aliajelor
Remedii
Curirea modelului nainte de machetare
Amplasarea tijelor de turnare secundare la nivelul suprafe elor incizo(ocluzo)orale ale machete. Ele vor avea un diametru de 2,5 mm i o lungime de 30 mm.
Tija intermediar ( orizontal) trebuie s fie situat ntotdeauna n central
chiuvetei.
3.Minusuri n zona cervical a scheletului metaLic
Cauze
Dac bonturile sunt retentive, la ndeprtarea machete pot aprea fracture ale
acesteia
Remedii
Strat de lac isolator aplicat correct.
Utilizarea unor ceri elastic
Bonturile s aib o form neterentiv
4.Colorarea verde-glbui a placajului ceramic dup arderi
Cauze
Difuzarea oxizilor metalici de pe suprafaa scheletului metallic n masa ceramic
Remedii
Dup fiecare ardere sau lefuire de corecie se spal sub jet de ap

5.Poroziti in placajul ceramic

Cauze
Schelet metalic cu poroziti i/sau acoperit cu impurit i
Aplicarea incorect a opaque-ului i a celorlalte straturi
Remedii
ndeprtarea prin lefuire la turaii nalte a porozit ilor i impurit ilor de pe
suprafaa scheletului metallic
n cursul depunerilor straturilor de mase ceramic se va evita formarea
incluziunilor de aer

Opaquer-ul se aplic n strat dublu- primul strat este sub ire i se depune pe
suprafaa metalic curait n prealabil cu acetat de etil al doilea strat va acoperi
toate zonele neacoperite de primul strat.
Straturile de grund, dentin i smal nu se ard la temperature mai mici sau mai
mari dect cele prescrise.

6.Poroziti la interfaa metalo-ceramic

Cauze

Un strat pre gros de opaque poate genera la nivelul interfe ei apari ia unor
poroziti fine, vizibile n special dup lefuirile de corec ie sau glazurare.

Remedii

Nivelarea stratului de opaque, imediat dup prima ardere deoarece acesta

trebuie s aib o grosime uniform.
Tijele de turnare nu se vor amplasa niciodat la viitoarea limit aliaj/ceramic.

7.Suprafee ceramice rugoase

Cauze
Nerespectarea temperaturilor de ardere prescrise de fabricant
Remedii
Respectarea temperaturilor de ardere
Poziionarea CM n cuptor astfel nct s primeasc din toate pr ile o cldur
uniform.
8.Fisuri, fracturi i dehiscene n masa ceramica
Cauze
Lipsa de compatibilitate dintre aliaje i masele ceramic
Incluziunile de aer nesesizabile din opaque iau amploare n decursul arderilor de
corecie i duc la formarea fisurilor i fracturilor.
Mas dentinar prea uscat
Grosimi neuniforme ale straturilor de ceramic
Rcirea brusc dup arderi
Inserarea cu presiune a CMMC pe model sau pe bont n cazurile cnd nu exist
o adaptare perfect a acesteia
Prelucrarea cu instrumentar rotativ puin active care genereaz o cldur
excesiv.
Remedii
Utilizarea de aliaje i mase ceramic compatibile.
Condensarea corect a maselor ceramic evit formarea incluziunilor de aer.
Coninutul corespunztor de lichid al pastelor.
Machetarea corect a scheletului metallic asigur o grosime uniform a placajului
ceramic care n zonele incizal i cervical nu este bines dep easc 1,5-2.00
mm.
Dup arderi rcirea trebuie fcut lent, a ezarea sub clopot de sticl fcndu-se
doar atunci cand aliajul este incandescent.

Inserarea pe model sau pe bont se face fr manevre brutale.

9.Fisuri i fracture pe suprafaa placajului ceramic ( diferite de cele situate in

profunzime)
Cauze
Paste ceramice prea umede sau prea uscate
Condensare insuficient
Uscare i prenclzire prea rapide
Remedii
Respectarea consistentei pastelor
Depunerea pastelor cu pensule de calibru mare ( nr. 4)
Condensare corect
Uscare i prenclzire lente
10.Desprinderea placajului ceramic sau a unor pri din acesta
Cauze
Legarea slab la interfaa aliaj/ ceramic prin utilizarea unor aliaje i mase ceramice
incompatibile
Prelucrarea scheletului metalic cu instrumentar inadecvat
Regimuri termice incorecte n cursul arderilor
Margini metalice ubiri sau care se termin pierdut
Placaj ceramic subire n zona marginal
Stopuri ocluzale pe zona de jonciune aliaj-ceramic.
Deformare elastic la scheletele metalice subdimensionate
Strat prea gros de oxizi.
Remedii
Utilizarea aliajelor i maselor ceramice compatibile
Prelucrarea exclusiv cu freze carbid-tungstensau cu pietre cu granulaie mic i putere
medie de abrazie.
nainte de aplicarea opaquer-ului scheletului metalic se sableaz ( presiunea jetului de
aer fiind de 0,4-0,5 Mpa) i se cur cu acetat de etil.
Masele ceramice nu se supranclzesc i nu se ard la temperaturi mai mici dect cele
indicate.
Machetarea corect a scheletului metalic.
Stratul de oxizi s nu fie mai gros decat 1-2 m. [12]
11.Eecuri cromatice n tehnologia metalo-ceramic
Cauze:
ceramica nu reproduce culoarea dintelui din cheia de culori

strat prea gros de opac i lipsa spaiului pentru dentin i smal

preparaia dintelui incorect, opac n strat prea gros i straturile de dentin i smal prea
subiri
alegerea unei nuane greite a opacului
n zona cervical straturi ceramice prea subiri
nerespectarea nuanelor mai nchise din zonele proximale
aplicarea ceramicii n straturi neuniforme
numeroase arderi de corectur
vid incomplet
transparena insuficinet n zona incizal este cauzat de morfologia greit a
componentei metalice (jonciunea metalo-ceramic se afl n zona incizal i opacul
mpiedic trasparena)
Remedii:
n situiile n care nu exist suficient spatiu i se aplic masa ceramic n straturi subiri,
se recomand alegerea unei nuane mai nchise
grosimea stratului de opac s nu se supradimensioneze
o regul valabil n special pentru zonele cervicale i proximale este de a se aplica n
straturi mai groase dentina i smalul fa de opac, pentru a putea reda nuana aleas
pentru a putea satisface exigenele cromatice, n cazul unor preparaii vestibulare
insuficiente, se va sugera medicului realizarea unor noi preparaii vestibulare
pentru a imita diferitele defecte cromatice ale dintelui natural, se pot introduce n opac
culori (maro nchis, rou, galben-maroniu, albastru-violet)
la arderu repetate ceramica i pierde din luciu, iar pentru a se evita acest lucru se
recomand arderi la temperaturi succesiv inferioare cu 10C.
ceramica se deschide la culoare n condiii de vaccum insuficient, n acest caz se vor
verifica indicatoarele de vaccum i pompa de vid
jonciunea metalo-ceramic trebuie situat n afara zonei de contact cu antagonitii la o
distan de 1,5-2 mm
la arderu repetate ceramica i pierde din luciu, iar pentru a se evita acest lucru se
recomand arderi la temperaturi succesiv inferioare cu 10C.
ceramica se deschide la culoare n condiii de vaccum insuficient, n acest caz se vor
verifica indicatoarele de vaccum i pompa de vid
jonciunea metalo-ceramic trebuie situat n afara zonei de contact cu antagonitii la o
distan de 1,5-2 mm

Esecuri tehnice pot aparea in sistemul metalo-ceramic complex si sunt dificil de

detectat. Erori diferite pot duce la probleme care par similare. Tabelul insumeaza unele
dintre acestea.
Tabelul Motive comune de esec a restaurarilor metalo-ceramice (rosenstiel)
Esec

Motiv

Fractura
in
biscuitului

timpul

coacerii Condensare necorespunzatoare

Control necorespunzator al umiditatii
Design gresit al infrastructurii
Incompatibilitate metal-ceramica

Bule de aer

Prea multe arderi

Blocare de aer in timpul constructiei restaurarii
Control necorespunzator al umiditatii
Preparare deficitara a metalului
Tehnica deficitara de turnare

Aspect nesatisfacator

Comunicare slaba cu tehnicianul

Reducere inadecvata a bontului
Grosime excesiva a ceramicii opace
Ardere excesiva

Esec clinic

Design gresit al infrastructurii

Stopuri ocluzale prea aproape de interfata
metalo-ceramica
Prepararea necorespunzatoare a metalului

Fracturi
Crapaturile de suprafata si fracturile ceramicii opace sunt, de obicei, de mic interes. Ele
pot fi rezolvate inainte de arderea ceramicii de corp. Pe de alta parte, fracturie din
timpul etapei de biscuit sunt deseori rezultatul condensarii necorespunzatoare, uscarii
prea rapide sau deficitlui de control a umiditatii. Design-ul gresit al infrastructurii, care
da arii de ceramica nesustinuta, poate duce, de asemenea, la esecul ceramicii . Dupa
cimentare, identificarea exacta a cauzei esecului este dificila. Daca infrastructura este
proiectata corespunzator si interfata metal-ceramica este tinuta la distanta de contactele
ocluzale, nu ar trebui sa apara ciobiri si fracturi in timpul functiilor normale.
Bule de aer
Chiar ceramistul cu cea mai mare experienta capteaza aer uneori intre metal si
ceramica opaca. De obicei, acest lucru nu este ingrijorator. In schimb, daca o restaurare
este arsa de prea multe ori, aerul prins poate aparea ca bule care se ridica la suprafata.
In acest caz, ceramica trebuie indepartata si procedura trebuie reluata. Daca bulele
apar dupa numai cateva arderi putem izola cauza printre: tehnica de turnare
necorespunzatoare, prepararea insuficienta a metalului, sau control necorespunzator al
umiditatii
Aspect nesatisfacator
Rezultate estetice slabe rezulta frecvent din comunicare slaba cu tehnicianul. Un strat
prea gros de opac duce la opacifierea fatetei. Reducere inadecvata a bontului, in
special, in treimea cervicala si in ariile interproximale, este una dintre cele mai comune
cauze ale aspectului estetic deficitar. Comunicare atenta, bazata pe intelegerea si
cunoasterea procedurilor relevante de laborator si a stiintei culorilor, este estentiala.
REZUMAT

Design-ul infrastructurii pentru restaurari metalo-ceramice trebuie sa se bazeze pe o

intelegere a proprietatilor fundamentate a materialelor. Restaurarile trebuie sa fie
machetate in conturul anatomic, apoi eliminata(cut-back) zona care va fi fatetata. Acest
lucru permite ca grosimea ceramicii sa fie uniforma, care nu este numai un mod de a
obtine proprietati mecanice superioare pentru restaurarea finala dar ajuta si la
standardizarea nuantelor.
Restaurarile metalo-ceramice cu aspect excelent si cu proprietati mecanice bune
pot fi obtinute daca regulile tehnicilor prepararii metalului, a design-ul infrastructurii,
manipularii ceramicii, uscarii si arderii sunt respectate. Efecte estetice care mimeaza
realul pot fi realizate prin stratificarea ceramicii cervicale, a corpului si incizale, si prin
folosirea judicioasa a caracterizarii interne si a pulberilor dentinare speciale cu continut
mai mare de opacifianti. Desi poate crea probleme estetice pentru mai multi pacienti,
metoda cea mai usoara de a obtine o buna inchidere marginala este folosirea unei
colerete metalice inguste de 0,2 pana la 0,3 mm grosime.
Oricand este nevoie de o estetica optima, trebuie luate in considerare tehnicile
descrise in acest capitol pentru asigurarea unei margini cervicale de ceramica. Cu toate
acestea, nivelul de pregatire necesar obtinerii unei adaptari marginale excelente
folosind aceste tehnici este mai mare decat in cazul unei margini metalice turnate; de
acest lucru trebuie sa se tina cont de la inceput in planul de tratament. Atunci cand
apare esecul, trebuie reevaluate toate etapele tehnice si materialele.