Modelul cu bont mobilizabil in perspective actuale

1 . Materiale destinate realizării modelului în tehnica dentară

Gipsul dentar:

Materia primă folosită pentru obţinerea gipsului dentar este - Sulfat de calciu dihidrat -
(CaSO4·2H2O)

Gipsul dentar - Sulfat de calciu hemihidrat - (CaSO42)2·H2O

Formula chimică de obţinere a gipsului dentar:

2CaSO4·2H2O → (CaSO4)2·H2O + 3H2O

(CaSO4 ) ⋅H2O+ 3H2O→ 2CaSO4 ⋅ 2H2O

Clasificare GIPS GIPS DUR GIPS EXTRADUR

Plaster STONE Die stone
Denumire  -sulfat de calciu -sulfat de calciu -sulfat de calciu

Formula chimică CaSO4-(1/2)H2O CaSO4-(1/2)H2O CaSO4-(1/2)H2O

Forma cristalelor Neuniforme Uniforme Uniforme

Densitate Poros Dens moderat Dens

Modul de obținere La 115C La 125C La 100C

în ae r cu abur sub presiune în soluție de CaCl2
Schema 1-Clasificare: International Standards Organisation (ISO) 1998

Alegerea tipului de gips :

O idee impământenită în tehnica dentară românească, care are originile în trecutul sumbru din
punct de vedere tehnic şi al accesului la materiale din perioada comunistă este alegerea gipsului în
funcție de culoare şi denumire fară a se cunoaște în detaliu clasificarea şi caracteristicile tehnice ale
materialului ales. Gipsul dentar este clasificat în mai multe tipuri și orice clasă de gips este
disponibilă într-o gamă variată de culori, de aceea este eronat modul de exprimare : ’’Moldano
albastru’’ utilizat încă pentru a exprima un gips dur.
  Gamă de culori disponibilă
pentru un singur tip de gips

Figură 1 – Culori disponibile gips Sursa Klasse 4

Caracteristici tehnice importante la alegerea gipsului dentar:

- Duritate (Unităţi Brinell)

-Rezistenţă la compresiune (psi , Mpa, N/mm2)

-Timp de lucru

-Timp de priză
-Dilatare de priză - la 2 ore si la 24 ore

-Tixotropia

Clasificarea gipsurilor dentare:

Clasificarea ISO (International Standards Organisation – 1998)

Tip 1- Impression plaster ( Gips pentru amprentare)

Tip 2- Plaster (Gips )

Tip 3- Stone (Gips dur)

Tip 4- Stone - High Strength (Gips extradur)

Tip 5-Stone –High Strength - High Expansion (Gips extradur cu expansiune ridicată)

Clasificarea ADA (Ame rican Dental Association)

Clasa I – Gips de amprentă

Clasa II – Gips Alabaster

Clasa III- Gips dur

Clasa IV –Extradur

Clasa V – Gips extradur cu expansiune ridicată

 Gipsul de clasa I:

-Valoare istorică

- Unul dintre primele materiale de amprentă (amprenta rigida)

-Rezistență la compresiune aprox. 580 psi

-Dilatare de priză - 0.15 %

-Proporție pulbere - apă distilată 100g/ 50-60 ml

 Gipsul de clasa a II-a

-Denumire - Alabaster

-Indicație –Ambalarea protezelor

-Duritate Brinell/24 ore: 40

-Rezistență la compresiune /1h :

10-18 Mp; 1,300- 2,600- psi

-Timp de priză: 20 min

-Proporție pulbere / apă: 40 ml/100g

-Expansiune de priză: 0.18-0.3 % Figura 2 - Gips clasa a II-a Sursa: Shera

 Gipsul de clasa a III-a

-Gips Dur

-Indicație - modele pentru proteze, antagoniști, modele de studiu, socluri

-Duritate Brinell /24 h: 100-140

-Rezistenţă la compresiune: 40-60 Mpa ; 4,000-6,500 psi

-Proporţie pulbere / apă: 25-30 ml/100g

-Timp de priză : 20-30 min

-Dilatare de priză: 0,1- 0.17 %

-Exemple companii producătoare şi denumiri comerciale disponibile pe piață:

Shera- Alpin; Heraeus Kuler- Moldano; Klasse4-Hard Stone; Dentona- DentoDur; Zermack-Elite Model
etc.
 Gipsul de clasa a IV-a

-Gips Extradur

-Indicație: Modelul de lucru

-Duritate Brinell: 270 – 340

-Rezistență la compresiune / 1h: -60-80 MPa; 8,700-11,500 psi

-Proporţie pulbere / apă: 20ml/100g

-Timp de priză: 30-40 min

-Dilatare de priză / 2 h: 0.08- 0.10 %

-Exemple companii producătoare şi denumiri comerciale disponibile pe piață:

Shera: Hard Rock, Maximum 2000, Premium; Lascod-Singletypo 4; Heraeus Kulzer- MoldaRock

Klasse 4- Rocky Mountain; Dentona- Esthetic Rock; GC – Fuji Rock; Zermack- Elite Rock;

Spofa- Converin etc.

 Gipsul de clasa a V-a

-Gips Extradur cu expansiune ridicată

-Indicație - Modele de lucru

-Compensează contracția unor materiale de amprentă

-Duritate Brinell : 300

-Rezistență la compresiune / 1h: 70 Mpa; 9.850-12000 psi

-Dilatare de priză : 0.18- 0.20 %

-Exemple companii producătoare şi denumiri comerciale disponibile pe piață:

Shera- Prima, Heraeus Kulzer- DieKeen etc.

Gipsuri Speciale

 Gipsul de soclu – gips special de soclu pentru modelele realizare prin tehnica ’’Pindex’’
Disponibil în doua clase :
*Clasa a III-a: Consistenţă fluidă la turnare; Duritate mare – 170 unităţi Brinell; Dilatare de priză
mica 0,05-0,09%
-Exemple companii producătoare si denumiri comerciale disponibile pe piață:
Shera -Sockle; Klasse4- Vario; GC-Base Stone
 *Clasa a IV-a Consistenţă foarte fluidă la turnare; Duritate foarte mare – 250 unităţi Brinell;
Dilatare de priză extrem de mică 0,03 - -0,06 % .
-Exemple companii producătoare si denumiri comerciale disponibile pe piață:
Shera- Sockle Flussig; Dentona- Sockle Plaster GT 160

Figura 3 – Tipuri de pini Sursa Shera,Labioniq

Unul din motivele pentru care gipsul special de soclu a fost conceput în două forme, este faptul
că pe piaţă există mai multe tipuri de pini şi anume: pini fară teacă şi pini cu teacă de plastic sau
metalică.
În cazul pinilor cu teacă, se poate folosi un gips mai moale deoarece inserţia şi dezinserţia bontului
mobilizabil nu va abraza gipsul de soclu, acesta fiind protejat de teaca pinului.
Pinii fară teacă reprezintă o soluţie eronată de realizare a modelului, deoarece bontul mobilizabil nu
va rămaâne în aceeaşi poziţie pe parcursul utilizării modelului deoarece pinul va abraza gipsul de
soclu şi astfel orificiul destinat pinului se va mări. În acest caz, o soluţie de compromis o reprezintă
folosirea gipsului de soclu de clasa a IV-a .
Ideal este să se folosească gipsul de soclu de clasa a IV-a împreună cu pinii cu teaca.

 Gipsul de montat in articulator

Particularităţi: Timp de lucru extrem de mic:
1-3 min.; Duritate mare - 90 unităţi Brinell; Efect
adeziv; Expansiune extrem de mic[ 0,02-0,03
Exemple companii producătoare şi denumiri
comerciale disponibile pe piață: Shera- Arti Quick;
Heraeus Kulzer- Moldafix; Dentona- Arti Plaster;
Zermack-Elite Arti Figura 4 –Gips special de montare in articulator
Sursa: Shera

Montarea modelelor în articulator reprezintă o etapă foarte importantă în tehnica dentară.

Poziţia în care sunt montate modelele trebuie să reprezinte perfect poziţia arcadelor dentare din
timpul înregistrarii ocluzale, altfel dimensiunea verticală si adaptările ocluzale ulterioare vor fi
eronate. Pentru a monta corect modelele în articulator nu avem nevoie doar de o înregistrare
corectă din partea medicului ci şi de un gips de montare corespunzător.
 Figură56 - Efectul expansiunii gipsului in timpul montarii in articulator
Sursa : Amann Girbach

Timpul de priză extrem de scurt, duritatea mare si efectul adeziv sunt doar câteva din
caracteristicile tehnice pe care acest gips ar trebui sa le deţină, dar cel mai important aspect îl
reprezintă expansiunea extrem de mica. În practica curentă din România, încă nu se foloseşte pe scară
largă acest gips, utilizându-se, încă, gipsuri destinate altor operaţiuni. (Ex. gips cls aII-a, gipsul flosit
în construcţii)

Gipsul de articulator diferă din punct de vedere al expansiunii de orice alt gips :

-Gips de cls. a II-a: 0.2-0.3 %

-Gips de construcţii : 0.4-0.6%

-Gips de montat în articulator: 0.03%

Expansiunea gipsului de montat în articulator este de 8 până la 10 ori mai mică decât a
gipsului Alabaster şi de 20 de ori mai mică decât a gipsului folosit în domeniul construcţiilor.
Astfel dupa cum putem observa în figura 5 o montare cu un gips necorespunzător ne poate afecta
dimensiunea verticală, micşorând-o, in cazul protezei totale, şi acelasi lucru, prin, desfiinţarea
contactului pinului incizal cu plăcuţa de ghidaj a articulatorului în cazul protezării fixe si parţiale.
În cel de-al doilea caz desfiinţarea contactului dintre pinul si plăcuţa incizală poate conduce printr-o
adaptare excesivă a contactelor ocluzale până la infraocluzie.
 Gipsul de ortodontie

Gips de calsa a III-a folosit pentru realizarea modelelor în

ortodonţia mobilă.
Este un gips foarte dens şi omogen care rezistă la
presiunea şi temperatura din oala baro-polimerizabilă.
Disponibil doar colorat alb intens. ------
-Exemple companii producătoare şi denumiri comerciale
disponibile pe piață: Shera - KFO Figură 6 – Gips special de ortodontie
Sursa: Shera

 Gipsul ranforsat cu rasină acrilică

Gips de clasa a IV-a extrem de dur – 320

unitaţi Brinell şi elastic, utilizat pentru realizarea
modelelor cu bonturi foarte fragile sau în cazul
materialelor de amprentă foarte dure şi rigide.
Exemple companii producătoare şi denumiri
comerciale disponibile pe piață: Shera - Favorit Figură 7 - Gips combinat cu o rasină acrilică
Sursa: Shera

 Rasina Polyuretan (figura 8)

Material pentru realizarea modelelor.

Caracteristici : stabilitate dimensională
-foarte dur dar uşor de prelucrat
- rezistent la abraziune
-timp de priză scurt
Exemple companii producătoare şi denumiri
comerciale disponibile pe piață: Shera – Polan
Figură 8- Rasină pe bază de polyuretan
Sursa: Shera
Caracteristici tehnice de influentă în alegerea gipsurilor dentare

 Tixotropia - Capacitatea gipsului de a-şi

pastra forma în stare fluidă si de a curge doar
când este vibrat

Figură 9 - Tixotropia Sursa: Shera

 Duritatea Brinell

-Gipsul de cls a IV-a : 280-340 Brinell

<280- gips moale- abrazie usoară

>340- gipsul devine casant şi nu poate fi prelucrat

corespunzător

Figură 10 – Gips usor de prelucrat Sursa: Shera

 Dilatarea de priză

Reacţia gipsului după turnare

Figură 11- Reacţia de priză a gipsului dentar Sursa: Amann Girrbach

 Dupa cum se poate observa din figura 11, care prezintă reacţia gipsului după turnare,
expansiunea suferă modificări. Orice producator de gips prezintă expansiunea de priză a gipsului
său la doua ore de la preparare, dar foarte puţini relatează la ce valori ajunge expansiunea la 24 de
ore de la turnarea modelului.
Astfel, expansiunea de priză caracteristică fiecarei clase de gips, menţionate mai sus, calculată la
două ore, îsi poate dubla sau chiar tripla valoarea la 24 de ore de la turnarea modelului. Astfel se
pote face diferenţierea între gipsurile bune din punct de vedere calitativ si cele mai puţin bune.

Figură 12 a b c Sursa: Amann Girrbach

Gipsul dentar prezintă expansiune de priză pentru a compensa contracţia materialelor de

amprentă. Expansiunea gipsului ales pentru realizarea modelului trebuie sa fie corelată cu
modificările dimensionale ale materialului cu care s-a înregistrat amprenta în cavitatea orală.
Firma producatoare Dentona a conceput în anul 2009, un gips cu expansiune 0, care desi la început
a fost foarte bine primit, s-a dovedit un eşec deoarece materialele de amprentă având contracţie,
modelele erau subdimensionate, iar lucrările protetice nu se puteau insera în cavitatea orală. În
figura 12 este reprezentată, la punctul a, situaţia din cavitatea orală a unui caz, care în urma
expansiunii excesive cauzată de un gips slab din
punct de vedere calitativ sau folosit necorespunzator,
îşi modifică dimensiunile (punctul b) .
Astfel putem observa la punctul c, cum, după
expansiune, situaţia din cavitatea orală nu mai are
nimic de-a face din punct de vedere dimensional cu
modelul de gips.
Un studiu realizat de compania Amann Girrbach
(figura 13) arată concret, cum la o expansiune marită
cu 0,08%, efectul asupra unei hemiarcade de 8 cm, Figură 13- Expansiunea gipsului dentar
Sursa: Amann Girrbach
este supradimensionarea acesteia cu 0,64 mm, deci
vom avea cu totul altă siutuaţie decat cea din cavitatea orală.
Ce erori pot aparea :

Figura 14 – Probleme cauzate de expansiunea gipsului Sursa:Amann Girrbach

Figură 15 – Probleme cauzate de expansiunea gipsului Sursa:Amann Girrbach

În figura 14 este prezentată ocluzia normală a

unui caz si acelaşi caz este reprezentat în figura 15
după expansiunea supradimensionată a gipsului
modelului de lucru. Dacă lucrările protetice se vor
realiza pe un model ca în figura 15, nu se vor putea
adapta în cavitatea orală deoarece poziţiile versanţilor
cuspizilor şi punctele de contact vor fi cu totul altele.
Închiderea marginală, de asemenea, va avea de suferit
deoarece preparatia de pe model va fi
supradimensionata faţă de cavitatea orală. Astfel, în
punctele unde ar trebui să nu existe contacte ocluzale Figură 16 Sursa Amann Grrbach

(cuspizi inactivi) lucrarea va fi prea inaltă şi medicul dentist va freza, iar in punctele unde ar trebui
să se realizeze contacte (cuspizii activi) va exista inocluzie ( figura 16). Rezultatul este o lucrare
protetica în infraocluzie.
Aceeaşi problemă poate apărea atunci când modelul de lucru este realizat din gips de clasa a IV-a,
iar modelul antagonist din gips de clasa a III-a, aceste doua clase având expansiuni de priză diferite.

Cum putem controla dilatarea excesivă?

Cea mai simplă soluţie ar fi utilizarea unui gips

corespunzator a cărui expansiune la 24 ore sa nu fie,
foarte mult, diferită de cea calculată la 2 ore de la
prepararea gipsului.
Solutia oferita de firma producatoare Amann Girrbach,
(figura 17 ) ar fi segmentarea modelului în cel putin 4
părţi, astfel, expansiunea realizandu-se pe segmente
Figură 17 –Eliminarea efectelor expansiunii prin segmentare
mai mici iar discrepantele nu vor mai fi atat de mari. Sursa:Amann Girrbach

Acelaşi producător propune ca modelul antagonist să fie

turnat din acelasi tip de gips ca si modelul de lucru şi de
asemenea şi acesta sa fie segmentat, astfel
comportamentul celor două modele să fie identic.
În cazul lucrarilor protetice pe dinţi naturali există o
marjă de eroare acceptată, problema majoră apare însă la
modelele pentru restaurări pe implanturi dentare ( figura
18), unde cea mai mică diferenţă faţă de situaţia din
cavitatea orală, duce la o lucrare eronată. Chiar şi cea mai
mică dilatare a gipsului peste limita dată de contractia
materialului de amprentă, va face ca distanta dintre Figură 18 – gips cu expansiune controlata
Sursa:Shera
analoagele de implanturi (in cazul unei punti dentare) din
modelul de gips să fie mai mare decât distanţa dintre implanturile din cavitatea orală. Acest lucru,
daca nu este cunoscut, poate avea consecinţe grave deoarece cimentarea unei astfel de lucrări,
poate produce tensiuni asupra implanturilor, mobilizându- le. Soluţia gasită de firma producatoare
Shera pentru cazurile în care dorim un control perfect asupra dilatării gipsului, ar fi gipsul cu
expansiune controlată ( ex. Hard Rock – Shera). Expansiunea acestui gips nu suferă modificări
nedorite după două ore de la turnarea modelului. .
Toate aceste proble me pot fi amplificate dacă materialul de amprentă nu este folosit
corespunzator în timpul amprentării.
 Factori care pot influenţa calitatea gipsului

 Calitatea apei

Orice producător de gips recomandă pentru prepararea gipsului, apa distilată.

Figură 19 - Reacţia gipsului Sursa: Shera Figură 20 – Reacţia gipsului Sursa: Shera

Folosirea apei de la robinet pentru prepararea gipsului poate avea efecte negative asupra
calităţii acestuia. Un studiu realizat de compania producatoare Shera arată că expansiunea unui gips
de clasa a IV-a se va modifica de la valoarea normală de 0,09 % cu apa distilată, la 0,15 cu apa de
la robinet (figura 19).
De asemenea şi duritatea este influenţată de calitatea apei ( figura 20), astfel cu apa de la
robinet, duritatea unui gips creşte peste valorile acceptate, acesta devenind casant şi imposibil de
preparat în condiţii optime.

 Proporţia pulbere/ lichid

Pentru a obţine caracteristicile

tehnice optime, gipsul trebuie
cântărit iar apa distilată
masurată.
Fară aceste masurători
pot apărea diferenţe.
După cum se poate
observa in figura 21,
expansiunea creste în cazul unui
adaos mai mare de apă şi scade
faţă de valaoarea normală în caz Figură 11 – Reacţia gipsului Sursa: Shera

contrar.
 Figură 22 – Reacţia gipsului Sursa:Shera

Proporţia pulbere/lichid afectează şi duritatea Brinell (figura 22). La un ados mai mic de apă,
duritatea gipsului creşte considerabil, devenind casant. Excesul de apă, face ca gipsul să fie prea
moale pentru a mai putea fi prelucrat.

 Sfaturi tehnice pentru folosirea corespunzatoare a gipsului dentar

- Depozitarea şi sigilarea gipsului trebuie să se faca în locuri uscate şi recipientul în care este
pastrat să fie închis ermetic..
- Nu folosiţi pentru amestecare boluri murdare de masă de ambalat sau alte reziduri- influenţează
negativ timpul de priză şi calitatea gipsului.
- Folosiţi gipsul conform indicaţiilor producătorului.
- Spălaţi si dezinfectati amprentele de sânge şi salivă - acestea influenţează negativ calitatea
gipsului.
- Folosiţi vacuum- malaxor pentru prepararea gipsului – fară, duritatea scade cu o treime.
 2. Modelul cu bont mobilizabil

De ce bont mobilizabil?

În practica actuală din România incă se mai folosesc modelele fară bonturi mobilizabile pentru
restaurările protetice fixe. Pe acest tip de model nu se poate realiza o închidere marginală corespunzatoare
pentru că limita preparatiei, în cele mai multe cazuri, nu este vizibilă. Orice încercare de lărgire sau
adancire a şantului gingival (gravarea modelului) în gips duce la distrugerea marginii preparaţiei şi de
asemenea la compromiterea lucrării din punct de vedere tehnic.

Ce se poate întampla dacă o lucrare nu se realizează pe un model cu bont mobilizabil:

- Inchidere marginala distrusă;

- Dacă modelul este gravat, şi se atinge marginea preparaţiei, lucrarea se va realiza pe o altă situaţie
decât în cavitatea bucală, având ca efect imposibilitatea inserări lucrării;
- Lucrarea nu se va termina niciodată la limita preparaţiei, la o slefuire subgingivala;
- Dacă lucrarea depaşeşte limita preparaţiei parodonţiul marginal va fi afectat;
- Dacă lucrarea este mai scurtă decât limita preparaţiei, va ramane o porţiune de dentină neprotejată care
va duce rapid la un proces carios;

Avantajele modelului cu bont mobilizabil:

- Prepararea corespunzatoare a bontului – are ca efect închiderea marginală la limita preparaţiei.

- Adaptarea subgingivală – Viitoarea lucrare protetică nu trebuie să depasască în grosime in zona
cervicala, cât s-a slefuit de catre medic în acea zona. Dacă se depaşeşte această valoare, parodonţ iul
marginal va fi lezat.
- Adaptarea cu usurinţă a machetelor de ceară în zonele proximale.
- Posibilitatea utilizării tehnicii baiţei de ceară pentru realizarea capelor, având ca efect o închidere
marginală foarte buna.
- Protecţia papilei - Forma machetelor uşor de controlat
 Sisteme de modele cu bont mobilizabil:
Modelul cu bont mobilizabil folosit în trecut în
România se realiza cu ajutorul amprentelor cu inel de
cupru. Acum această metoda are doar vloare istorica.
Imediat după anul 1989, încă neavând acces direct la
tehnologie, s-a adoptat o copie a modelului realizat prin
tehnica Pindex.
Acest sistem (figura 23) foloseşte pini cu ac care se Figură 22 – Modelul clasic cu bont mobilizabil
Sursa: Autorul
inseră în amprentă, încalcându-se înca de la început
principiul modelului Pindex, de paralelism al pinilor.
Acest tip de model nu este curect din punct de vedere tehnic şi din păcate înca este uzitat.

I Modelul clasic cu bont mobilizabil realizat prin tehnica Pindex utilizând pini cu
teaca de plastic.
Pentru realizarea acestui tip de model este nevoie de aparatul Pindex, pini, conformatoare şi
izololant. Pinii sunt disponibili în mai multe forme de prezentare şi anume pini simpli, pini dublii, pini cu
teacă de plastic, pini cu teacă de metal, pini fară teacă.

Etapele de realizare ale modelului:

1. Deretentivizarea amprentei – Marginile amprentei se taie în asa fel încât sa nu mai fie retentive.
Acest lucru ajută la dezinserţia facilă a modelului pe de-o parte si pe de altă parte lărgirea
suprafeţei de turnare a modelului având ca efect creşterea rezistenţei arcadei. Totodată baza
modelului va fi în afara perimetrului dinţilor, facilitând soclarea corespunzatoare a modelului.
2. Detensionarea amprentei cu soluţii speciale.
3. Turnarea arcadei, iar după priza gipsului, demularea şi soclarea acesteia – figura 24

Figură 24 – Turnarea arcadei dentare

Sursa:Labioniq
 4. Prepararea arcadei în interior cu o freza conică sau cu soclatorul vertical. Această preparare se
face convergent în sus pentru ca arcada se se poata detaşa uşor după turnarea soclului

5. Pregătirea Pindexului (figura 25) - Ajustarea drilului în functie de ce fricţiune se doreşte a avea
pinul în teaca. Diametrul pinilor este în concordanţă cu dimensiunile drilului, de aceea se
recomandă folosirea drilului si pinilor de la acelaşi producator.

Inaltimea pinului in arcada

+
-

Frictiunea pinului
in teaca

- +
Frictiune scazuta Frictiune normala Frictiune ridicata

Figură 25 – Ajustarea drilului in Pindex Sursa: Labioniq

6. Realizarea orificiilor pentru pini cu ajutorul Pindexului (figura 26)

Principiul sistemului pindex este acela, că toţi pinii vor fi paraleli între ei, astfel putându-se
detaşa cu usurinţă arcada din soclu.

Figură 26- Realizarea orificiilor pentru pini cu ajutorul Pindexului Surse: Labioniq
 7. Lipirea pinilor şi inserarea tecilor (figura 27)

Figură 27 - Lipirea pinilor si inserarea tecilor Sursa: Labioniq

8. Pregătirea conformatorului pentru turnarea soclului.

Pe piaţă este disponibilă o gama largă de conformatoare pentru turnarea soclului difereţiindu-
se în funcţie de materialul din care sunt realizate, dimensiuni, modul de transfer în articulator etc.
Sistemul prezentat mai jos, prezintă avantajul placutei de metal foarte rezistentă in timp. iar
grosimea de doar 0,8 mm a acesteia, foarte importanta la montarea în articulator, neocupând foarte
mult spaţiu.

Figură 28 – Sistem de conformatoare Sursa Labioniq

După cum se pate observa în figura 28, sistemul este format dintr- un conformator de silicon, o
placuţă metalică, un lacaş metalic şi un magnet.
Placuţa se inseră în conformatourl de silicon cu partea retentivă în jos (prezintă retenţii pentru
gipsul de montat în articulator) şi partea cu margini rotunde in sus. În lacaşul metalic se poziţionează
magnetul şi se asază împreună pe placuţa metalică.
După inserţia placuţei metalice, conformatorul se etanşază, astfel inlaturandu-se curgerea
gipsului de soclu.
Conformatoarele şi placuţele sunt disponibile în două dimensiuni în concordanţă cu dimensiunile
arcadelor dentare.
9. Izolarea modelului de soclu – Se realizează cu ajutorul uni izolant special gips- gips fară peliculă
(figura 29). Este o etapă foarte importantă deoarece lipsa peliculei între soclu si model duce la
un control perfect al insertiei bonturilor mobilizabile în soclu.

Figură 29 – Izolarea arcadei de soclu Sursa Labioniq

10. Turnarea soclului cu gips special de soclu cu consistenţă fluidă (figura 29)

Figura 30 – Turnarea soclului modelului Sursa Labioniq

11. Detaşarea modelului din conformator după priza gipsului de soclu

După cum se poate observa în figura 30, lăcaşul metalic şi magnetul vor ramane încorporate în
model, existând posibilitatea de detaşare după finalizarea lucrarii protetice.

Figură 31 – Detasarea modelului din conformator Sursa: Labioniq

12. Prepararea soclului (figura 3)
După detaşarea modelului din conformator se trece la preparearea finală a modelului cu ajutorul
soclatorului.
Modelul se soclează până când arcada şi soclul ajung la acelaşi nivel, putandu-se observa linia de
separaţie fară peliculă dintre cele doua gipsuri. Această operaţiune se poate realiza doar dacă
amprenta s-a deretentivizat corect şi baza modelului este în afara perimetrului dinţilor.

Figură 32 Sursa:Labioniq

După prepararea soclului, dacă laboratorul nu dispune de soclator cu piatră diamantată,

modelul se poate finisa cu o hartie abrazivă cu granulaţie foarte fină pentru a indparta urmele lasate
de piatra soclatorlui.

13. Detasarea arcadei din soclu (figura 32)

Această operaţiune se poate realiza foarte facil dacă pinii sunt perfect paraleli între ei şi
dacă s-a folosit un izolant corespunzator.

Figură 33 - Detasarea arcadei de soclu Sursa : Labioniq

14. Taierea si prepararea bonturilor (figura 34)
Taiera si prepararea bonturilor vor fi descrise mai jos.

Figura 34 – Modelul finalizat Sursa Labioniq

15. Montarea în articulator

După finalizarea mdelului şi prepararea bonturilor mobilizabile se trece la montarea
modelelor în articulator. Această operaţiune se realizează cu ajutorul gipsului special de
montare.

Figura 35 – Modelele montatein articulator Sursa:Labioniq

 După cum se poate obsera în figura 35, grosimea redusă a plăcuţelor metalice facilitează
montarea modelelor de mari dimensiuni în articulatoare cu un spatiu vertical mai mic.
Sistemul de modele cu bont mobilizabil realizat prin tehnica Pindex rămâne unul dintre
cele mai vechi şi mai folosite sisteme de modele datorită peciziei lui.

Avantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil Pindex :

-Exactitate - adaptare perfectă între aracadă şi soclu

-Usor de manevrat

-Nu necesită investiţie mare – Aparatul Pindex si sistemul Split Cast

-Aspect profesional

Dezvantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil Pindex :

-Tehnica laborioasa de realizare

-Timp lung de realizare

-Cost relativ mare de realizare: 2 tipuri de gips, pini, conformatoare etc.

II Sistemele moderne de modele cu bonturi mobilizabile

Sistemele moderne pentru realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile se bazează pe
simplificarea tehnicii şi scurtarea timpului de lucru cu ajutorul soclurilor prefabrcate din plastic.

Exemple sisteme moderne de modele cu bonturi mobilizabile:

1. Sistemul AccuTrac

Sistemul Accu Trac realizat de firma Coltene Whaledent a ajuns sa fie foarte apreciat deoarece
tehnica de realizare este foarte simplă şi preţul de producţie este cel mai mic comparativ cu celelalte
sisteme. Acest sistem constă într-un conformator de plastic cu retenţii, în care se toarnă modelul şi
care ţine loc şi de viitor soclu al modelului. Bonturile se mobilizează si fixează cu ajutorul a două
braţe de fixare.
Figură 36 – Sistemul Accu Trac
Sursa : Coltene Whaledent

Avantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil Accu Trac:

-Foarte economic –investiţie minimă

-Poate fi preparat fară soclator

-Economie de gips

-Compatibil cu orice articulaor datorită inalţimii mici

-Sistem de numerotare a pinilor

-Foarte rapid

-Nu necesită izolant special

Dezvantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil Accu Trac

-Rezistenţă scazută în timp - conformatorul se deteriorează

-Disponibil doar intr-o singură dimensiune

-Pot aparea probleme la adaptare dacă gipsul nu este folosit corespunzator

-Probleme legare de expansiunea gipsului- pentru a se putea introduce înapoi pe plăcuţă, modelul
trebuie secţionat.
 2. Sistemul ’’Model Sistem 2000 –Baumann’’

Figură 37 -Model Sistem 2000 Sursa: Baumann Dental

Compania Baumann Dental vine cu o idee inovatoare în domeniul modelelor dentare,

creând un sistem de modele cu bonturi mobilizabile care se realizează cu ajutorul unei plăcuţe de
plastic cu pini metalici încorporati. Plăcuţa cofrându-se cu un o bandă de cauciuc prefabricată
formează conformatorul unde se va turna modelul . Aceeasi placută ţine loc de soclu al modelului
după detasarea conformatorului. Plăcuţa de plastic este bicomponentă, partea inferioară detasandu-
se pentru a se putea mobiliza modelul montat în articulator.
Setul dispune de un instrument de detasare a modelului din plăcuţă fara a-l distruge.

Avantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil ’’Model Sistem 2000 –Baumann’’:

-Investiţie minimă

-Cost de producţie mic- nu necesită consumabile, nu necesită două tipuri de gips.

-Foarte rapid- model final în maxim o ora.

-Poate fi soclat, uscat,cu micromotorul.

-Aspect profesional

-Sistemul include plăcuţe de transfer pentru a nu se bloca plăcuţa de lucru in timpul probelor.
–Disponibil in doua dimensiuni
Dezvantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil ’’Model Sistem 2000 –Baumann’’:

-Necesită izolant special

-Pot aparea probleme de adaptare dacă nu se foloseşte un gips cu o duritate corespunzatore.

-Folosirea de lungă durată a unui model poate duce la mibilizarea bonturilor datorită lărgirii
orificiilor pinilor, cauzată de abrazia gipsului

-Pot aparea probleme datorate impurităţilor din orificiile pinilor - trebuie curăţat foarte des.

-Probleme legate de expansiunea gipsului - pentru a se putea introduce inapoi pe placuta, modelul
trebuie sectionat.

3. Sistemul Giroform – Amann Girrbach

Figură 38 – Sistemul Giroform Sursa:Amann Girrbach

Sistemul Giroform este cel mai nou şi modern sistem de modele de pe piaţă şi işi are
originea în sistemul Zeiser.
Modelull Girroform este special prin prisma faptului că adoptă abordarea clasică cu pini dar si cea
modernă cu socluri prefabricate. La acest sistem orificiile pinilor nu se mai realizează în arcadă, ci
în plăcuţa soclu, iar arcada se va turna după.
Chiar dacă pare dificil de realizat, din punct de vedere tehnic, la prima vedere, acest sistem s-a
dovedit a fi unul foarte rapid, facil şi economic în timp.
 Etapele tehnice de realizare ale modelului:
1. Deretentivizarea şi cofrarea ampre ntei

Figură 39 - Pregatirea amprentei Sursa: Amann Girrbach

Deretentivizarea amprentei ( figura 39) constă în taierea marginilor şi a palatului in cazul

amprentelor superioare, pentru a reduce din înaltimea acesteia, astfel se vor reduce dimensiunile
viitorului model.
Cofrarea cu siliconul special reprezintă o etapă esentială şi specifică acestui sistem de
modele. Aceasta se realizează pentru a facilita turnarea gipsului, nedispunând de un conformator
special.

2. Pregatirea pentru realizarea orificiilor pentru pini

Figură 40- Pregatirea amprentei si inseria placutei soclu Sursa: Amann Girrbach

După cofrarea amprentei şi pozitionarea ei pe stativul de turnare, se inseră plăcuţa albă de

plastic (viitorul soclu) în dispozitivul de menţinere. Stativul şi dispozitivul de me nţinere se
cuplează printru-un sistem de matrice-patrice ( figura 40).
Figura 41- Poziţionarea pe aparatul Giroform Sursa Amann Girrbach

Deasupra amprentei se inseră plăcuţa transparentă de control care este asezată perfect paralel
cu plăcuţa alba (viitorul soclu). Aceasta are rolul de ghidaj la realizarea orificiilor, inlaturand orice
eroare cauzată de alegera gresită a locului unde se va realiza gaura. Practic, laserul va străpunge
plăcuţa transparentă , se va alege locul unde va fi viitorul pin , iar la acţionarea aparatului, burghiul
va găuri plăcuţa albă. Stativul şi dispozitivul de mentinere se vor prinde electromagnetic de aparat
în timpul realizării orificiilor.

3. Realizarea orificiilor şi fixarea pinilor

Figură 42 – Realizarea orificiilor pentru pini Sursa Amann Girrbach

Se vor realiza cate două orificii pentru fiecare bont (figura 42), astfel inlăturandu-se problema
legată de rotirea acestuia în ax. După realizarea orificiilor, se inseră pinii in plăcuţă. Acestia au o
formă conica, asfel fixându-se mecanic în plăcuţă. Partea retentivă a pinilor va ramane în afara
plăcuţei pentru a se fixa în gips, nefiind nevoie de adeziv special.
 4. Turnarea propriu-zisă a modelelor

Figură 43 -Turnarea gipsului Sursa Amann Girrbach

În figura 43 este prezentat procedeul de turnare a gipsului în amprenta cofrată şi inserţia plăcuţei cu
pini. Plăcuţa este inserată printr- un sistem de ghidaj care înlatură riscul de a o aseza în altă poziţie
decât cea stabilita anterior.
Pentru turnarea modelului se foloseşte doar gips de clasa a IV-a.

5. Despriderea modelului din ampre ntă şi detasarea soclului

Figură 44 - Desprinderea amprentei si detasarea modelului Sursa: Amann Girrba ch

După priza gipsului, modelul se desprinde din amprentă (figura 44), si. cu ajutorul unui
ciocan special, inclus în sistemul de modele, se detasază arcada din plăcuţa soclu.
Este important ca după desprindere, arcada să nu se insere înapoi în soclu, existâ nd riscul fracturării
modelului, cauzat de expansiunea gipsului.
 6. Finisarea şi secţionarea modelului

Figură 45 – Finisarea modelului Sursa Amann Girrbach

Modelul Giroform, ca şi celelalte sisteme moderne de modele, se poate prepara fară ajutorul
soclatorului. Astfel se utilizează micromotorul cu o freză de gips sau freza specială inclusă în set
( figura 45). După preparare se trece la sectionarea modelului în vederea eliminării efectului produs
de expansiunea de priza a gipsului.

Figura 46 – Eliminarea problemelor legate de expansiune Sursa Amann Girrbach

În figura 46 se poate observa cum modelul nu se mai poate insera în plăcuţa soclu datorită
expansiunii gipsului şi rezolvarea problemei prin secţionarea modelului.

7. Secţionarea şi preparare bonturilor

Taierea si prepararea bonturilor vor fi descrise mai jos.
 Modelul bont mobilizabil
Giroform finalizat

Figură 47 – Modelul Giroform Sursa Amann Girrbach

Avantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil Girroform :

-Precizie - adaptare perfecta între model şi plăcuţa soclu

-Nu necesită izolare

-Usor de manevrat

-Aspect profesional
-Realizare rapidă- nu necesită două tipuri de gips

-Economie de gips

-Poate fi preparat uscat, fară soclator.

Dezvantajele sistemului de modele cu bont mobilizabil Girroform

-Investiţie preliminară substantială – aparat şi consumabile

-Tehnică laborioasă de realizare

-Cost relativ mare de realizare: placuţe care nu se refolosesc, pini, etc.

-Modelul trebuie secţionat pentru a se înlatura problemele date de expansiune

 III Prepararea bonturilor
Prepararea bonturilor este o etapă foarte importanta şi orice eroare apărută aici se va perpetua şi
amplifica până la finalizarea lucrării.

1. Secţionarea bonturilor

Secţionarea bonturilor reprezintă defapt mobilizarea acestora. Această operaţiune se poate

realiza prin trei metode:

A.Secţionarea bonturilor cu ferăstraul – reprezintă tehnica clasică de secţionare. Rezultatul este o

taietură fină şi foarte precisă. Această tehnică este mai puţin uzitată datorită consumului foarte mare
timp, doar pentru o singură taietură fiind nevoie de cateva minute.

B. Secţionarea bonturilor cu discul diamantat – reprezintă cea mai utilizată tehnică datorită usurinţei
şi rapiditaţii acesteia. Secţionarea unui bont prin această tehnică durează doar cateva secunde.
Dezavantajele acestei tehnici constau în faptul că taieturile nu sunt foarte precise, necesita
micromotor si aspirator de pref, şi deasemenea există riscul accidentării.

C. Secţionarea cu aparatul special de secţionat bonturi – reprezintă tehnica modernă de ăaiere a

bonturilor. Acest aparat nu a avut priză deoarece este foarte dificil de folosit datorita dimensiunilor
discului care poate distruge limita preparaţiei, si datorită investiţiei foarte mari.

2. Preparatia marginala a bonturilor – reprezintă îndepartarea parodonţiului marginal pentru

a avea acces la limita preparaţiei realizate de către medic.

Figura 48: Prepararea bontului Sursa: Autorul

Această operaţiune se realizează cu ajutorul unei freze sferice speciale de gips. Procedeul
constă în crearea unui şant inferior de limita preparaţiei şi avansarea din aproape în aproape, până
la îndepartarea completă a parodontiului, rămânând vizibilă doar limita preparatiei realizată de
catre medic.
Problemele legate de amprentarea necorespunzătoare pot îngreuna sau chiar împiedica realizarea
acestei operaţiuni.
 3. Refacerea parodonţiului marginal cu mască gingivala

Figură 49 – Refacerea parodontiului maarginal

Parodonţiul marginal indepartat prin

procedeul descris mai sus se poate reface prin
aplicarea unui silicon de culoare roz care imită
gingia. Scopul acestei operatiuni constă în faptul
că lucrarile se pot adapta perfect subgingival; se
poate realiza protecţia papilei interdentare şi de
asemenea are rol foarte important în tehnica
metalo-ceramică, la refacera culorii dinţilor
datorită imitării culorii parodonţiului natural.

*Etapele aplicării maştii gingivale:

a.Crearea chei de silicon chitos – Înainte de prepararea marginală a bonturilor, se inregistrează în

zona preparaţiei o amprentă cu silicon de laborator.

b.Pregătirea cheii de silicon - După prepararea marginală a bonturilor, amprenta de silicon se

repozitionează pe modelul izolat. De asemenea în această amprentă se realizează două orificii, unul
pentru inroducerea siliconului gingival si celalalt pentru refularea acestuia.

c. Aplicarea siliconului gingival – Masca gingivală, folosită şi în implantologie, se introduce în

cheia de silicon cu ajutorul unui pistol de mixare aşa cum este descris in fig 49.

După priza siliconului gingival, se indepartează cheia şi se prelucrează locul pe unde s-a
introdus şi pe unde acesta a refulat. Masca gingivală va imita perfect parodonţiul marginal
îndepartat prin prepararea bonturilor. Masca se poate mobiliza, nefiind lipită de model.
 4. Deretentivizarea ţi aplicarea spacerului

Ultima etapă a preparării bonturilor constă în deretentivizarea acestora. Procedeul presupune

folierea oricărei concavităţi sau neregularitaţi de pe suprafaţa bonturilor, care ar putea crea
probleme ulterior. Pentru această opreraţiune se folseşte o ceară specială cu punct de topire peste
120 C, pentru a nu-şi modifica forma în timpul imersiei bonturilor în baiţa de ceară unde
temperatura este de aproximativ 90 C.

Figura 50 -Deretentivizarea bonturilor si trasarea limitei preparatiei

Dupa ce s-au îndepartat neregularitaţile de pe

suprafaţa bonturilor se trece la trasarea limitei
preparaţiei cu un creion special cu mină cerată
pentru a nu afecta închiderea marginală realizată
ulterior. Urmatoarea etapă constă în aplicarea
’’hardener-ului’’ pe intreaga suprafaţă a bontului.
Acesta are ca scop durificarea marginii preparaţiei
pentru a rezista la solicitările ulterioare.Ultima
etapă pentru prepararea bonturilor mobilizabile
este aplicarea spacerului care este disponibil în mai
Figură 51 – Aplicarea spacerului Sursa:Shera
multe dimensiuni, fiecare dimensiune reprezentând o
culoare, in funcţie de producator.
 IV. Viitorul modelelor în tehnica dentara

1. Modelul Virtual – reprezintă copia virtuală a oricarui sistem descris mai sus .
Acest model se obtine prin scanarea 3D a modelului din gips si este folosit pentru tehnica CAD-
CAM. Modelele se execută după tehnicile descrise mai sus, dupa care se trece la scanarea acestuia,
cu un scaner special .După scanare se obtine un model 3D pe care se va concepe viitoarea lucrare
protetica (CAD). Lucrarea obtinuta se va finaliza pe modelul fizic.
Acest procedeu nu schimbă cu nimic etapele tehnice de realizare a unui model cu bont mobilizabil,
singura diferenţă ar fi impunerea unei amprentari si preparatii corespunzatoare pentru a fi
scanabil în cel mai mic detaliu.

Figură 52 – Scanarea modelului in tehnica CAD-CAM Sursa: Amann Girrbach

2. Modelul cu bont mobilizabil obtinut prin frezare

Acest tip de model este apărut recent şi este conceput de firma producatoare Dentona.
Principiul diferă de modelul virtual prin faptul că aici se va scana ori amprenta, ori situaţia din
cavitatea bucală cu un scaner intraoral , iar informaţia se va transmite maşinii de frezat.
 Figura 53 – Modelul cu bont mobilizabil obtinut prin frezare Sursa: Dentona

Viitorul model cu bont mobilizabil va fi frezat dintr-un disc special fabricat din gips de clasa
a IV-a. Acest tip de model este înca în faza de cercetare dar dacă se va produce la scara largă, se
vor rezolva o mare parte din problemele întampinate in tehnica dentară, legate de adaptarea
intraorală a lucrarilor protetice, cauzate de erorile de amprentare sau de modificările dimensionale
ale materialelor.

Autor Tehnician Deantar Viorel Ion