Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Definitie puntea dentara PUNTEA DENTARA reprezinta o proteza fixa pluridentara, care restabileste integritatea morfologica si functionala a arcadelor dentare in edentatii intercalate,reduse,intinse si multiple. 2.Partile componente ale puntii dentare PARTILE COMPONETE ALE PUNTII DENTARE . Corpul de punte sau dintii intermediari c 939j98j are inlocuiesc dintii pierduti de pe arcada . Elementele de agregare de care este solidarizat corpul de punte la extremitati si realizeaza fixarea (agregarea) prin cimentare pe dintii stalpi ai intregii proteze. Elementele de agregare sunt in numar de cel putin doua, asezate, in general, pe cei doi dinti limitati ai bresei edentare. 3.Caracteristicile puntii dentare sunt fixate pe dintii stalpi prin cimetarea elementelor de agregare, ceea ce le confera stabilitate pe o lunga perioada de timp volumul care il ocupa in cavitatea bucala este mai mic sau, cel putin, egal cu acela ocupat de dintii naturali formele suprafetelor vestibulare si orale sunt asemanatoare cu ale dintilor naturali transmit fiziologic presiuni masticatorii, prin parodontiul dintilor stalpi, de la nivelul fetelor ocluzale ale corpului de punte si ale elementelor de agregare osului alveolar sunt constructii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abraziune d.p.d.v. fizionomic pot fi nefizionomice, fizionomice si partial fizionomice

4.Ce este campul protetic Puntea dentara are cu unele formatiuni anatomice raporturi de contact, iar de altele se fixeaza ( dintii restanti, limitanti spatiului edentate).Toate aceste elemente morfologice sunt cunoscute sub numele de camp protetic.El influenteaza conceperea, functionalitatea si prognosticul puntii dentare.Ofera in mod foarte vizibil toate elementele anatomice. 5.Care sunt elementele campului protetic pentru puntea dentara dintii stalpi in edentatiile frontale - dintii omologi de pe cealalta hemiarcada - dintii antagonisti - creasta edentate.

6.Enumerati fazele tehnice de realizare a puntii dentare Exista doua tehnici de obtinere a puntilor dentare : a turnarii dintr-o bucata si a realizarii din elemente separate (metoda clasica) FAZELE CLINICO-TEHNICE : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. pentru puntea dintr-o bucata examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului prin punti pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si puntii amprentarea campului protetic turnarea modelului modelarea machetei elementelor de agregare si a corpului de punte, unite intre ele confectionarea tiparului ( ambalarea ) turnarea metalului in tipar dezambalarea si prelucrarea piesei protetice proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal

10. realizarea componentei estetice prin utilizarea tehnicilor specifice 11. finisarea si lustruirea puntii ( componenta metalica) 12. fixarea puntii, prin cimentare, pe dintii stalpi 1. 2. 3. 4. 5. 6. pentru puntea din elemente separate examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului prin punti pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si puntii amprentarea campului protetic turnarea modelului modelarea machetei elementelor de agregare ambalarea machetei elementelor de agregare

7. 8. 9.

turnarea metalului in tipar dezambalarea si prelucrarea elementelor de agregare proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal

10. amprentarea campului protetic in vederea realizarii corpului de punte 11. confectionarea modelelor 12. modelarea machetei corpului de punte 13. confectionarea tiparului corpului de punte 14. turnarea metalului in tipar 15. dezambalarea si prelucrarea corpului de punte 16. lipirea corpului de punte ca element de agregare 17. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal 18. realizarea componentei estetice 19. finisarea si lustruirea puntii 20. fixarea puntii prin cimentare, pe dintii stalpi 7.Tehnica de pozitionare a arcadei dentare in intercuspidare maxima 8.Examinarea amprentei verificarea integritatii controlul pozitiei elementelor de agregare antagonistii sunt bine reprezentati daca ocluzia este corecta 9.Directia corpului de punte in zona laterala Directia pe care este necesara sa o prezinte un corp de punte intre elementele de agregare este impusa de conditii mecanice si topografice.Fortele care actioneaza asupra corpului de punte sunt preluate de elementele de agregare si transmise osului alveolar prin tesuturile dentoparodontale, fapt ce conditioneaza ca toate presiunile ocluzale sa fie transmise in axul lung al dintilor stalpi.Corpul de punte este realizat in linie dreapta.Pentru zonele frontale nu este posibil sa se restaureze in linie dreapta. 10.Ce rol are refacerea reliefului ocluzal daca

Asigura o o o efectuarea functiei de masticatie prin triturarea alimentelor, astfel incat sa se obtina o eficienta masticatorie in limite fiziologice relatii ocluzale functionale cu dintii antagonisti in static si in dynamic libertatea miscarilor reflexe ale mandibulei

11.Dezavantajele modelajului ocluzal aplatizat eficienta masticatorie este redusa cresterea numarului miscarilor mandibulei, ceea ce se traduce prin prelungirea cilului masticator fortele de contractie ale muschilor ridicatori ai mandibulei sunt mai mari; se produce un effort muscular oboseala musculara, care apare din cauza prelungirii timpului de masticatie si a efortului depus suprasolicitarea fizica a lucrarii protetice este posibil sa o deformeze sau sa o fractureze din cauza presiunilor ocluzale mari suprasolicitarea parodontiului dintilor stalpi din cauza presiunilor ocluzale exagerat de mari

12.Ce efect are ingustarea corpului de punte Are urmatoarele efecte nefavorabile : v v scaderea rezistentei fizice instabilitatea contactelor ocluzale

13.Enumerati caracteristicile celor doua tipuri de contacte ocluzale functionale ale arcadei dentare normale asigura sprijinul pentru mandibula in pozitia de IM creeaza conditii favorabile pentru glisarea mandibulei eficienta masticatorie

nu creeza senzatia de incorsetare la nivelul muschilor mobilizatori ai mandibulei si la nivelul contactelor ocluzale

14.Definiti cele 2 tipuri de contacte ocluzale 1. 2. contacte de tip tripodic contacte de tip varf cuspid-planseu foseta

15.Descrieti corpul de punte cu contact in sa o o o o o o morfologie identical cu a dintilor normali prezinta forma si volumul coroanelor naturale igiena deficitara functional este refacuta functia fonetica si fizionomica fata mucozala este in contact intim cu mucoasa indicatii - zona frontala la maxilar si zona laterala atunci cand exista creasta alveolara lata

16. Descrieti corpul de punte cu contact in semisa acopera versantul vestibular al crestei pana la mijlocul acesteia - forma modificata igiena satisfacatoare indicatii - zona frontala la maxilar

17. Descrieti corpul de punte cu contact in tangent liniar Acest corp de punte prezinta o forma caracteristica, rezultata din reducerea fetei mucozale.Contactul cu mucoasa se realizeaza pe versantul vestibular al crestei.Fata vestibulara este modelata pentru a se crea imaginea individualizata a dintilor absenti, dar fara santuri adanci.Acest corp de punte este indicat in zona laterala, la maxilar.Este indicat daca forma crestei alveolare este ascutita, cu dimensiuni verticale reduse. 18. Descrieti corpul de punte cu contact punctiform Acest corp de punte prezinta fata mucozala a fiecarui dinte intermediar (artificial) redusa la un punct ce are contact cu mijlocul crestei alveolare. Fetele proximale, vestibulara si linguala, sunt convergente spre zona cervicala.Acest tip de contact nu asigura o igiena

satisfacatoare in situatia unor dinti stalpi cu dimensiuni cervico-ocluzale, asociat cu o creasta edentate bine reprezentata ( inalta ). 19. Descrieti corpul de punte suspendat Conceperea unei astfel de relatii intre fata mucozala a corpului de punte si creasta edentate porneste de la constatarea ca raporturile in sa, semisa, tangential sau punctiform nu asigura o igiena suficienta.Fetele vestibulare si orale sunt chitate in treimea ocluzala prin santuri verticale si de separare relative.Santurile sunt superficiale.Prezinta un relief usor convex.Asigura curatirea; este cel mai igienic.Realizat in general in totalitate dinaliaje metalice; este instetic. 20.Realizarea modelului cu bont mobilizabil Este posibil sa fie realizat din gips extradur Moldaroc, din cupru, pe cale galvanica, sau din aliaje usor fuzibile, prin tehnica metaloplastica.Pe acest model este realizata macheta elementelor de agregare si a corpului de punte.Bonturile mobile favorizeaza modelarea si controlul operatiunii in zona cervicala a machetei elementelor de agregare.Mobilizarea dintilor stalpi din soclul modelului si repunerea este conditionata de existenta unui system de ghidare, ce cuprinde doua repere, de orientare si pozitionare. Existenta unei tolerante in pozitionarea bonturilor exlude utilizarea sistemului de ghidare si fixare. 21.Realizarea modelului cu bont fix Este realizat din materiale dure, gips tip Moldano. Este utilizat in scopul duplicarii ca sa se obtina un model duplicate din masa de ambalat.Pe bonturile modelului se modeleaza din ceara o macheta a coroanelor, subdimensionata, asemanatoare cu cea a coroanei stantate.Aceasta premodelare este realizata cu o ceara speciala, care se foloseste la deretentivizarea modelelor in general. Modelul este fixat pe capacul conformatorului, materialul de duplicate este turnat la temperature de 45-50 grade.Cand materialul de amprentare este sub forma de gel, permite scoaterea modelului.In aceasta amprenta se toarna pasta de masa de ambalat.Rezistenta modelului de duplicat este scazut.Modelul este introdus intr-un cuptor de preincalzire 15 minute la 220 grade, dupa care se introduce intrun vas cu ceara topita la temperature de 13 grade timp de 2 secunde. 22.Avantajele dispozitivului ACCU-TRAC timpul necesar pentru turnare si realizarea modelului cu bonturi mobilizabile este foarte mic precizia deosebit de mare pentru obtinerea modelului si pentru repozitionarea bonturilor mobile pinurile nu mai sunt utilizate sun nicio forma

23.Dezavantajele dispozitivului ACCU-TRAC o o o o o pretul de cost la dispozitivului propriu-zis in care este turnat modelul costul piesei anexe in care se mentine modelul pentru trimiterea in cabinet dispozitivul este utilizat de 5-6 ori, ceea ce inseamna costuri crescute cantitatea de gips extradur din care sunt realizate bonturile se dubleaza calificarea tehnicianului pentru a folosi dispozitivul

24.Partile componente ale dispozitivului A. B. C. placuta de baza - realizata din Plexiglas, are o forma heptagonala dispozitivul principal - cu aceeasi forma mentinatorul de spatiu - este realizat din cauciuc semirigid

25.Tehnica de realizare a modelului 1. 2. 3. 4. dispozitivul ACCU-TRAC este asamblat pregatirea pastei de gips pregatirea amprentei pentru turnarea pastei in impresiuni prin vidare pasta de gips este turnata in interiorul conformatorului peste care se aseaza amprenta prin rasturnare intr-o pozitie determinate, precizata de repere priza gipsului finalizata, se separa amprenta placa de baza este detasata de comformator bratele laterale sunt indepartate in sens orizontal placa de baza este utilizata pentru desprinderea modelului plusurile de gips ale modelului sunt indepartate

5. 6. 7. 8. 9.

10. bonturile sunt sectionate, impreuna cu soclul modelului, cu panza fierastraului sau aparatului Model-cut 11. reasamblate, componentele modelului sunt pozitionate usor in conformator

26.Ambalarea machetei modelata pe model cu bonturi mobilizabile impune, dupa pregatirea in scopul ambalarii, ridicarea de pe model si asezarea in chiuveta conformator,pentru acoperirea cu masa de ambalat. 27.Ambalarea machetei pe model duplicate obtinut din masa de ambalat : machete este modelata pe acest model, care reprezinta o parte din tipar.Se pregateste pentru ambalarea fetelor exterioare si se acopera cu masa de ambalat, dupa ce modelul cu macheta au fost asezate pe capacul unui conformator.Macheta nu se deformeaza in momentul ambalarii. 28.Tipuri de relatii ocluzale v v v contact tripodic contact varf-cuspid, planseu - foseta contact de suprafata

29.Descrieti obiectivele urmarite in confectionarea puntii dentare 30.Obiectivul biofunctional Restaurarea integritatii arcadei dentare cu ajutorul puntilor dentare se efectueaza in scopul restabilirii functiilor majore ale aparatuluidento-maxial :masticatie , fonatie , fizionomie(estetica) punti estetice : rasini acrilice sau mase ceramice (sunt metalice) punti partial estetice : fetele vizibile au culoarea naturala, celelalte sunt metalice punti inestetice : aliajele metalelor ( crom-nichel; argint-paladiu) obiectivul biofunctional obiectivul biomecanic obiectivul profilactic

31. Obiectivul biomecanic 1.REZISTENTA FIZICA

Materiale utilizte : acrilat + portelan = sustinute de alije de crom-cobalt / seminobile / aur. Materialele sunt alese in vederea satisfacerii necesitatilor mecanice, dupa urmatoarele criterii : -intinderea edentatiei -starea dintilor antagonisti -constitutia pacientului 32. Obiectivul profilactic Elementele morfologice ale campului protetic : organul pulpar parodontiul marginal parodontiul profound mucoasa care tapeteaza cavitatea orala relatiile ocluzale 2.INSERTIA 3.STABILITATEA

Puntile dentare, conform acestui obiectiv, sunt concepute si realizate sa nu produca modificari patologice in troficitatea formatiunilor anatomice cu care prezinta relatii de contact. 33.Enumerati erorile din momentul conceperii lucrarilor protetice intinderea spatiului edentate morfologia si pozitia dintilor stalpi tipul elementelor de agregare forma si directia corpului de punte raportul corpului de punte cu creasta alveolara aliajul prescris pentru a fi realizata puntea

34.Enumerati erorile din etapele clinico-tehnice de executie a puntilor dentare elemente de agregare

corpul de punte solidarizarea confectionarea componente fizionomice

35.Ce restaureaza corpul de punte in zona frontala Functia fonetica -corpul de punte in zona frontala este conceput din punctual de vedere al rezistentei in functie de marimea spatiului edentate, fiind cunoscuta participarea la restaurarea determinantului anterior.Pentru functia fonetica fata orala a corpului de punte constituie suportul pentru varful limbii si pereteke anterior care inchide rezonatorul bucal. Functia estetica - in zona frontala, fetele vestibulare participa la conturul buzelor si apar mai putin sau mai mult vizibile in fonatie sau suras. 36.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca corpul de punte la maxilar in zona frontala A. fizionomica : 1. aranjamentul general 2. aranjamentul individual 3. forma contururilor fetelor vestibulare 4.dimensiunea fetelor vestibulare 5.culoarea, cu nuante mai deschise la sexul feminine si mai deschisa la tineri B. fonetica : in emiterea consoanelor dentare "T" si "D" si a siflantelor "S" si "S" dintii frontali reprezinta, prin fetele lor palatinale, suport fix pe care se sprijina varful limbii. raportul cu creasta alveolara : in aceasta zona corpul de punte este realizat in contact cu mucoasa crestei alveolare in semisa sau, mai rar, in sa, pentru a se inchide cavitatea bucala, in scopul favorizarii functiei fonetice si al impiedicarii emiterii unor particule de salova in timpul vorbirii prin presiunea care se creeaza. de stabilitate a ocluziei si de conducere a mandibulei

C.

D.

37.Tipuri de corp de punte indicate la maxilar in zona frontala I. corpuri de punte fizionomice ( estetice )

II. estetice )

corpuri de punte partial fizionomice ( partial

38.Corpuri de punte cu bara si bonturi metalice Bara are forma unei placute asezata in contact cu mucoasa crestei alveolare, bonturile pornesc din aceasta bara si sunt in numar egal cu numarul dintilor absenti. Bara cu bonturile, realizata cu o anumita dimensiune si forma, este asezata intr-o pozitie precisa. In general, pentru avantajul prezentat de pretul de cost, sunt utilizate coroane acrilice. Prezinta un alt mare avantaj - reparatia usoara in cazul fracturarii unei coroane. Raportul cu creasta alveolara este in sa. 39.Dezavantajele corpurilor de punte fuzionomice acrilice din punct de vedere fizionomic, modificarea culorii dupa o scurta perioada de timp din punct de vedere ocluzo-functional, abraziunea intense a rasinilor acrilice reprezinta, pentru contactele statice si dinamice dento-dentare, cauza determinate a disfunctiei ocluzale.

40.Corpul de punte cu caseta si fateta acrilica ( in zona frontala la maxilar ) Acest corp de punte este indicat frecvent la maxilar, fiind rezistent si partial fizionomic. componenta metalica este in forma de unghi cu doua laturi. Fata mucozala are raport de contact cu creasta alveolara in semisa sau sa.Raportul de contact in suprafata, este favorabil pentru restaurarea fizionomiei si a fonatiei, dar retentioneaza multe resturi alimentare.Aceste punti sunt estetice, daca structura metalica ( casetele ) nu modifica culoarea fatetelor datorita transparentei masei acrilice si daca se creeaza o relative individualizare a dintilor lipsa, fara sa se diminueze rezistenta mecanca. 41. Corpul de punte cu semicaseta si fatete din acrilat Corpul de punte cu semicaseta ofera posibilitati mai mari de restaurare a fizionomiei, comparative cu cel reprezentat de casete metalice si fatete.Este indicat pentru redarea transparentei zonei incizale a frontalilor superiori, dar realizarea este conditionata de existenta unei ocluzii deschise sau a unei inocluzii congenitale.Componenta metalica are forma triunghiulara. In 1/3 ocluzala, fatelta ramane fara suport metalic. In aceasta zona culoarea ramane nemodificata de culoarea metalului, fiind posibil sa se asigure marginii incizale transparenta dorita. 42.Tipuri de corp de punte indicate la maxilar in zona laterala - enumerare

casete cu fatete din acrilat casete cu fatete din portelan corpul de punte cu dintii tub din portelan corpul de punte cu bonturi pentru coroane acrilice corpul de punte metalo-ceramic si metalo-compozit corpul de punte total metallic 43.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca coprul de punte la maxilar in zona laterala masticatorie fizionomica igienica asigurarea conditiilor ocluziei functionale

44.Corpul de punte cu casete si fatete din acrilat ( la maxilar in zona laterala ) Macheta corpului de punte este obtinuta cu ajutorul cheii ocluzo-palatinale. fatetele sunt realizate in laboratorul de tehnica dentara in urma procesului de termopolimerizare. Acest tip de corp de punte isi gaseste recomandarea, deoarece fetele ocluzale sunt metalice si, totodata, are un prt de cost modest. 45.Corpul de punte obtinut dupa metoda metalo-ceramica Este corpul de punte care satisface toate cerintele solicitate de aceasta zona, dar pentru realizare sunt impuse anumite conditii tehnico materiale, ce nu pot fi satisfacute de toate laboratoarele.Aceste corpuri de punte pot inlocui 3-4 dinti absenti.Scheletul metalic pe care este fixata masa ceramica este rigid, nedeformabil. Deformabilitatea scheletelui metalic produce fracturarea masei ceramice, care este rigida si casanta. Aliaje metalice : aliajele de aur cu platina; aliajele de argint cu paladiu; aliajele inoxidabile de crom-nichel. 46.Corpul de punte total metalic Este un corp de punte a carui indicatie este impusa de situatia clinica deficitara.Corpul de punte total metalic este rezistent la rupere si la tendintele de deformare elastica. P el se poate efectua masticatia fara pericolul deteriorarii.Din punct de vedere estetic, este total necorespunzator; poate fi aplicat pacientilor in varsta, dar, anticipat, sa se obtina consimtamantul lor. 47.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca corpul de punte la mandibula in zona frontala a) fizionomica

b) c)

raportul cu creasta alveolara stabilitatea ocluziei functionale si de conducere anterioara

48.Tipuri de corp de punte indicate la mandibula in zona frontala - enumerare metalo-ceramice casete si fatete din portelan casete si fatete din acrilat metalo-compozite

49.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca corpul de punte la mandibula in zona laterala v v v v masticatorie igienica fizionomica asigurarea conditiilor ocluziei functionale static si dynamic

50. Tipuri de corp de punte indicate la mandibula in zona frontala - enumerare a) b) c) d) e) metalo-ceramic cu caseta si fateta din acrilat total metalic cu cupa metalica cu dinti tubi