L .P.

3
TURNAREA MODELELOR
Laboratorul de tehnica dentara este locul in care sunt practic confectionate
lucrarile dentare. Etapele de laborator nu sunt vizibile pacientilor si cer o
indemanare si o precizie desavarsita. Tehnicianul dentar va lucra intotdeauna in
stransa colaborare cu medicul stomatolog, participand, in cazuri mai complexe, si
la unele etape clinice.
Tehnicianul

dentar primeste

de

la

cabinetul

stomatologic amprentele

dentare ale cazului protetic insotite de alte informatii suplimentare : culoarea,

tipul de lucrare, amprente de studiu, uneori poze sau filme si alte indicatii.
Primul lucru pe care trebuie sa-l realizeze este turnarea modelului de gips. Modelul de
gips reprezinta situatia precisa din cavitatea bucala a pacientului obtinuta dupa
introducerea unor gipsuri speciale in amprentele dentare.
Turnarea modelului de gips
Exista diferente in turnarea modelului in functie de tipul de amprenta folosit.
Amprenta totala
In cazul amprentei totale, laboratorul va primi 3 amprente diferite :

Amprenta arcadei cu dintii slefuiti ; prin turnare se va obtine modelul de

lucru pe care tehnicianul va confectiona lucrarea dentara.

Amprenta arcadei opuse sau antagoniste ; prin turnare se va

obtine modelul antagonist.

Amprenta ocluziei ; cu ajutorul acesteia, tehnicianul va pozitiona cele 2

modele intr-o relatie similara cu cea din cavitatea bucala a pacientului.

Tehnica
Se usuca bine amprentele, apoi se toarna in ele un gips special, de consistenta
fluida, care are o precizie si o fidelitate deosebita. Dupa intarirea gipsului, se
indeparteaza amprentele cu grija pentru a nu le fractura. Apoi, dintii slefuiti pe
care urmeaza a se confectiona coroanele dentare, se izoleaza si se pregatesc
intr-un mod specific.

amprenta

totala

inferioara

cu sageata, dintele slefuit

modelul

de

gips

cu sageata, dintele slefuit

obtinut

dupa

turnarea

amprentei

Modelul de lucru si modelul antagonist sunt apoi plasate in relatia din cavitatea
bucala cu ajutorul amprentei ocluziei. Pentru aceasta, cele 2 modele sunt
montate in niste aparate speciale care au rolul de a imita miscarile mandibulei.
Aceste aparate se numesc ocluzoare sau articulatoare.

modelele de gips pozitionate in articulator

In acest moment tehnicianul are in articulator o situatie similara cu cea din
cavitatea bucala a pacientului. Mai mult, articulatorul este un aparat care poate
imita foarte bine miscarile mandibulare.

Amprenta segmentara sau partiala

In cazul amprentei partiale, tehnicianul va primi de la cabinet o singura amprenta
care are 2 fete ( sau parti ) :

O parte care contine dintii slefuiti. Este partea unde se va efectua

restaurarea protetica.

Partea opusa care are imprimati dintii antagonisti.

Cele 2 parti sunt situate, una fata de alta, in relatia de ocluzie din cavitatea
bucala a pacientului.

Tehnica
Mai intai, se toarna gipsul fluid in partea cu dintii slefuiti. Se asteapta priza si se
toarna gipsul si in cealalta parte a amprentei. Pentru a realiza pozitionarea
corecta

celor

modele,

se

va

sculpta

in

soclul

acestora

o cheie de gips ( vezi imaginea ).

amprenta

partiala

partea

cu

dintele slefuit ( cu sageata )

amprenta

partiala

partea cu dintii antagonisti

modelul
partea
( cu sageti )

de
cu

gips
dintele

;
slefuit

modelul

de

gips

partea cu dintii antagonisti

Iata cum arata modelele partiale dupa pozitionarea in cheia de gips.

modelele

de

gips

dupa

amprenta

partiala

montate in cheia de gips

Pregatirea dintilor slefuiti

Dupa priza gipsului si obtinerea modelului, tehnicianul dentar va pregati dintii
slefuiti intr-un mod specific. Acestia sunt dintii pe care urmeaza a se confectiona
lucrarea dentara si mai poarta numele de bonturi dentare.

Scopul pregatirii este obtinerea unui acces cat mai bun la acesti dinti in timpul
etapelor de confectionare a scheletului si aplicare a materialelor fizionomice.
Care sunt operatiunile cele mai importante ?

Indepartarea gipsului din jurul bonturilor dentare, astfel incat, toate

portiunile dintelui care au fost preparate prin slefuire ( inclusiv
zona subgingivala ) sa fie usor accesibile.

Introducerea unor tije metalice la nivelul dintilor slefuiti, astfel incat,

acestia sa se poata indeparta si repozitiona pe modelul de lucru. Aceste
tije se introduc inca din faza de pregatire a amprentei pentru turnare. Se
obtine asa numitul bont mobil.

bontul mobil

Tratarea bonturilor dentare cu lacuri sau ceruri speciale in vederea planarii micilor
imperfectiuni care apar in gips dupa turnare.

bontul dentar in urma operatiunilor de pregatire

Alte tipuri de modele

In afara modelului de lucru, pe care tehnicianul va confectiona restaurarea
dentara, si a modelului antagonist, se mai pot turna si alte tipuri de modele.

Modelul preliminar : se obtine prin turnarea amprentei preliminare. Pe

acest model tehnicianul va confectiona lingura individuala.

Modelul de studiu : se obtine prin turnarea amprentei de studiu. Se

foloseste pentru observarea diverselor detalii existente in cavitatea bucala
a pacientului inainte de pregatirea dintilor. Se pot turna mai multe modele
de studiu, in diferite etape ale cazului clinic.

Modele didactice sau documentare : se folosesc pentru prezentarea

diverselor cazuri la facultati, congrese, pentru studii stintifice, documente
medico-legale etc

MATERIALE PENTRU MODELEMODELUL

= reproducerea pozitiv a elementelor anatomice ale cmpului protetic.Turnarea
modelului= etap tehnologic fundamental n obinerea piesei protetice.
Materialele din care se confecioneaz modelele trebuie s ndeplineasc o
serie de condiii:

stabilitatea formei i a volumului;

exactitatea (fidelitatea);

plasticitatea;

timp de priz convenabil;

consistena;

rezisten la rupere i presiune;

rezisten la abraziune;

calitatea suprafeelor;

posibiliti de corecie i/sau adugare;

stabilitate chimic;

prelucrabilitate uoar

.
CLASIFICAREA MATERIALELOR PENTRU MODELE
1. dup criteriul chimic:
A. materiale nemetalice:
gipsuri dentare (clasa a II-a, a III-a, a IV-a)
mase de ambalat
materiale compozite (poliuretani, rini epoxidice, rini epiminice)
cimenturi dentare
rini acrilice simple
B.materiale metalice:
amalgame
aliaje uor fuzibile
aliaje topitei pulverizate (tehnica Metalomat)
aliaje depuse electrogalvanic.
2.dup metoda de obinere a modelului:
A.prin turnare:
gipsuri, mase de ambalat
materiale compozite
B.prin fulare:

amalgame
cimenturi
C.prin depunere de metale:
galvanizare
pulverizare.
GIPSURI DENTARE
-GIPSUL DENTAR =principalul material de confecionare a modelelor, fiind
considerat indispensabillaboratorului de tehnic dentar, n cadrul cruia are o
larg utilizare.n cabinetul stomatologic- gipsul se mai utilizeaz doar n tehnicile
necompresive de amprentare a cmpurilor protetice edentate total.
CLASIFICAREA GIPSURILOR DENTARE
n normele internaionale sunt specificate urm toarele categorii de gipsuri
dentare:
Dup DIN 13911, gipsurile dentare sunt:
1.Gipsuri clasa I: gipsuri pentru amprentare
2.Gipsuri clasa a II-a: gipsul alb de model (gipsul alabastru)
3.Gipsuri clasa a III-a: gipsul dur
4.Gipsuri clasa a IV-a: gipsul extradur.
Dup ISO i specificarea ADA nr.25, gipsurile se clasific n:
1.Gipsuri clasa I: impression plaster
2.Gipsuri clasa a II-a: model plaster
3.Gipsuri clasa a III-a: dental stone
4.Gipsuri clasa a IV-a: dental stone, high strenght
5.Gipsuri clasa a V-a: dental stone, high strenght, high expansion.
n concluzie, gipsurile dentare utilizate n laboratorul de tehnic dentar pentru
confecionarea modelelor sunt de 3 tipuri: gipsul alb de model; gips dur; gips
extradur.

Pulberea - este livrat n pungi speciale, saci, cutii nchise ermetic; prezint o
granulaie foarte fin i este colorat diferit n funcie de productor i de tipul de
gips:culoarea alb, pentru gipsul obinuiti culoarea albastr,galben, verde, roz
etc pentru gipsul dur i extradur.
Lichidul este n general apa / apa distilat.
COMPOZIIE CHIMIC
Gipsul alb de model (gipsul de clasa a II-a) este un -hemihidrat de CaSO4
cu impuriti de anhidrit idihidrat.
Gipsul dur (gipsul de clasa a III-a) este un -hemihidrat de CaSO4 care mai
conine n proporie de 5%:cimenturi silicatice, impuriti de anhidrit i dihidrat.
Gips extradur (gipsul de clasa a IV-a) este un -hemihidrat de CaSO4 cu
adaos de: compensatori de dilatare, colorani etc.
n general, gipsul dentar normal conine:

90%: alabastru

10%: acceleratori de priz (NaCl, KCl); colorani; materiale de adaos

(cret, talc); borax (sub 1%)- reduce dilatarea de priz ; impuriti

DOZARE.
Dozarea se poate efectua n 2 modalit i:
1. dozare extemporanee:
-n funcie de suprafaa amprentat
-se efectueaz cu dozatoare tip linguri din material plastic-proporia pulbere /
ap este de:
gips alb (clasa a II-a): 100 g pulbere 50 cm3 lichid
gips dur (clasa a III-a): 100 g pulbere 30cm3 lichid
gips extradur (clasa a IV-a): 100 g pulbere 25 cm3 lichid.
2. dozare industrial (predozare)

-pulberea este livrat n pungi, recipiente-raportul pulbere / lichid este acelai i

trebuie respectat cu strictee.
PREPARAREA PASTEI DE GIPS
1. metoda saturaiei progresive
Materiale necesare:

bol de cauciuc;

Spatul lat din material inoxidabil;

Msu vibratorie

Se toarn n bol cantitatea de ap corespunztoare (temperatura ideal a

apei este de 18C) i se aplic apoi progresiv pulberea de gips, pentru o
absorbie gradat n minimum 20 secunde. Se spatuleaz energic pe pereii
bolului aproximativ 1-2 minute pn la obinerea unei paste cremoase
omogene. Dup iniierea spatulrii nu se maiadaug pulbere sau ap. Dup
ndeprtarea incluziunilor de aer prin vibrarea pe msua vibratorie, se continu
spatularea energic pn la obinerea consistenei corespunz toare.
2. metoda mecanic- necesit dotarea cu vacuum-malaxor.
Dup o spatulare iniial a pastei de gips, aceasta este malaxat n condiii de
vid, timp de 30 secunde, rezultnd o past omogen, de consisten
semifluid, fr incluziuni de aer. Se recomand prepararea pastei de gips
cuajutorul vacuum-malaxorului.
INDICAII
a)Gipsul alb de model (clasa a II-a):
1.Turnarea modelelor de studiu
2.Turnarea modelelor dinilor antagoniti
3.Turnarea soclului modelului
4.Turnarea modelelor preliminare
5.Turnarea modelelor pe care se efectueazreparaii de proteze
6.Fixarea modelelor n simulator (ocluzor sau articulator)
b)Gipsul dur (clasa a III-a):
-Turnarea modelelor de lucru n tehnologia:

Coroanelor i punilor dentare

Protezelor parialei totale
Aparatelor ortodontice
-Turnarea modelelor dinilor antagoniti
-Turnarea soclului modelelor de arcad cu bonturi mobile
c)
Gipsul extradur (clasa a IV-a):
- Turnarea modelelor de lucru n tehnologiile de mare precizie:

Incrustaii

Tehnologia metalo-ceramic

Tehnologia metalo-compozit, etc

TEHNICA DE LUCRU CU GIPSUL DENTAR

Turnarea modelului propriu-zis:

Pasta de gips se prepar corespunztor prin una din metodele

menionate.

Amprenta preg tit n prealabil pentru turnare (igienizare, uscare, tratare

etc) se aplic pe msua vibratoare, cu impresiunile orientate n sus;

Se toarn pasta de gips progresiv, prin vibrare continu;

Se ateapt priza gipsului; timpul de priz este de aproximativ 20-30

minute;

Dup ncheierea prizei materialului, se demuleaz amprenta.

Turnarea soclului modelului:

Se efectueaz la maximum 20 de minute de la turnarea modelului propriu-zis, n

acest moment considerndu-se neglijabil modificarea dimensiunilor modelului
datorat fenomenului de dilatare.
Se recomand turnarea soclului modelelor de gips dur pentru a evita eventualele
deformri (obligatoriu lamodelele cu bonturi mobilizabile utilizate n tehnologia de
mare precizie).
Timpul de priz este de aproximativ 5-8 minute; priza definitiv a materialului are
loc dup 30-60 minute.

MATERIALE COMPOZITE
Materialele compozite utilizate n scopul turnrii modelelor de lucru sunt
structurate pe baz de:
-rini epoxidice;
-rini epimidice;
-poliuretani.
Dintre acestea, doar rinile epoxidice asigur o stabilitate
dimensional acceptabil.
FORM DE PREZENTARE
Rinile compozite se prezint n sistem bicomponent past-past, constituit din
pasta baz (vscoas) i pasta catalizator ambalat ntr-o sering.
COMPOZIIA CHIMIC
Rinile compozite prezint n structura lor chimic:
-component organic;
-component anorganic;
-un agent decuplare (liant)
INDICAII:
1.Turnarea modelelor cu bonturi mobile utilizate n tehnologia metalo-ceramic i
metalo-compozit
2.Turnarea modelelor ortodontice
3.Completarea depunerilor galvanice i a metalelor pulverizate.

TEHNICA DE LUCRU CU MATERIALELE COMPOZITE

Tipuri de amprente compatibile cu turnarea modelelor din materiale compozite:
1.Amprente cu siliconi de condensare
2.Amprente cu siliconi de adiie
3.Amprente cu polieteri
Amprenta se izoleaz cu o soluie special pe baz de hexan;
n funcie de modelul care urmez a fi turnat, se etaleaz cantitile de baz,
activator i diluant dozate riguros dupindicaiile fabricantului;
Se amestec timp de 30 secunde cantitile exprimate.
Cnd pasta obinut capt omogenitatei o consisten favorabil se toarn n
amprenta izolat;
Se ateapt priza materialului aproximativ 2-3 ore. Polimerizarea se poate
realiza i n aparate IVOMAT la temperatura de 120C, presiune 6 bari, timp de 7
minute, dup care se ateapt rcirea lent a modelului;
De i timpul de priz este de circa 2-3 ore, se recomand ca manipularea
modelului s aib loc dup nc 1 or
.
MASELE DE AMBALAT
-datorit rezistenei mecanice precare iniiale sunt materiale contrainicate n
turnarea modelelor de lucru curente. Se indic predilect n tehnologia obinerii
modelelor duplicat. Aceste modele se obin pe baza amprentrii modelelorde
lucru, n amprenta duplicatoare obinutturnndu-se masa de ambalat.
CIMENTURI DENTARE
Odat cu apariia materialelor moderne i a dezavantajelor pe care cimenturile
dentare le prezint (vscozitatecrescut, aderende pereii amprentei, contracie
mare, aplicabilitate restrns, pret de cost ridicat, materialecasante dup priz
etc) acestea nu se mai utilizeaz pentru obinerea modelelor, avnd mai mult
valoare

istoric.S-au

utilizat

urmtoarele

tipuri

de

cimenturi:cimenturi

silicat;cimenturile fosfat de zinc; cimenturile silico-fosfat.Au fost indicate numai

pentru turnarea amprentelor din mase termoplastice n inel de cupru.

RINI ACRILICE SIMPLE

-se mai utilizeazdoar n tehnologia modelelor didactice, n trecut ele fiind
utilizatei pentru obinerea modelelorde lucru de dimensiuni reduse.Proprietile
dezavantajoase, valorile ridicate ale contraciei, rezistena redusla abraziune etc
au eliminat aceste materiale dinn sfera turnrii modelelor de lucru.Din produsele
comercialeutilizate poate fi menionat PALAVIT M (KULTZER)
MATERIALE METALICE PENTRU MODELE
n trecut, modelele confecionate din materiale metalice se obineau din
amalgam. S-a renuntat la aceasta metoda si datorita etapelor de lucru
costisitoare.