EPIDEMIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE

PROFESOR: DR. BUTNARIU MARIA SIMONA Medic specialist epidemiolog

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Epidemiologia bolilor transmisibile opereaz cu trei noiuni fundamentale: PROCESUL INFECIOS FOCARUL EPIDEMIOLOGIC PROCESUL EPIDEMIOLOGIC Definitii necesare: Microorganism/Microb/Germene: denumire generic pentru organismele

unicelulare cu dimensiuni microscopic sau inframicroscopice. Infectie: rezultatul patrunderii in organism a unui agent pathogen capabil sa se Focar de infectie: locul, tesutul, organul unde se evidentiaza, prin anumite semne

inmulteasca sis a induca leziuni anatomopatologice. clinice, biologice (biochimice, imunologice, microbiologice) sau anatomopatologice conflictul dintre agentul pathogen si organismul gazda. Focar epidemiologic: reprezinta zona, spatial, arealul in care se acumuleaza surse

de agenti patogeni, cu potential de diseminare a acestora spre alte organisme, care prezinta caracteristici de receptive. Un focar epidemiologic constituit nu va conduce ntotdeauna la apariia altor focare. Proces infectios: reprezinta totalitatea reactiilor locale si generale ce sunt consecinte ale interactiunii dintre agentul patogen si organismul gazda (receptiv), reacii care pot fi clinic evidente, subclinice, asimptomatice, inaparente.
Procesul epidemiologic: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice,

naturale i sociale, care concur la apariia, extinderea i evoluia particular morbide (de boal) la nivelul populaiei. STRUCTURA GENERALA 1. FACTORI DETERMINANI (obligatorii, principali ): Sursa de agenti patogeni

a unei stri

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Caile si mecanismele de transmitere Populatia receptiva 2. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANTI (secundari) Economico-sociali Naturali (meteo, geografici, climatici, cosmici)

1. FACTORI DETERMINANI (obligatorii, principali ): - particip la generarea, transferul i aciunea unor elemente tipice de patogenitate , eseniale n producerea bolii; - condiioneaz apariia unui proces epidemic , fiind verigi indispensabile n declanarea, meninerea i involuia epidemiei. 2. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANTI (secundari) - influeneaz aciunea celor determinani: 1. SURSA DE AGENTI PATOGENI Definitie: organism uman sau animal care are capacitatea sa asigure: gazduirea, supravietuirea, eventual multiplicarea, intotdeauna diseminarea agentului/ agentilor patogeni prin intermediul cilor de transmitere sau direct, spre organismul receptiv si care prezinta sau nu, semne clinice de boala. Sursa de ageni patogeni este reprezentat de : a) omul b) animalele, pasarile c) vectorii biologic activi (narii, cpue, pduchii, etc). Categorii: A. Omul: 1. bolnav : cu forme tipice sau atipice de boala.

Cei cu forme atipice de boala au semnificaie epidemiologic deosebit deoarece pot rmne nedepistate sau
3

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

sunt depistate tardiv, timp n care se produce diseminarea agentilor patogeni sau diseminare pe perioada de contagiozitate. 2. Purttorii de ageni patogeni: au semnificaie epidemiologic deosebit - absena manifestrilor clinice/paraclinice - frecven crescut - proporie ridicat de purttori care rmn nedepistai - necesitatea unor aciuni speciale de depistare (screening) CATEGORII: a. preinfecioi - viitorii bolnavi aflai n perioada de incubaie a bolii. Ex: rujeol, rubeola, oreion, gripa, pneumonii bacteriene/virale, poliomielita, hepatite virale, TBC, infecii cu stafilococ/streptococ, etc. b. sntoi (persoane cu un anumit grad de imunitate i o bun rezisten general nespecific, care pot primi i reine agentul patogen de la surs (bolnavii cu forme tipice/atipice sau ali purttori sntoi); depistare prin screening, control periodic. Pot fii: temporari (zile-S) sau cronici (luni, ani, toat viaa). Ex: hepatite virale, HIV, meningita cu meningococ, infeciile cu stafilococ, streptococ, salmoneloze, dizenterie, etc. c. foti bolnavi (sunt persoanele care dup vindecarea clinic, nu se debaraseaz de agentul patogen i rmn purttori cunoscui cei care au fost spitalizai, cu forme tipice sau necunoscui dup boli cu forme atipice). Covalescenti: in perioada de covalescenta cu o durata variabila (zile, luni) Cronici: > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viata; B. ANIMALELE si PASARILE : bolnave (cu forme tipice/atipice de boala); purtatoare. 1. bolnave: surse de ageni patogeni n peste 90 de boli (TBC, antrax, TxA, rabia, pisitacoza, leptospiroza, toxoplasmoza, etc). 2. purttoare de ageni patogeni. dificultatea de asanare a acestora.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Animalele cele mai frecvent ntlnite ca izvoare epidemiogene sunt: - animalele i psrile slbatice i peridomestice sinantrope= triesc n apropierea colectivitilor umane n care pot introduce ageni patogeni pe care i-au preluat de la alte animale slbatice xenantrope (obolani, oareci, iepurele, lilieci, porumbei) - animalele i psrile domestice = sunt ngrijite de om, doar accidental pot s reprezinte izvoare de infecie pentru om; - animalele i psrile slbatice xenatrope = triesc n mod natural departe de aezrile umane, au rol n meninerea focalitii naturale a unor boli, constituind rezervoare principale pentru multe zoonoze (ex : cinele, porcul, roztoare). C. VECTORII BIOLOGIC ACTIVI (narii, cpue, pduchii, etc), sunt surse de infecie, gzduiesc agentul patogen, l nmulesc i l elimin, dar l pot i transmite. Ex: -narii (malaria, encefalite, febra galben, etc); -pduchele omului (tifosul exantematic, febra recurent, etc); -cpuele (encefalite, tularemia, febra Q, febra butonoas, etc); -purecii oarecilor i obolanilor (pesta, tularemia, etc).
Produsele patologice prin care se elimina agentul patogen: Sputa (BK) Saliva (v.rabic, urlian) Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ, meningococ) Secretii cutanate (stafilococ) Secretii genitale (HIV, gonococ) Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA) Urina (leptospira, fb. tifoida) Sange (HIV, VHC, VHB) Lapte (BK, HIV ?, VHB ?) Placenta v. rubeolic.

Contagiozitatea - perioada de timp in care un agent infectios poate fi transmis direct sau indirect:

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

o o o

de la persoana infectata la o alta persoana; de la un animal infectat la om; de la persoana infectata la animal sau artropod.

Ea poate fi: zile, saptamani, ani, toata viata.

2. MODUL I CILE DE TRANSMITERE - transferul agentului patogen, pe diverse ci, de la sursa care l elimin la organismul receptiv Capacitatea de transmitere depinde de: Eliminarea agentului patogen Comportamentul in mediul extern Comportamentul speciei Factori de mediu Factori socio-economici Rezistenta microorganismelor in mediul extern: germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore germeni cu rezistenta scazuta - o zi germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna germeni cu rezistenta mare - luni, ani Rezistenta in mediul extern conditioneaza: natura complexitatea durata transmiterii

a. TRANSMITERE DIRECTA o Agenii patogeni se transmit direct de la sursa de infecie la organismul receptiv, prin contact direct, fr intervenia unui element al mediului extern. o Specifica microorganismelor cu rezistenta scazuta n mediul extern Presupune: Contact fizic (sarut, muscatura, contact sexual)

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Inhalarea (proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale) Vertical de la mama la fat transplacentar, nastere, alaptare.

b.TRANSMITEREA INDIRECTA Simpla Transferul agentului patogen de la sursa la receptiv se realizeaza prin intermediul unui singur element al mediului extern (apa, aer, aliment, instrumentar, sange sau produse de sange etc) Microorganisme cu rezistenta medie in mediul extern Este specifica : bolilor acute respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC posttransfuzionale, boli infectioase transmise prin vectori . Complexa Transfer succesiv al agentului patogen prin multiple elemente din mediu, legate functional intre ele Microorganisme cu rezistenta medie sau crescuta in mediul extern Este specifica: majoritatea infectiilor digestive, infectii tegumentare, respiratorii 3. CAI DE TRANSMITERE AERUL agentii patogeni pot supravietui in aer de la cateva ore pana la perioade mai lungi de timp reprezint modalitatea de rspndire a unui numr mare de boli : 20% din bolile infectioase pot fi transmise pe calea aerului prin:

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

* picturile de secreie nazal, buco-faringiana sau bronica (picaturi Flugge) Acestea sunt picturi care ajung n aer n momentul actelor obinuite de strnut, tuit, cntat sau vorbit eliminate de bolnav sau purtator. Picaturile au o mare infectiozitate datorita timpului scurt de a ajunge de la omul bolnav la cel sanatos. Picaturile cu diametru >20m sedimenteaza foarte repede dupa eliminare si nu sunt inhalate. Picaturile cu diametru 10-20 m persista un timp in aer sub forma de aerosoli, apoi se transforma in nucleosoli sau nuclei de picatura (stabilitate in suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca, se transforma in microparticule care sedimenteaza pe suprafete si realizeaza pulberile (praful) bacteriene contaminate cu germeni mediu sau inalt rezistenti (BK, staphylococcus aureus). Nucleii de pictur constituie o form de transmitere a agenilor infecioi i pe cale aerian, mult mai riscant dect picturile Pflge (prin marea lor deplasabilitate), dei gradul lor de contaminare este numai de 50%. Prin intermediul prafului bacterian se transmit n special acele afeciuni al cror ageni patogeni au o rezisten mai mare n mediul extern. Transmiterea este mai crescuta in spatii inchise si este favorizata de aglomeratie, curentii de aer.: saloane, sali de asteptare, spitale, scoli, avioane, sali de spectacol Virusuri vehiculate prin aer: Gripal, paragripal, VSR, adeno, etc Rujeola, rubeola, varicela etc Bacterii: BK, b.pertussis, bacilul difteric, meningococ, stafilococ Masuri de profilaxie: greu de influientat masti de protectie educatie sanitara izolare / autoizolare ventilatie, aerisire a incaperilor amplasare saloane

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

dezinfectie periodica a saloanelor internarea bolnavilor in salonul de izolare pentru infectii transmisibile aerian. APA Acces la apa potabila 30 % din populatia tarilor slab dezvoltate 90 % in tarile industrializate

80% din bolile infectioase CONTAMINAREA APEI Sursele de poluare artificial pot fi mprite n dou categorii: surse organizate i surse neorganizate. a) Surse organizate Sunt reprezentate de ape reziduale provenite din colectiviti. Aceste surse sunt cel mai frecvent permanente, bine cunoscute si acceptate ca atare. Ele sunt reprezentate de: apele reziduale comunale sau menajere - rezult din utilizarea apei n locuine,

instituii publice, bai, spalatorii, spitale, scoli, hoteluri, uniti comerciale si de alimentatie publica, etc. Debitele lor variaz n raport cu mrimea colectivitilor respective i cantitatea de ap distribuit. Principala lor caracteristic este ncrcarea microbian, inclusiv ageni patogeni i substane chimice utilizate n gospodrie (detergenti). Aceste surse au un potenial epidemiologic crescut. apele reziduale industriale - provin de la diferite ntreprinderi industriale. Ele pot fi bogate in microorganisme (industria alimentara), dar cel mai frecvent au un continut de substante chimice potential toxice, si substante radioactive . Apele reziduale agro-zootehnice sunt eliminate de unitile de cretere a

animalelor. Ele seamana mult cu apele reziduale menajere datorita incarcarii mari cu germeni, dar de multe ori contin si substante chimice ca antibiotice, pesticide, biostimulatori. Sunt cele mai poluate si au risc epidemiologic crescut (prin posibilitatea transmiterii unor antropozoonoze) si risc toxicologic (prin vehicularea cu aceste ape a substantelor chimice folosite: insecticide, fungicide, fertilizanti). b) Surse neorganizate

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Sunt surse de mai mic importan, au un caracter temporar i difuz, adeseori accidental. Printre cele mai importante sunt: reziduurile solide depozitate de malurile rurilor care antreneaza in apa reziduri apele de irigaii ncrcate cu substane chimice i suspensii apele meteorice (de precipitatii) care pot deveni foarte nocive in urma contactului cu

animale, gunoaie, rumegus, fertilizanti;

unele substante din atmosfera (de ex ploile acide) si care culeg si transporta diverse impuritati existente pe sol. RISC DE TRANSMITERE A AG PATOGENI PRIN APA depinde: Sursa de apa: - apa de suprafata gradul de poluare este crescut, nu pot fi utilizate decat dupa o prealabila tratare si dezinfectie (datorita contactului permanent cu mediul inconjurator, a poluarii cu usurinta) - apa meteorica - este pura in momentul formarii, fiind de fapt apa distilata, dar se impurifica chiar in momentul condensarii vaporilor in jurul particulelor de fum, praf, etc, iar in momentul caderii sub forma de ploaie antreneaza din atmosfera diverse impuritati (germeni, pulberi) si absoarbe diverse gaze (amoniac, hidrogen sulfurat, oxizi de azot si de sulf, etc). Ajunse pe suprafata solului, ele se impurifica in continuare cu substante organice si anorganice, solubile si insolubile, cu germeni microbieni. - apa subterana - corespund din punct de vedere calitativ nevoilor omului, cu rare exceptii (ape intens mineralizate sau termale ), dar debitul lor este foarte sczut (cantitate redusa) Vehiculare la distanta Dilutie Doza infectanta Specia microbiana supravegherea igienica

10

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

REZISTENTA SPECIEI MICROBIENE - supravietuirea in apa a agentului patogen depinde de specie, compozitia chimica, ph, temperatura, iradiere solara, flora microbiana, gradul de aerare, natura eventualelor econtaminari chimice. Prin apa pot fi transmise boli infectioase bacteriene (holera, dizenteria, leptospiroza, febra tifoida), virotice (hepatita A, gastroenteritele virale, poliomielita), parazitare (lambliaza, amibiaza) si boli neinfectioase (gusa endemica, caria dentara, intoxicatii). CALEA DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENI PRIN APA Ingestie (bauturi, cuburi de gheata, apa imbuteliata) Imbaiere, spalare in apa contaminata Mediu de dezvoltare pentru insecte (tantari) MASURI DE PRECAUTIE - Evitarea contaminarii surselor de apa si a retelei de distribuire a apei - Asigurarea potabilitatii apei (filtrare, coagulare, clorinare mai eficace fata de bacterii, mai putin fata de virusuri) - Distributie continua in retea - Apa contaminata oprirea distributiei Supravegherea epidemiologic, igienico-sanitar i de laborator a surselor de ap potabil i pentru irigaii Instruirea i controlul medical i de laborator al persoanelor din sistemul alimentaiei publice cu ap - Educaia pentru sntate la nivel populaional

SOLUL

11

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

1g de sol - poate contine 2-5 miliarde de germeni Nu este un mediu prielnic pentru supravieuirea ndelungat a majoritii agenilor patogeni cu excepia bacteriilor sporulate agenii patogeni supravieuiesc o perioad limitat de timp (zile, S, luni), n funcie de compoziia chimic, temperatur, umiditate, flora teluric, natura prelucrrii agrotehnice, etc. Contaminarea solului: ape reziduale si de suprafata contaminte, ingrasaminte de origine animala, dejecte, deseuri, cadavre Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia oraselor, zonele rurale Mai putin in zonele urbane este defavorizata de pavaje, canalizare, salubrizare, colectare sistematica a deseurilor. Transmiterea este n general indirect. Cale digestiv (consum de ap , vegetale crude, nesplate) Cale respiratorie (inhalare de pulberi de sol contaminat) Cale cutanat (tegumente cu soluii de continuitate). Agenii patogeni care pot contamina solul i s produc boli omului se mpart n 3 categorii: Om sol om (ex: bacterii, protozoare) Animal sol om (Ex: salmonela, leptospira, B. Anthracis, M. Tuberculosis, erc) sol om (ex: sporii de Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis, Virusuri) MASURI Evitarea contaminarii solului Decontaminare. ALIMENTELE au rol epidemiologic important, deoarece n ele se pot nmuli numeroi ageni patogeni incriminai n producerea diareilor infecioase Rspndire mondial foarte ridicat cu implicaii asupra sntii i economiei (BDA)

12

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Realizeaz transmiteri complexe n asociere cu apa, mna murdar, diverse obiecte, vectori, roztoare Se pot contamina pe ntregul lor circuit de la producere pn la consum. Important!!! Originea alimentului Lungimea i complexitatea circuitului alimentelor pn la consumator Respectarea regulilor de igiena alimentaiei Momentul i felul contaminrii alimentului Rezistena agenilor patogeni in aliment Etiologia foarte variat, teoretic orice microorganism putnd s produc toxiinfecie alimentar dac este multiplicat suficient n alimente Obiceiurile alimentare particulare ale colectivitti
Depirea termenului de valabilitate a alimentelor

de origine vegetala Contaminarea: Primara de la locul de producere, prin irigare cu ape contaminate, folosirea ingrasamintelor naturale de origine uman/animal Secundara prin obiecte, mana murdara, insecte, rozatoare. Riscul creste cand acestea se consuma crude sau insuficient tratate termic. de origine animala provin de la animale bolnave sau purtatoare de agenti patogeni Carne, preparate de carne de origine porcin (frecvent tocturile, mezelurile, crrnaii, toba), de pasre i mai rar de origine bovin sau ovin contaminata cu Salmonela, Brucela, Stafilococ, V. Febrei aftoase, Trichinela Laptele i preparatele din lapte: lapte i smntn nepasteurizate, lapte praf, brnz telemea, ca proaspt de oi poate vehicula Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b. difteric Ouale (mai ales cele de ra dar i cele de gin) consumate n urma unei prelucrri termice insuficiente, maioneze, creme contaminate cu Salmonela
13

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Contaminarea Primara de la origine Secundara prin apa, obiecte, mana murdara, insecte, dejectele animalelor bolnave/purtatoare mixte salate, creme, inghetata, maioneza mediu prielnic pentru supravietuire si multiplicare agenti patogeni (salmonelle, shigele, stafilococ) pot determina toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie, parazitoze MASURI DE PROFILAXIE Controlul alimentelor Agentia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentului Reglementari europene Respectarea normelor de igiena individuala si alimentara Cele 10 reguli de aur pentru pregtirea corect a alimentelor stabilite de OMS: Alegerea unor alimente correct prelucrate Prelucrarea complet a hranei Consumarea alimentelor imediat dup pregtirea lor Pstrarea corect a alimentelor preparate Renclzirea integral a alimentelor preparate Evitarea contactului ntre alimentele crude neprelucrate i cele prelucrate Splarea repetat a minilor Pstrarea unei curenii meticuloase pe toate suprafeele din buctrie Protejarea alimentelor fa de accesul insectelor, roztoarelor i a altor animale Folosirea exclusiv a apei potabile la prepararea alimentelor. MAINILE CONTAMINATE Contaminarea direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele patologice indirect - cu germenii vehiculati prin:apa, aer, obiecte, sol

14

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Risc crescut de contaminare ocupationala pentru personalul medical, veterinari, salubritate, zootehnic autocontaminare in cazul purtatorilor, bolnavilor, care nu respecta regulile de igiena decontaminare spalare cu apa si sapun . OBIECTELE CONTAMINATE
Obiectele (inclusiv instrumentarul medical) reprezinta totalitatea lucrurilor cu care bolnavul sau purtatorul poate veni in contact si prin intermediul carora este posibila transmiterea mai departe a germenilor patogeni la persoane sanatoase sau la alte elemente existente in mediul inconjurator.

Contaminarea se face: direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele patologice eliminate indirect - prin apa, aer, mana

se pot contamina foarte usor. Patrunderea germenilor de la obiectele contaminate cu germeni patogeni se poate face: pe cale orala pe cale aeriana pe cale parenterala Decontaminare: respectarea regulilor elementare de igiena, curare, dezinfecie profilactica, sterilizare eficace. INSECTELE 1. Insectele vectori pasivi (mecanici) transmit ageni patogeni cu care sunt contaminai - purtarea simpla a micro-organismului de catre insecta, fara multiplicarea germenului. Pot determina boli cum ar fi: Ex : musca neintepatoare, poate determina:

15

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Diarei acute infectioase, holera, dizenterie, hepatita A, antrax, difetrie, infectii stafilococice, poliomielita, etc Ex: gandacii de bucatarie, pot determina: enterovirusuri,enterobacterii oua si larve de helminti, BK, stafilococi etc 2. Insecte vectori biologici, activi multiplicarea germenului, dezvoltarea ciclica in organismul insectei. Ex : Paduchii (tifos exantematic, febra recurenta) Purecii ( ciuma, tularemia) Tantarii (malarie, West Nile, febra galbena, denga) Capusele (febra butonoasa, encefalita, Lyme MASURI PROFILACTICE Igiena Dezinsectie periodica cu insecticide aprobate de MS Protectie individuala pentru prevenirea intepaturii/ muscaturii Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare (febra galbena) pentru calatori 3. RECEPTIVITATEA (SUSCEPTIBILITATEA) stare a organismului care nu-i confera acestuia posibilitatea de a invinge o agresiune microbiana. reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie este dependenta de factori: interni (varsta, sex, rasa, stari fiziologice si patologice, etc) si externi (alimentatie, religie, imunizari, obiceiuiri, etc) Rezistenta = stare a organismului care impiedica patrunderea unui agent patogen sau asigura distrugerea sau eliminarea agentului patogen sau neutralizarea produsilor de metabolism toxici. Imunitatea activ apare n urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil s determine un rspuns imun din partea gazdei : - natural - infecie (forma clinic manifest, subclinic, asimptomatic) - artificial - administrare de antigene sub form de vaccin

16

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Imunitatea pasiv se obine: - pe cale natural - prin transfer de anticorpi de la mam la ft - pe cale artificial - prin administrare de produse biologice care conin anticorpi (seruri sau imunoglobuline). B. FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANTI Definitie: sunt factori naturali sau economico-sociali care intervin asociativ in crearea unor moment critice si evolutia particulara a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic) Categorii: naturali: cosmici; meteorologici; climatici; geografici socio-economici: familiali (venituri, marimea familiei, locuinta, nivel de asistenta medicala/sociala, aglomeratia, etc); ocupationali (specificul muncii, noxe) Particularitati: influenteaza anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de: sezonalitate patologie geografica meteoropatologie exces de morbiditate sau mortalitate tipul de manifestare (sporadic, endemic, epidemic, pandemic) CLASIFICAREA BOLILOR INFECTIOASE Antroponoze boli specifice omului produse de ageni patogeni specifici omului, specia uman fiind singura specie gazd natural. Zoonoze - boli specifice animalelor, care se pot transmite accidental la om. Omul are un rol epidemiologic minor in transmitere. Antropozoonoze boli comune omului si animalelor n care omul preia agentul infecios de la animale sau de la un om infectat i el la rndul su de la animale i il transmite la om sau la animale. Zoonoze propriu-zise sau zoonoze pasive: boli infecioase preluate de la animale. Omul infectat poate transmite foarte rar infecia la animale, excepional sau deloc la om.

FORME DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC Definitie: forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprima

17

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

numarul si dispersia temporal si spatial a cazurilor de boala, cat si extensivitatea sau severitatea acestora Categorii: endemic sporadic epidemica pandemica Indicatori de apreciere a tipului de manifestare incidenta, prevalenta, mortalitatea specifica, fatalitate, marimea medie a focarului. a. Manifestarea endemica: Endemia se manifest prin prezena unui numr mic de mbolnviri , cu apariie neperiodic, dar permanent n aceeai zon geografic (aceasi localitate) obinuit cu nivel de trai, igiena scazut, explozii demografice etc. i unde lipsete supravegherea epidemiologic i de laborator. - Cazurile/mbolnvirile sunt disparate, fr legtur aparent ntre ele - Exist tendina de concentare spaial i temporal care poate duce la (evolutia) izbucnirea unor epidemii - Form calitatativ de manifestare a PE - Marcheaz existena surselor de agent patogen n populaie - Presupune existena n numr redus a factorilor determinani ai PE - Factorii dinamizatori au o prezen semnificativ -Deficiene n sistemul medical i de supraveghere epidemiologic (in activitatea preventionala si de combatere). b. Manifestarea sporadica: numar redus de cazuri, cazuri izolate de mbolnvire lipsa relatiei dintre cazuri reflectarea unei situatii epidemiologice bune. c. Manifestarea epidemica: apariia brusca a unui numr mare de mbolnviri ntr-un interval scurt de timp ( caracter exploziv); sunt afectate toate persoanele receptive, indiferent de sex, vrst, profesie, nivel economic;

18

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

legatura intre cazul initial si cele aparute ulterior aparitia in orice anotimp incetarea epidemiei, ca urmare a msurilor luate, tot atat de brusc cum a inceput; d. Manifestarea pandemica extindere spatiala deosebita (cuprinde toata populatia unei regiuni, a unei tari, a mai multor tari sau continente) prezenta in exces a factorilor procesului epidemiologic. se poate realiza dac ntr-o populaie apare un microorganism patogen nou, necunoscut anterior, sau dac acesta reapare dup o absen de cteva decenii, ntlnind o receptivitate colectiv general. transmiterea nu poate fi influenat datorit lipsei unor msuri antiepidemice adecvate. e. Manifestarea sezoniera - cresterea incidentei bolii in populatie intr-o anumita perioada de timp comparativ cu restul anului; - expresia influentei factorilor de mediu; - mai evident in cazul bolilor cu incidenta crescuta. f. Manifestare periodica - aparitia de valuri epidemice la un interval de cativa ani; - specifica in cazul bolilor cu evolutie naturala (neinfluentate de actiunile de vaccinare) sau in contextual unui fenomen social deosebit.

19