Medicina de călătorie

Prevenirea patologiilor călătorului

- o pledoarie pentru consultaţia
înaintea plecării în călătorie
 Medicina de călătorie
• disciplină relativ nouă,
domeniu multidisciplinar
în expansiune
• în Europa medicina de
călătorie interesează
profesii şi specialităţi
diferite:
– de la sănătate publică la
specialişti de boli
infecţioase,
– de la generalişti la
specialişti în boli tropicale,
– de la cabinete particulare la
producători de vaccinuri.
 Medicina de călătorie - domeniu
interdisciplinar, în expansiune
Istoric

• 1970: Gsell, Wiedermann şi Mohr cuantificarea infecţiilor importate în

Germania.
• 1977: Mike Schultz realizează că există călători la risc şi propune o
serie de măsuri de prevenţie.

• 1991: International Society of Travel Medicine,

• 1994: Journal of Travel Medicine,
• 2003: Travel Medicine and Infectious Disease,
• 2006 Faculty of Travel Medicine, Glasgow.
 Travel medicine/Emporiatrics
branch of medicine that deals with the prevention and
management of health problems of international travelers

•Providing them the advice related to the

travel they are about to undertake.
•Primarily involved in risk management

•Strong overlap with public health and

occupational health and general practice

•Rapid development over the last 25

years
•A fast developing specialty as the
international travel is fast increasing.
 Medicina de călătorie online
• International Society of Travel Medicine
http://www.istm.org
• World Health Organization International
Travel and Health
http://who.int
• Centers for Disease Control and
Prevention
http://www.cdc.gov
• International Association for Medical
Assistance to Travellers
http://www.iamat.org
• ProMed-mail ISTM
http://www.promedmail.org •Journal of Travel Medicine
•Epidemii
• Pubmed
•Institutii care propun cursuri
http://www.pubmed.gov •Supravegherea si monitorizarea
• The Cochrane Collaboration tendintelor globale legate
http://www.cochrane.org de medicina de voiaj
 Factori care au contribuit la dezvoltarea
medicinii de călătorie
Creşterea mobilităţii populaţiei umane.

Numărul de călătorii internaţionale 1996-2009- World Tourist Organization

International tourist arrivals by region

EU

Source: UNWTO (2016)

Top tourist destinations by international
arrival
54%

97%

Glaesser D et al J Trav Med 2017

 Emerging economies destinations to
surpass advanced destinations by 2015

Source: UNWTO
Why a special branch for
travelers’ health?
The global human movement enhances the
opportunities for disease spread
 Travelers are an epidemiologically
important population

• their mobility

• the potential for exposure to diseases

• the possibility to import non-endemic diseases into their country

of origin

• the possibility to export non-endemic diseases to the country

they visit
Travel Epidemiology, CDC, July 2015
 Changes in global disease epidemiology
and emerging infections

Longer term:
Geographical spread of
dengue, chikungunya,
Acute threats: West Nile, Zika etc.
• New flu strains
• SARS
• MERS Co-V
• Ebola
 Mosquito-borne diseases increasing
Chikungunya Virus (CHIKV)
2007-NE Italy 197 cases

The name “chikungunya” means

“to become contorted”

• First isolated in Tanzania 1952-1953

• Often occurs in large outbreaks with high attack rates

• Outbreaks have occurred in countries in Africa, Asia, Europe, and

the Indian and Pacific Oceans
 Chikungunya 1952-2008

•Risk of Chikungunya
spreading in EU is high due
to travel importation

•In 2007, disease

transmission was reported for
the first time in a localized
outbreak in N-E Italy

•Outbreaks have since been

recorded in France and
Croatia
 Chikungunya virus infection

• A mosquito-borne
viral disease –
alphavirus genus of the
family Togaviridae

• In 2013, first locally- Tanzania 1952

acquired cases in the
Americas reported on
islands in the 2013
Caribbean

• Number of chikungunya
cases among travelers
will likely increase
Chikungunya fact sheet – CDC, WHO 2016
 Yellow fever outbreak in Angola
2015–2016
ü 12.2015-09.2016 >3800 YF cases, >400 deaths

ü Since 02.2016 mass vaccination campaign (6,7 mln vaccine doses used)

ü Travellers – vaccination required from all arriving to Angola (age > 1 year old)

ü 11 yellow fever infections imported to China!

China
Mauritania 11
1
Kenya, DRK
>2000

ECDC: Epidemiological update: outbreak of yellow fever in Angola 2016

Riscul re-emergenţei bolilor infecţioase
Vibrio cholerae serogroup O1, serotip Ogawa, biotip El Tor

Decembrie 2010
• 121,518 cazuri de holeră,
• 63,711 spitalizări
• 2,591 decese
Noiembrie 2010
• cazuri de holeră în Republica
Dominicană şi în Florida
 Health problems of newly arrived
migrants and refugees in Europe

• Number of migrants and refugees in EU in the past few years has

increased dramatically (2015, the number of international migrants worldwide
reached 244 million, which represents 3% of the world population; 3.8 million people
immigrated to one of the EU)

• Migration may affect physical, mental and social health

• Notable burden of communicable (respiratory, gastrointestinal and

dermatologic infections) and non-communicable (chronic conditions,
mental and social problems) diseases

• Policy differences between health care systems and social services

Pavli A J Trav Med 2017

 Types of travelers

• Business men
• Tourists
– Visiting friends and relatives (VFR)
Documented
– Non VFR
• Humanitarian/ army missions
They often travel by air or railways (The records of which are available)

• Immigrants,
• Refugees, and
Undocumented
• Migrant laborers
Who frequently travel by other means
Medical Tourism Travel Medicine

Medical tourism = people traveling to a country to obtain

medical treatment (surgery, dental, fertility etc)

Travel Medicine

Malaria chemo-
prophylaxis
Immunizations
Medical Tourism
Disease
Environmental specific
hazards counseling

Travelers’
Personal diarrhea
safety
 Riscurile călătorului
sunt legate de:

• Oameni şi activităţile lor (mijloace de transport, războaie,

banditism, activităţi recreaţionale-leptospiroză,
schistosomiază, comportament sexual-HIV, hepatită, sifilis)

• Alimente, apa (holera, febra tifoidă, shigeloza, şi alte infecţii

alimentare bacteriene, amibiaza, giardiaza, hepatita A, E,
poliomielita)

• Contactul cu animale (rabie, bruceloza, tularemie, febra Q)

sau persoane bolnave (meningococemie, tuberculoză,
febre hemoragice)
• Insecte (ţânţari, muşte, capuse, flebotomi…) ce pot
transmite malarie, febra dengă, ricketioze…
Incidenţa problemelor de sănătate

Există diferenţe referitoare la

• destinaţie,
• vârstă,
• motivul călătoriei (turiştii sunt mai frecvent bolnavi,
faţă de persoanele ce călătoresc în scopuri
profesionale),
• durata călătoriei,
• experienţa,
• prezenţa unor boli concomitente.
 Incidence rate/month of health problems
during a stay in developing countries

Traveller’s diarrhea(ETEC)

Rabies exposure
Influenza

Typhoid fever (South East Asia,

India) Subcontin)
Hepatitis A
TBE (in rural Austria)
Hepatitis B
Typhoid fever świata)

Cholera

Japanese encephalitis 1 mln

Meningococcal
Rabies > 1 mln
Poliomyelitis
Steffen et al., J. Travel Med. 2015
 Abordarea diagnostică a febrei la
călătorul întors de la tropice
ANAMNEZA
• Ghidează investigaţiile iniţiale şi restrânge
posibilităţile de diagnostic diferenţial
• Trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

– Durata călătoriei –data sosirii şi a plecării

– Zona geografică în care a vut loc călătoria

– Zona de desfăşurare a activităţii – urbană sau rurală

– Scopul călătoriei - turism, vizita rudelor,
prietenilor, afaceri

– Activităţi speciale întreprinse - trasee

montane, scufundări, speologie etc

– Expuneri la situaţii de risc epidemiologic:

contacte sexuale neprotejate, consumul de
apă sau alimente posibil contaminate,
muşcături de ţânţari, căpuşe sau alte
insecte, înot în lacuri sau ape curgătoare,
contact cu fauna locală
– Istoric al profilaxiei - vaccinări, profilaxia
malariei (medicament, durată, evaluarea
complianţei)

– Debutul simptomelor – în timpul călătoriei

sau după data plecării

– Alte persoane participante la călătorie care

s-au îmbolnăvit
Consultaţia medicală înaintea
plecării în călătorie
Principalele elemente ale unei consultaţii
înaintea plecării într-o călătorie
– evaluarea aptitudinii de a călători,

– administrarea de vaccinuri necesare,

– chimioprofilaxia malariei pentru călătorii în zone de endemie

(în care boala este frecventă),
– explicarea şi prescrierea tratamentelor
• pentru diareea călătorului,
• pentru eventuale plăgi cutanate sau alte patologii autotratabile.
– recomandări privind
• prevenirea bolilor:
– transmise sexual,
– cu transmitere digestivă
• măsurile de protecţie contra înţepăturilor de insecte.
Principalele elemente ale unei consultaţii
înaintea plecării într-o călătorie (I)

– evaluarea aptitudinii de a călători,

Evaluarea aptitudinii de a călători (1)
Efectele altitudinii

2 grupuri de afecţiuni cărora

li se contraindică zborurile
la altitudine mare

Presiunea atmosferică in cursul

zborurilor la 10.000-12.000 m este
identică cu cea la altitudinea de 1500-
2400 m (şi provoacă o scădere a
presiunii parţiale a oxigenului şi o
expansiune a gazelor - legea Boyle
Mariotte)
 Efectele altitudinii

Afecţiuni medicale influenţate de hipoxie:

-afecţiuni respiratorii cu dispnee de

repaos/severă de efort: bronhospasm,
BPCO cu restricţie importantă a funcţiilor
respiratorii, etc;
-anemie severă (8g%);
-instabilitate cardiacă: angor instabil, aritmii,
decompensare cardiacă manifestă, status
post IMA (2-4 săptămani);
-HTA instabilă;
-status post AVC (2 săptămani);
 Efectele altitudinii
Afecţiuni medicale influenţate de modificarea de presiune
atmosferică

-intervenţiile chirurgicale recente pe urechea medie (CI zborurile 1

lună), otita medie, sinuzita, rinofaringita (CI relative -risc de otită şi
de sinuzită barotraumatică),

-chirurgia abdominală recentă sau laparascopia - interval min. 10 zile;

-chirurgia toracică recentă -interval de 3 săpt.
-pneumotoraxul - interval de cel puţin 10 zile după vindecare; bule de
emfizem;
-fractură de craniu, puncţie lombară recentă;
-scufundările la peste 9 m - interzise cu 24 h inainte de zbor (risc de
accidente prin decompresiune);
 Evaluarea aptitudinii de a călători (2)
• subiecţii cu afecţiuni psihiatrice trebuie să fie insoţiţi;

• în timpul sarcinii, zborurile internaţionale nu mai sunt

autorizate după 35 de săptămâni de sarcină. Călătoriile cu
avionul nu sunt autorizate până în ziua 7 după naştere;

• nou născuţii nu pot călători cu avionul decât după 48 de

ore de viaţă, iar problemele legate de riscul de otită
barotraumatică pot fi evitate prin folosirea biberonului in
timpul decolării şi al aterizării;

• ulcerul gastric complicat cu hemoragie recentă (3

săptămani) constituie de asemenea o contraindicaţie;
 Alte tulburări generate de călătoria cu avionul/
afecţiuni ce necesită precauţii particulare
• risc pentru flebotromboză;

• controlul pasagerilor – aparate cu intensitatea câmpului

electromagnetic folosit nedăunătoare pentru pacemaker,
(semnalarea prezenţei stimulatorului cardiac);

• higrotermia scăzută din avion creşte pierderile termice prin

evaporare,
– risc crescut de uscare a mucoaselor care cauzează iritarea pielii şi
nasului şi creşte susceptibilitatea la infecţii sau
– deshidratare la varstnici, de unde necesitatea de a consuma lichide,
evitand băuturile gazoase;

• edeme ale picioarelor

• diareea călătorului
Principalele elemente ale unei consultaţii
înaintea plecării într-o călătorie (II)

– evaluarea aptitudinii de a călători,

– administrarea de vaccinuri necesare,
 Cele mai frecvente riscuri ale călătorilor
în priviţa bolilor infecţioase

• Malaria • Meningita
meningococică
• Diareea infecţioasă
• Schistosomiaza
• Gripa
• Tuberculoza
• Hepatita A
• Leptospiroza
• Febra tifoidă
• Poliomielita
• Leishmanioză
• Febra galbenă
• Rabie
• Rujeolă
• Febra denga
• Encefalita japoneză
 Vaccinările călătorului
• Vaccinări universale, de rutină • Vaccinări obligatorii
– Difterie, tetanos, pertussis, poliomielită – Febra galbenă (pentru unele
– Gripă tări)
– Hepatită B – Meningococic (Arabia
– ROR, varicela, Saudită)
– Rotavirus – Gripă (Arabia Saudită)
– Pneumococic, Haemophilus influenzae
– HPV
• Vaccinări recomandate în funcţie de
destinaţie
pentru deplasări în ţări cu igienă deficitară
– Hepatita A
– Febra tifoidă
– Holeră
vaccinări pentru călători cu riscuri speciale
– Febră galbenă
– Meningococic
– Rabie
– Encefalită japoneză
– Encefalită de căpuşă International travel and health WHO 2010
 Durata scurtă a călătoriei
nu reduce riscul
(expuneri secvenţiale)

Cazurile de hepatita A apar şi la

călători care au stat în hoteluri
de 4 sau 5 stele
riscul fiind totuşi mai mic decât
pentru destinaţiile buget redus

De Serres et al J Travel Med 2002

 Incidenţa hepatitei A la călătorii elveţieni
1988-2004
Rata de atac (/100.000/luna) în funcţie de destinaţie:
Incidenţa globală pt călător 300-600/100.000 pers/lună călătorie-în scădere
• Europa/America Nord Subiecţi neimuni:
<1,0/100.000 6-30/100.000
• Asia, Caraibe, America Centrală
1,0-4,0/100.000
• Africa, America Sud, India > 4/100.000

Mutsch M CID 2006

 Hepatita A: opţiuni pentru prevenire
Reducerea expunerii
Recomandări OMS: Boil it, peel it or forget it!

Europenii şi americanii sunt noncomplianţi în >90% din cazuri

 Febra galbenă
Vaccinarea
– obligatorie pentru orice călător
care se deplasează în zone
endemice
– este cerută în Asia tuturor
călătorilor (chiar cei aflaţi în
tranzit) ce provin din zone
endemice,
– 10 zile înainte de plecare,
validitate 10 ani
– contraindicată la
imunodeprimaţi, femeia
gravidă, alergici la ovalbumină

Centers for Disease Control and Prevention.

Health Information for International Travel 2003-2004. Atlanta:
US Department of Health and Human Services, Public Health Service 2003
 Certificat Internaţional de Vaccinare

CDC - http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2010/chapter-2/yellow-fever.aspx, accesat martie 2011

2 mil de musulmani anual
Hajj - pelerinajul la Mecca
Distribuţia serogrupurilor implicate
în infecţia meningococică invazivă
Vaccinarea antimeningococică

• Solicitată doar pentru deplasările

în Arabia Saudită, pelerinajul la
Mecca
• Alte indicaţii: tineri, copii, contact cu
populaţia locală, deplasări în zone cu
epidemii
• Vaccin polizaharidic
– Bivalent (A, C)
– Tetravalent (A, C, Y, W135)
• Vaccin polizaharidic conjugat
– Monovalent (C)
– Tetravalent (A, C, Y, W135)
 Vaccinările călătorului
Vaccinări pentru călători cu riscuri speciale
Encefalita japoneză şi encefalita europeană de căpuşă
Se adresează:
– persoanelor cu profesiuni expuse (silvicultori, agricultori etc)
– excusioniştilor care campează în pădure,
– vânători, pescari, ce au un contact strâns cu natura, în zone cunoscute
endemice.

Encefalita japoneză Encefalita de căpuşă

 Necesitatea imunizărilor concomitente

Prezentarea în consultaţie cu puţin timp

înainte de plecare - frecventă, pune problema
– imunizărilor concomitente (vaccinările pt hepatita A, B, DT
polio, febra galbena*, tifoidă, rabie-pot fi administrate concomitent)

– imunizărilor rapide şi durata protecţiei după

acestea

* viu atenuat
Zuckerman JN Travel Medicine and Infect Dis 2003; 1: 219-26
 Necesitatea imunizărilor rapide

• Scheme accelerate pentru vaccinarea anti

VHB (0-7-21 zile, 0-14-28 zile)
– 0-7-21 zile vs 0-28-56, (GenHevacB) 70% vs
92% protecţie la 1 lună după a 3-a doză
– Twinrix 0-7-21, seroconversie
• 100% hepatita A,
• >80% hepatita B
la 1 luna de la completarea schemei
Zuckerman JN Travel Medicine and Infect Dis 2003; 1: 219-26
 Vaccinarea subiectului imunodeprimat

• Răspunsul poate fi insuficient: DTP, hepatită A,

B, pneumococ, gripă, rabie

• Nici o menţiune: meningococ, febră tifoidă

• Contraindicate: rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă,

febră galbenă

• Date insuficiente: encefalita japoneză

 Cabinete vaccinări internaţionale în
România, 2010
• Site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică,
Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al
Bolilor Transmisibile:

http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=co
m_docman&Itemid=29

• Pentru a putea beneficia de aceste servicii,

pacienţii trebuie să fie informaţi
Principalele elemente ale unei consultaţii
înaintea plecării într-o călătorie (III)

– evaluarea aptitudinii de a călători,

– administrarea de vaccinuri necesare,
–chimioprofilaxia malariei pentru
călătorii în zone de endemie (în care boala
este frecventă),
 Malaria

• Creşterea incidenţei şi
prevalenţei în multe zone
ale globului şi extinderea
arealului către zonele
temperate
Rezistenţa la clorochină •Malarie aeroportuară Rezistenţa la meflochină

•Rezistenţa la clorochină
•şi meflochină
Prevenirea malariei

Protecţia împotriva înţepăturilor de

ţânţari:
• Plase anti-ţânţari impregnate cu
insecticide tip piritrenoid,
• Spray insecticid sau difuzori electrici de
insecicide pe timpul nopţii,
• Aer condiţionat cu T< 22C,
• Utilizarea de repulsive de tipul DEET
(dietil-metil-benzamida) etil-hexandiol,
permetrina, DMT (dimetilftalat),
Chimioprofilaxie
Chimioprofilaxia cuprinde strategiile de
prevenire a malariei prin folosirea unei
medicaţii.
 Despre malarie: cand este necesara
profilaxia
Depinde de locurile vizitate
si de orele de vizita, stiut
fiind ca tantarii Anopheles
inteapa noaptea…
 Malaria
Trei tari cu recomandari delicate
 Malaria: un caz particular, India

Din ce in ce mai putini medici

prescriu antimalarice pentru
calatoriile in India: oare
procedeaza corect?
MALARIA - INDIA: (CHHATTISGARH)
*******************************
A ProMED-mail post, health minister Amar Agrawal told the
state assembly on Tuesday [8 Mar 2011].

As many as 152 303 people, mostly in rural areas, were

afflicted with malaria in 2010. In 2009, 129 397 people were
hit by the disease and 11 people died, he said in reply to a
question.
Plasmodium
 Malaria

P.knowlesi
Ø După 2004: a crescut simţitor numărul de raportări de
cazuri cu P. knowlesi la om în Asia de Sud-Est
Ø Tehnicile de genetică moleculară permit acum
identificarea corectă a P. knowlesi (diagnosticat de multe
ori în mod greşit ca P. malariae).
Ø Se cercetează în continuare sursa de infecţie umană (de Gametociţi
la specii de maimuţe sau prin switch al gazdei spre specia de
umană). P.knowlesi

Cox-Singh et al. Clin Infect Dis. 2008

Prevenirea malariei

Zone fără rezistenţă la clorochină-ff rare

Profilaxia - clorochină, în
administrare săptămânală
Zone cu P.falciparum rezistent la
clorochină
• Recomandările CDC Atlanta se
referă la trei opţiuni:
– atovaquone/proguanil (Malarone),
– doxiciclina
– meflochina (Lariam).
• Asocierea clorochină/proguanil
(recomandările europene pentru
Distribuţia geografică a malariei – ţările de grup 2)
zonele în care s-a semnalat rezistenţa Profilaxia terminală cu primachină este
la clorochină, 2002 necesară prevenirii recăderilor cu
P.vivax sau P ovale,

(după Centers for Disease Control and Prevention. Health Information for International Travel 2003-2004.
Atlanta: US Department of Health and Human Services, Public Health Service 2003)
 Infecția cu P. vivax în Grecia

• Între 2010-2013 Grecia a experimentat o reapariție a

transmiterii locale a malariei (apariția la persoane fără
istoric de călătorie în țări endemice):
Ø 3 în 2010
Ø 40 în 2011
Ø 20 în 2012
Ø 3 în 2013

• Doar zone de agricultură

afectate, nu zone turistice

• Sudul Greciei – Lakonia (Peloponnese) în principal, plus

alte 4 regiuni

Malaria Cases: Greece Update, CDC, 2012

• Măsuri pricipale de control implementate în
Grecia:
– intensificarea controlului țânțarilor
– suspendarea donării de sânge în zonele afectate
și în satele aflate pe o rază de 10 km în jurul
acestor zone

• Riscul de transmitere a malariei în alte țări din UE

este considerat scăzut la momentul actual,
transmiterea fiind dependentă de distribuția și
abundența vectorului

• Incă nu au fost observate schimbări în

distribuția speciei de țânțari Anopheles
relaționate cu schimbările de climat din UE,
insă acest lucru nu poate fi exclus pe viitor
Malaria Cases: Greece Update, CDC, 2012
Principalele elemente ale unei consultaţii
înaintea plecării într-o călătorie (IV)

– evaluarea aptitudinii de a călători,

– administrarea de vaccinuri necesare,
– chimioprofilaxia malariei pentru călătorii în zone de
endemie (în care boala este frecventă),
– explicarea şi prescrierea
tratamentelor
• pentru diareea călătorului,
• pentru eventuale plăgi cutanate sau alte patologii
autotratabile.
 Infecţii după călătorii
OMS “Zone de securitate” alimentara
Zone în care riscul bolilor infecţioase
nu depaşeste riscul din zona din care
provine călătorul
 Diareea călătorului
• Diareea - problemă de sănătate frecventă
incidenţa sa - 50% în unele studii.

• Cel mai frecvent - episod de diaree banală,

spontan rezolutivă în 1-3 zile.

• Contaminare alimentară sau hidrică, cauza cea

mai frecventă fiind bacteriană, E. coli
enterotoxigen (ETEC)
 Travelers’ diarrhea
• >/= 3 or more unformed stools in 24 hours

• Associated with N, V, T, cramps, urgency

• Usually an acute, self-limiting illness; resolves within about

2-5 days

• 3-10% of patients with TD will have symptoms lasting longer

than 2 weeks

• Up to 3% of travelers have diarrhea lasting over 30 days,

some for longer periods of time

• Most symptoms occur while abroad

 Causes of Traveler’s Diarrhea

Agent Percent Isolation

Bacteria 50-75
Escherichia coli 5-70
Enterotoxigenic 5-70
Enteroadhesive ?
Enteroinvasive ?
Campylobacter spp. 0-30
Salmonella spp. 0-15
Shigella 0-15
Aeromonas 0-10
Plesiomonas 0-5
Other (Acrobacter, Larobacter, 0-5
enterotoxigenic Bacteroides fragilis)
 Causes of Traveler’s Diarrhea

Agent Percent Isolation

Protozoa 0-5
Giardia lamblia 0-5
Entamoeba histolytica 0-5
Cryptosporidium ssp. ?
Cyclospora cayetanensis ?
Viruses 0-20
Rotavirus 0-20
Enterovirus 0-20
Norovirus 10-60 (?)

No pathogen isolated 10-40

 Antimicrobial prophylaxis
• Not used routinely, considered for
travelers at high risk of health-related
complications of TD

• The use of probiotic- results are

inconclusive

• Bismuth subsalicylate (BSS) may be

considered for any traveler (2.1 g/day or
4.2 g/day in 4 divided doses (with meals
Antimicrobials for TD
and at bedtime)-liquid and tablet forms
prevention

• When antibiotic prophylaxis is indicated, Travelers cannot afford to

rifaximin is recommended become sick with TD

Zanger P, et al. Lancet Infect Dis 2013; 13:946-54. Riddle, et al. J Travel Med 2017; 24 (1): 63-80. CDC Yellow Book 2018,
Riddle M, Connor BA
 Rifaximin

• Strong evidence to be used in those travelers that

require antibiotic prophylaxis

• Most enteric pathogens causing TD- susceptible to

rifaximin
– except for Campylobacter spp. which are resistant
– rifaximin’s only moderate protective effectiveness in South and
Southeast Asia where Campylobacteriosis is more common

• Non-absorbable antibiotic, extremely favorable safety

profile

Zanger P, et al. Lancet Infect Dis 2013;

13:946-54.
 Guidelines for the prevention and treatment of
travelers’ diarrhea: a graded expert panel report

Riddle MS, et al. J Travel Med. 2017;24

 Antibiotica Dose Treatment duration
1000 mg by mouth or Single or 1-day dividedb
c, d
Azithromycin
500 mg by mouth 3 day course

Levofloxacin 500 mg by mouth Single doseb or 3 day course

750 mg by mouth or Single doseb

Ciprofloxacin
500 mg by mouth 3 day course

Ofloxacin 400 mg by mouth Single doseb or 3 day course

Rifaximine 200 mg by mouth three times daily 3 days

a Antibiotic regimens may be combined with loperamide, 4 mg first dose, then 2 mg dose after each loose stool, not to
exceed 16 mg in a 24 hour period.

b If symptoms are not resolved after 24 hours, continue daily dosing for up to 3 days.

c Use empirically as first line in Southeast Asia and India to cover fluoroquinolone resistant Campylobacter or in other
geographical areas if Campylobacter or resistant ETEC are suspected.

d Preferred regimen for dysentery or febrile diarrhea.

e Do not use if clinical suspicion for Campylobacter, Salmonella, Shigella or other causes of invasive diarrhea.

Riddle MS et al. Guidelines for the prevention and treatment of travelers’ diarrhea: a graded expert panel report. J Travel Med
2017; 24 (1): 63-80.
 Azithromycin

• It has been evaluated in several studies, often in

comparison to FQs for therapy of moderate TD
– no significant differences in efficacy between FQs and
azithromycin.

• Good tolerability , but nausea and vomiting are more

frequently reported compared to FQs
– particularly when 1,000 mg is ingested as a single dose

Steffen R, et al. Travelers’ diarrhea: a clinical review. JAMA 2015; 313:71-80.

Libman M. Statement on Travelers Diarrhea. An advisory Committee Statement (ACS). Committee to Advise on Tropical Medicine
and Travel (CATMAT). Public Health Agency of Canada
Principalele elemente ale unei consultaţii
înaintea plecării într-o călătorie (V)

– evaluarea aptitudinii de a călători,

– administrarea de vaccinuri necesare,
– chimioprofilaxia malariei pentru călătorii în zone de endemie
(în care boala este frecventă),
– explicarea şi prescrierea tratamentelor
• pentru diareea călătorului,
• pentru eventuale plăgi cutanate sau alte patologii autotratabile.
– recomandări privind
• prevenirea bolilor:
– transmise sexual,
– cu transmitere digestivă
• măsurile de protecţie contra înţepăturilor de insecte.
 Concluzie

Riscul de îmbolnăvire în cursul

călătoriilor
=
hazard x ignoranţă