Brucella

Definitie: bacili Gram negativi scurti, patogeni pentru animale; la om produc boala numita bruceloza
(zoonoza), febra de Malta sau febra ondulanta.

Bacilii sunt imobili, nesporulati; formele mucoide prezinta capsula

Cerinte nutritive deosebite: dezvoltare intracelulara

Sursa: lapte nepasteurizat, produse lactate contaminate cu bacili din genul Brucella, contact
cu animale infectate,

Brucelloza umana

Brucelloza este recunoscuta ca o boala infectioasa emergenta, inca de la identificarea agentului

etiologic, Brucella melitensis, de catre Bruce, in 1887. Ulterior, s-au identificat mai multe specii: B.
abortus, B. suis, B. ovis, B. canis etc. Fiecare specie prezinta caractere epidemiologice si clinice
distincte, in ceea ce priveste implicarea in patologia umana.
Brucella spp. este o specie patogena inclusa in nivelul III de biosiguranta, ceea ce implica conditii
speciale de protectie, circuite si dotare tehnica pentru laboratorul de diagnostic microbiologic.
Din punct de vedere clinic, exista 3 faze ale bolii:
1. acuta (< 3 luni; IgM > IgA),
2. subacuta (3- 12 luni; IgA > IgG),
3. cronica (> 12 luni; IgG > IgA).

Epidemiologie:
Bruceloza este o boala profesionala: apare la ingrijitorii de animale, muncitorii din abatoare,
medicii veterinari.
In lumea intreaga, Brucella spp. reprezinta o sursa de imbolnaviri atat la om cat si la animalele
domestice. Datele raportate privind incidenta si prevalenta sunt diferite de o tara la alta; brucelloza
bovina (determinate de Brucella abortus) ramane, inca, cea mai raspandita forma de boala. La om,
ovine, caprine, brucelloza cauzata de Brucella melitensis, este de departe, cea mai importanta forma
clinica de boala. Desi boala are distributie geografica limitata, este foarte raspandita in regiunea
mediteraneeana, vestul Asiei, zone din Africa, America Latina. Reemergenta bolii in Malta si Oman,
explica dificultatea eradicarii acestui tip de infectie. Oile si caprele, impreuna cu produsele
alimentare rezultate de la animalele bolnave, reprezinta principala sursa de infectie. Emergenta
infectiilor cu Brucella melitensis la animalele domestic reprezinta o problema reala in tari din sudul
Europei, Israel, Kuweit, Arabia Saudita. Vaccinul produs impotriva imbolnavirilor cu Brucella abortus
nu protejeaza si impotriva infectiilor cu Brucella melitensis.
Incidenta reala privind brucelloza la om este necunoscuta. Acest lucru denota un nivel redus de
supraveghere epidemiologica si de raportare.
Consumul alimentelor contaminate, de origine animala, contactul professional cu animalele
bolnave, raman sursele majore ale infectiilor umane. Transmisia inter- umana prin transplant de
organe sau contact sexual sunt raportate ocazional, si nesemnificative. Preventia in brucelloza umana
este dependenta de controlul brucellozei, ca boala a animalelor domestice. Un succes in eradicarea
brucellozei bovine a fost obtinut in tarile industrializate, prin programe de control si tratament al
acesteia. Rezultate limitate s-au obtinut in eradicarea brucellozei determinate de Brucella melitensis.

Structura antigenica
 S-a descris un numar semnificativ de antigene in compozitia genului Brucella. Un antigen
dominant care produce raspuns imun semnificativ prin productia de anticorpi il reprezinta
lipopolizaharidul LPS. Tulpinile in faza smooth (S), prezinta un S- LPS care contine:
- Lipidul A: contine 2 tipuri de aminoglicoze,
- Acizi grasi distinctivi,
- Regiunea core care contine glucoza, manoza,
- Lant O format dintr- un homopolimer de 100 reziduuri de 4- formamido-4,6-
dideoximanoza (legat de epitopii dominanti A si M).
Fata de epitopii dominant A si M se produc anticorpi specifici, in cantitati egale. Prezenta
epitopilor dominanti in LPS la Brucella este responsabila de fenomenele antigenice de cross-
reactivitate cu Escherichia hermanni, Escherichia coli O157, Salmonella O:30, Vibrio cholerae
O:1, Yersinia enterocolitica.

Mecanisme de patogenitate:
Tulpinile virulente de Brucella infecteaza atat celulele fagocitare cat si pe cele
nefagocitare. In interiorul celulelor nonfagocitare bacteriile se localizeaza la nivelul reticulului
endoplasmic rugos. In celulele fagocitare mononucleate si la nivelul polimorfonuclearelor,
celulele bacteriene utilizeaza mecanisme de supresie a raspunsului imun cu efect bactericid.
Antigenul S- LPS joaca un rol esential in procesul de supravietuire intracelulara;
microorganismele smooth supravietuiesc intracelular mai eficient decat cele tip rought/ R.
Antigenul S- LPS se deosebeste de LPS al Enterobacteriaceae- lor prin anumite
proprietati:
- toxicitate scazuta,
- pirogenitate redusa,
- toxicitate redusa asupra macrofagelor,
- activitate redusa a functiei de inducere a hiposideremiei,
- inductor slab al producerii de interferon, tumor necrosis- factor, dar, paradoxal, inductor
activ al interleukinei 12.
Un important determinant de virulenta este producerea de adenina si guanina-
monofosfat, care inhiba fuziunea fagolizozomului, degranularea si activarea sistemului
mieloperoxidaza si producerea de tumor- necrosis factor/ TNF.
Cu- Zn superoxide dismutaza joaca un rol semnificativ in faza precoce a infectiei
intracelulare.
Sinteza unor proteine specifice, cu anumite greutati moleculare, este legata de
supravietuirea in macrophage, in conditii de aciditate (pH< 4).
Proteina HtrA (stress induced protein) este implicata in reducerea nivelului de
infectiozitate in fazele precoce ale bolii (brucelloza data de B. abortus).
Tulpinile mutante cu deletia genei recA sunt responsabile de infectia persistenta.

Diagnostic bacteriologic:
Hemocultura: este metoda standard de diagnostic, in faza acuta a bolii. Sistemele
automate de incubare (BacT/ ALERT, BACTEC) sunt programate pentru o perioada de 2
saptamani de incubare, datorita cresterii foarte lente a microorganismelor. Hemoculturile
pacientilor ionfectati, aflati in faza acuta de boala, se pozitiveaza in minim 4 zile.
 Hemoculturile clasice utilizeaza mediu bifazic (in acelasi flacon, bulion si mediu solid
inclinat/ Castaneda). Se inoculeaza 10 ml sange si se incubeaza la 37 grd Celsius, timp de 6
saptamani, in atmosfera imbogatita cu 10% CO2. In 1- 2 saptamani apar colonii mici, in
numar redus. Se fac treceri pentru identificari ulterioare.
Identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, cultural si proprietatilor antigenice.
Confirmarea se face prin metode genetice/ genotipare si de lizotipare.
Tehnicile combinate imunoenzimatice si de PCR/ imunoPCR au un potential diagnostic
considerabil.
Diagnosticul serologic prin tehnici ELISA: utilizat atat pentru diagnosticul uman cat si cel
veterinar. Markerii serologici cei mai utilizati sunt IgM si IgG.
ELISA: test screening pentru diagnostic serologic, simplu, rapid, cu sensibilitate si
specificitate 95- 100%.
Reactia de fixare a complementului/ RFC- test utilizat pentru confirmarea brucellozei.
Utilizeaza antigen de Brucella abortus, incubat cu dilutii de ser uman inactivat termic si
complement titrat. Al doilea sistem imun este format din eritrocite de berbec cuplate cu
anticorpi de iepure. Daca primul system imun are in compozitie anticorpi anti- brucella (in
serul de bolnav) complementul este activat si nu mai reactioneaza in al doilea sistem imun,
rezultatul fiind absenta hemolizei (hematiile cad in buton). Daca in serul de bolnav nu exista
anticorpi specifici, complementari antigenului brucelic, complementul nu formeaza complexe
imune, ramane liber pentru a se cupla cu al doilea sistem imun si determina liza hematiilor.
Tehnicile de Western blotting pe proteine citoplasmatice selectate sunt utilizate ca teste
de screening pentru a diferentia infectiile active de formele cronice sau subclinice de boala.

Tratament si Preventie
Tratamentul in brucelloza umana, recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii,
consta in administrarea de rifampicina si doxiciclina timp de minim 6 saptamani.
Fluoroquinolonele asociate cu rifampicina sunt, de asemenea, foarte eficiente.
Brucelloza cu complicatii (meningoencefalita, endocardita) necesita terapie asociata:
rifampicina, doxiciclina si aminoglicozide. Formele de boala necomplicate la copii se trateaza
cu rifampicina sau trimethoprim/ cotrimoxazol (ca si alternativa).
Preventia in brucelloza umana consta in:
- eradicarea focarelor de boala la animale,
- asigurarea conditiilor de igiena pentru intreruperea transmiterii la categoriile profesionale
care vin in contact cu animalele sau produsele destinate consumului,
- vaccinarea are un rol redus in prevenirea imbolnavirilor la om.