Etapele metodei

epidemiologice
1. Observatia
2. Numararea cazurilor sau evenimentelor de sanatate
(definitii de caz!!!!!!!)
3. Corelarea cazurilor cu populatia la risc
4. Compararea
5. Formularea ipotezei cauzale
6. Verificarea ipotezei prin studii epidemiologice
7. Elaborarea de deductii stiintifice asupra fenomenului
de sanatate studiat
8. Studii aditionale pentru verificarea deductiei la care s-
a ajuns
9. Interventia in sanatatea publica
10. Evaluarea interventiei
 Studii epidemiologice
Studii descriptive

Analiza rezultatelor
formulare de noi studii descriptive
si ipoteze cauzale

Studii analitice
testeaza ipoteza
Bazele epidemiologiei
practice
 Supravegherea epidemiologica
 Investigatia epidemiologica
 Analiza epidemiologica
 Evaluarea epidemiologica
Supravegherea în
sănătatea publică
1992 - sisteme care operează prin
instituţii de sănătate publică care
utilizează supravegherea pentru
profilaxia şi controlul bolilor
 sistematic si continuu de colectă,
Definiţie = proces
analiză, interpretare şi diseminare a informaţiei
descriptive cu scopul monitorizării problemelor de
sănătate = “informatie pentru actiune”

 Sistemele de supraveghere sunt reţele de persoane şi

activităţi care menţin procesul şi funcţionează pe mai
multe niveluri: local internaţional
 La nivel local supravegherea reprezintă baza identificării
persoanelor cu nevoi terapeutice, profilactice sau
educaţionale
 Global, supravegherea este baza construcţiei
şi optimizării politicii de sănătate
 Pe termen lung supravegherea identifică schimbările în
natura şi extinderea problemelor de sănătate.
Domenii de utilizare
 Boli infecţioase acute
 Imunizări
 Boli cronice
 Sănătatea reproducerii
 Riscuri ambientale şi ocupaţionale
 Factori comportamentali
 Accidente
 Asigurarea asistenţei sănătăţii
Measles Atlas Progress toward elimination
Populaţia supravegheată

 Definită restrictiv - ex. populaţia

spitalizată cu scopul depistării infecţiilor
nosocomiale
 Definită foarte larg - reţeaua mondială
de supraveghere a gripei
 Pentru instituţiile de sănătate publică
populaţia este definită pe criterii de
jurisdicţie - oraş, regiune, ţară.
 Obiectivele supravegherii
1. Urmărirea problemelor de sănătate
 Asigură obţinerea de informaţie descriptivă asupra problemelor de
sănătate – parametrii epidemiologici fundamentali:
 timp, loc, persoană. eg. monitorizarea apariţiei bolii în timp şi
pentru anumite populaţii, uneori se pot identifica toate
fenomenele de sănătate
 Monitorizează tendinţa de evoluţie a bolilor şi
 Detectează epidemiile

 Permite caracterizarea persoanelor cu probleme de sănătate şi

identifică grupuri cu cel mai mare risc pentru acestea

 Permite descrierea problemei de sănătate definite (gravitate,

simptomatologie, metode diagnostice, tratamente)

 Permite caracterizarea factorilor etiologici (ex. rezistenţa la

antibiotice a microorganismelor)

 Permite evaluarea abordărilor terapeutice şi profilactice.

Obiectivele supravegherii
2. Realizarea legăturii cu acţiuni de sănătate publică
- La nivel local supravegherea este parte integrantă a
serviciilor de profilaxie şi terapeutice oferite de
departamentele de sănătate
- Foarte bine susţinută şi realizată prompt în bolile infecţioase
cunoscute unde un raport declanşează acţiuni specifice, ex. O
meningită meningococică într-o colectivitate de tineri care
declanşează activităţi imediate.

- La nivel loco-regional, naţional şi internaţional

1. permite stabilirea politicii de sănătate şi a
optimizării ei,
2. permite stabilirea ierarhizarii masurilor de
profilaxie şi control.
Surse de date
 Statistici vitale
 Mortalitate
 Natalitate/fertilitate
 Morbiditate
 Epidemii
 Date de laborator
 Anchete individuale
 Anchete în focar
 Studii speciale
 Supravegherea unor indicatori indirecţi ai bolilor
(rezervor de infecţie, vectori, absenteism, mediu)
Atributele sistemului de
supraveghere
 Sensibilitate - în ce măsură sistemul identifică evenimentele
de interes în populaţia ţintă
 aprecierea tendinţei
 pentru aprecierea impactului unei probleme de sănătate
 abilitatea de a detecta cazurile şi epidemiile

 Oportun – ciclul informaţiei de la colecta de date la

diseminarea informaţiei si actiune. Depinde de urgenţa
problemei de sănătate publică şi de disponibilitatea
intervenţiei.

 Reprezentativitate – măsura în care evenimentul detectat

reprezintă persoanele care prezintă condiţia de interes în
populaţia ţintă.
Atributele sistemului de
supraveghere
 Simplu - transferul informaţiei şi liniile de răspuns
permit aprecierea sistemului ca simplu sau complex
(tip şi cantitate de informaţie, surse raportoare,
necesar de personal, abilităţi, consum de timp... )
 Flexibilitate - abilitatea sistemului de a se adapta
necesităţilor condiţiilor de operare cu minim de costuri
adiţionale (timp, personal, fonduri alocate), se
apreciază retrospectiv (ex. noua def. de caz AIDS)
 Acceptabilitate - reflectă motivaţia indivizilor şi
organizaţiilor de a participa la sistem
 Acurateţe şi informaţie descriptivă completă - în ce
măsură sunt completate şi de încredere datele
demografice, de evaluare a unor expuneri.
 Apariţia evenimentului de sănătate
PUBLIC
Diagnostic

Surse raportoare (medici, laboratoare,spitale,

rapoarte vitale)

Primitorii de date

Nivel local

Nivel regional

Nivel terţiar
 Culegerea datelor
 Sistem pasiv - raportările obligatorii conform uno r reglementări
naţionale şi internaţionale

 Sistem activ - sistemul iniţiază şi organizează proceduri pentru a

obţine raportări (telefonic, vizite la medici şi spitale). Un serviciu de
sănătate publică alege anumite centre medicale şi stabileşte investigaţii
speciale în scopul identificării cazurilor care nu ar fi fost raportate de
rutină

 Studii sentinelă - se utilizează pentru identificarea situaţiilor unde se

face necesară intervenţia de sănătate publică şi cercetarea. Ex. studii
sentinelă pentru depistarea bolilor ocupaţionale.
Utilizare secundară- date culese cu alte scopuri la nivel populaţional
 Sunt utile în aprecierea programelor de intervenţie pe termen lung
 Analiza, interpretarea şi
prezentarea datelor
 Premize
 Date de calitate
 Administrarea datelor confidenţială-responsabilitate etică şi legislativă
cu asigurarea securităţii
 Arhivare
 Analiza
 Prezentare în general descriptivă
 Comparaţiile implică evaluarea factorilor de confuzie şi tehnici analitice
 Evoluţiile temporale neobişnuite se analizează între trendul estimat şi
cel observat
 Interpretare
 Este reală schimbarea evidenţiată?
 Evaluarea artefactelor (schimbări de personal, perioade critice,
modificarea interesului pentru o boală, implementarea de noi formulare,
coduri, definiţii)
 Prezentare
 Tabelar, detaliat cu arhivare
 Grafice, hărţi
Difuzarea informaţiilor
finale
 Către cei interesaţi:
 Surse

 Foruri decizionale

 Componenta informaţională – colecta de date şi returul

informaţiei analizate către cei care au generat informaţia
 Lanţul informaţional începe cu apariţia evenimentului, detecţia lui de
către serviciile abilitate, informarea serviciului de sănătate publică,
analiza, interpretarea datelor urmată de diseminarea rezultatelor.
 Procesul este optimizat prin intervenţia mijloacelor electronice - reţele de
comunicare, informare, acces la bibliografie.

 Componenta efectoare - programul de control al problemei de

sănătate şi evaluarea acestuia.
Supravegherea în
sănătatea publică şi
Supravegherea Acţiunea de sănătate
publică
 Culegerea datelor  Stabilirea priorităţilor

 Prelucrarea  Planificarea, aplicarea,

evaluarea acţiunii
 Interpretare
 Investigare
 Control
 Difuzare  Prevenire
Supravegherea gripei-
definitii de caz
 ILI (influenza like illness) - o persoana cu
febra >38 °C si tuse sau disfagie cu debut
brusc in absenta altor diagnostice

 ARI (acute respiratory illness) - boala acuta

respiratorie febrila (febra >38°C ) ce se poate
manifesta de la ILI la pneumonie

 SARI (severe ARI) – criteriile de ILI, dificultati

de respiratie SI necesitatea internarii.
ECDC – Europe 2015