Sunteți pe pagina 1din 24

Etapele metodei

epidemiologice
1. Observatia
2. Numararea cazurilor sau evenimentelor de sanatate
(definitii de caz!!!!!!!)
3. Corelarea cazurilor cu populatia la risc
4. Compararea
5. Formularea ipotezei cauzale
6. Verificarea ipotezei prin studii epidemiologice
7. Elaborarea de deductii stiintifice asupra fenomenului de
sanatate studiat
8. Studii aditionale pentru verificarea deductiei la care s-a
ajuns
9. Interventia in sanatatea publica
10. Evaluarea interventiei
11.
Bazele epidemiologiei
practice
 Supravegherea epidemiologica
 Investigatia epidemiologica
 Analiza epidemiologica
 Evaluarea epidemiologica
Supravegherea în sănătatea publică -
definiție

 proces sistematic si continuu de:


 colectă,
 analiză,
 interpretare şi
 diseminare a informaţiei descriptive cu scopul
monitorizării problemelor de sănătate.

 “Informatie pentru Acțiune”


 Sistemele de supraveghere sunt reţele de
persoane şi activităţi care susțin
procesul şi funcţionează pe mai multe
niveluri: local, regional, național
 Institutul National de Sănătate Publică,
Centrul Național de Supraveghere și
Control al Bolilor Transmisibile și
internaţional (OMS, ECDC)
Supravegherea epidemiologica

 La nivel local supravegherea reprezintă baza identificării


persoanelor cu anumite necesități profilactice și
terapeutice

 Global, supravegherea este baza construcţiei şi


optimizării politicii de sănătate

 La apariţia unei noi probleme de sănătate implementarea


rapidă a supravegherii este esenţială pentru un răspuns
prompt şi eficace

 Pe termen lung supravegherea identifică schimbările în


natura şi extinderea problemelor de sănătate.
Domenii de utilizare
 Boli infecţioase acute
 Imunizări
 Boli cronice
 Sănătatea reproducerii
 Riscuri ambientale şi ocupaţionale
 Factori comportamentali
 Accidente
 Asigurarea asistenţei sănătăţii
România 2006-2015 - Incidența hepatitei virale tip B (1,15%000) se situează
sub media înregistrată în anul 2013 la nivelul EU (4,3%000)
Incidența hepatitei virale tip C (0,30%000) se situează cu mult sub media
înregistraă în anul 2013 la nivelul EU (9,3%000) și EU/EEA (9,6%000).
Institutul National de Sanatate Publica
Centrul National de Supraveghere si Control al
Bolilor Transmisibile
Raport pentru anul 2015 Analiza evolutiei bolilor
transmisibile aflate in supraveghere
Rujeola – Romania 2016-
2017
 Numarul total de cazuri confirmate - 9539
din 41 judete (CNCSBT in 06.10.2017)

 2016 - 1 969 cazuri


 2017 - 7 570 cazuri

 34 de decese (9 in jud. Timis, 6 in jud. Arad, 7 in jud.


Dolj, 3 in jud. Caras Severin si cate un caz din alte
judete)
Epidemiological update: Measles -
monitoring European outbreaks, 8
September 2017
Epidemiological update: Measles - monitoring
European outbreaks, 8 September 2017

 Italia - ianuarie-septembrie 2017


 2017 (ian.-sept.) - 4 444 cazuri, 3 decese
 2016 – 861 cazuri
 Germania
 2017 (ian.-sept.) - 866 cazuri
 2016 - 233 cazuri
 Cehia  
 2017 (ian.-sept.) - 136 cazuri
 2016 – 5 cazuri
Eliminarea rujeolei in
Europa
 Tinta 1 caz /1 milion – atinsa
in 18 tari europene (8 tari – 0
cazuri)

• Acoperire vaccinala >95%


(atinsa in 8 tari ale Regiunii
Europene OMS)

 2016 - 3 767 cazuri raportate de 30


tari EU/EEA
 Romania - 42% din totalul
cazurilor raportate -
79/1.000.000
 < 1 an (76,1/1.000.000)
 1–4 ani (55,3 /1.000.000)
Populaţia supravegheată

 Definită restrictiv - ex. populaţia


spitalizată cu scopul depistării infecţiilor
nosocomiale
 Definită foarte larg - reţeaua mondială
de supraveghere a gripei
 Pentru instituţiile de sănătate publică
populaţia este definită pe criterii de
jurisdicţie - oraş, regiune, ţară.
Obiectivele supravegherii
1. Urmărirea problemelor de sănătate
 Asigură obţinerea de informaţie descriptivă asupra problemelor de
sănătate – parametrii epidemiologici fundamentali:
 timp, loc, persoană. eg. monitorizarea apariţiei bolii în timp şi
pentru anumite populaţii, uneori se pot identifica toate
fenomenele de sănătate
 Monitorizează tendinţa de evoluţie a bolilor şi
 Detectează epidemiile

 Permite caracterizarea persoanelor cu probleme de sănătate şi


identifică grupuri cu cel mai mare risc pentru acestea

 Permite descrierea problemei de sănătate definite (gravitate,


simptomatologie, metode diagnostice, tratamente)

 Permite caracterizarea factorilor etiologici (ex. rezistenţa la


antibiotice a microorganismelor)

 Permite evaluarea abordărilor terapeutice şi profilactice.


Obiectivele supravegherii
2. Realizarea legăturii cu acţiuni de sănătate publică
- La nivel local supravegherea este parte integrantă a
serviciilor de profilaxie şi terapeutice
- Foarte bine susţinută si prompta în bolile infecţioase
- Un caz de meningită meningococică într-o colectivitate de tineri
care declanşează activităţi imediate

- La nivel loco-regional, naţional şi internaţional


1. permite stabilirea ierarhizarii masurilor de
profilaxie şi control
2. permite stabilirea politicii de sănătate şi a
optimizării ei
Surse de date
 Statistici vitale
 Mortalitate
 Natalitate/fertilitate
 Morbiditate
 Epidemii
 Date de laborator
 Anchete individuale
 Anchete în focar
 Studii speciale
 Supravegherea unor indicatori indirecţi ai bolilor
(rezervor de infecţie, vectori, absenteism, mediu)
Atributele sistemului de
supraveghere
 Sensibilitate - în ce măsură sistemul identifică evenimentele
de interes în populaţia ţintă
 aprecierea tendinţei
 pentru aprecierea impactului unei probleme de sănătate
 abilitatea de a detecta cazurile şi epidemiile

 Oportun – ciclul informaţiei de la colecta de date la


diseminarea informaţiei si actiune. Depinde de urgenţa
problemei de sănătate publică şi de disponibilitatea
intervenţiei.

 Reprezentativitate – măsura în care evenimentul detectat


reprezintă persoanele care prezintă condiţia de interes în
populaţia ţintă.
Atributele sistemului de
supraveghere
 Simplu - transferul informaţiei şi liniile de răspuns
permit aprecierea sistemului ca simplu sau complex
(tip şi cantitate de informaţie, surse raportoare,
necesar de personal, abilităţi, consum de timp... )
 Flexibilitate - abilitatea sistemului de a se adapta
necesităţilor condiţiilor de operare cu minim de costuri
adiţionale (timp, personal, fonduri alocate)
 Acceptabilitate - reflectă motivaţia indivizilor şi
organizaţiilor de a participa la sistem
 Acurateţe şi informaţie descriptivă completă
Apariţia evenimentului de sănătate
PUBLIC
Diagnostic

Surse raportoare (medici, laboratoare,spitale,


rapoarte vitale)

Primitorii de date

Nivel local

Nivel regional

Nivel terţiar
Culegerea datelor
 Sistem pasiv - raportările obligatorii conform uno r reglementări
naţionale şi internaţionale

 Sistem activ - sistemul iniţiază şi organizează proceduri pentru a


obţine raportări (telefonic, vizite la medici şi spitale). Un serviciu de
sănătate publică alege anumite centre medicale şi stabileşte investigaţii
speciale în scopul identificării cazurilor care nu ar fi fost raportate de
rutină

 Studii sentinelă - se utilizează pentru identificarea situaţiilor unde se


face necesară intervenţia de sănătate publică şi cercetarea. Ex. studii
sentinelă pentru depistarea bolilor ocupaţionale.
Utilizare secundară- date culese cu alte scopuri la nivel populaţional
 Sunt utile în aprecierea programelor de intervenţie pe termen lung
Analiza, interpretarea şi
prezentarea datelor
 Premize
 Date de calitate
 Administrarea datelor confidenţială-responsabilitate etică şi
legislativă cu asigurarea securităţii
 Arhivare
 Analiza
 Prezentare în general descriptivă
 Evoluţiile temporale neobişnuite se analizează între trendul estimat şi
cel observat
 Interpretare
 Este reală schimbarea evidenţiată?
 Evaluarea artefactelor (schimbări de personal, perioade critice,
modificarea interesului pentru o boală, implementarea de noi
formulare, coduri, definiţii)
 Prezentare
 Tabelar
 Grafice, hărţi
Difuzarea informaţiilor
finale
 Către cei interesaţi:
 Surse

 Foruri decizionale

 Componenta informaţională – colecta de date şi returul


informaţiei analizate către cei care au generat informaţia
 Lanţul informaţional începe cu apariţia evenimentului, detecţia lui de
către serviciile abilitate, informarea serviciului de sănătate publică,
analiza, interpretarea datelor urmată de diseminarea rezultatelor.
 Procesul este optimizat prin intervenţia mijloacelor electronice - reţele de
comunicare, informare, acces la bibliografie.

 Componenta efectoare - programul de control al problemei de


sănătate şi evaluarea acestuia.
Supravegherea în
sănătatea publică şi
Supravegherea Acţiunea de sănătate
publică
 Culegerea datelor  Stabilirea priorităţilor

 Prelucrarea  Planificarea, aplicarea,


evaluarea acţiunii
 Interpretare
 Investigare
 Control
 Difuzare  Prevenire

S-ar putea să vă placă și