Encefalita de căpușă-TBE

Studenți:
Cezar-Andrei Sava
Vanda Zota
Definiţie, etiologie, importanţă

• Encefalita de căpușă, este o boala infecțioasă

cauzată de virusul encefalitei de căpușă
din genul Favivirus, familia Flaviviridae
cu aspect pleomorf, sferoidal,
cu membrană și un diametru de 40-60 nm.
Nucleocapsida este icosaedrică(sferică),
cu un diametru de 20-30 nm .
• Importanța în sănătatea publică este legată de creșterea
îngrijorătoare a morbidității prin neuroinfecții acute
Patogeneză

• Virusul se multiplică la nivelul porții de intrare (în celulele dermului), apoi diseminează pe cale limfatică, în
ganglionii regionali, unde se multiplică din nou și se răspândește pe cale sangvină și limfatică în organism,
în special în țesutul reticuloendotelial, unde are loc o multiplicare intensă urmată de invazia SNC și
instalarea neuroinfecției inflamatorii (meningita sau meningoencefalita seroasă).
Epidemiologie
• După cum a fost deja prezentat, encefalita de căpuşă este produsă de
virusul TBEV (Tick Borne Encephalytis Virus) ce afectează în
special sistemul nervos central. Există trei mari genuri ale acestui
virus care au ca vectori următorii reprezentaţi din genul Ixodes: 
• subtipul european (afectează cu precădere partea de vest a Europei);
• subtipul Orientului Îndepărtat (determină encefalită în sezonul de
primăvară-vară) şi 
• subtipul siberian.
• Transmiterea virusului se poate realiza pe trei căi: 
• calea cutanată (cea mai frecventă), prin muşcătura de căpuşă; 
• calea digestivă: consumul de lapte şi produse lactate
nepasteurizate de la animale parazitate de căpuşe infectate
(capre, oi, vaci); 
• calea respiratorie-digestivă: inhalarea sau ingestia accidentală
a prafului cu dejecții sau resturi uscate ale căpuşelor infectate
sau prin inhalare de virus în condiţiile de laborator.
Manifestări clinice la animale
• La animalele sălbatice (rozătoarele), cât si la cele domestice
precum taurinele, ovinele, caprinele, cabalinele și carnasierele,
care se contaminează prin înțepătura căpușelor și care au rol
de multiplicatori ai virusului, infecția se manifestă inaparent,
fiind evidențiată prin examen serologic. În unele cazuri, după
inoculări experimentale, mai ales la animalele tinere (miei,
iezi), s-a constatat viremie importantă și semne clinice de
encefalită, cu sfârșit letal, prin febră, artralgie, encefalită și/sau
febră hemoragică.
 Manifestări clinice la oameni:
• Perioada de incubație: 7-14 zile
• La nivel european, este mai severă la adulți decât la copii
• Faza inițială (2-4 zile)-corespude primei viremii, cu simptomatologie necaracteristică:
febră, dureri de cap, dureri musculare, cefalee, greață, vărsături, amețeală, stare generală
de rău.
• Perioada asimptomatică (4-7 zile) este caracterizată prin disparița febrei și dispariția sau
ameliorarea simptomelor din faza inițială.
• Faza secundară (perioada neuroinfecției invazive) la 20-30% dintre pacienți, poate dura 1-
3 săptămâni în absența complicațiilor cu simptome nervoase de meningită (febră, cefalee,
gât rigid), encefalită sau meningoencefalită.
• Pentru subtipul european, mortalitate 1-2% după 5-7 zile de la apariția simptomelor
neurologice.
Diagnostic:

• Istoricul pacientului (dacă a călatorit recent într-

o zonă endemică sau dacă a fost înțepat de o căpușă)
• Parametrii sangvini (leucopenie,
trombocitopenie, enzime hepatice ușor crescute)
• Detectarea anticorpilor IgM specifici fie în
sânge, fie în LCR (apar de obicei mai târziu, în timpul fazei
secundare a bolii), IgM în ser prin testul ELISA

• PCR util pentru diagnosticul diferențial precoce

 Măsuri de prevenire
Nespecifice
• -evitarea parazitării cu căpușe:
repelenți (DEET, Permetrin),
îmbrăcăminte
• măsuri de supraveghere și combatere
entomologică în teritoriile cu risc ridicat
• evitarea consumului de lapte crud
Specifice
• două tipuri de vaccin produse în
Austria și Germania pentru subtipul
european
• rata de protecțe >95%
 Metode de supraveghere
Extinderea teritoriilor în care s-au confirmat cazuri de boală a determinat elaborarea unei definiții
de caz UE* și includerea în anul 2012 a acestei boli în lista de boli transmisibile în supraveghere.

*Criterii clinice: persoană cu simptomatologie inflamatorie a SNC (meningită, meningoencefalită)

În România se utilizează tipul de supraveghere epidemiologică pasivă a cazurilor de meningită/

meningoencefalită virală etc
Perioada de supraveghere este mai – octombrie, excepție făcând situațiile de risc epidemiologic
mare
Teritoriul de risc din România cuprinde județele: Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Covasna,
Harghita, Mureș, Maramureș, Satu Mare, Salaj, Sibiu.
Evoluția bolii în lume Boala este endemică în Europa, Siberia,
partea de est a Rusiei, Nordul Chinei și
Japonia.
Distribuția geografică a celor trei
subtipuri de virus este:
1.virusul TBE european-prevalent în
Europa și vestul Rusiei: Ural și Siberia
2.virusul TBE siberian-în Europa de Est,
Finlanda, Rusia și părți din nordul Asiei.
Este transms de Ixodes ricinus.
3.virusul TBE din Orientul Îndepărtat-
predominant în estul Rusiei, China și
Japonia. Este transmis de Ixodes
persulcatus.
Fig.2.1 Distribuția geografică a TBE
Evoluția bolii în Europa
• TEB-inclusă în lista bolilor notificabile în Europa, la 5
septembrie 2012
• endemică în 27 țări europeene și este o boală ce
trebuie raportată obligatoriu în doar 17 țări
• din cele 10 000-15 000 de cazuri raportate anual în
lume, aproximativ 2000 de cazuri provin din Europa
 2015
• Au fost raportate 1949 cazuri de
encefalită transmisă de căpușe;
• 1908 (98,4%) au fost confirmate, 5
(0,2%)cazuri-fatale
• Rata notificărilor în 2015 a fost de 0,4
cazuri la 100 000 de locuitori.
• Rata de notificare a fost cea mai
mare în Lituania, urmată de Estonia
și Letonia
• Majoritatea cazurilor de transmitere
a bolii a avut loc în lunile iulie-
noiembrie.
Fig.2.5 Distribuția cazurilor confirmate de TBE la 100 000 locuitori,
UE/EEA, 2015
Fig.2.6 Distribuția ratelor cazurilor de TBE per 100 000 Fig.2.7 Distribuția sezonieră de cazuri confirmate de TBE,
locuitori în UE/EEA pe categorie de vârstă și sex, 2015 UE/EEA, în 2015, prin comparație cu anii 2012-2014

Predominanța cazurilor la oamenii Majoritatea cazurilor de

cu vârsta > 45 ani, bărbații fiind mai transmitere a bolii a avut loc în
afectați lunile iulie-noiembrie.
2016
• Au fost raportate 2876 cazuri de TEB
• 2 674 (93%) au fost confirmate, 12
cazuri fatale
• Rata notificărilor a fost de 0,6 cazuri
la 100 000 locuitori
• Cele mai mari numere de cazuri
confirmate au fost raportate de
Lituania, Republica Cehă și Germania
• Predominanța cazurilor la oamenii cu
vârsta > 45 ani, bărbații fiind mai
afectați
• Majoritatea cazurilor de transmitere
a bolii a avut loc în lunile iunie-
septembrie cu un vârf în august Fig.2.8 Distribuția cazurilor confirmate de TBE la 100 000 locuitori,
UE/EEA, 2016
 2017
• Au fost raportate 3079 cazuri
• 2 550 (83%) au fost confirmate, 9
(0,3%) cazuri fatale
• Rata notificărilor a fost de 0,5
cazuri la 100 000 locuitori
• Predominanța cazurilor la oamenii
cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 ani,
bărbații fiind mai afectați
• Cea mai mare rată de notificare a
fost în Lituania, urmată de
Republica Cehă și Estonia

Fig.2.14 Distribuția cazurilor confirmate de TEB pe luni, EU/EEA, 2013-2017

În 2017, cele mai multe cazuri confirmate (94,7%) au fost raportate în
mai-noiembrie, cu o distribuție bimodală, un prim vârf în august și altul
în octombrie.
 2018
• Au fost raportate 3212 cazuri
• 3092 cazuri au fost confirmate (96,3%), 16
decese (0,6%)
• Rata de notificare a fost de 0,6 cazuri la
100 000 locutori
• Predominanța cazurilor la oamenii cu vârsta
cuprinsă între 45 și 65 ani, bărbații fiind mai
afectați
• Cea mai mare rată de notificare a fost în
Lituania, urmată de Slovenia și Republica
Cehă
• S-a înregistrat o distribuție bimodală, cu
primul vârf, mai puternic în lunile iunie-
august (n=1821, 59%) și alt vârf, mai mic în
Fig.2.17 Distribuția cazurilor confirmate de TBE la 100 000 locuitori, octombrie
UE/EEA, 2018
 Concluzie 2015-2018
• La nivel european, encefalita de căpușe a devenit o boală notificabilă în Uniunea Europeană în
2012. Din 2012 până în 2018, numărul de țări care au oferit date despre boală, inclusiv cele care
nu au raportat niciun caz a crescut până la 26.
• Rata de notificare în UE a fluctuat între 0,4 la 100 000 locuitori în 2015 până la 0,6 la 100 000
locuitori în 2018
• Rata mortalității nu a depășit 1% în această perioadă, ceea ce confirmă faptul că subtipul
european al virusului nu este atât de periculos.
• Cele mai multe cazuri confirmate au fost înregistrate în Republica Cehă, Lituania și Germania, cea
mai afectată categorie de vârstă a fost cea cuprnsă între 45-64 ani, iar copiii cu vârsta 0-4 ani au
fost cel mai puțin afectați. Bărbații au fost mai afectați decât femeile, ei reprezentând 58%-64%
din totalul cazurilor confirmate.
• Perioada în care boala a fost raportată, a fost cuprinsă în lunile mai-noiembrie, corespunzătoare
ca temperatură prezenței căpușelor în mediul extern.
 Concluzie 2015-2018 • Numărul de cazuri raportate a fost în creștere din
3500 2015 când s-au raportat 1949 cazuri, din care
3212
3079 3092 98,4% confirmate până la 3212 în 2018, dintre care
3000 2876
2674
96% cazuri confirmate. Astfel, incidența a fost
2500
2550 aproape constantă în Europa, în 2015-2018, de
unde rezultă că encefalita de căpușă evoluează
2000 1949 1908 endemic în Europa
1500
• Importanța vaccinului rezultă din datele statistice
1000
oferite de TESSy, unde pentru perioada 2015-2018,
între 97-98% dintre cazurile cu istoric de vaccinare
500 cunoscut au fost declarați neimunizați anterior și
numai 1,6-2,8% au fost imunizați
0
2015 2016 2017 2018

Cazuri raportate Cazuri confirmate • A fost înregistrat un procentaj mic: 1,4% -2% de
Fig.4.1 Cazurile raportate/ cazuri confirmate în Europa în cazuri de import din totalul cazurilor confirmate.
perioada 2015-2018
Evoluția bolii în România
• În România se știe puțin despre situația epidemiologică actuală a bolii.
• Principalul vector pentru virusul TBE este căpușa Ixodes ricinus,
căpușele sunt răspândite pe scară largă în România și sunt cele mai
comune căpușe găsite pe o varietate de gazde vertebrate, inclusiv pe
oameni.
• În România, oile reprezintă o sursă de infecție pentru oameni. România
are a treia cea mai mare turmă de oi din Uniunea Europeană (UE),
după Marea Britanie și Spania, totalizând 9,5 milioane de oi, ceea ce
reprezintă 11% din turma totală a UE.
România 2015-2018
• În ultimele 3 decenii, cu excepția câtorva înregistrări ocazionale și anchete serologice la scară mică în timpul
focarelor clinice, au existat lacune mari de cunoștințe în studiile privind TBE în România, iar prevalența și
distribuția rămân în continuare destul de necunoscute.
• Distribuția cazurilor confirmate de TBE, în România și UE/EEA 2012-2018
Tabel 3.1

Țară/An 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

România 3 3 1 0 0 1 4

EU 2150 2907 1985 1908 2674 2916 3092

• Conform tabelului incidența encefalitei de căpușă este mică pentru perioada luată în studiu, în special prin
raportare la prevalența bolii pe Europa. Astfel, în 2015 și 2016 nu a fost raportat niciun caz, în 2017 un singur caz,
iar în 2018-4 cazuri.
 4.5
4
4
3.5
3 3
3
2.5
2
1.5
1 1
1
0.5
0 0
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

România

Fig.2.24 Distribuția cazurilor confirmate de TBE, în România, 2012-2018

• În figura de mai sus este reprezentată evoluția grafică a encefalitei de căpușă în România în
perioada 2012-2018. Incidența bolii pe parcursul acestor ani este stabilă, variațiile acesteia
fiind nesemnificative de-a lungul perioadei luate în calcul. De aici, rezultă că encefalita de
căpușă evoluează endemic în România.
• Incidența mică poate avea drept cauză faptul că boala fie nu este declarată la nivel
european, fie este mică pentru că pacienții bolnavi sunt diagnosticați greșit.

Fig.2.25 Numărul cazurilor confirmate de TBE în România, 2008-2016

Concluzie TBE în România
• Chiar dacă la nivel european, encefalita de căpușă a devenit o
boală notificabilă, în România se știe puțin despre situația
epidemiologică actuală a bolii. La nivel național, numărul de
cazuri este unul foarte redus, virusul TBE evoluând endemic în
nord-vestul României. Cu toate acestea, TBE ar trebui
considerată un risc pentru sănătatea publică din România,
deoarece căpușele I. ricinus sunt răspândite pe scară largă în
România și sunt cele mai comune căpușe găsite iar un alt motiv
ar fi faptul că România este una din cele mai mari țări
crescătoare de oi, acestea fiind la rândul lor, o posibilă sursă de
infecție pentru oameni cu virusul encefalitei de căpușe.
Bibliografie
1.Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Emerging and Zoonotic Infectious Diseases (NCEZID), 
Division of High-Consequence Pathogens and Pathology (DHCPP), Viral Special Pathogens Branch (VSPB), 31.03.2014, “Tick-borne
Encephalitis (TBE)”, https://www.cdc.gov/vhf/tbe/symptoms/index.html, accesat la 12.10.2020.
2. Institute for Quality and Efficiency in Health Care, 25.04.2019, “Tick bites: Tick-borne encephalitis (TBE)”,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279241/, accesat la 12.10.2020.
3.Institutul Național de Sănătate Publică, “Sistemul de supraveghere al infecției cu virusul encefalitei de căpușă”,
https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/tbe/477-tbe-metodologie/file, accesat la 12.10.2020.
4.”Factsheet about tick-borne encephalitis (TBE)”, https://www.ecdc.europa.eu/en/tick-borne-encephalitis/facts/factsheet,
accesat la 12.10.2020.
5.”Encefalita de căpușe”, http://www.vaccinologie.ro/encefalita-de-capuse-tbe/, accesat la 12.10.2020.
6.Dr.Dragomir Radu Ioan, Medic resident psihiatru, 27.05.2016, “Encefalita de căpușă”,
https://www.romedic.ro/encefalita-de-capusa, accesat la 12.10.2020.
7.World Health Organization, “Tick-borne encephalitis”, https://www.who.int/ith/diseases/tbe/en/, accesat la 13.10.2020.
8. “Stați fără grijă în mijlocul naturii’, https://www.desprecapuse.ro/, accesat la 13.10.2020.
9.”Tick-borne encephalitis”, 27.04.2017, https://travelhealthpro.org.uk/factsheet/22/tick-borne-encephalitis, accesat la
13.10.2020.
10.World J Clin Cases, 16.05.2016, “Tick-borne encephalitis: A review of epidemiology, clinical characteristics and management”,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4419106/#B1, accesat la 13.10.2020.
Bibliografie
11.Oliver Donoso Mantke, Luidmila S.Karan, Daniel Ruzek, 09.2011, “Tick-Borne Encephalitis Virus: A General Overview”,
https://www.researchgate.net/publication/221917470_Tick-Borne_Encephalitis_Virus_A_General_Overview, accesat la 13.10.2020.
12.European Centre for Disease Prevention and Control, 30.01.2018, “Tick-borne encephalitis-Annual Epidemiological Report for 2015”,
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/AER_for_2015-tick-borne-encephalitis.pdf, accesat la 13.10.2020.
13.European Centre for Disease Prevention and Control, 16.07.2018, “Tick-borne encephalitis-Annual Epidemiological Report for 2016”,
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/AER_for_2016-TBE.pdf, accesat la 13.10.2020.
14.European Centre for Disease Prevention and Control, 29.07.2019, “Tick-borne encephalitis-Annual Epidemiological Report for 2017”,
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/AER_for_2017-tick-borne-encephalitis_0.pdf, accesat la 13.10.2020.
15.European Centre for Disease Prevention and Control, 18.12.2019, “Tick-borne encephalitis-Annual Epidemiological Report for 2018”,
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/TBE-annual-epidemiological-report-2018.pdf,
accesat la 13.10.2020.
16. European Centre for Disease Prevention and Control, 5.06.2020, “Communicable Disease Threats Report (CDTR)”,
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Communicable-disease-threats-report-6-june-2020-PUBLIC.pdf, accesat la 13.10.2020.
17. European Centre for Disease Prevention and Control, 11.09.2020, “Communicable Disease Threats Report (CDTR)”,
https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/CDTR-all-users-12-sep-2020.pdf, accesat la 13.10.2020.
18. Sante publique France, 22.06.2020, “Foyer de cas d’encéphalite à tiques liés à la consommation de fromage de chèvre au lait cru dans l’Ain. Point au 19 juin 2020”,
https://www.santepubliquefrance.fr/les-actualites/2020/foyer-de-cas-d-encephalite-a-tiques-lies-a-la-consommation-de-fromage-de-chevre-au-lait-cru-dans-l-ain.-point-au-1
9-juin-2020
, accesat la 22.10.2020.
19. Eurosurveillance, 12.2019, “Special edition: Tick-borne encephalitis (TBE)”,
https://www.eurosurveillance.org/upload/site-assets/imgs/Special_Issue_Tick-borne-Web.pdf?fbclid=IwAR0iOYmvww_DI6_ZU2at29T5yoCvHVCXVnUyRSWRHehWq2pZPwt8k
nMKE-k
, accesat la 26.10.2020.
20. Jiri Salat, Andrei D.Mihalca, Marian Mihaiu, David Modry, Danel Ruzek, 23.12.217, “Tick-Borne Encephalitis in Sheep, Romania”,
Vă mulțumim pentru atenție!