Vaccinuri

Date generale
IMUNIZAREA ACTIVĂ  asigurarea prin
mijloacele cele mai simple şi eficace a unei
protecţii cât mai precoce, de lungă durată,
faţă de diversele microorganisme.
Vaccinare eficace = realizarea corectă şi
completă a imunizării:
- doze corespunzătoare
- număr de administrări
- respectarea intervalelor dintre doze
- aplicarea corectă a revaccinărilor iniţiale
şi ulterioare.
 CALENDARUL VACCINĂRILOR OBLIGATORII
Calendarul vaccinărilor = se bazează pe considerente:
1. epidemiologice specifice
2. răspunsul imun la persoanele vaccinate
3. posibilităţile economice de introducere a cât mai multe
preparate vaccinale cu administrare constantă la populaţia ţintă.
- Dovada eficacităţii unui calendar de vaccinare = estimarea
producţiei de Ac specifici care să asigure:
• protecţie înaltă (  95%) la persoanele vaccinate
• o protecţie semnificativă /totală în caz de expunere certă în
situaţia apariţiei unei epidemii
- Pentru stabilirea calendarului de vaccinare este important:
• determinarea vârstei optime pentru fiecare imunizare
• gradul de expunere
• vârsta la care riscul de expunere este maxim
ex.:  rujeola reprezintă un pericol real la copii de vârstă mică, în ţările în
curs de dezvoltare; apare mai tardiv şi este benignă în ţările
industrializate
 tusea convulsivă constituie un risc major în prima lună de viaţă 
necesitatea vaccinării cât mai precoce posibil
 vaccinarea BCG indicată în funcţie de prevalenţa bolii, diferenţiat după
ţară.
- Important: necesitatea adaptării calendarului după noile circumstanţe
epidemiologice în cazul modificărilor acestora  schimbarea schemei de
vaccinare în funcţie de:
 evoluţia epidemiologică a bolilor infecţioase
 experienţa dobândită în acest domeniu
- Condiţii necesare pentru derularea unui calendar de vaccinare:
1. vaccinul să fie disponibil în cantitate suficientă
2. să fie eficace pe tot timpul stocării şi utilizării
3. să poată fi administrat la cel puţin 80-95 % dintre persoanele cu risc.
- Poate fi definit un calendar de vaccinare ideal ?
 prin legea Ministerului Sănătăţii, Calendarul trebuie să cuprindă cel puţin
vaccinările obligatorii:
BCG, anti-difterie, anti-tetanos, anti-tuse convulsivă, anti-
poliomielită, anti-rujeolă, anti-parotidită, anti-rubeolă, anti-HVB, anti-
infecţie cu Hib, anti-infecţie cu pneumococ (România)
 FARMACOVIGILENŢA ŞI CALENDARUL VACCINAL

- creşterea numărului preparatelor vaccinale  ameliorarea

informaţiilor asupra efectelor secundare şi criteriile care pot
contraindica administrarea unui vaccin
Supravegherea efectelor secundare postvaccinale
- se realizează în mai multe etape:
1. înainte de aplicarea în populaţie prin studii pe un număr
mic de persoane (voluntari);
2. după introducerea în calendarul de vaccinare - sistem de
supraveghere special.
- supravegherea reacţiilor postvaccinale:
1. pasivă = înregistrarea spontană a efectelor secundare
(exhaustivă)
2. activă = anchetă ţintită asupra reacţiilor posibile
postvaccinale  măsurarea incidenţei precise a unei reacţii
postvaccinale
ex.:
 S.U.A. - sistem de supraveghere iniţiat din 1978 sub egida CDC
(Monitoring System of Adverse Events Following Immunisation -
MSAEFI)
- ameliorarea acestui sistem în 1986 (Program Naţional de Monitorizare
a înregistrărilor privind reacţiile postvaccinale) şi în 1990 printr-un nou
sistem de declarare (Vaccine Adverse Events Reporting System -
VAERS)
 Canada - Reţea de supraveghere activă stabilită în 1992 (11 spitale de
pediatrie ca unităţi sentinelă) = IMPACT (dificil de organizat,
costisitor)
 Anglia - Reţeaua de Informare Activă (compară toate internările
pediatrice cu aplicarea programului de imunizare)
 Franţa - Centre Regionale de Farmacovigilenţă  Centru Naţional 
Centrul European (oferă date importante producătorilor de vaccinuri)
- iniţierea unor anchete active pentru anumite efecte secundare (ex.:
ancheta asupra purpurei trombocitopenice după vaccinarea ROR;
anchetă asupra afecţiunilor neurologice demielinizante după vaccinarea
anti-HVB.
- În afară de reacţiile generale indezirabile:
febră
 rash cutanat
 edem la locul administrării vaccinului etc.
alte efecte înregistrate (unele dintre acestea grave)
 contraindicarea vaccinului sau
 modificarea calendarului vaccinal.
ex.: - purpura trobmocitopenică idiopatică (ROR) incidenţa 0,95 la 100.000
vaccinări;
- sindr. Guillan-Barré (anti-rujeolă) după vaccinare - 97/73 milioane de
vaccinări în S.U.A. (1997).

CONTRAINDICAŢIILE ÎN APLICAREA CALENDARULUI

VACCINAL

- vaccinurile vii atenuate  contraindicate în:

 imunodepresii congenitale/dobândite (OMS - 1988; CDC - 1996)
- contraindicaţiile excesive  diminuă acoperirea vaccinală = limitarea
eficienţei unui program (ex.: ex-U.R.S.S. = contraindicaţii nejustificate
au influenţat considerabil acoperirea vaccinală explicată prin absenţa
unei protecţii juridice a medicilor care realizează vaccinarea)
 REACŢIILE POSTVACCINOPREVENŢIE RAPORTABILE
(după: Working Group for the Development of Standards for Pediatric
Immunization Practices, JAMA, 1993, 269, 1817-1822)

Vaccinul anti: Reacţii adverse Intervalul de la vaccinare

 DTP - anafilaxie sau şoc anafilactic 24 h
 Pertussis - encefalopatie sau encefalită 7 zile
 DTP+poliomielită - stare de şoc sau colaps 7 zile
(cu virus omorât) - apoplexie reziduală 24 h
- complicaţii acute
- sechele
- deces
 Rujeola+parotidita+ - anafilaxie sau şoc anafilactic 24 h
rubeola - encefalopatie sau encefalită 15 zile pentru vacc. anti rujeolă+
 DT-uz adulţi - tulburări reziduale rubeolă+parotidită
 DT -uz pediatric - complicaţii acute 7 zile pentru DT-a, DT-p şi T-
 Anatoxină antitetanos - sechele anatoxină
- deces 24 h

 Poliomielită - virus viu - paralizie poliomielitică la copii 30 zile

atenuat normali
- paralizie poliomielitică la 6 luni
imunosupresaţi
- stări infecţioase variate 24 h
concomitente
- sechele
- deces

 Poliomielită - virus - anafilaxie sau şoc anafilactic 24 h

omorât - complicaţii acute, sechele, deces
 ORIENTĂRI PRIVIND CONTRAINDICAŢIILE ŞI
PRECAUŢIILE ÎN VACCINOPREVENŢIE
(după : JAMA, 1993, 1817-1822)
Vaccinul Contraindicaţii - Precauţii
Principale Cu evaluarea cazului
 DTP - reacţii anafilactice: nu se va continua vacc. - reacţii locale uşoare sau moderate
 DTP - acelular - reacţii anafilactice la constituenţii din vaccin: se - boala acută cu febră uşor crescută sau
 Poliomielita - vaccin viu atenuat contraindică vacc. absentă
 Poliomielita - vaccin omorât - manifestări moderate sau severe cu şi fără febră - terapie antimicrobiană în desfăşurare
 Rujeola-rubeola-parotidita - convalescenţa unor boli
 H. influenzae b - prematuritate (doza şi indicaţii ca pentru
 Hepatita B cei născuţi la termen)
- contact recent cu bolnavi
-alergie la penicilină sau alţi alergeni, în
antecedente
 DTP - encefalopatie în primele 7 zile de la administrarea dozei - temperatura < 40,5C după doza
 DTP - acelular anterioare de DTP anterioară de DTP
Precauţii: - febra  40,5 C - prezenţa convulsiilor în antecedentele
- stare de şoc sau colaps în timpul celor 48 familiale
ore după doza anterioară de DTP - antecedentele familiale cu prezenţa
- stări grave în cursul a 3 zile după doza sindromului decesului subit la copil
anterioară de DTP - antecedente familiale cu prezenţa unor
- persistenţa plânsului continuu în peste 3 reacţii adverse la DTP
ore în cadrul a 48 ore de la doza
anterioară de DTP
 vaccin antipoliomielitic cu virus - infecţii cu HIV sau contact familial cu surse de HIV - alăptarea la sân
viu atenuat - stări de imunosupresie congenitală sau câştigată - terapie antimicrobiană în desfăşurare
- contact cu imunodeficienţi - diareea
Precauţii: sarcina

 vaccin antipoliomielitic cu virus - reacţii anafilactice la neomicină sau streptomicină - TBC sau PPD+
omorât
Precauţii: sarcina

 vaccin anti-Hib - -

 vaccin anti-HVB - - sarcina

Vaccinarea şi evenimentele adverse
importante
• Legătura cauzală a fost stabilită în rare cazuri:
– Şoc anafilactic
– OPV şi VAPP (1:750000, la primele doze)
– Vaccin rujeolic şi PTI (1:22300)
– Vaccin rotavirus (Wyeth) şi invaginare intestinală
(1: 11073)

OPV= Oral Polio Vaccine; VAPP=Vaccine Associated Polio

Paralysis; PTI=Purpura trombocitopenică idiopatică

Sursa: IOM; CDC (MMWR 1997)

Ipoteze false
• SIDS şi DTPw
• Scleroza multiplă şi vaccinul hepatitic B
• Autismul şi vaccinul MMR
• Diabetul zaharat şi vaccinurile Hib
• Retard în dezvoltarea mentală şi tiomersal
• Artrita şi vaccinul contra bolii Lyme
• OPV şi SIDA
• EBS (Encefalita bovină spongiformă)
• Supraîncărcarea sistemului imun şi vaccinurile
combinate
SIDS= Sudden Infant Death Syndrome, DTPw=vaccin diftero-
tetanic-pertussis celular, MMR=vaccin rujeolic-urlian-rubeolic
Cum sunt fundamentate aceste ipoteze?
• Date anecdotice puternic mediatizate

• Asociere temporală greşită privind cauzalitatea

• Informaţie ştiinţifică unilaterală

• Reprezentarea greşită a conţinutului ştiinţific

• Discreditarea sistemului de vaccinare

Nevoia unei informări corecte!

Scleroza multiplă şi vaccinul hepatitic B

• Campanie de vaccinare lărgită a adulţilor, în

Franţa, în 1994
• Legătura vaccin HepB – SM sugerată de un
reputat neurolog francez
• Două studii caz-control au arătat un OR=1,4
• În 2001, două studii majore au arătat că nu
există nici o creştere a incidenţei de cazuri noi
sau recăderi de SM

Ascherio et al, NEJM, 2001

Scleroza multiplă şi vaccinul hepatitic B

• 2004 - reiterată asocierea Vaccin hepB – SM

• GACVS (OMS): “...argumentele lui Hernan sunt
insuficiente.... şi nu justifică întreruperea ...
programelor de vaccinare contra HBV. Aceste
vaccinuri au demonstrat imense beneficii de
sănătate publică la nivel global”.

GACVS=Global Advisory Commitee on Vaccine Safety

Levi-Bruhl et al. BEH, 1999, Ascherio et al, NEJM, 2001, Hernan, Neurology, 2004,
GACVS, Final statement: Response to paper Hernan...., 2004
Ipoteza MMR - autism
Ipoteză generată şi susţinută de către un singur investigator
(A.J Wakefield, Londra)
• Prima ipoteză, în anii 90’: virusul rujeolic determină boală
Crohn (ipoteză respinsă)
• A doua ipoteză (1998): MMR determină boală inflamatorie
intestinală, pierderea funcţiei de barieră a intestinului,
pătrunderea în circulaţia sanguină a proteinelor encefalopatice şi
drept urmare, autism
• Incidenţa autismului a crescut în ultimii ani
• Raportări de cazuri de autism cu debut la scurt timp după
vaccinarea MMR (90% din diagnosticuri puse în al 2-lea şi al 3-
lea an de viaţă)
 Ipoteza MMR - autism
Danemarca: studiu retrospectiv de cohortă
• Copii născuţi în
Risc relativ (95%CI)
perioada: 1991-1998
• MMR: introdus în Riscul de autism la
1987 vaccinaţi/nevaccinaţi:
• O cohortă de 537.303 0,92 (0,68-1,24)
copii
– 440.655 vaccinaţi
Riscul de patologie
– 96.648 nevaccinaţi
autistică la
– 86,9% acoperire vaccinaţi/nevaccinaţi:
vaccinală
0,83 (0,65-1,07)
Madsen et al. NEJM 2002
 Poziţia OMS: vaccin MMR - autism

• Nu s-a dovedit nici o legătură între MMR, “colita

autisticului” şi autism.
• Datele epidemiologice curente nu sprijină ipoteza
respectivă.
• “Nu numai că nu există nici o dovadă care să sprijine
această ipoteză, dar sunt dovezi care arată că nu există
nici o asociere”*.
• OMS continuă să recomande utilizarea vaccinurilor
MMR, bazîndu-se pe eficacitatea şi siguranţa dovedite.

*Arlett and Bryan, Adv Drug React Toxicol 2001

Determină vaccinarea diabet zaharat?

Poziţia OMS şi CDC:

• “Singura dovadă ce sugerează o posibilă
creştere a riscului pentru diabet de tip I a
venit de la Dr. John B. Classen. Alţi
cercetători ce au studiat acest aspect nu
au găsit un risc crescut asociat
vaccinării.”
(http://www.who.int/gpv-safety/infobank/diabetes.htm
http://www.cdc.gov/nip/vacsafe/vaccinesafety/sideeffects/diabetes.htm)
Determină vaccinarea diabet zaharat?

Poziţia OMS şi CDC…(cont.):

• “Rezultatele Dr. Classen nu sunt în acord
cu mentalitatea ştiinţifică actuală şi nu
au fost validate de către alţi cercetători.”

(http://www.who.int/gpv-safety/infobank/diabetes.htm
http://www.cdc.gov/nip/vacsafe/vaccinesafety/sideeffects/diabetes.htm)
Este un consens?

Workshop, 20 Martie, 1998, în Baltimore.

Comitetul de experţi a tras concluzia:
• Nici un vaccin nu a demonstrat o creştere a
riscului de diabet de tip 1 la om.

Pediatr. Infect. Dis. J. 1999;18:217-22

Substanţe adiţionale din vaccinuri şi
toxicitatea lor
• Vaccinurile conţin prezervanţi, adjuvanţi, aditivi
şi alte substanţe reziduale, în urma procesului
de fabricaţie, pe lângă antigenele imunogene
specifice.

• Părinţii, alertaţi de către ştiri de pe internet sau

din presă, sunt uneori îngrijoraţi ca nu cumva
anumite substanţe conţinute în vaccinuri să fie
toxice pentru copiii lor.
Substanţe adiţionale din vaccinuri şi
toxicitatea lor
• Thiomersal, aluminiu, gelatină, albumină umană serică,
formaldehidă, antibiotice, proteine din ou şi din drojdie
de bere sunt conţinute în vaccinuri în cantităţi suficiente
pentru a induce rareori reacţii de hipersensibilitate de tip
imediat.
• Totuşi, cantităţile de mercur, aluminu, formaldehidă,
albumină umană serică, antibiotice, proteine din drojdie
de bere din vaccinuri nu au avut efecte dăunătoare asupra
omului sau animalelor de experienţă.

PEDIATRICS Vol. 112 No. 6 December 2003

 Poziţia OMS privind tiomersalul
din vaccinuri

• Politica OMS în privinţa utilizării tiomersal în

vaccinuri este clară:
– Se recomandă utilizarea în continuare a vaccinurilor
conţinând tiomersal în Programele de imunizare
globale, deoarece beneficiul utilizării unor astfel de
vaccinuri depăşeşte cu mult orice risc teoretic de
toxicitate.

Thiomersal in vaccines: a regulatory perspective WHO Consultation, Geneva, 15–

16 April 2002, Vaccine 22 (2004) 1836–1841
Supraîncărcarea sitemului imun? NU!
• Vaccinurile conţin un număr redus de antigene comparativ
cu germenii ce determină infecţia naturală*

ex: Hib 2
4 -10, IACRS virale
Pa 1-5 vs
80, angina streptococică
HepB 1

• Sistemul imun e capabil să răspundă la >10 Mld Ag

• Copiii răspund la vaccinuri multiple administrate
simultan în mod similar vaccinurilor individuale**

*Halsey N, Pediatr Infect Dis J, 2001 **Offit P et al, Pediatrics, 2002

Numărul de proteine imunogenice şi polizaharide
conţinute în vaccinuri, în ultimul secol
1900 1960 2000
1980
Vaccin Proteine Vaccin Proteine Vaccin Proteine Vaccin Proteine/
Polizahari
de
Variolă  200 Variolă  200 Difterie 1 Difterie 1

Total  200 Difterie 1 Tetanos 1 Tetanos 1

Tetanos 1 Pertussis celular  3000 Pertussis acelular 2-5

Pertussis celular  3000 Polio 15 Polio 15
Polio 15 Rujeolă 10 Rujeolă 10
Total  3217 Oreion 9 Oreion 9
Rubeolă 5 Rubeolă 5
Total  3041 Hib 2
Varicelă 69
Pneumococc 8

Hepatită B 1

Total 123-126

Offit P et al, Pediatrics, 2002

 Boală vs. vaccinare
• Rujeola • Vaccin rujeolic-
– Pneumonie: 1:20 urlian-rubeolic
– Encefalită: 1:2000
– Deces: 1:3000 – Encefalită sau reacţii
• Oreion alergice severe:
1:1000000
– Encefalită: 1:300
• Rubeola Beneficiile
Beneficiilevaccinării
vaccinării
– SRC: 1:4 depăşesc
depăşesccu cumult
mult
(dacă gravida se riscurile,
riscurile,de
decele
celemai
mai
multe
multeori
orineglijabile
neglijabile
infectează în primul
trimestru)

Plotkin, in Vaccines (4th Edn) 2004 Plotkin SA and Orenstein EA

• Efectele benefice ale vaccinărilor contrazic “miturile”
privind vaccinurile

• Este mult mai probabil ca un copil să fie afectat

sever de boli infecţioase prevenibile prin
vaccinare decât de vaccinul respectiv

• Beneficiile vaccinării depăşesc cu mult

riscurile, de altfel neglijabile, mult mai multe
afecţiuni severe şi decese fiind posibile în
absenţa vaccinării
 CALEA DE ADMINISTRARE ŞI ZONA ANATOMICĂ
RECOMANDATĂ

- Calea de administrare  condiţionează eficienţa răspunsului

imun:
• intranazal (instilaţii, pulverizări)
• orală (ingestia de soluţii, drajeuri)
• parenterală (scarificare, i.d., s.c., i.m.)
ex.: - calea orală pentru vaccinul antipoliomielită viu atenuat =
creşte efectul prin stimularea imunităţii locale, asociat celui
umoral
- calea parenterală (i.d.) = pentru stimularea imunităţii mediate
celular
(s.c., i.m.) = pentru stimularea imunităţii
umorale
- calea cea mai eficientă este cea similară cu calea naturală de
pătrundere şi acţiune a agentului patogen.
 INTERVALUL RECOMANDAT ÎNTRE ADMINISTRĂRILE
PREPARATELOR VACCINALE

- precauţii în vaccinoprevenţia la copii în primele 6-9 luni de viaţă

pentru evitarea interferării efectului vaccinului (Ac postvaccinali)
cu imunitatea maternă
ex.: vaccinarea anti-rujeolă cu vaccin viu supraatenuat tulpină
Schwarz la copii > 9 luni (6 luni cu tulpină Edmonston-Zagreb)
- intervalul optim dintre injectările de preparat vaccinal = teoretic 1
lună
- ritmul de administrare a dozelor pt. revaccinare poate fi progresiv
mai crescut: 3 luni (I  II); 6 luni (II  III) sau 5-7 ani (copii); 10
ani (adulţi)
- Important! : întârzierea în realizarea schemei recomandate
(justificate de contraindicaţiile relative) nu obligă la renunţarea la
dozele deja aplicate, ci de reluare a programului la momentul
întreruperii, cu condiţia asigurării numărului de doze recomandate
(citat: Vaccinations - actualité et perspectives, INSERM, 1999)
 Căi ce pot fi folosite în administrarea unor vaccinuri

Vaccinul (anti...) Calea de administrare

Tuberculoza i.d.
Poliomielita (virus viu atenuat) oral
Poliomielita (virus omorât) s.c./i.m.
Tetanos i.m./profund s.c.
Difterie i.m./profund s.c.
Tusea convulsivă s.c./i.m.
Rujeola i.m./s.c.
Hepatita B i.m./s.c./i.d.
Hepatita A i.m./s.c.
Rubeola s.c.
Parotidita i.m./s.c.
Gripa (cu virus omorât) s.c./i.m.
Infecţii cu H. influenzae i.m./s.c.
 Căi ce pot fi folosite în administrarea unor vaccinuri

Vaccinul (anti...) Calea de administrare

Adenoviroze (cu virus viu atenuat/omorât) oral/s.c.
Infecţii cu pneumococ i.m./s.c.
Febra tifoidă, paratifoidă A şi B s.c./i.m.
Febra tifoidă (cu agenţi vii atenuaţi) oral
Dizenteria bacilară (cu agenţi vii atenuaţi) oral
Holeră cu vibrioni omorâţi s.c./i.m.
Holeră cu vibrioni vii atenuaţi oral
Infecţii cu rotavirusuri oral/s.c.
Rabie i.d./s.c.
Antrax i.m.
Pestă s.c./i.m.
Tifos exantematic s.c./i.m.
Meningita meningococică s.c./i.m.
Encefalita japoneză i.m./s.c.
Febra galbenă s.c.
 ASOCIERI DINTRE PREPARATELE VACCINALE

- tendinţă de creştere a numărului preparatelor pentru imunizările

obligatorii dar se va limita SUPRAÎNCĂRCAREA calendarului
 formule optime de asocieri antigenice în preparate cu administrare
unică
- formule actuale de vaccinuri asociate
1. vaccinuri combinate
- amestec anterior sau în momentul administrării (în aceeaşi
seringă, în aceeaşi zonă anatomică)
ex.: DTP, tetanos-gripă, ROR

2. vaccinuri simultan administrate pe căi variate, în zone diferite

ex.: VP-omorât + gripă + anti-H. influenzae + anti-HVB
- asocierea vaccinurilor trebuie:
• să asigure eficacitatea fiecăruia
• reacţiile adverse să nu fie mai frecvente/grave
• efectul să fie sinergic
- asocierea vaccin - imunoglobuline = prudenţă (nu se vor
administra decât simultan şi nu concomitent)
 NECESITATEA UTILIZĂRII CARNETULUI
DE VACCINARE

• Data administrării vaccinului (singur sau asociat)

• Tipul de preparat vaccinal utilizat (inclusiv producătorul)
• Numărul lotului de vaccin utilizat
• Data valabilităţii vaccinului
• Modul de administrare
• Data programată pentru vaccinarea ulterioară

MEDICUL SOLICITĂ PĂRINŢILOR PREZENTAREA

ACESTUI CARNET LA FIECARE CONSULTAŢIE
 ASOCIAŢII DE VACCINURI PRACTICATE ÎN MULTE ŢĂRI EUROPENE

- Jean Mérieux (fiul lui Marcel Mérieux, colab. Pasteur)  1957

Teza de doctorat cu tema: ”asocierea anatoxinei antidifterie cu vaccinul anti-
poliomielită cu virus viu atenuat”

VACCINURI ANTI:
• difterie + tetanos
• difterie + tetanos + tuse convulsivă
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + poliomielită cu virus viu atenuat
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + rujeolă (Rouvax)
• difterie + tetanos + rubeolă (Rudivax) + poliomielită cu virus viu atenuat
• difterie + tetanos + febra tifoidă şi paratifoidă
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + poliomielită cu virus omorât
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + poliomielită cu virus omorât + rujeolă
(Rouvax)
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + poliomielită cu virus omorât + rujeolă +
rubeolă + parotidită
• tetanos + gripă (Tetagrip)
• rujeolă + rubeolă (Rudi-Rouvax)
• rujeolă + rubeolă + parotidită (RRP sau Trimovax)
 ASOCIAŢII DE VACCINURI PRACTICATE ÎN MULTE ŢĂRI EUROPENE

VACCINURI ANTI (asocieri de necesitate):

• difterie + tetanos + tuse convulsivă + hepatită virală B
• tuberculoză (BCG) + febra galbenă
• tuberculoză + difterie + tetanos + tuse convulsivă + poliomielită cu virus viu atenuat
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + febră galbenă
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + rujeolă + febră galbenă
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + rujeolă + febra galbenă + poliomielită cu virus
viu atenuat
• infecţie cu pneumococ + gripă
• rujeolă + infecţie cu meningococ tip A + C
• difterie + tetanos + tuse convulsivă + poliomielită cu virus viu atenuat + infecţie cu
meningococ tip A + C
• tetanos + infecţie cu meningococ
• tetanos + rabie
 VACCINURI RECOMANDATE PENTRU ADULŢI
(după: CDCP)
Vaccinări de rutină Situaţii particulare
Grupul de vârstă
Vaccinul 18-24 25-49 50-64 65 Recruţi Voiajori Pers.m-s Profesii Pers.cu Gravide Bolnavi
cu risc imunosupr. cronici
(anti:)

Adenoviroza cu X
tip 4 şi 7

Antrax X

BCG  (rap.sit.ep)

Holera  (rap.sit.ep)

Difteria X X X X X X X X X X X

H.influenzae b  (rap.sit.ep)

Hepatita B X X  (rap.sit.ep) X  (rap.sit.ep) X X

Gripa X X  (rap.sit.ep) X X X

Encefalita  (rap.sit.ep)
japoneză
 VACCINURI RECOMANDATE PENTRU ADULŢI
(după: CDCP)

Vaccinul 18- 25-49 50- 65 Recruţi Voiajori Pers.m-s Profesii Pers.cu Gravide Bolnavi
(anti:) 24 64 cu risc imunosupr. cronici

Rujeola X  (rap.sit.ep) X X X contra- contra-

indicat indicat

Meningococ X  (rap.sit.ep)

Parotidita X  (rap.sit.ep) X contra- contra-

indicat indicat

Pesta  (rap.sit.ep) X

Pneumococ X X X

Poliomielita  (rap.sit.ep)  (rap.sit.ep)

(v. omorât)

Poliomielita X  (rap.sit.ep) contra-

(v. viu atenuat) indicat

Rabie  (rap.sit.ep)  (rap.sit.ep)

Rubeola X X X X X contra- contra-

indicat indicat

Tetanos X X X X X X X X X X X

Febra tifoidă  (rap.sit.ep)  (rap.sit.ep)

Febra galbenă  (rap.sit.ep) contra-

indicat