Mediul spitalicesc si rolul sau in IAAM

Conf.univ. Dr. MARIA NIȚESCU

 Factori ai mediului spitalicesc cu rol în transmiterea germenilor
patogeni asociați IAAM

 Dovezi privind implicarea suprafețelor contaminate în transmiterea

patogenilor asociați IAAM

 Metode de intervenție non-farmacologice și evaluarea eficienței lor

 Introducere

 IAAM reprezintă o problemă majoră a asistenței medicale spitalicești

contribuiind la creșterea morbidității, mortalității și a duratei de
spitalizare.

 Cauze ale IAAM:

 40-60% IAAM se datorează pacienților-florei endogene.
 20-40%-transmitere încrucișată prin mâinile personalului medical
 20-25%-modificări ale florei microbiene postantibiotic
 20%-alte surse-inclusiv contaminarea mediului-identificată mai ales în cazul
focarelor de infecții nosocomiale.

David J.Weber, The role of the surface environment in healthcare- associated infections,Current Opinion
Infectious Diseases, vol.26, no.4, 2013, 338-344
Factori ai mediului spitalicesc cu rol în transmiterea germenilor
asociați IAAM (1)
1. Infrastructura construită în care se desfășoară activitatea medicală

- saloane si grupuri sanitare, - oficii pentru igienizarea

- bloc de nașteri și blocul
chirurgical,
- TI,
- cabinete de investigații,
consultații,tratamente,
- oficiile alimentare din secțiile
de spitalizare,
- oficiile de spălat și pregătit
dispozitivele medicale pentru
sterilizare,
ploștilor, urinarelor, olițelor,
- oficii pentru igienizarea
ustensilelor de curățenie,
- Colectarea deșeurilor cu risc
infecțios și a deșeurilor
menajere
- depozitul de lenjerie murdară
etc.
- stația de sterilizare (centrală
sau de pe o secție).
Factori ai mediului spitalicesc cu rol în
transmiterea germenilor implicați în IAAM (2)
2. Infrastructura construită care asigură suportul
pentru activitatea de asistență medicală spitalicească
 Spălătoria centrală
 Blocul alimentar central și biberoneria
 Depozitul central pentru deșeuri cu risc infecțios și
depozitul pentru deșeuri menajere
 Rezervorul de apă potabilă
 Colectarea și decontaminarea apelor reziduale
Factori ai mediului spitalicesc cu rol în
transmiterea germenilor implicați în IAAM (3)

3. Suprafețe /dispozitive medicale/ echipamente contaminate

4. Aer

5. Apa potabilă

6. Alimente

7. Deșeuri cu potențial infectios

8. Vectori

9. Mâinile personalului medical și auxiliar

Dovezi privind implicarea suprafețelor contaminate
în transmiterea patogenilor asociați iaam

 Timp de zeci de ani, au existat controverse privind

transmiterea agenților patogeni prin intermediul
suprațetelor contaminate.

 Cele mai multe studii s-au concentrat pe transmiterea

germenilor de la pacient la personalul medical și invers.

 Studii actuale furnizează dovezi privind faptul că

suprafețele contaminate din spital (suprafețe/obiecte ce
vin in contact cu mâna) pot constitui căi pentru
transmiterea incrucișată a agenților patogeni.
De ce/cum se contamineaza suprafetele?

1. Pacientii raspandesc germeni multirezistenti.

2. Agenții patogeni prezintă caracteristici care pot
favoriza transmiterea prin suprafețe și
echipamente contaminate.
3. Concentrația germenilor pe suprafețele
contaminate.
4. Limitele curățeniei și dezinfecției, contribuie la
răspândirea germenilor
1.Pacienții răspândesc germeni multirezistenți

 Studii recente au demonstrat ca anumiți patogeni nosocomiali sunt răspândiți de

pacienți (colonizați sau infectați) și contaminează suprafețele la concentrații
suficiente pentru a fi transmiși, supraviețuiesc perioade lungi și persistă în ciuda
decontaminării, așa încât pot ajunge pe mâinile personalului medical.

 Pacienții reprezintă prima sursă de contaminare a mediului, de aceea

suprafețele din vecinătatea lor care sunt atinse frecvent de personal și pacienți,
așa numitele “high-touch surfaces” sunt mai frecvent contaminate decât alte
locuri și decât suprafețele aflate la distanță de pacienți.

Otter JA, Yezli S, French GL. The role played by contaminated surfaces in the transmission of nosocomial
pathogens. Infect Control Hosp Epidemiol 2011;32:687-699.
Contamination of the environment and transmission of pathogens in
healthcare settings

10
Otter JA et al. ICHE 2011; 32:687-699
Suprafețe frecvent atinse din vecinătatea
pacientului/salon

 Cadrul patului
 Măsuța
 Noptiera
 Scaunele
 Soneria
 Întrerupătorul
 Telecomanda
 Telefonul
 Echipamentele de ventilație și alte echipamente
 Tastatura computerului
 Clanța ușii
 Bateria de la spălator
11
Suprafețe la distanță de pacient

 Cabinetele si oficiile medicilor, asistentelor

 Sali de tratamente
 Oficii alimentare și alte zone din spital.

Nu există dovezi privind implicarea pavimentelor și

grupurilor sanitare în focare de infecții nosocomiale.
Curățarea și dezinfecția acestora au mai mult rol estetic.

12
 Suprafețe contaminate cu VRE (x)

Risk of Hand and Glove Contamination after Contact with a VRE (+) Patient Environment. Hayden M, ICAAC, 2001,
Chicago
 S. aureus (MRSA, MSSA), S. aureus
coagulase-negative staphylococci A. baumannii
P. aeruginosa, A. baumannii
S. aureus
P. aeruginosa
S. aureus
(MRSA)

A. baumannii

Patient zone with more frequently isolated bacteria contaminating inanimate surfaces and equipment.

Vincenzo Russotto at al. What should healthcare workers about environmental bacterial contamination in ICU?
BioMed Research International, Volume 2017, Article ID 6905450, 7 pages, https://doi.org/10.1155/2017/6905450
 Contaminarea suprafețelor și echipamentelor din
saloanele cu
agenți patogeni nosocomiali (1)

 Suprafețele frecvent atinse de pacienți sunt mai contaminate decât cele din alte zone din spital și pot interveni în
transmiterea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (IAIM).

 Numeroase studii au evidențiat că:

 peste 50% din suprafețele din saloane sunt insuficient curățate și dezinfectate
 în saloanele pacienților infectați sau colonizați cu germeni patogeni asociați IAIM suprafețele sunt frecvent
contaminate cu agenții patogeni respectivi.

 Frecvența suprafețelor contaminate cu diverși patogeni variază în funcție de studiu :

- MRSA: 1-27%, poate ajunge la 65% în saloanele pacienților arși MRSA pozitivi
- VRE: până la 70% în saloanele pacienților colonizați
- C.difficile : până la 75% în saloanele pacienților cu infecție cu C.difficile
- Acinetobacter spp :3-50%, în saloanele pacienților infectați.

15
Sursa: PLOS ONE/DOI: 10.1371/journal.pone.0148857 February 17, 2016
Contaminarea suprafețelor și echipamentelor din saloanele cu
agenți patogeni nosocomiali (2)

 9,3% - 58% în saloanele pacienților cu C. diff

 Frecvențe mai mici în saloanele pacienților necolonizați sau

neinfectați.

 Cea mai mare contaminare a mediului este înainte de tratament,

rămâne crescută la remiterea diareei, scade la finalul tratamentului
și apoi crește din nou în interval de 1-4 săptămâni, dovadă a
rezistenței crescute a C.difficile și a unei dezinfecții terminale
inadecvate .

 C.difficile a fost identificat și în zona de lucru a personalului medical,

pe telefoane și tastatura computerelor.

 Sporii de C.difficile au fost izolați din aer, iar pe cale aeriană, pot
ajunge în zonele de lucru ale personalului și in saloanele neocupate
de pacienți colonizați sau infectați

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110

Relația între contaminarea mediului și contaminarea mâinilor
personalului medical și auxiliar

 C.difficile a fost izolat de pe mâinile pacienților infectați și ale

personalului medical care îngrijește acești pacienți;

 Frecvența culturilor pozitive a fost corelată cu contaminarea mediului:

la o rata de contaminare a suprafețelor și echipamentelor de peste
50%, procentul culturilor pozitive de pe mâinile personalului medical a
fost de 36%, în timp ce la o contaminare a mediului între 0 si 25%,
frecvența culturilor pozitive de pe mâinile personalului medical a fost
0%.

David j.Weber et al. Role of hospital surface in the transmission of

emerging helth care-associated pathogens: Norovirus, C.difficile, and
Acinetobacter spp. AM J Infect Control 2010;38:s25-33.
2.Agenții patogeni prezintă caracteristici care pot
favoriza transmiterea prin suprafețe și
echipamente contaminate

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control June 2010

3. Concentrația germenilor pe suprafețele contaminate este suficientă
pentru a se putea transmite

 Prezența patogenilor pe o suprafată nu înseamnă în mod obligatoriu

risc de transmitere.

 Doza infectantă pentru patogenii nosocomiali asociați mediului pare a

fi scazută ( de exemplu, pentru norovirus, o singură particulă se crede
că are capacitatea de a produce infecție).

 Prin urmare, prezența unui patogen pe o suprafață, în orice

concentrație, poate fi un risc de transmitere.

Yezli S, Otter JA. Minimum infective dose of the major human respiratory and enteric viruses
transmitted through food and the environment. Food and Environmental Microbiology 2011;3:1-30.

19
 4. Limitele curățeniei și dezinfecției, contribuie la
răspândirea germenilor

 Germenii patogeni au rezistență diferită la dezinfectanți, de aceea, trebuie

selectate substanțele biocide în funcție de eficacitatea lor, în particular pt. sporii de
C.difficile.

 Mediul spitalicesc este complex și dificil de curățat, iar atunci când substanțele de
curățenie nu sunt eficiente împotriva unui anumit microorganism, pot conduce la
răspândirea acestuia pe alte suprafețe.

 Ustensilele și soluțiile de curățenie contaminate, favorizează răspândirea

germenilor pe suprafețe.

 Substanțele dezinfectante pot deteriora echipamentele, iar cele pe bază de clor pot
coroda metalele. De asemenea, ele pot fi periculoase pentru cei care le utilizează.

20
 Nu întotdeauna, curățenia și decontaminarea distrug în totalitate patogenii.
Deoarece aceste operații sunt dificil de evaluat, nu știm niciodată dacă de vină
• Timp de trei saptamani au fost prelevate 523 teste de sanitatie din 8 sectii de TI, de pe suprafete din imediata
vecinatate a pacientului, de la distanta de pacient si de pe mainile personalului medical, fiecare sectie fiind vizitata o
singura data fara a fi anuntata.
• 15,2% din probele de pe maini, 10,9% din probele din imediata vecinatate a pacientului si 9,1% din probele din zone
aflate la distanta de pacient au iesit pozitive pentru bacterii potential patogene. 67.8% din probe au fost pozitive
pentru bacterii gram pozitive (Enterococcus 70% VS si 30% VR), apoi Staphylococcus aureus (64% MRSA). Testele
de genetica moleculara au identificat aceleasi tulpini la pacienti, mediu si pe mainile personalului medical.
• Contaminarea mediului, chiar în condițiile în care curățenia și dezinfecția sunt respectate, exista, neputand fi limitata
in imediata vecinatate a pacientului.E important ca programele de curatenie si dezinfectie sa fie extinse si in zonele
aflate la distanta de pacient.
Curățenie = curat

P. Carling / American Journal of Infection Control 41 (2013) S20-S25

Dovezi privind transmiterea germenilor patogeni de pe suprafețe
contaminate pe mâinile personalului de îngrijire (1)

23
Dovezi privind transmiterea germenilor patogeni de pe suprafețe
contaminate pe mâinile personalului de îngrijire(2)

 În 2011, Stiefel et al, au evidențiat faptul că în salonul pacientului cu

MRSA, personalul își poate contamina mai ușor mâinile sau mănușile de
pe suprafețele frecvent atinse, decât prin contactul direct cu pacientul
colonizat.

 Frecvența contaminării mâinilor personalului de îngrijire a bolnavului

cu C.diff este puternic corelată cu frecvența contaminării mediului:
- la o rată a contaminării mediului între 0 si 25% - rata contaminării
mâinilor este 0;
- la o rată a contaminarii mediului > 50% - rata contaminării mâinilor
este de 36%.

Otter JA et al. Infect Control Hosp Epidemiol 2011;32:687-699.

24
D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110
 Dovezi privind contribuția suprafețelor contaminate
la transmiterea încrucișată a patogenilor nosocomiali
 O serie de studii au identificat prezenta anterioară a unui pacient colonizat sau infectat, ca factor de
risc în achiziția aceluiasi patogen de către un nou ocupant al aceluiași salon, probabil datorită
contaminării reziduale, care nu a fost eliminată prin curățenie și dezinfecție terminală.

The impact of the prior room occupant’s colonisation or infection status on the acquisition of
pathogens by subsequent occupants of the same room (adapted from Otter JA, Yezli S, French GL. The role
25
played by contaminated surfaces in the transmission of nosocomial pathogens. Infect Control Hosp Epidemiol
2011;32:687-699.).
26
 Concluzii:
- prezența nosocomialilor patogeni pe aceste echipamente confirmă nevoia
îmbunătățirii practicilor de decontaminare.
- autorii propun schimbarea termenului de “non-critic” ca fiind impropriu pt aceste
echipamente, arătând că personalul medical nu acordă o atenție prea mare
decontaminării acestora
27
- propun înlocuirea termenului “non-critic” cu “echipamente noninvazive clinice”.
Îmbunătățirea curățeniei = reducerea contaminării
suprafețelor, implicit reducerea ratei IAAM

P. Carling / American Journal of Infection Control 41 (2013) S20-S25

Impactul pozitiv al îmbunătățirii practicilor de curățenie și dezinfecție

asupra ratei infecțiilor reprezintă o dovadă în plus că suprafețele
contaminate contribuie la răspândirea patogenilor.
Carling and Bartley, American Journal of Infection Control, June 2010

29
Metode de intervenție non-farmacologice și evaluarea eficienței lor
Măsuri adresate infrastructurii care asigură servicii
medicale și servicii suport pentru pacienții
internați

 Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc:

- curățenia și dezinfecția curentă
- curățenia generală și dezinfecția terminală
- dezinfecția terminală în focarul de IAAM
 Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale reutilizabile
 Măsuri de decontaminare aplicate aerului
 Măsuri aplicate apei potabile
 Siguranța alimentelor furnizate pacienților
 Măsuri privind spălarea lenjeriei și efectelor provenite de la pacienți
 Colectarea, evacuarea și neutralizarea deșeurilor rezultate din
activitatea medicală.
 Activitatea de combatere a vectorilor-DDD
Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc (1)

Ord.MS 961/2016
 curăţare — etapa preliminară obligatorie, permanentă şi
sistematică în cadrul oricărei activităţi sau proceduri de
îndepărtare a murdăriei (materie organică şi anorganică) de
pe suprafeţe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin
operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi fizici
şi/sau chimici, care se efectuează în unităţile sanitare de
orice tip, astfel încât activitatea medicală să se desfăşoare
în condiţii optime de securitate;

 dezinfecţie — procedura de distrugere a majorităţii

microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice
suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici
şi/sau chimici;
Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc (2)
 produsele biocide utilizate în domeniul medical pentru
dezinfecţie (tip de produs 1 şi 2) sunt produse care conţin
substanţe active definite în Regulamentul UE nr.
528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din
22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi
utilizarea produselor biocide
 dezinfecţie de nivel înalt— procedura de dezinfecţie prin
care se realizează distrugerea bacteriilor în formă
vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a
majorităţii sporilor bacterieni; această formă de
dezinfecţie se poate aplica şi dispozitivelor medicale
reutilizabile, destinate manevrelor invazive, şi care nu
suportă autoclavarea;
 dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) — procedura de
dezinfecţie prin care se realizează distrugere a bacteriilor
în formă vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor şi a
virusurilor, fără acţiune asupra sporilor bacterieni;
Curățenia și dezinfecția mediului spitalicesc (3)

 dezinfecţie de nivel scăzut — procedura de dezinfecţie prin

care se realizează distrugerea majorităţii bacteriilor în formă
vegetativă, a unor fungi şi a unor virusuri, fără acţiune
asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor
neanvelopate şi a mucegaiurilor;
 antiseptic — produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie
distruge microoganismele la nivelul
tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau
limitarea infecţiilor;
 biofilm — un strat subţire de microorganisme care aderă
puternic la suprafeţe organice sau anorganice şi care este
foarte rezistent la un unele substanţe biocide;
 sterilizare — operaţiunea prin care sunt distruse toate
microorganismele, inclusiv sporii bacterieni, de pe obiectele
contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de
sterilitate.
Curăţenia (1)
 Reprezintă rezultatul aplicării corecte a unui program
de curăţare.
 Suprafeţele şi obiectele pe care se evidenţiază
macro-sau microscopic. materii organice ori
anorganice se definesc ca suprafeţe şi obiecte
murdare.
 Curăţarea se realizează cu detergenţi, produse de
întreţinere şi produse de curăţat.
Curăţenia (2)
 În utilizarea produselor folosite în activitatea
de curăţare se respectă următoarele reguli
fundamentale:
 respectarea tuturor recomandărilor
producătorului;
 respectarea normelor generale de protecţie a
muncii, conform prevederilor legale în vigoare;
 se interzice amestecul produselor;
 se interzice păstrarea produselor de curăţare
în ambalaje alimentare;
 produsele se distribuie la locul de utilizare,
respectiv la nivelul secţiilor sau
compartimentelor, în ambalajul original sau în
recipiente special destinate, etichetate cu
identificarea produsului.
Curăţenia (3)
 Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin
personalului unităţii sanitare, care, conform legislaţiei în
vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea
şi limitarea infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din
unitate.
 Programul de curăţare este parte integrantă a planului
propriu unităţii sanitare de prevenire, supraveghere şi
limitare a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale.
 Ustensilele de curăţare vor fi special dedicate fiecărei
zone de risc identificate pe harta riscurilor în unitatea
sanitară.
 Pentru depozitarea produselor şi a ustensilelor necesare
efectuării curăţeniei aflate în stoc, în unitatea sanitară se
organizează un spaţiu central special destinat.
Curăţenia (4)
Spaţiul central de depozitare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor pe
durata depozitării;
b) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de
curăţat;
c) zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a
materialelor de curăţare şi accesul uşor la acestea;
d) să existe aerisire naturală;
e) să existe iluminat corespunzător;
f) gradul de umiditate să fie optim păstrării calităţii
produselor.
 Curăţenia (5)

 În fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe:

a) spaţiu pentru produse şi ustensile aflate în rulaj şi pregătirea activităţii de
curăţare;
b) spaţiu de depozitare/dezinfecţie a ustensilelor şi materialelor utilizate.
 Spaţiul de depozitare şi pregătire din secţii/ compartimente trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
b) să existe aerisire naturală;
c) să existe iluminat corespunzător;
d) zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţare şi
accesul uşor la acestea;
e) să aibă o suprafaţă care să permite desfăşurarea activităţii de pregătire a
ustensilelor şi a materialelor utilizate în procedura de curăţare;
f) să deţină sursă de apă rece şi caldă;
g) să existe chiuvetă, dotată cu dispenser cu săpun lichid, pentru igiena
personalului care efectuează curățarea
Curăţenia (6)

 Spaţiul de depozitare/dezinfecţie a ustensilelor şi

materialelor utilizate din secţii/compartimente trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
a) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de
curăţat;
b) să existe aerisire naturală;
c) să existe iluminat corespunzător;
d) să existe cuvă sau bazin cu apă pentru dezinfecţia şi
spălarea ustensilelor folosite la efectuarea curăţării sau
maşini de spălat cu uscător;
e) să existe suport uscător pentru mănuşile de menaj,
mopuri, perii şi alte ustensile;
 Curăţenia (7)

f) să existe chiuvetă, dotată cu dispenser cu săpun lichid, pentru igiena

personalului care efectuează curăţarea;

g) să existe pubelă şi saci colectori de unică folosinţă pentru deşeuri, conform

legislaţiei în vigoare.

• Întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face după fiecare

operaţiune de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru.

• Ustensilele utilizate se spală, se curăţă, se dezinfectează şi se usucă, cu

respectarea circuitelor funcţionale.

• Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe se efectuează conform

recomandărilor producătorului.

• Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de

curăţare trebuie să poarte mănuşi de menaj sau mănuşi de latex.
Dezinfecţia (1)

 Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după

curăţare şi este urmată de clătire, după caz. Excepţia
este reprezentată de situaţia în care suportul care trebuie
tratat a fost contaminat cu produse biologice. În această
situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se
realizează curăţarea urmată de încă o etapă de
dezinfecţie şi clătire, după caz.
 În orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de
protecţie a muncii, conform prevederilor legislaţiei în
vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.
 Dezinfecţia prin căldură uscată sau flambarea este
utilizată exclusiv în laboratorul de microbiologie.
 Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează numai în
cazul spălării automatizate a lenjeriei şi a veselei, cu
condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.
Dezinfecţia (2)

 Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în

dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului în boxe de
laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru
completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică.
 Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate
conform prevederilor legale în vigoare, sunt însoţite de
documentaţia tehnică, ce cuprinde toate datele privind
caracteristicile şi modul de utilizare şi de întreţinere al
aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de
nocivitate.
 Se va întocmi evidenţa orelor de funcţionare pentru
lămpile de ultraviolete.
 Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin
utilizarea produselor biocide.
Dezinfecţia (3)

 Produsele biocide utilizate pentru dezinfecţie în

unităţile sanitare se încadrează în grupa principală I,
tip de produs 1 şi 2, conform prevederilor
Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind
punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor
biocide.
 În unităţile sanitare, în afara produselor tip 1 şi 2, se
mai utilizează şi produse biocide tip 4, 14 şi 18
(menţinerea igienei în zona de distribuţie şi preparare
a alimentelor sau cele utilizate în activităţile de
deratizare şi pentru acţiunile de dezinsecţie).
 Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs
sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;
Dezinfecţia (4)

b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;

c) dezinfectia pielii intacte.

 Produsele biocide încadrate în tipul 2 de produs sunt

utilizate pentru:
a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale,
dezinfecţia prin imersie, dezinfecţia la maşini automate;
c) dezinfecţia lenjeriei/material moale.
Tipuri de dezinfectie

 În funcţie de eficacitate, de timpul de contact şi de

concentraţia utilizată, nivelurile de dezinfecţie sunt:
a) dezinfecţie de nivel înalt;
b) dezinfecţie de nivel intermediar;
c) dezinfecţie de nivel scăzut.
 Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului
de contact specificate în avizul produsului.
Dezinfecția dispozitivelor medicale reutilizabile (1)
 Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului
care nu suportă autoclavarea sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) curăţare;
c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.
 Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a
instrumentarului care nu suportă autoclavarea se va folosi
maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu
condiţia menţinerii în cuve cu capac.
 În cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de
30 de cicluri de dezinfecţie sau un termen de valabilitate mai
mare de 48 de ore, după expirarea termenelor de valabilitate
precizate mai sus, este obligatorie testarea concentraţiei
soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei
proceduri.
Dezinfecția dispozitivelor medicale reutilizabile (2)
 Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale
termosensibile sunt înregistrate într-un registru special,
denumit Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului,
în care se completează următoarele date:

a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;

b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;
d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare
procedură;
e) ora încheierii fiecărei proceduri;
f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost
efectuată;
g) numele şi semnătura persoanei responsabile de
efectuarea procedurii.
Reguli generale de practică ale dezinfecţiei

a) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate

înlocui sterilizarea sau dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor
termosensibile;
b) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune
asupra agentului patogen incriminat sau presupus;
c) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de
protecţie a muncii, care să prevină accidentele şi intoxicaţiile;
d) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie
instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
e) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi
dezinfecţie trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în
care personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii, ora de efectuare şi
semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune,
precum şi concentraţia de lucru.
Prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante

Reguli generale:
a) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus
dezinfecţiei;

b) folosirea de recipiente curate;

c) utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate,

conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi
degradarea sau inactivarea lor.

d) Efectuarea controlului chimic şi bacteriologic, prin sondaj, al soluţiilor

dezinfectante în curs de utilizare se realizează prin intermediul bandeletelor
test aferente produsului.
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare
pentru suprafeţe, instrumentar şi echipamente (1)

a) critice — cele care vin în contact cu ţesuturile corpului uman sau

penetrează ţesuturile, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile.
Exemple: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic,
materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenţă la naştere,
echipamentul personalului din sălile de operaţii, câmpuri operatorii,
meşele şi tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele şi seringile,
cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru hemodializă, toate
dispozitivele intravasculare, endoscoapele flexibile sau rigide utilizate în
proceduri invazive, echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor,
acele pentru acupunctură, acele utilizate în neurologie; aceste dispozitive
trebuie sterilizate;
b) semicritice — care vin în contact cu mucoase intacte şi nu penetrează
bariera tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau pielea având
soluţii de continuitate. Acestea ar trebui să beneficieze de cel puţin
dezinfecţie la nivel mediu.
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (2)

 Exemple: suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru

copii şi dispozitivele ataşate acestora (mască de oxigen,
umidificator), endoscoapele flexibile şi rigide utilizate
exclusiv ca dispozitive pentru imagistică,laringoscoapele,
tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie şi
respiraţie asistată, diafragmele,termometrele de sticlă,
termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la
seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal,
abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea
dispozitivelor anticoncepţionale, accesoriile pompiţelorde
lapte.
 Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu
sânge, fecale sau cu alte secreţii şi/sau excreţii potenţial
patogene, şi căzile de hidroterapie utilizate pentru
pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt
considerate semicritice;
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (3)

c) noncritice — care nu vin frecvent în contact cu pacientul

sau care vin în contact numai cu pielea intactă a acestuia.
Aceste dispozitive trebuie să fie curăţate şi trebuie aplicată
o dezinfecţie scăzută.
Exemple: stetoscoape, ploşti, urinare, manşeta de la
tensiometru, specul auricular, suprafeţele hemodializoarelor
care vin în contact cu dializatul, cadrele pentru invalizi,
suprafeţele dispozitivelor medicale care sunt atinse şi de
personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de
suporturi.

 Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii,

mobilierul de spital, obiectele sanitare ş.a., se
încadrează în categoria noncritice.
Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe,
instrumentar şi echipamente (4)
 Dezinfecţia curentă şi/sau terminală, efectuată numai
cu dezinfectanţi de nivel înalt, este obligatorie în:
a) secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) situaţia evoluţiei unor cazuri de infecţii asociate
asistenţei medicale;
c) situaţiile de risc epidemiologie (evidenţierea cu ajutorul
laboratorului a circulaţiei microorganismelor patogene);
d) secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi
imunodeprimaţi, arşi, neonatologie, prematuri, secţii unde
se practică grefe/transplant (de măduvă, cardiace, renale
etc.), secţii de oncologie şi oncohematologie);
e) blocul operator, blocul de naşteri;
f) secţiile de reanimare, terapie intensivă;
g) serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază
lenjeria.
 Tehnologii inovative de reducere a contaminării microbiene a
suprafețelor și mediului spitalicesc (1)
1.Sisteme automate “no-touch”:
- Iradierea UV-C
- Nebulizarea cu vapori sau aerosoli de apă oxigenată .

Limite:
-nu înlocuiesc curățarea cu apă și detergent
-se pot folosi doar ca metode de dezinfecție terminală în saloane/spații
neocupate de pacienți
-este necesară instruirea personalului care le utilizează
-nu previn recontaminarea
-sunt costisitoare

Stephanie Dancer, Controlling Hospital-Acquired Infection: Focus on the Role of the Environment and New
Technologies for Decontamination
doi: 10.1128/CMR.00020-14 Clin. Microbiol. Rev. October 2014 vol. 27 no. 4 665-690 1 October 2014

56
 Tehnologii inovative de reducere a contaminării microbiene a
suprafețelor și mediului spitalicesc (2)
2. Folosirea suprafețelor antimicrobiene :
- suprafețe impregnate cu metale grele : Ag, Cu

Reduced health care-associated infections in an acute care community hospital using a combination of
self-disinfecting copperimpregnated composite hard surfaces and linens
Costi D. Sifri MD , Gene H. Burke MD , Kyle B. Enfield MD, MS
American Journal of Infection Control, (2016)

57
Tehnologii inovative de reducere a contaminării microbiene
a suprafețelor și mediului spitalicesc (3)

3.Metode în fază experimentală

- Folosirea probioticelor ( sporii de Bacillus) pentru a inhiba dezvoltarea
bacteriilor patogene și a reduce rezistența la antibiotice.

Caselli E, D’Accolti M, Vandini A, Lanzoni L, Camerada MT, Coccagna M, et al.(2016)

Impact of a Probiotic-Based Cleaning Intervention on the Microbiota Ecosystem of the Hospital
Surfaces:Focus on the Resistome Remodulation.
PLoS ONE 11(2): e0148857. doi:10.1371/journal.pone.0148857, February 2016

58
Considerații privind politica spitalului referitoare la curățenie și
dezinfecție (1)

 Elaborarea procedurilor de curățenie/dezinfecție:

- identificarea suprafețelor și echipamentelor cu risc de contaminare și
încadrarea lor într-o grupă de risc;
- alegerea metodelor și produselor de curățenie/dezinfecție adecvate;
- stabilirea ritmului de curățenie și dezinfecție;

 Instruirea personalului

 Monitorizarea practicilor de curățenie/dezinfecție

 Monitorizarea eficienței curățeniei/dezinfecției prin:

- inspecție vizuală (observare directă)
- fluorescentă-determinare calitativă a încărcăturii organice și bioluminescența
cu ATP-metodă folosită pentru evaluarea personalului
- teste de sanitație (determinarea încărcăturii microbiene de pe suprafețe).
Considerații privind politica spitalului referitoare la curățenie și
dezinfecție (2)

 Transmiterea feedback-ului către personal

 Proceduri pentru dezinfecția terminală (după fiecare

pacient cu risc și periodică)

 Proceduri pentru curățarea și dezinfecția dispozitivelor

medicale reutilizabile.

 Grafice pentru curățenia și dezinfecția curentă și registre

pentru curățenia generală și dezinfecția terminala.

60
Considerații privind politica spitalului referitoare la curățenie și
decontaminare (3)
Responsabilitatea managementului

 Aprovizionarea constantă cu produse de curățenie/dezinfecție, echipamente

și ustensile de curățenie.

 Resurse umane suficiente.

 Selecția furnizorilor de servicii de curățenie pentru unitățile sanitare pe

baza unor criterii ( poate reglementate prin act normativ).

61
Sterilizarea (1)

 Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale ale cărei rezultate
depind de buna funcţionare a aparaturii utilizate şi păstrarea
corespunzătoare a materialelor sterilizate.
 Sunt obligatorii controlul operaţiunilor, respectarea procedurilor, precum şi
asigurarea cerinţelor specificate în standardul EN ISO 9001/2001, cu
modificările şi completările ulterioare.
 Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de siguranţă a
pacienţilor, atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziţionate de pe
piaţă, cât şi al utilizării celor sterilizate în unitatea sanitară.
 Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor şi
materialelor de unică folosinţă.
 Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate
trebuie curăţate şi dezinfectate înainte de a fi supuse unui proces de
sterilizare standardizat.
Sterilizarea (2)

 Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi

a activităţilor conexe, respectiv curăţarea, dezinfecţia şi
împachetarea, stocarea şi livrarea, va ţine cont de
necesitatea respectării circuitelor funcţionale. Este interzisă
realizarea acestor activităţi în alte spaţii decât cele
desemnate.

 Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip

trebuie să fie amenajat într-un spaţiu special destinat, în
vederea desfăşurării activităţilor din etapele menţionate.

 În unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează

prin metode fizice (abur sub presiune), precum şi prin
metode combinate fizico-chimice (plasma).
Sterilizarea (3)

 Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor

conexe, respectiv curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi
livrarea, va ţine cont de necesitatea respectării circuitelor funcţionale. Este
interzisă realizarea acestor activităţi în alte spaţii decât cele desemnate.

 Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie

amenajat într-un spaţiu special destinat, în vederea desfăşurării activităţilor
din etapele menţionate.

 În unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin metode

fizice (abur sub presiune), precum şi prin metode combinate fizico-chimice
(plasma).

 Sterilizarea cu aburi sub presiune trebuie să fie metoda de elecţie, dacă

dispozitivul medical suportă această procedură. Metoda fizico-chimică
(plasma, care utilizează ca agent de sterilizare peroxidulde hidrogen) se
poate utiliza pentru sterilizarea instrumentarului care nu suportă
autoclavarea.
Sterilizarea (4)

 Controlul sterilizării se efectuează după cum urmează:

a) cu indicatorii fizico-chimici;
b) cu testul de verificare a penetrării aburului (testul Bowie & Dick, pentru
autoclavă);
c) cu indicatorii biologici.

 Evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:

a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de
comandă şi se notează temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare fază a
ciclului sau se analizează diagrama;
b) se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda
adezivă; se citeşte virarea culorii indicatorului „integrator” pentru sterilizatorul
cu abur sub presiune, care controlează timpul, temperatura şi saturaţia
vaporilor.
Sterilizarea (5)

 Cu periodicitate zilnică, evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:

a) se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick, dacă se
efectuează sterilizarea materialului moale;
b) se efectuează controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru
autoclavele din staţiile de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu
dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).
 Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau
încasolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii acestora
închise. Excepţie fac ambalajele dure pentru care producătorul precizează o altă
durată de valabilitate, cu condiţia menţinerii acestora în condiţiile precizate de
producător.
 Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie—plastic
sudate este de două luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii
ambalajului, cu excepţia celor pentru care producătorul specifică o altă perioadă de
valabilitate, cu condiţia menţinerii condiţiilor specificate de acesta.
Sterilizarea (6)

 Este obligatorie respectarea instrucţiunilor de utilizare şi a cărţii

tehnice a aparatului pentru a folosi temperatura, presiunea şi timpul
de sterilizare recomandate de producător pentru materialele de
sterilizat.
 Se notează pe fiecare ambalaj data şi ora sterilizării.
 Sterilizarea prin metode fizice şi fizico-chimice se înregistrează
în Registrul de evidenţă a sterilizării, care conţine: data şi
numărul aparatului, conţinutul şi numărul obiectelor din şarjă,
numărul şarjei, temperatura şi, după caz, presiunea la care s-a
efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului
(durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi rezultatul testelor
biologice, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care
eliberează materialul steril.
Sterilizarea (7)

 Sterilizarea cu oxid de etilenă nu trebuie să reprezinte o metodă uzuală de

sterilizare având în vedere riscul toxic pentru personalul staţiei de
sterilizare, pentru cei care manipulează sau pentru pacienţii la care se
utilizează obiectele sterilizate prin această metodă, motiv pentru care
aceasta trebuie utilizată în cazuri excepţionale, când nu există alte mijloace
de sterilizare.
 Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea
materialului medico-chirurgical în urgenţă.
 Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-
chirurgical a cărui compoziţie nu este cunoscută.
 Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical
constituit din părţi de policlorură de vinii sterilizat iniţial cu radiaţii ionizante
sau raze gamma.
 Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează oxidul de etilenă;
aceste încăperi trebuie ventilate în permanenţă direct cu aer proaspăt (din
exterior).
Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (1)

Metode de evaluare:

Evaluating Patient Zone Environmental Hygiene

Useful for Directly

Identifies Individual Evaluates
Method Ease of Use Pathogens Teaching Cleaning
Direct Low No Yes Yes
Practice
Observation

Swab High Yes Not Studied Potentially

cultures
Agar slide Good Limited Not Studied Potentially
cultures
Fluorescent High No Yes Yes
gel
ATP system High No Yes Potentially

https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html
 Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (2)

• Observarea directa- monitorizeaza performanta si complianta personalului cu

protocoalele. Evalueaza mai mult aspectul estetic. Nu este o metoda care sa
evalueze eficienta curateniei si dezinfectiei asupra incarcaturii microbiene.

• Gelul fluorescent, bioluminescenta ATP-sunt utile mai mult in interventiile de

imbunatatire a practicilor de curatenie si dezinfectie prin trainingul personalului de
ingrijire. Nu ofera informatii despre prezenta patogenilor, nici despre gradul de
incarcare microbiana pre curatenie si dezinfectie.

• Culturile Agar-folosite in locul culturilor lichide sunt folosite pt suprafete mari, plate si
ofera informatii despre incarcatura microbiana de moment. Nu pot oferi informatii
despre incarcatura microbiana a suprafetelor pre curatenie, asa incat sa stim care
este eficienta curateniei sau daca personalul a contaminat suprafetele prin practici
incorecte.

• Testele de sanitație-tampoane sterile-ofera informatii despre incarcatura

microbiana de moment, nu pot fi utile pentru evaluarea practicilor de curatenie daca
nu se determina si incarcatura microbiana precuratenie, sunt scumpe, dureaza, nu
este recomandata utilizarea lor curenta.
https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html
Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (3)
Obiecte/suprafețe de evaluat/marcat în zona
pacientului
Sistemul de control al patului
Întrerupatorul

Telefonul si butonul de
alarma Robinetul

Scaunul pacientului
Manerul dusului

https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html
Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (4)
Obiecte/suprafețe de evaluat/marcat în zona
pacientului
- Barele laterale ale patului
- Butonul de control al patului
- Telefonul si butonul de alarma
- Scaunul pacientului
- Intrerupatorul
- Noptiera
- Tava pentru servirea mesei
- Robinetul

Echipamente/dupa caz:
- Injectomat
- Monitor- touch screen, panou de control, cabluri
- Ventilator-panou de control
https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html
 Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției (5)
Obiecte/suprafețe de evaluat în grupul sanitar

- Chiuveta
- Clanta
- Întrerupatorul
- Manerele de sustinere din zona toaletei
- Capacul wc
- Peria wc

https://www.cdc.gov/hai/toolkits/appendices-evaluating-environ-cleaning.html
Măsuri de decontaminare aplicate aerului
 Vaporizare/aerosolizare: aplicata in spatii inchise, fara
pacienti/personal.
- Etapa finala a curateniei generale
- Prima si ultima etapa a igienizarii saloanelor in care sunt
izolati pacienti colonizati sau infectati cu patogeni
nosocomiali
- De regula se utilizeaza vapori de H2O2

 Pulverizare: poate fi utilizată pentru dezinfecția zilnică în

laborator de microbiologie, bloc operator, cabinete de
investigatii etc.

 Lampile UV:
- Pot fi utilizate atat pentru suprafete, cat si pentru
decontaminarea curentă a aerului in saloane, laborator de
microbiologie, bloc operator, cabinete de investigatii (cu sau
fara pacienti).
Ce înseamnă curat

 Ord MS nr.961/2016, anexa nr.2

- Controlul sterilitatilor
- Controlul tegumentelor
- Controlul suprafetelor si inventarului moale
- Aeromicroflora
- Controlul mainilor personalului medical si auxiliar
Măsuri aplicate apei potabile

 Verificarea calitatii microbiologice a apei potabile

cel putin de 2 ori/an, atat din saloane, cat si din
cabinete, bloc operator, bloc alimentar, biberonerie.

 Verificarea sursei proprii de apa potabila,

igienizarea si verificarea calitatii apei din rezervor
(cazul spitalelor ce nu au sursa proprie de apa).

 Inregistrari
Siguranta alimentelor furnizate pacientilor

 Bloc alimentar care sa respecte cerintele legislatiei privind igiena

alimentelor (Reg EU 852/2004, Reg EU 853/2004 etc).
 Implementarea/certificarea sistemelor de managementul sigurantei
alimentului si respectarea procedurilor implementate.
 Furnizor de catering care să detina toate avizele/autorizatiile
necesare functionarii si sa aiba implementat/certificat sistemul
HACCP.
 Oficii alimentare care sa permita manipularea igienica si in conditii
de siguranta a alimentelor primite de la bucataria centrala si sa
asigure igienizarea corecta a veselei de la pacienti.
 Instruirea personalului care distribuie masa cu privire la regulile de
igiena individuala si la igienizarea veselei, vaselor in care este
depozitata mancarea si a tuturor suprafetelor in contact cu alimentul.
 Inregistrari
Măsuri privind spălarea lenjeriei și efectelor
provenite de la pacienți

 Colectarea lenjeriei/efectelor murdare si contaminate

si spalarea conform legislatiei in vigoare.
 Depozitarea separata a lenjeriei curate de lenjeria
murdara.
 Transportul lenjeriei murdare/contaminate la
spalatorie sau depozitul central al unitatii sanitare
conform procedurilor in vigoare, cu respectarea
circuitelor functionale.
 Testarea microbiologica a lenjeriei conform Ord MS
961/2016.
 Organizarea spalatoriei conform Ordinul ministrului
sănătăţii nr. 1.025/2000 pentru aprobarea Normelor
privind serviciile de spălătorie pentru unităţile
medicale.
 Înregistrari
Colectarea, evacuarea și neutralizarea deșeurilor
rezultate din activitatea medicală.

 Respectarea prevederilor Ordinului M.S. nr. 1226/2012

pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deseurilor rezultate din activitatea medicala.

 Contract cu operatori specializati, autorizati pentru

colectarea, transportul si neutralizarea deseurilor cu risc
infectios.

 Inregistrari
Activitatea de combatere a vectorilor - DDD

 Personal propriu instruit si certificat pentru utilizarea

substantelor utilizate in combaterea vectorilor.

 Contract cu furnizor de servicii certificat pentru activitati

de dezinsectie-deratizare-deparazitare.

 Inregistrari: Planificarea operatiilor, PV de efectuare .

RECOMANDARI PENTRU IGIENA
MAINILOR
(WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care)
Cele 5 momente pentru igiena
mainilor
WHO: Save lives-Clean your hands

 Inainte de a atinge pacientul

 Inainte de o procedura aseptica
 Dupa risc de expunere la fluide biologice
sau dupa scoaterea manusilor
 Dupa ce am atins pacientul
 Dupa ce am atins obiectele din jurul
pacientului
SPALAREA MAINILOR CU APA SI SAPUN

 Este cea mai indicata metoda de igiena

a mainilor,in urmatoarele situatii:
 Cand mainile sunt vizibil murdare.
 Cand mainile sunt vizibil murdare cu
sange sau alte lichide biologice.
 Dupa folosirea wc-ului.
 Dupa ingrijirea unui pacient cu
Clostridium difficile.
FOLOSIREA UNUI ANTISEPTIC PE BAZA DE
ALCOOL
 Igiena mainilor poate fi asigurata folosind un
antiseptic pe baza de alcool, daca mainile nu
sunt vizibil murdare, in urmatoarele momente:
 Inainte de a efectua proceduri in care utilizam
dispozitive medicale invazive, indiferent daca
sunt sau nu sunt utilizate manusi.
 Inainte si dupa ce am atins un pacient.
 Dupa ce am examinat/atins o parte contaminata
a corpului si continuam examinarea/ingrijirea
aceluiasi bolnav.
 Dupa contactul cu lichide biologice, secretii,
tegumente cu solutii de continuitate, plagi,
etc.
FOLOSIREA UNUI ANTISEPTIC PE BAZA DE
ALCOOL

 Dupa contactul cu suprafetele si

obiectele din imediata vecinatate a
pacientului.
 Dupa ce am scos manusile (sterile sau
nesterile).
 Inainte de a prepara si administra
medicatia.
 Inainte de a distribui mancarea si de a
hrani pacientul.