BACTERIOLOGIA APEI

CONF.UNIV.DR.MARIA NITESCU
Apa de baut pe glob si in Europa
 Statistici la nivel mondial(WHO)-2019

• 840 milioane oameni nu au acces la surse de apa

potabila;

• 2,4 miliarde oameni nu au acces la canalizare;

• 842.000 oameni mor in fiecare an datorita bolilor

diareice, majoritatea sunt copii sub 5 ani.
 Sanitația
• 68% din populația globului foloseste cel puțin
conditii minime (latrine-toalete-conectate la
retea de canalizare)
• 2,3 miliarde persoane nu au acces la conditii
de sanitatie igienice, din acestea:
- 600 milioane persoane nu au toalete
individuale
-892 milioane persoane nu au toalete
 Statistici la nivel european
• 120 milioane oameni nu au acces la apa potabila

o Romania: tara cu procentul cel mai mare de

gospodarii fara toalete in locuinte, (din Europa):
80% din cei care traiesc sub nivelul saraciei
30% din cei care traiesc peste limita saraciei
( WHO 2012)
 Aprovizionarea cu apa potabila in
Romania ( INSP-2010)
• Populatie aprovizionata: 53%
• Populatie neaprovizionata prin sistem
centralizat: 47%

• Surse de apa:
- De suprafata: 70%
- De profunzime: 30%
Calitatea apei potabile in zone mici < 10.000 loc.
Rolul apei in organism H2O
 Principalele functii ale apei in organism sunt:

• 1. Actioneaza ca mediu in care au loc numeroase reactii metabolice

si biochimice.
• 2.Ajuta la absorbtia numerosilor nutrienti prezenti in alimente in
tubul digestiv.
• 3. Este un solvent universal si mijloc de transport pentru substante
chimice, in si dinspre celule.
• 4. Intracelular, este un mediu de dispersie, participa la reactiile de
hidroliza, rezultand ca produs final al reactiilor de oxidare.
• 5. Ajuta la mentinerea temperaturii corpului la valori normale
(aprox 37 ⁰C), prin perspiratie.
• 6. Ajuta la eliminarea compusilor toxici din organism.
• 7. Regleaza balanta electrolitica a organismului si echilibrul acido-
bazic.
 Balanta hidrica
• Reprezinta un echilibru intre ingestia si eliminarea
apei.
• Principalele cai de eliminare a apei din orgs:
- Renala( urina)
- Respiratorie ( perspiratie)
- Cutanata ( transpiratie)
- Digestiva ( fecale)
Balanta hidrica pozitiva
Balanta hidrica negativa
 Perturbarea balantei hidrice
• Poate altera:
- TA
- Glicemia
- Functia cerebrala
- Dereglarea balantei hidrice determina setea.
- Organismul rezista f putin la lipsa apei( 3-5 zile ,
daca este sanatos, in conditii optime de
temperatura si fara efort fizic).Ar trebui sa bem
apa continuu chiar daca nu ne este sete.
 % apa in organism
• Barbat 60%
• Femeie 55-58%
• NN 75-80%
• 1 an 60%
• Variatiile volumului total de apa variaza cu procentul tesutului
adipos
• Variatiile tisulare: majoritatea tesuturilor: 70-80% apa cu 3 exceptii:
- Plasma (93%)
- Grasimea(10-15%)
- Oasele (20%)
Repartitia lichidelor in organism
 Necesarul de apa individual
• Necesar 2,5 l/24h- 1,5 – 2,5 l apa + alimente.
• Pierderile 2,5 l/24h
- 1,5 l diureză,
- 500 ml transpiraţie,
- 350 ml respiraţie,
- 150 ml pe cale digestivă.
Recomandari OMS
• - cantitatea minimă de apă 5 1/24h/ individ,
• - cantitatea optimă este de 100 1/individ/24h.
 Nevoile de apă în colectivităţi

- nevoi urbanistice - nivel de civilizaţie ;

- nevoi industriale - foarte mari, 1t.oţel =12t.-
20t.,
1t.săpun -10t.-20t..
1t.de zahăr-100t.-150t.;
- nevoi zootehnice;
 Compozitia apei
• Saruri minerale:
- Ca, Na, K, Mg, Mn, Fe sub formă de cloruri, sulfaţi,
carbonaţi şi bicarbonaţi, ioduri, fluoruri
• Substante organice:
- dizolvate sau în suspensie.
- provin din sol şi din distrugerea organismelor
acvatice şi produşilor de metabolism, mai crescute in
apele de suprafata.
• Gaze:
- O2, este crescut in apa de suprafata
- CO2, este crescut in apa de profunzime
Apa - factor de răspândire
a bolilor infecţioase
Sursa - rezervor de germeni

H2O
Boală hidrică

epidemie hidrică
populaţie receptivă
 Clasificarea bolilor transmise prin apă

• Majoritatea bolilor legate de apă pot fi catalogate

ca fiind boli transmisibile.

• Bolile infecţioase cauzate de agenţi patogeni

cum ar fi bacterii, virusuri, protozoare sau
paraziţi, sunt cele mai comune şi reprezintă cel
mai răspândit risc pentru sănătatea omului în
relaţie cu apa de băut (O.M.S. – Guidelines for
drinking water quality, vol.I, 1993).
 Clasificarea OMS 1992

• Boli induse de germeni patogeni dezvoltaţi în

apă:ex:holera, febra tifoida.

• Boli induse de cantitatea de apă deficitară, mai mult

decât de calitatea acesteia. În această categorie intră
acele boli la care factorul principal este gradul precar
de igienă personală şi numărul redus al spălărilor:
boala diareică, infecţii ale pielii sau ale ochilor.
• Boli induse de germeni patogeni pentru care
apa reprezintă habitatul natural al gazdelor
intermediare: schistosomiaza sau bilhardioza.

• Boli a căror apariţie este legata de apă:

febra denga, febra galbenă sau encefalita
japoneză.

• Boli ce pot fi date de germeni patogeni ce pot

prolifera în apă iar aceşti germeni patogeni
pătrund în organism pe cale
respiratorie:Legionella pneumophila
Boli cu transmitere prin intermediul apei
• Agenţii patogeni cu semnificaţie pentru
sănătate:
 Germeni patogeni cu o semnificaţie importantă
pentru starea de sănătate a omului:
• Salmonella tiphy,
• Shigella disenteriae,
• Vibrio colerae,
• Yersinia enterocolitica,
• Campylobacter jejuni.
 Paraziti
• Giardia lamblia, Crytosporidium parvum, Entamoeba
histolytica, Dracunculus melitensis.
Boli cu transmitere prin intermediul apei
 Germeni patogeni oportunişti:
• Pseudomonas aeruginosa,
• Aeromonas,
• Flavobacterium,
• Acinetobacter,
• Klebsiella,
• Serratia,
• unele specii de Mycobacterium.
• Legionella pneumophila.
 Determina infectii ale pielii, nasului, gatului si
ochilor.
Boli cu transmitere prin intermediul apei
 Grupele de populaţie vulnerabile:
• vârstnicii sau copii mici,
• pacienţii spitalizaţi,
• pacientii cu arsuri,
• pacientii ce urmează terapii imunosupresive,
• pacientii cu sindrom al imunodeficienţei
dobândite.
Boli cu transmitere prin intermediul apei
 Toxine provenite de la cianobacteriile din apă

 Organisme ce pot crea un grad de

disconfort:
Bacteriile Semnificaţia pe Principala Persistenţa Rezistenţa la Doza Important
sănătate cale de în apa clorinare (c) infectantă rezervor animal
expunere (a) sistemelor relativă (d)
de
aprovizionar
e cu apă (b)

Campylobacter Ridicată O Moderată Scăzută Moderată Da

jejuni, E. Coli
Esherihia Coli Ridicată O Moderată Scăzută Mare Da
patogen
Salmonela typhi Ridicată O Moderată Scăzută Mare Nu

Alte salmonele Ridicată O Lungă Scăzut Mare Da

Shigella spp. Ridicată O Scurtă Scăzută Moderată Nu

Vibrionul holeric Ridicată O Scurtă Scăzută Mare Nu
Yersinia Ridicată O Lungă Scăzută Mare (?) Da
enterocolitica
Legionella Moderată I Se poate Moderată Mare Nu
pneumophila multiplica
Pseudomonas Moderată C, IN Se poate Moderată Mare (?) Nu
aeruginosa multiplica
Aeromonas spp. Moderată O,C Se poate Scăzută Mare (?) Nu
multiplica
Mycobacterium, Moderată I,C Se poate Mare ? Nu
atipic multiplica
Virusurile Semnificaţi Principala Persistenţa în Rezistenţa la Doza Rezervor
a pe cale de apa clorinare (c) infectantă animal
sănătate expunere (a) sistemelor de relativă (d) important
aprovizionare
cu apă (b)

Adenovirusuri Ridicată O,I,C ? Moderată Scăzută Nu

Enterovirusuri Ridicată O Lungă Moderată Scăzută Nu

Hepatita A Ridicată O Lungă Moderată Scăzută Nu

Hepatita E Ridicată O ? ? Scăzută Probabil
Virus Norvalk Ridicată O ? ? Scăzută Nu

Rotavirus Ridicată O ? ? Moderată Nu (?)

Virusuri Moderată O ? ? Scăzută (?) Nu
rotunde mici
(altele decât
virusul
Norvalk)
Protozoarele Semnificaţia Principala Persistenţa în Rezistenţa Doza Rezervor
pe sănătate cale de sistemele de la clorinare infectantă animal
expunere aprovizionare (c) relativă important
(a) cu apă (b) (d)

Entamoeba Ridicată O Moderată Mare Scăzută Nu

hystolitica

Giardia Ridicată O Moderată Ridicată Scăzută Da

intestinalis

Cryptosporidium Ridicată O Lungă Mare Scăzută Da

parvum

Acanthamoeba Moderată C,I Se poate Mare ? Nu

spp. multiplica

Naegleria fowleri Moderată C Se poate Moderată Scăzută Nu

multiplica

Balantidium coli Moderată O ? Moderată Scăzută Da

Helminții Semnificaţia Principala Persistenţa în Rezstenţa Doza Rezervor
pentru cale de apa sistemelor la clorinare infectantă animal
sănătate expunere de (c) relativă (d) important
(a) aprovizionare
cu apă (b)
Dracunculus Ridicată O Moderată Moderată Scăzută Da
medinensis
Schistosoma Moderată C Scurtă Scăzută Scăzută Da
spp.

Legendă
? – Nu se cunoaşte sau sunt incertitudini;
•O = oral, aport prin ingestie; I = inhalare prin aerosoli; C = contact cu pielea; IN = ingestie la
pacienţi cu imunosupresie;
•Timpul de detectare a agentului patogen cu potenţial de a fi în stadiu infestant în apă la o
temperatură de 200: scurt - până la 1 săptămână; moderat – între 1 săptămână şi 1 lună; lung
– peste 1 lună.
• Rezistenţă mare apare atunci când stadiul infectant se desfăşoară nestingherit la tratare la
doze uzuale şi la un timp de contact uzual; rezistenţă moderată atunci când agentul patogen
poate să nu fie complet distrus; rezistenţă scăzută este în situaţia când agentul patogen este
complet distrus.
•Doza necesară să ducă la apariţia infecţiei la 50% dintre voluntari adulţi sănătoşi.
Sursa datelor: O.M.S.- GUIDELINES FOR DRINKING WATER, ediţia a 2-a, 1996, Geneva.
Apa - factor de răspândire
a bolilor infecţioase
Sursa - rezervor de germeni

H2O
Boală hidrică

epidemie hidrică
populaţie receptivă
 PATOLOGIA HIDRICĂ : modalitati de
imbolnavire

• Prin consum de apă contaminată;

• Prin folosirea apei nepotabile la pregătirea hranei;

• Inhalare de aerosoli (legionella)

• Prin folosirea apei in scop recreativ, în timpul

îmbăierii;

• Prin cantitate insuficientă de apă, şi condiţii de igienă

individuală necorespunzătoare;
Modalitati de imbolnavire : continuare
• Apa reprezintă habitat pentru gazde intermediare, necesare
dezvoltării unor germeni şi insecte vectoare;

• Multiplicarea unor germeni în apă, dar care pătrund în

organism pe altă cale (Legionella, Amoebe de apă dulce);

• Prin aport îndelungat în organism a unor compuşi chimici în

cantităţi mici şi crearea unor dezechilibre biologice, sau chiar
a unor intoxicaţii cu caracter cronic.
 PATOLOGIA HIDRICĂ INFECŢIOASĂ

• Epidemii hidrice
• Endemii hidrice
• Cazuri sporadice de boala
• Epidemia: caracteristici:
• Debutul exploziv – apariţia unui număr foarte mare de cazuri
într-un interval de timp mai scurt decât perioada de incubaţie
a bolii.
• Caracterul topografic – cazurile de boală se suprapun pe aria
de alimentare cu apă din aceeaşi sursă, sau într-o zonă a
sistemului de distribuţie, unde sunt probleme în
aprovizionarea populaţiei.
 Caracteristici ale epidemiei
• Lipsa sezonalitaţii naturale a bolii
• Sezonalitatea se referă la bolile transmise pe cale digestivă
(toxiinfecţii alimentare), care apar cu o frecvenţă mai mare
vara, dar pe cale hidrică pot apare în orice sezon şi mai ales
iarna, când viabilitatea germenilor în apă este mai mare, iar
eficienţa dezinfecţiei este mai mică.
• Incetarea epidemiei este bruscă, cu scăderea numărului
cazurilor de boală, după jugularea procesului de contaminare,
însă mai apare un număr mic de cazuri transmise prin contact
direct, interuman, pe cale fecal orală, reprezentând coada
epidemică.
• Endemia: nr redus de cazuri, dar care
se gasesc permanent intr-o anumita
zona sau localitate.
• Endemiile hidrice sunt frecvent legate
de lipsa de igiena, sau de consumul de
apa de suprafata, netratata.
• Cazuri sporadice/izolate, apar mai rar in
cazul bolilor cu transmitere hidrica.
Boli diareice acute bacteriene transmise prin apa

Gastroenterite sau enterocolite acute

cauzate de:
•Enterobacterii (Sallmonella, Shigella) cu
manifestări specifice
•Tulpini condiţionat patogene cu o
agresivitate determinată atat de doza
infectantă, cat şi de dismicrobismul
intestinal.
Dizenteria bacilară

• Shigella (disenteriae, flexneri, boydii,

sonnei).
• Sursa de infectie: omul bolnav şi purtătorii
(sanatoşi, convalescenţi şi cronici).
• Căile de transmitere:
- transmiterea prin intermediul mâinilor
murdare,
- prin apă, alimente şi insecte.
Dizenteria - continuare

• Rezistenţa în apă - de ordinul zilelor, dar este

mult mai mare în apa rece,

• ajunge la 2 luni în gheaţă, când flora

autohtonă este inhibată

• Rezistă în apa clorinată mai mult decât

colibacilii.
Dizenterie - continuare

• In perioada 1985-2003 s-au înregistrat 89

izbucniri epidemice de dizenterie la noi în ţară
cu un număr total de 13959 cazuri de boală,
cu o medie anuală de 734 de cazuri transmise
pe cale hidrică.
 Dizenterie - continuare

• Doza minima infectantă este mai mică decât în

cazul altor bacterii, între 100-200 germeni.

• Hipoaciditatea gastrică este un factor de risc în

producerea bolii.

• În mediul extern Shigella suferă fenomenul de

variabilitate microbiană, de aceea multe cazuri de
dizenterie sunt atipice, forme uşoare, chiar fară scaune
diareice, care scapă nediagnosticate şi netratate.

• Există aprox 9 cazuri nediagnosticate la 1 caz de

dizenterie.
Salmonelozele

• Aproximativ 1700 serotipuri de Salmonella

• Manifestările clinice de tip: tifoidic, septicemic,
gastroenterite, enterocolite, infecţii extradigestive,
infecţii inaparente, purtători sănătoşi cronici.
• Salmonella typhi cu subgrupele I-IV determina
manifestări sporadice şi mai rar epidemice.
• Febrele paratifoide sunt boli infecţioase cauzate de
Salmonella paratyphi A şi B, asemanatoare cu febra
tifoidă, dar formele clinice fiind mai uşoare sunt
cunoscute ca febre enterice. S.paratyphi B se poate
transmite şi prin consum de lapte contaminat.
Salmonelozele - continuare

• Sursa de infecţie o reprezintă omul bolnav şi

purtătorul de germeni.

• Există şi tulpini specifice animalelor şi

păsărilor, dar care la om produc cazuri de
boală diareică, forme uşoare.
Salmonelozele - continuare

• Căi de transmitere :
- contact direct
- contact indirect prin obiecte contaminate de bolnav,
apă şi alimente, de asemenea, muştele pot avea rol
vector.
• Rezistenţa S.typhi în apă este mai mică în apa
râurilor (maxim 21 zile), ajugând la 30 de zile în apele
de profunzime şi 2-3 luni în gheaţă.
• Germenii sunt sensibili la dezinfecţia cu clor.
Salmoneloze si alte infectii
• Doza minimă infectantă de S.typhi este între 200 şi
1000 de germeni, dar în funcţie de serotip variază de
la caţiva germeni pînă la milioane.
• Receptivitatea la boală este mică.
Legioneloze
Legionella: 22 de specii din care serogrupul 1
L. pneumophila este frecvent implicat în patologia
umana.
1. Boala legionarilor (pneumonie cu incubaţie de 3-6
zile, cu tuse seacă, frisoane, dar şi forme asimptomatice)

2. Febra de Pontiac, care se manifestă ca o boală febrilă

fără afectare pulmonară şi cu vindecare spontană.
• Se dezvoltă în prezenţa algelor verzi, protozoarelor
si in prezenta substanţelor organice. Temperaturi
de 24-26ºC sunt favorabile dezvoltării. S-au
identificat germeni şi în sistemele de încalzire şi
răcire a apei, pătrunderea lor realizandu-se prin
inhalare de aerosoli (la duş sau din sisteme de
climatizare).
• Legionella poate ajunge in organism si prin
ingestie de amibe (Acanthamoeba, Naegleria)
ceea ce duce la apariţia de forme nepneumonice.
Escherichia coli
Tulpini enteropatogene:

• EPEC (enteropatogen),

• ETEC (enterotoxic)dă forme uşoare pănă la cele holeriforme

în special la copii,

• EIEC (enteroinvaziv),

• EHEC (enterohemoragic).

Cele mai frecvente serotipuri O111, B4, O55, O125, incriminate

în producerea B.D.A. la copiii din creşe şi grădiniţe sau la
adulţi în special în zone cu grad mare de insalubrizare, sau la
turiştii care ajung în aceste zone (diareea turiştilor).
Rezervorul de infecţie îl reprezintă omul, dar şi unele animale.
Manifestări epidemice transmise prin apă dupa anul
2000:
- Parcul National Water Lake din SUA, prin
contaminarea apei potabile cu E.coli EPEC O111si B4.
- în Canada, 2300 cazuri şi decese în rândul copiilor.
Cauza a fost legată de consumul de apă incorect
dezinfectată.
Escherichia coli

• Epidemia din Germania si tarile vecine -

martie 2011 cu:
- E.coli EHEC- O104 f.rara fara manif
epidemice pana atunci (peste 1000 cazuri si
140 decese cu diaree hemoragica, sindr.
hemolitic, uremie)
- Sursa necunoscuta
- Transmisa prin legume si fructe cultivate eco
si consumate crude, insuficient spalate,
nerespectarea normelor de igiena individuala
Camphylobacter
Camphylobacter jejuni, coli, cinaedi,
• Sursă de germeni: păsările domestice sau de apă,
dar şi unele animale (porcine, ovine,câini, pisici).
• Păsările sunt infectate in proportie de 50-100%.
• Germenii sunt sensibili la clor,
• Doza infectantă este de 500-1 milion germeni.
• In Suedia au fost mai multe izbucniri epidemice în
1999-2000.
• In România ocupă locul doi ca morbiditate
infectioasa digestiva (epidemii prin consum de apă şi
lapte crud contaminat).
 Vibrionul holeric
• Există 206 serotipuri-O1 fiind cel patogen pentru om, cu 2
biotipuri: cel clasic si El Tor.
• Prima epidemie de holeră a fost la Londra in 1854, cand s-au
inregistrat 616 decese. Dr John Snow a demonstrat că apa de
baut a fost cauza epidemiei și nu aerul, așa cum se credea
până atunci.
• Au existat multe epidemii de holera, azi se manifestă mai ales
sporadic, in zonele endemice prin consum de fructe de mare
sau apa, incorect prelucrate termic.
Yersinia enterocolitica – identificată în apele de
munte reci şi limpezi, dă forme uşoare de B.D.A.
• Rezervorul de germeni îl reprezintă animalele
(rozătoarele sălbatice şi animalele domestice, în
special porcul).

Pseudomonas aeruginosa – frecvent întâlnit în

bazinele de înot, piscine. Colonizează ocazional
pielea, urechea, căile respiratorii, intestinul gros la
omul sănătos.
• Dă manifestări diverse: cutanate, digestive,
urinare, mai des la copiii mici (enterocolitaă
necrozantă), dar şi la adulţi cu boli hematologice
maligne.
Aeromonas (hydrophila, caviae, sobria)
• frecvent întâlnite în apele de suprafaţă
• pot produce B.D.A. forme grave,
dizenteriforme.
• Vibrioni non aglutinabili (NAG).
• Clostridium (perfringens, difficile,
butyricum).
• Stafilococi patogeni, Enterococi,
Klebsiella, etc.
Leptospiroze

• Leptospiroza este o antropozoonoza cu

evoluţie sporadica sau epidemica produsa de
specii din genul Leptospira.
• Exista doua grupe complexe: Leptospire
saprofite (specia biflexa) şi Leptospire
patogene (icterohemoragica şi anicterigene –
pomona, canicola, gripho-tiphoza, etc.).
• Rezervorul natural -

şobolanul de apă,
unele animale domestice (porcine, bovine) care
elimină prin dejecte leptospirele.
Leptospiroza - continuare

• Sursa de germeni o reprezinta doar

animalele, în special rozatoarele (şobolanul de
apa), dar şi unele animale domestice (porcine,
bovine sau câini).

• Animalele fac o boala inaparenta dupa care

excreta prin urina leptospire, luni sau chiar ani
de zile, contaminând solul, apa, bazinele de
înot, bălţi, mlaştini, ape curgătoare.
Leptospiroza- continuare
• Pătrunderea leptospirelor în organism se face prin piele
(escoriaţii, plagi) sau prin mucoase intacte, în timpul îmbăierii
în apa contaminată.
• Rezistenţa în apă este de două – trei saptămâni, fiind distruse
de ultraviolete şi clor.
• Rezistenţa este crescută la pH alcalin şi temperaturi mai mari
de 20°C.
• Boala are un caracter profesional (persoane care îngrijesc
animale, veterinari, macelari), dar poate apare şi la cei care
fac baie în ape de suprafaţa contaminate, putând apărea în
episoade epidemice prin înbăiere, in sezonul cald.
• Se manifesta cu frecvenţă crescută la tinerii care practică
activităţi nautice. La noi în ţară s-au înregistrat două epidemii
în 1984 şi 1985 prin îmbăiere.
e)Tuberculoza- bacilul Koch rezista în apă 100-150 de zile,
inclusiv în apa de mare.
In afara transmiterii directe prin apă,
-transmiterea indirecta