BOALA DIAREICĂ

INFECȚIOASĂ

Rus Mihai Aronel

aronelrus@gmail.com
 DEFINIȚIE

 Diareea: mai mult de 3

scaune / zi de consistență
scăzută

 Acută : 7-13 zile

 Persistentă: 14 - 29 de zile
 Cronică : ≥30 zile

De exclus:
defecație fracționată
Incontinența anală
ETIOLOGIA BDA INFECTIOASĂ
 ETIOLOGIA BDA INFECTIOASĂ

Virusuri (70%) Bacterii (10-20%) Paraziti/helminti

(<10%)
Rotavirus Campylobacter jejuni Cryptosporidium
Norovirus Salmonella – non- Giardia lamblia
Adenoviru thyphi Entamoeba
s E.coli -EPEC histolytica
Enterovir Shigella spp Strongiloides
us Yersinia enterocolitica stercoralis
Calicivirus E.coli Shiga-toxin like
EHEC
Astrovirus Salmonella typhi si
Coronavir paratyphi
us Vibrio cholerae
40-60 % din cazuri etiologie
neprecizată
APĂRAREA GAZDEI

1. Floră enterică normală

 apărare importantă a gazdei

7/
 Previne colonizarea cu agenți
patogeni potențiali

 Risc mare de a dezvolta

infecții cu agenți patogeni
enterici:
Sugari care nu au dezvoltata
încă colonizarea enterică
normală
Pacienții cărora li se
administrează
antibiotice
4
 APĂRAREA GAZDEI

2. Acidul Gastric
 pH-ul acid al stomacului este o barieră importantă în calea agenților
patogeni enterici
 pH˂4 – peste 90% din bacterii distruse in aprox. o oră

 Neutralizarea acidului gastric cu antiacide sau blocante H2 crește

riscul de colonizare enterică.
3. Motilitatea Intestinala
 Peristaltismul normal este mecanismul al clearance-ului
bacteriilor din intestinul subtire.
 Atunci când motilitatea intestinală este afectată (de exemplu, prin
tratamentul cu opiacee sau cu alte medicamente antimotilitate), 
a incarcaturii bacteriene
 APĂRAREA GAZDEI

 4. Mecanismele imune
Activitatea fagocitară
 Plăcile Peyer
 Limfocite, macrofage în lamina proprie și epiteliu

Imunitatea umorală
 Ig A secretate de plasmocitele din lamina proprie impiedică
aderența bacteriană și eliberarea de toxine
 IgM, Ig G – rol opsonizant, neutralizant sau bactericid

Imunitatea celulară
 LT citotoxice
Enzimele microsomale hepatocitare - detoxifiere
Lactoferina, lizozimul, fagocitele, oligozaharidele,
proteinele – din laptele matern
 MECANISME PATOGENICE
 Inoculul bacterian
 Numărul de microorganisme care trebuie să fie ingerat pentru
a provoca boala → variază de la specie la specie
 Shigella, Escherichia coli enterohemoragic, Giardia lamblia, Entamoeba → 10-100 bacterii
sau chisturi pot produce infecții
 105-108 Vibrio cholerae
 Salmonella → dependent de specie, gazdă, vehicul alimentar.
 Aderență
 Multe organisme trebuie să adere la mucoasa
gastrointestinală ca o etapă inițială în procesul patogenetic.
 Organismele care concurează cu flora intestinală normală și colonizează mucoasa au un
avantaj important în provocarea bolilor.
 MECANISME PATOGENICE

Invazie
 Shigella si E. coli enteroinvaziv
Invazia organismelor în celulele epiteliale ale
mucoaselor
multiplicare intraepitelială
diseminare în celule adiacente.

Penetrare
o Salmonella typhi si Yersinia enterocolitica
Pătrunde în mucoasa intestinală intactă
multiplicare în placile Peyer si in ganglionii limfatici intestinali
Diseminare sanguina
febră enterică.
 MECANISME PATOGENICE

Producția de toxine
 Enterotoxine

Diareea apoasă, acționând direct asupra mecanismelor

secretoare ale mucoasei intestinale
prototip: toxina holerei
Tulpinile enterotoxigene ale E. coli produc o proteină numită
enterotoxină termolabilă (LT) similară cu toxina holerei
 citotoxine

Distrugerea celulelor mucoaselor si diaree inflamatorie

Shigella dysenteriae tip 1, Vibrio parahaemolyticus, Cl. difficile.
 neurotoxine

Acționează direct asupra sistemului nervos central sau periferic.

toxinele Stafilococice si ale Bacillus cereus  sistemul nervos central
varsaturi.
MECANISME PATOGENICE

 Translocația bacteriană

- Pasajul microorganismelor din lumenul intestinal

spre localizări extraintestinale ( ggl. Mezenterici,
splină,ficat, peritoneu, circulația sanguină)

- - pasajul endotoxinelor
ANAMNEZA IN BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ
Alimente și surse de apă

Călătorii Centre de îngrijire ale copiilor

Tratament Antibiotic
Instituționalizări

Spitalizări Imunosupresii

Practici sexuale Contact cu animalele

DIAREE
ANAMNEZA IN BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ

 Anumite alimente sunt asociate cu anumite bacterii (toxiinfectii

alimentare):
 Brânza - Staphylococcus, Campylobacter, Listeria
 Ouă si maioneză - Specii de Salmonella
 Carne de vită - EHEC
 Păsări de curte - Campylobacter și Salmonella
 Carne de porc – C. perfringens și Y. enterocolitica
 Fructe de mare - specii Aeromonas, Plesiomonas și Vibrio
 Stridii - specii de Plesiomonas și Vibrio
 Legume –Aeromonas și C. perfringens
 Orez prăjit - Bacillus
 Apa este un rezervor major pentru multe organisme care provoacă diaree.
 Piscine - Shigella
 mediul marin - Aeromonas
ANAMNEZA IN BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ
 Varsta
Majoritatea morbidității și mortalității cauzate de agenții patogeni enterici
afecteaza copiii <5 ani.
Sugarii hrăniți la sân sunt protejați de alimentele și apa
contaminate, protecție prin anticorpii materni,
 Riscul de infecție crește când încep să mănânce alimente solide.

Rate mai mari de atac în rândul copiilor decât în rândul adulților

 E. coli enterotoxigen, enteropatogen, enterohemoragic; C. jejuni;
G. lamblia.
- Rotavirus 6-18 luni;
- Salmonella non-typhi- N.N pină la 3 luni, pacienți peste 50 de ani cu ATS
- Shigella 1-7 ani,
- Campylobacter – adulți tineri
ANAMNEZA IN BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ

 Conditii de viata
Gradinitele – incidenta  a infecțiilor enterice
Rotavirusul este cel mai frecvent la copiii <2 ani.
G. lamblia este mai frecventă printre copiii mai mari
C. difficile este cauza predominantă a diareei
nosocomiale la adulți.
E. coli enteropatogen a fost asociat cu focare de diaree în
sectii de
nou-născuți.
 ANAMNEZA IN BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ
 Animalele pot transmite anumite bacterii.
Expunerea la câini sau pisici este asociată cu
Campylobacter.
Expunerea la broaște țestoase este asociată cu
transmiterea de Salmonella.
Condiții medicale preexistente: infecții cu organisme
particulare.
 Salmonella
malnutriție, achlorhidria, imunodeficiente, infecție HIV
 Giardia
Agamaglobulinemia, pancreatita cronică, achlorhidria,
fibroza
chistică, infecția cu HIV
 Cryptosporidia
imunosupresie
 Cl. difficile
ANAMNEZA IN BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ
 Istoricul calatoriilor
 Diareea calatorului
20-50% dintre persoanele care călătoresc din țările
industrializate în țările în curs de dezvoltare.
ETEC este cauza principală a diareei călătorului.
America de Sud si Centrala - Entamoeba, V cholerae
Asia - V cholerae
Africa - Entamoeba si V cholerae
Australia, Canada, Europa - Yersinia spp
India - Entamoeba si V cholerae
Japonia - Vibrio parahaemolyticus
 DIAGNOSTIC

Examinari paraclinice/indicatii

 Examinari din scaun

 coprocitograma
 ex coproparazitologic
 coprocultura Shigella/Salmonella
 coprocultura Campylobacter
 coprocultura Yersinia
 coprocultura fungi

 Hemoculturi in caz de febra

 H-L, electroliti, creatinina, echilibrul acido-bazic.

 Examinari endoscopice

Diaree persistenta in absenta unei cauze identificate

DIAGNOSTIC

Examinari din scaun

 Coprocultura

• Anterior antibioterapiei.

• Indicatii:

 Diareea acuta febrila

 Retur din zone tropicale
 Semne de gravitate
 Izbucniri epidemice
 Imunodeprimati
• Permite identificarea: Salmonella sp, Shigella sp, Yersinia sp,
Campylobacter sp
 Identificarea toxinei Clostridium difficile

 PCR
DIAGNOSTIC
 Identificarea etiologiei virale
Metode de diagnostic rapide, imunocromatografice
rotavirus, norovirus, adenovirus
 Examen coproparazitologic
3 probe din zile diferite
Dupa sejur in zone endemice: identificarea Giardia
intestinalis, Entamoeba histolytica, helminti
Pacienti imunodeprimati: cryptosporidia, microsporidia,
isosporidia.
 DESHIDRATAREA
Semne si GRADUL DE DESHIDRATARE
simptome
I (Usoara) II (Moderata) III (Severa)
<5% G=50ml/kgc 8% G= 80ml/kgc 10% G=100ml/kgc
Sete Moderata Intensa Foarte intensa
Mucoase (limba) umede uscate Foarte uscate
Pliu cutanat Normal Persistent Persistent
Timp de <2 sec <2 sec >2 sec
recolorare
Extremitati calde calde Reci si marmorate
Puls Tahicardie Tahicardie Foarte rapid,
moderata importanta filiform,
Tensiunea Nemodificata Hipotensiune Hipotensiune
arteriala ortostatica marcata
Diureza >1ml/kg/h < 1ml/kg/h Oligo-anurie
Constienta Pastrata Pastrata Obnubilare/coma
Lacrimi prezente diminuate absente
DESHIDRATARE SEVERA
Pulsul absent sau

7/
filiform,
tahicardie și TA scăzuta.
Tahipneea și
hipercapnia: acidoză
metabolică.
Hipoglicemie
Hipo K-emia (ileus
paralitic).
Semnele Chvostek
și Trousseau
Pot apărea contracții
tetanice
spontane. 2
4
SCHEMA DE
REHIDRATARE
Rehidratare GRADUL DE DESHIDRATARE

I (Usoara) II ( Medie) Severa

<5%/50ml/kgc 8% = 80ml/kgc 10% =100ml/kgc
Solutia folosita Gesol Gesol/Ringer Ringer

Calea de Per os Per os/iv Intravenos

administrare
Cantitatea 50 ml/kgc 80 ml/kgc 100 ml/kgc
Durata de timp in 4 ore 4 ore 2 ore la adult, 4
care se se ore la copii si
administreaza vârstnici
Ritm 60% in primele 2 ore 40% în primele
40% in urmatoarele 2 ore 15-30 minute
60% in
următoarele 1,5
ore
SĂRURILE DE REHIDRATARE
ORALĂ
 Soluția Gesol
1l apă – 3,5 g NaCl; NaHCO3 =2,5 g; 1,5g KCl; 20g glucoză
Preparare la domiciliu- 2 linguri zahar,1/4 linguriță sare, ¼
linguriță bicarbonat,o ceașcă suc de portocale
Nu se recomandă pacienților cu pierderi foarte rapide, ˃ 15
ml/kgc/oră; în vărsături incoercibile; malabsorbție de glucoză.
Deshidratare ușoară, după fiecare scaun:
 Sub 1 an: 50-100 ml SRO

 1-9 ani: 100-200 ml SRO

 Peste 10 ani - la cerere

REHIDRATARE CORECTĂ

 Ameliorarea stării generale ( dispariția crampelor

musculare, cianozei, vărsăturilor precum și modificările
conștienței – stupoarea și coma pot dura 12-24 de ore
la copil)
 Restabilirea diurezei (după 6-12 ore)

 Normalizarea TA

 Normalizarea pulsului ( ritm și amplitudine)

 Normalizarea greutății corpului

COMPLICAȚIILE REHIDRATĂRII

 Hiperhidratarea
Sugari/vârstnici
Suferințe cardiace cronice
Suferințe renale cronice

 Parametrii de monitorizat
Turgescența jugularelor ( ridicarea mâinilor la 10 cm față de
planul toracelui duce la aplatizarea venelor de pe fața dorsală
a mâinilor)
Auscultația pulmonară
Determinarea PVC
 TRATAMEN
T de spitalizare:
Criterii
 Varsta ≤ 3 luni, ˃70 de ani
 Decompensarea unei co-morbiditati
 Varsaturi cu rehidratare orala imposibila
 Deshidratare > 8 % din greutate
 Sepsis
 Alterari ale starii de constienta
 Diaree febrila la intoarcerea din zone tropicale
 Izolare sau mediu social defavorizat
PRINCIPII DE TRATAMENT IN BDA
 Rehidratarea și corecția acido-bazică
 Regim alimentar cu aport nutritiv

 Tratamentul patogenic (diminuarea secreției hidroelectrolitice

intestinale, a hipermotilității, a resorbției toxinelor, stoparea
multiplicării microorganismelor)
 Tratamentul simptomatic

 Tratamentul etiologic
DIETA

 Dieta BRATT (Banane, orez, compot de mere, ceai, paine

prajita)
recomandat de multi ani.
De indata ce se reia toleranta digestiva  regim alimentar
pentru aport adecvat de proteine si calorii.
 Carnea slaba
 Evitati 1 saptamana: legumele si fructele crude, cartofii,
fasolea, varza, condimentele
 Laptele matern – substante nutritive

 Sugariicontinua alaptarea.
 DIETA: ALIMENTE PERMISE

 Iaurt simplu, sana, kefir;

 Lapte praf delactozat;
 Branzeturi (branza de vaci, mozzarella, urda, telemea putin sarata)
 Carne slaba (pui/curcan/vita)
 Supa de legume
 Orez fiert si morcov fiert
 Pireuri de legume
 Banane, mar copt, afine
 Biscuiti simpli, paine prajita
 Sticksuri cu sare, grisine
 Apa plata, ceai neindulcit
 Pudra de roscove
 Produse cerealiere: paine alba uscata, paste, orez, gris
 Beti 3 cani de zeama de orez/zi (1/2 cana de orez brun in 3 cani de apa fiert timp de 45
de minute. Strecurati orezul si beti zeama. Mancati si orezul).
ALIMENTE INTERZISE
 Grasimile, prajelile, lapte,
 Miere, zahar
 produse cerealiere integrale sau derivate ale acestora
 snacks-uri; chipsuri; dulciuri (cacao; ciocolata)
 bauturi carbogazoase
 Fructe, leguminoase (mazare, fasole, linte), crucifere (varza,
varza de bruxelles)
 fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
 fructe uscate (curmale, smochine)
 condimente: mustar, otet, muraturi
 evitati alimentele prea reci sau prea calde
 afumaturi/conserve/mezeluri
TERAPIA
PATOGENICĂ
 Diosmectita
Stimulează secreția de mucus, crește puterea de apărare
a mucoasei
Stimulează absorbția gazelor
Nu interferă cu peristaltismul, nu modifică volumul
scaunelor
 Bismutul salicilat/Peptobismol
Antiinflamator, absorbant al toxinelor bacteriene, stimulant
al secreției de mucus
2 tablete la 30 de minute, 3-4 ore
 Săruri de calciu (carbonat, fosfat)- diminuă secreția de
lichide și sodiu în intestin, prin formarea de săpunuri
protectoare ale mucoasei; reduc peristaltismul
TERAPIA
PATOGENICĂ

 Modificarea florei endogene – probioticele...

Lactobacillus rhamnosus (GG)
Sacharomyces boulardii
Lactobacillus paracasei

 Inhibarea motilității intestinale

Loperamidul – Contraindicat în febră/prezența produselor patologice în scaun.
TRATAMENTUL ANTIBIOTIC EMPIRIC

 Recomandat doar în următoarele

situații:
 Sepsis/suspiciune
 Diseminare extraintestinala
 Salmonella la malnutriti, sugari <3 luni,
 Imunodepresie
 Asplenie sau hemoglobinopatii
 Holera
 Shigelloza
 Amoebiaza
 Cl.difficile
 TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE
Toxiinfectiile alimentare
 Întrebările referitoare la ingestia anumitor alimente și la momentul apariției diareei după masă
→indicii privind cauza bolii.

 Staphylococcus aureus sau B. cereus

Cea mai scurtă perioadă de incubație (1-6 ore)
durează <12 ore.
Contaminare de la purtători umani infectați cu
stafilococi
Dacă alimentele sunt lăsate să se răcească încet și
rămân la temperatura camerei după gătit, sporii de B.
cereus vor forma enterotoxină.
Dacă orezul fiert nu este refrigerat, sporii de B. cereus
→ toxine.
TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE

 Clostridium perfringens
Are o perioadă de incubație puțin mai lungă (8-14 ore)
Rezultă prin supraviețuirea sporilor in anaerobioza
Carne de vita, pui, pastrate intre 15-50 grade C
După ingerare, toxina este produsă în tractul intestinal
(in vivo)
crampe abdominale și diaree
Vărsăturile sunt rare, ca și febra.
Boala este auto-limitată, rareori durează> 24 ore.
 E. coli enterohemoragic
Vita tocata, lapte nefiert, legume
Apa contaminata

 E. coli enterotoxigen
Salate, branza, apa contaminata
Diaree apoasa
TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE

 Nu toate toxiinfectiile alimentare au o cauza bacteriana.

 Agenți non-bacterieni ai toxiinfectiilor alimentare:

Metale grele: Cu, Zn, Cd

Capsaicina, care se găsește în ardei iute,
O varietate de toxine din pești și crustacee (reactii
histaminice, neurotoxice, paralitice, amnezice).
 SHIGELLOZA

DIZENTERIA BACTERIANA
 SHIGELLOZA-ETIOLOGIE

 Bacilii dizenterici
 genul Shigella (familia Enterobacteriaceae)

 4 grupuri pe criterii antigenice șibiochimice

A: Shigella dysenteriae - 15 serotipuri
B: Shigella flexneri - 6 serotipuri, numeroase
subtipuri
C: Shigella boydii - 18 serotipuri
D: Shigella sonnei – 1 serotip
 SHIGELLOZA -EPIDEMIOLOGIE
 Sursa de infecție
Bolnavii și purtătorii convalescenți /sănătoși
Transmiterea: fecal –orală
Excrementele pot contamina apa, legume, fructe
Mustele pot transporta bacili dizenterici
 Contagiozitate
• Doza infectantă 10-100 microorganisme
 Rezistența în mediu
rezistă în praf la 20˚C - 6 săptămâni
Sensibili la căldură – inactivați în 10 minute la 47˚C
Sensibili la substanțe clorinate, detergenți, diverse antibiotice
 Imunitatea dupa boală
Specifică de tip, reîmbolnăviri posibile
Shigelloza - epidemiologie

141
 SHIGELLOZA - PATOGENIE

 Mecanism invaziv local + toxigen

 pasaj gastric
 Jejun
 multiplicare tranzitorie
 ShET-1 si 2 - Diaree apoasă
 sigmoid și rect
 Sindromul dizenteric
 Invazia mucoasei intestinale
 actiunea citotoxică a endotoxinei
 Endotoxina (LPZ)
 S.dysenteriae 1 – toxina Shiga
 citotoxic si neurotoxic
 Epiteliul intestinal (ulceratii) / plexuri nervoase intestinale
 Circulatia sangvinacentrii nervosistare toxica
SHIGELLOZA - TABLOU CLINIC
 Incubația: 12-24 ore (3-4 zile)
 Debut
Brusc
Febră, frisoane
Mialgii, curbatură, SGA
Scaune diareice apoase
Anorexie
Dureri abdominale
 Perioada de stare – după 1-2 zile, sindromul dizenteric
10-30 scaune /zi, SPUTA RECTALĂ DIZENTERICĂ
Reduse cantitativ, afecaloide cu mucus, puroi, sânge
Tenesme, crampe abdominale
Febra, cefalee , meningism
 SHIGELLOZA - EXAMEN OBIECTIV
 40% - rectoragie
 Coarda colică sigmoidiană
 Borborisme intestinale
 T.R. sensibilitate marcată +/- prolaps rectal

 Copii
Diareea poate fi fără sânge, fără febră
Semne de suferință neurologică - convulsii,
letargie
 Diareea dispare în 3-4 zile
 Convalescenți- eliminarea asimptomatică zile -
săptămâni
 SHIGELLOZA - FORME CLINICE
 Ușoare:
• scaune apoase, fără afectarea stării generale
• Medii - descrisă
 Severe:
Toxemie severă
Scaune emise continuu, dureri abdominale intense,
vărsături,Deshidratare marcată
Pierderi hidro-electrolitice importante, șoc, colaps,
insuficiență renală
Tulburări neuro-psihice
Sh. Dysenteriae și unele sh flexneri
 Copii
Convulsii, letargie
Deshidratare severă
Insuficiența circulatorie
 Purtatori asimptomatici (nu Sh. Shigae)
SHIGELLOZA - FORME CLINICE
 Forme atenuate
-țări dezvoltate
- Diaree banală, hipertermie, grețuri, colici
- Dispare spontan în 2-3 zile

- Dg retrospectiv – coproculturi , care pot fi ți fals negative (eliminare

dicsontinuă de germeni, redusă cantitativ)
o Localizări anormale
o Cistite, vulvovaginite
o Ulcerații, leziuni cutanate
 Alte forme clinice
Prelungite
 Cașexie, deshidratre marcată, denutriție la copii

Nervoase
 Pseudotifoidice la adulți – convulsii, anomalii neuro- senzoriale, la
copii- encefalită
Forme septicemice- SIDA
 SHIGELLOZA - EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC

 Evoluție naturală autolimitantă în ≈ o săptămână.

Convalescența cu recrudescențe sau evoluție ondulantă

 3 - 4 % din cazurile netratate se cronicizează

 Cu ttm. vindecare în câteva zile - o săptămână, fără sechele

 Mortalitate sub 0,1% (6-7% la sugari și copii mici)

 SHIGELLOZA -DIAGNOSTIC

 Epidemiologic
Contact cu bolnavi/purtători
Sursa comună cu alte cazuri
Factori favorizanți
 Clinic
• sindromul dizenteric
 Laborator
Leucocite în coprocitograma
Leucocitoza cu neutrofilie
IRA prerenală
SHIGELLOZA - DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
 Coprocultura
• Scaun imediat dupa emisie/tampon rectal
• 103 – 109 Shigelle /g materii fecale in faza acuta
• 102 -103 Shigelle/g materii fecale in convalescenta
• Mediu de cultura Shigella/Salmonella
• Identificarea grup si serotip

 Reacții serologice
Inutile – atc. apar târziu

 Endoscopia
Mucoasa edematoasă și hemoragică, cu ulcerații
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 Alte enterite infectioase  Cauze non-infectioase

EHEC Boala inflamatorie intestinala
E. coli enteroinvaziv Diverticulita
Campylobacter jejuni HDI
Salmonella enteritidis Cancer de colon
Yersinia enterocolitica invaginatie
Entamoeba histolytica Fisuri anale
COMPLICATII

 Locale:
 Generale
• Prolaps rectal
• convulsii
• Invaginatie
• Sepsis
• Hemoragii intestinale,
• glomerulonefritia
perforație, peritonita
• Artrita reactiva
postinfectioasa
 Megacolon toxic
 HLA B 27+ S. flexneri
 Factori predispozanti
 Sdr. Reiter
 hipokalemia
• Sindromul hemolitic-
 Opioide / Loperamid
uremic (SHU)
 anticolinergice
SHIGELLOZA – SINDROMUL HEMOLITIC-UREMIC
 Toxina Shiga (S. dysenteriae tip 1)
 Apare la cateva zile dupa diaree
 Clinic:
Paloare, astenie, iritabilitate
Gingivoragii si epistaxis
Oligurie, edeme
 SHIGELLOZA - TRATAMENT

 Măsuri nespecifice igieno-dietetice

Rehidratare per os sau i.v
Dieta

 Tratament etiologic
 Atenuarea simptomatologiei

 Scurtarea duratei bolii

 Reducerea numarului de recăderi

 Rezistenta la antibiotice!
 SHIGELLOZA –TRATAMENT ETIOLOGIC
ADULTI COPII
Ciprofloxacina 2x500mg/zi , Ceftriaxona 50mg/kgc/zi la 24 de
3 zile Levofloxacina ore- 5 zile
500mg/zi- 3 zile Ceftazidim 100mg/kgc/zi la 8 ore
Norfloxacina 2x400mg/zi- – 5 zile Cefixime 8mg/kgc/zi la 12
3zile h- 5 zile

Azitromicina 500mg /zi- Azitromicina 10mg/kgc/zi– 3 zile

3zile Rifaximina
2x400mg/zi- 3zile
SHIGELLOZA –TRATAMENT
PATOGENIC

 Eridiarom
• Protecția mucoasei
• Normalizează tranzitul
• 3-4 comprimate/zi la copil; 6-9 compr. /zi la adult
 Zinc 20mg/zi 14 zile, la copii
 NU Inhibitoare ale motilității
• Loperamid
 SHIGELLOZA- PROFILAXIA
 Măsuri față de bolnav și contacți
Declarare si spitalizarea obligatorie
Contactii familiali sunt investigati clinic si bacteriologic

 Măsuri de prevenire
Igiena mediului/ apei
Insecticide - vectori in sezonul cald
Igiena personală
Igiena alimentației/refrigerare
Incurajarea alimentației naturale a sugarilor

 Profilaxia specifică: nu există vaccin eficient

ENTEROCOLITA CU SALMONELLA
SALMONELOZ
A

 Salmonella –Enterobacteriaceae
 2 specii: S. enterica si S. bongori> 2400 serotipuri
 bacili gram-negativ, nesporulati, facultativ anaerob
 Manifestari clinice:
• Gastro-enterita -Salmonella non-typhi
• Febra tifoida - S. typhi si S. paratyphi
SALMONELOZA -
EPIDEMIOLOGIE
SALMONELOZA
Rezervor:
 mamifere, pasari, animale de companie (testoase, reptile)
 Pacienti / purtatori sanatosi

 Transmitere:
alimente contaminate (carne, oua, produse lactate)
 Incubatie: 12- 48 (72) h
 Tablou clinic
Debut brusc
Febra (38-39 C), frisoane
Dureri abdominale,greturi,varsaturi
Mialgii, cefalee

Deshidratare de diverse grade, plus acidoza metabolica

FORME CLINICE

 Ușoare – grețuri, câteva scaune diareice,febră ușoară

 Moderate – scaune frecvente, deshidratare medie

 Severe

Deshidratare importantă
Tulburări neurologice
Insuficiență renală
Hipotensiune/șoc
Bacteriemie trecătoare
 Eliminarea Salmonellelor zile – 2-3 S, rar luni
COMPLICAȚII
 Rare
Colecistite
Flebite
Pielonefrita
Supurații

 Aspecte particulare – pacienții cu HIV/SIDA

Salmonella frecventă, Bacteriemie, Enterocolite severe,
fulminante, ulcerații la nivelul intestinului terminal, Mortalitate
crescută.
SALMONELOZA
 Evolutie: autolimitata 3-7 zile
 Boala invaziva:
Pacienti imunodeprimati
sugari < 3 luni
 Tratament antibiotic
Prelungeste portajul, asociat cu recaderea.
Recomandat:
 sugari < 3 luni

 Pacienti >50 ani cu suspiciune de ateroscleroza,

 imunodeprimati

 anomalii cardiace valvulare sau endovasculare

 afectiuni articulare.
SALMONELOZ
A
Tratament antibiotic
Trimetoprim-sulfamethoxazol 160/800 mg bid 4-7 zile
Amoxicillina 1g q 8h
 Rezistenta in crestere

ceftriaxone 2g/zi, cefotaxime 3g/zi 10-14 zile in boala invaziva

ENTEROCOLITA CU CAMPYLOBACTER
 ETIOLOGIE
 Campylobacter spp.
Gram -, non-sporulat, mobil, microaerofil
Campylobacter, Arcanobacter și Helicobacter
Entități clinice
 diareea și afecțiuni extraintestinale

C. jejuni
 80-90 % din totalul îmbolnăvirilor cauzate de Campylobacterii

C. fetus
 infecții extraintestinale

Campylobacter coli,
Campylobacter hyointestinalis,
Campylobacter lari,
Campylobacter upsaliensis,
Campylobacter sputorum
 EPIDEMIOLOGIE

 Zoonoza
 C. jejuni
 80-90 % din totalul îmbolnăvirilor cauzate de Campylobacterii
 comensal al tractului digestiv
• vite, oi, porci, capre, pui, caini, pisici, rozatoare, reptile.
• carnea contaminata cu continut intestinal in timpul sacrificarii.
 Carnea de pui - C. jejuni!!!- 50-70% din cazuri la om
 Apa contaminata prin excrementele animalelor
 Lapte nepasteurizat/ branzeturi
 Animalele de companie
 Expunere ocupationala
 Transmitere interumana fecal-orala
 Transmitere prin vectori-mustele
 EPIDEMIOLOGIE

Cresterea numarului de cazuri in ultimii ani

• Diagnostic mai bun/ cresterea consumului de carne de pui
 Incidența  vara și toamna

 C. jejuni – copii mici și adulți tineri.

 C.fetus – extreme de vârstă.

 Țările în curs de dezvoltare

• incidența maximă la copii sub 2 ani, scade cu vârsta

EntErita cu campylobactEr - romania

805

348
EntErita cu campylobactEr– uE, gErmania

127815

47912
 PATOGENIE
 Doza infectanta si raspunsul imun al gazdei
rol in aparitia bolii clinic manifeste
 Unele persoane dezvolta boala cu o doza infectanta de
500 organisme/ altele > 106 CFU.
 Inflamatie cauzata de invazia organismelor in tesutul
intestinal
 Multiplicare in intestin invazia epiteliului inflamatie
scaune sangvinolente
 TABLOU CLINIC
 Incubatia: 1-10 zile
 Prodrom 12-48 de ore
 Febra, cefalee, mialgii, stare de rău

 Perioada de stare:
Febra+ Diaree+ Dureri abdominale
Febra poate fi unicul simptom, mimând febra tifoidă
Diaree apoasă/scaune cu sânge: 10 /zi
Dureri abdominale generalizate/localizate (pseudoapendicită)

 Evoluția
autolimitantă
10-20 % cazuri pot evolua cu febră prelungită, peste 7 zile
5-10% din cazurile netratate, recidivează
COMPLICATII
o Bacteriemia (<1%), translocatii bacteriene cu flora enterica
o Meningitia, endocardita, artrita, avort
o Colecistita, pancreatita
o SIDA, hipogamaglobulinemie
• Infectii severe, risc de recadere
o Osteomielita
o Hepatita, nefrita interstitiala, miocardita,
o SHU
o copii
o invaginatii
o Artrita reactiva
o HLA B 27
o Sindrom Guillain Barre
o 20-50% din cazuriCampylobacter jejuni
o 2-3 saptamani dupa diaree
DIAGNOSTIC

 Epidemiologic
o Clinic
o Paraclinic
Leucocite la examinarea microscopica

 Creste mai lent decat alte bacterii enterice

 Mediu selectiv (carbune, antibiotic / filtrare)

Examinare directa in microscopie in camp intunecat <2 h

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Alte etiologii infectioase
 Apendicita
 Boala inflamatorie intestinala
RCH
Boala Crohn
TRATAMENT
 Rehidratare
 Terapie etiologica - 5-7 zile
 Macrolide
Eritromicina - 4x200 mg /zi; 30 mg / kg / zi la copii
claritromicina
Azitromicina - 3 zile
 fluorochinolone
Ciprofloxacina (adulti) -! 10 -20% rezistenta

 Loperamid !!!
ENTEROCOLITA CU
YERSINIA ENTEROCOLITA
ETIOLOGIE- EPIDEMIOLOGIE
 fam. Enterobacterii
 3 specii uman patogene
Y. pestis
Y. enterocolitica
Y. pseudotuberculosis
 bacili Gram negativi
 2 antigene somatice O și H
Y. enterocolitica – 6 biotipuri și peste 60 serotipuri
Y. pseudotuberculosis - 6 serotipuri
 EPIDEMIOLOGIE
 Rezervor
Animale domestice (porci, câini, pisici) și sălbatice
 Transmitere fecal - orală

alimente contaminate
 carne de porc insuficient preparata termic!!

lapte, apa contaminată

Contact direct cu animale/fecale contaminate
 Rezista la 4 °C - refrigerare
 Risc  imunodeprimati- septicemie si localizari secundare
EPIDEMIOLOGIE
 PATOGENIE

 Incubație 5 zile
 Invazia epiteliului ileal
 multiplicare în plăcile Peyernecroze
 invazia ganglionilor mezenterici
 Splina, ficat microabcese
 Cazuri severe
 Bacteriemie și diseminare la distanța
 Tromboze ale vaselor mezenterice
 Necroze intestinale
TABLOU CLINIC

 Cele mai frecvente manifestări clinice

Enterocolita acută
Limfadenita mezenterică
Ileita terminală
 Enterocolita acută cu Y. enterocolitica 1-3 saptamani
Febră de obicei moderată
Diaree, hematochezie
Dureri abdominale
Grețuri, vărsături
Rar perforatii intestinale
 Limfadenita mezenterică și ileita terminală ≠Apendicita acută
durere în flancul drept, iritație peritoneală
febra
TABLOU CLINIC
Manifestari clinice rare
• Faringita acuta

• +/- limfadenita cervicala

 Sepsis

• ID severa
 Infectii metastatice

• Abcese (splina, ficat)

• Peritonita
• Osteomielita
• meningita
• Artrita septica
TABLOU CLINIC
 Artrita reactiva
• 15% din adultii cu enterita
• Zile pana la luni de la debutul diareei
• Genunchi si glezne
• Persista 1-4 luni
• HLA-B27
 eritema nodosum
• Mai frecvent la femei
• Patogeneza neclara
• Locatizare – membre inferioare
• zile3 saptamani post-enterita
• Se vindeca spontan in decurs de 1 luna.
DIAGNOSTIC
 Coprocultura
• mediu selectiv (CIN: cefsulodin- Irgasan-novobiocin)

 Hemocultura

 Imagistica
• CT, US abdominala
• Pentru diagnostic diferential
 Teste serologice
• Teste de aglutinare, ELISA
• Cross-reactivitate!!
TRATAMENT, PROGNOSTIC
 Cefalosporine gen III
Ceftriaxona 2g / zi, cefotaxim 6g / zi 10-14 zile pentru
formele invazive
 fluoroquinolone
 trimetoprim-sulfametoxazol 160/800 mg bid 4-7 zile
 Rezistenta la ampicilina
 Rezistenta la macrolide 
 Prognostic
• 10% cazurile de sepsis- deces
 Infectii extra-intestinale tratament 3 saptamani.
 Preventia !!
HOLERA

 Diaree infectioasa
 Caracter epidemic
 Etiologie bacteriana - Vibrio
cholerae.
 transmitere fecal- orala.
 Actiunea unei enterotoxine
termolabile care actioneaza la
nivelul jejunului

1832- Le Petit
Journal
ETIOLOGIE
Vibrio cholerae
• Bacil Gram -, mic, incurbat

• Tulpinile care produc toxina holera.

• Se dezvolta la 37 ° C, pH alcalin.
• antigen O - 155 serotipuri.
• Vibrio cholerae O1, biotip El Tor, serotip Ogawa si
Inaba
• Responsabil pentru a 7a pandemie
• Vibrio cholerae O 139

• Din 1992 – Golful Bengal  numeroase tari din

Asia.
• 2010 – variante ale biotipului El Tor

• Virulenta 
• Bangladesh, parti din Estul Africii, Asia, Haiti
• MDR - Bangladesh.
EPIDEMIOLOGIE
1817- debutul primei pandemii de holera – Asia, Orientul
Mijlociu, o
parte a Africii
A 7 a pandemie, care a debutat in 1961, inca in desfasurare.
• Din 1991, 120 tari au raportat transmitere interna.

2018
 Yemen > 1 mil cazuri si 2000 decese de la debutul epidemiei
(aprilie 2017)
 Aprox. 5000 cazuri/zi la debut; in present intre 1000-2000
cazuri/zi

 Global
 Intre 21000 – 143000 decese anual
 Peste 1 milion de cazuri anual
Incidence of cholera per 100,000 population reported to WHO from
1 January to 30 November 2022
Cholera cases reported to WHO by year and continent,1989-2021
EPIDEMIOLOGIE
Rezervorul
 Mediul in perioada inter-epidemica
 Aparezervor de germeni patogeni.
 Omul in perioadele epidemice
 Bolnavii vibionii sunt eliminati in scaun si lichidul de
varsatura
 Cadavre, purtatori sanatosi.
 Transmiterea
 Ape contaminate
 Produse marine contaminate
 Fructe si legume
 Maini murdare
 Nu exista imunitate naturala.
EPIDEMIOLOGIE
 Chironomidele
 un important rezervor de V. cholerae.
 ouale- contaminate cu V. cholerae (6 - 36 bacterii/ou).
 Bacteria poate sa se fixere pe suprafata chitinoasa a
adultilor
 Transmitere V. cholerae pe cale aeriana.

Factorii favorizanti- umani si climatici

 Saracia

 Nivelul scazut de igiena

 Conflicte armate

 Densitate crescuta a populatiei (tabere de refugiati)

 Catastrofe naturale (ciclon, inundatii)

 Incalzirea apelor (fenomenul El Nino).

PATOGENIE
• Ingestia masiva permite V.
cholerae
sa reziste acidului gastric
Diareea « toxica »
• Elaborarea unei enterotoxine
 Componenta A
 Componenta B
• Inversarea fluxului hidrosodat
la nivelul epiteliului
intestinului subtire prin
activarea adenilatciclazei.
• Diareea hidro-electrolitica
• deshidratare acuta
• hipopotasemie si acidoza.
PATOGENIE
 Vibrio nu penetreaza mucoasa
Ramane anatomic intacta.
 Glucoza stimuleaza absorbtia apei si saruri
Mecanism independent de AMPc
Un ion de sodiu poate fi transportat in acelasi timp cu
molecula de glucoza la nivelul mucoasei care si-a pastrat
integritatea si mecanismele de absorbtie.
Baza rehidratarii orale.
TABLOU CLINIC
 Incubatia: cateva ore la 5-6 zile
 Debutul brusc al unei diarei apoase
 Apa de orez, miros slab, fara mucus sau
sange
 Varsaturi numeroase « in jet»,
 Deshidratare rapida si severa
 triada

 Diaree apoasa
 varsaturi
 deshidratare.

 Numarul de scaune/ varsaturi

 10 -50 /zi (4 - 20 l lichide).
 afebrilitate
 Durei abdominale/crampe musculare
TABLOU CLINIC
Forma clasica evolueaza in 3 faze:
 Faza lichidiana

 Faza de soc

 deshidratare
 Puls slab perceptibil
 TA 
 T ≤ 36°C
 anurie
 Faza evolutiva

 Ameliorare spectaculoasa cu
rehidratare
 Deces daca pacientul nu a fost
rehidratat.
TABLOU CLINIC
Alte forme clinice
• Usoare (90% din cazuri)

 forme benigne, 2 - 3 scaune lichidiene «zeama

de orez»
• Holera Sicca

 Anterior aparitiei diareei

 Colaps cardio-vascular brutal, inaugural
 Adeseori mortala
• Forma dizenteriforma (≈5% din cazuri)

• Forme complicate

 IRA
 K cu slabiciune musculara, paralizii, anomalii
EKG
 Suprainfectii pulmonare.
•Forme asimptomatice
Co-infectii
DIAGNOSTIC
Coprocultura
• Pentru confirmarea debutului unei epidemii

• Scaun sau tampon rectal

 Transportat la temperatura ambianta pe mediu
Carry-Blair.
• Examenul microscopic direct al scaunului
 intre lama si lamela
 Bacili incurbati, in virgula
 Bacili Gram -
• Cultura pe mediu specific – TCBS
• teste biochimice
• Aglutinarea cu ser anti-O1 si anti-O139.
• genotiparea.

• antibiograma –pentru primele tulpini.

• teste rapide
 Rezultat in < 15 minute
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 Enterocolitele infectioase severe de diverse
etiologii
 EPEC, Salmonella, Yersinia enterocolitica
 Giardia lamblia
 Norovirus
 Diareea călătorilor
 Enterocolite produse de alte specii din genul
Vibrio
 Intoxicații cu ciuperci, arsenic, mercur
TRATAMENT

• Obiectivele tratamentului
1. Reechilibrarea hidroelectrolitica
 Gestul terapeutic urgent si esential
2. Terapia antibiotica
 Secundar, scurteaza durata diareei si durata
portajului.
1. Reechilibrarea hidroelectrolitica
• Pe cale parenterala in formele severe
 Lichid izotonic, bogat in bicarbonat/ K
 Ringer lactat.
• Pe cale orala
 In absenta varsaturilor incoercibile.
 SRO – plicuri standard OMS/UNICEF.
 glucoza (20,0 g/l), sare (NaCl 3,5 g/l),
 K (KCl 1,5 g/l),
 bicarbonat de sodiu (2,5 g/l).
 TRATAMENT
Rehidratarea
 Realizata in primele 3 ore.

 Bolnavul este cantarit

 Asezat pe un pat “holeric”

 Colectarea scaunelor intr-o galeata

gradata.
 Alta galeata gradata pentru varsaturi. 1000 ml in 15 min
 Volumul de

perfuzat 1000 ml in 30 min
 10% din greutate. 
restul in 2 ore
 Reevaluare dupa 3 ore
• Pulsul si TA sunt in valori
normale.
• diureza> 1 ml /kg /ora
• Varsaturile s-au oprit.
TRATAMENT
Urmarirea semnelor clinice
 puls

 TA

 FR
Pentru a evita
supraincarcarea volemica
 Diureza

 Starea de constienta

 Ascultarea
pulmonara/cardiaca
 ! La varstele
Copii extreme:
(hiperhidratarea intracelulara: convulsii)
 Varstnici (IC, EP).
Perioada de mentinere a echilibrului H-E.
 Compensarea pierderilor.

 Rehidratare p.o. – pierderile masurate + 1000 - 2000

ml / 24 h
TRATAMENT
Formele usoare
 Rehidratare per oral

 50 ml /kg in primele 4 ore

 Ulterior mentinerea echilibrului (100 ml

/kg /zi).
Formele complicate
 anurie persistenta

 Rehidratare tardiva sau insuficienta.

 Dializa extra-renala.
TRATAMENT
Holera la copilul < 5 ani.
 doua posibile complicatii

 Hiperhidratare
 hipoglicemie.
 Perioada de rehidratare – 6 ore.

 Primele 2 ore: 5% din greutatea corporala

 A-3-a si a -6-a ora : 5% din greutatea
corporala.
 lichide:

 Ringer lactat + glucoza 5%

 Proportia 2/3 - 1/3
 Dupa 6 ore rehidratarea se face p.o./i.v.

 Pierderile masurate +100 ml /kg/zi

 Supliment in zinc
TRATAMENT
2. Tratamentul antibiotic
 Obiectiv secundar

 doxicilina p.o. – priza unica

 6 mg/kg la copil >8 ani

 300 mg la adult
 ciprofloxacina (20 mg/kg/zi, 3 zile)

 Alternative la copil

 Eritromicina (30 mg/kg/zi, 4 x/zi-

3 zile)
 Azitromicina.
 Vindecarea este obtinuta in 72 ore.
PREVENTIA

Romania
Măsuri față de bolnav si contacti
 Boala cu internare și declarare obligatorie, nominală
 Bolnavi, suspecti, contacti, purtători sănătoși
 Suspecții
 tratați ca și bolnavii pînă la infirmare
 Contacți
 Carantina 7 zile
 Chimioprofilaxie: Tetraciclina 2g/zi sau Doxiciclina
100mg/zi,
3 zile
 Copii: Eritromicina
 Purtatorii
 se trateaza
 3 coproculturi negative
PREVENTIA

Masuri de igiena si educatie sanitara – epidemie

 Sensibilizarea populatiei

 Aprovizionarea cu apa
 Clorinarea apei
 Puncte de aprovizionare cu apa protejate
 Sistem adecvat de evacuare a apelor uzate
 Controlul latrinelor si a deseurilor

 Distribuirea de sapun, controlul pietelor,

inhumarea cadavrelor
 Dezinfectia locuintelor, imbracamintii, ustensilelor de
bucatarie, vehicule, prin utilizarea unei solutii
clorinate 0,2%;
 Dezinfectia latrinelor, rezidurilor, cadavrelor
- solutie clorinata 2%.
PREVENTIA
Vaccinuri antiholera
 DUKORAL®.

 Vaccinul oral inactivat

 Bacterii inactivate (V. cholerae O1)

 + sub-unitatea B a toxinei holerice

purificate
 Shanchol® si mORCVAX®

 Vaccinuri orale bivalente- serogrup O1 si

O139.
 Nu contine sub-unitatea B

Chimioprofilaxia
 Are o eficienta limitata in timp.

 Induce rezistente.
GASTROENTERITE VIRALE
 Pondere importanta in BDAI (30-
40%)
 Produse de o gama larga de virusuri
 Rotavirusuri
 Adenovirusuri enterale (serotip 40,
41)
 Astrovirusuri
 Calicivirusuri (Norovirus, Sapovirus).
EPIDEMIOLOGIE
Sursa de infectie
 Omul bolnav sau purtatori sanatosi,
asimptomatici.
 Alimente contaminate, apa, scoicile

Transmitere fecal-orala sau respiratorie

 pot supravietui

 clorinarii apei
 unor mari variatii de temperatura
PATOGENIE
 Se replica in celulele
epiteliale din
intestinul subtire.
 la varful vililor
 Nu in cripte.
 Malabsorbtia lichidelor
si
electrolitilor.
TABLOU CLINIC
Clinic imposibil de distins etiologia.
• Incubatia scurta (1-4 zile)

• Debut brusc cu varsaturi si diaree, durei abdominale.

• Scaune apoase, rar cu striuri sangvinolente.

• Febra.

• Evolutia limitata 1-10 zile.

• Complicatii

 deshidratarea mai ales la copii si varstnici

 invaginatii intestinale (Rotavirus).
DIAGNOSTIC

 Ex. coprocitologic
 fara leucocite.
 Teste rapide de detectie a antigenelor virale in
fecale.
 RT-PCR, teste ELISA.
ROTAVIRUS
 Izolat in 1973 in Australia de catre Ruth Bishop.
 "Virus particles in epithelial cells of duodenal mucosa from
children with acute non-bacterial gastroenteritis," Lancet,
1:1281- 3, 1973.
 Izolate umane si animale
 Sapte grupuri principale de rotavirus (A la G)
EPIDEMIOLOGIE
 Virusul este stabil in mediu (luni)

 Relativ rezistent la sapunuri

 Sensibil la dezinfectarea cu etanol 95%, formol

 Epidemiologie

• Copii 4 luni - 2 ani

• Infectiile asimptomatice sunt frecvente, in
special la adulti
• Infectii nozocomiale
• epidemii
• Forme grave: copii, imunodeprimati
• sezonalitate
• Lunile de iarna
• In tot timpul anului la tropice
Epidemiologie

Transmitere
fecal-orala
Alimente si apa
Transmiterea pe cale respiratorie?
Contagiozitate: anterior aparitiei diareei si cateva zile dupa
terminarea diareei
Cantitate importanta de particule virale eliberate in
scaunele diareice
 TABLOU CLINIC
• Incubatie <4 zile
• Febra inalta
• Varsaturi, greata – preced aparitia diareei
• Diareea
• Apoasa (fara sange sau leucocite)
• 3-9 zile
• Dureaza mai mult la malnutriti si imunodeprimati.
• Manifestari respiratorii si neurologice
• Malabsorbtie secundara a lactozei
• Diaree cronica
• Risc de boala severa: transplant de maduva osoasa
 DIAGNOSTIC

 Coprocitograma
Fara leucocite.
 RT-PCR, teste ELISA.

 Teste rapide pentru detectia antigenelor virale in scaun.

 Imunitate
Protectia imuna- temporara
Fiecare reinfectie ofera un raspuns imun mai sustinut
TERAPIA

• Rehidratare orala/
parenterala.
• 1:40 copii cu infectie
cu Rotavirus-
spitalizati.
• Racecadotril
• Suplimentare cu
Zinc
PREVENTIE

 Igiena/ spalarea mainilor.

 Vaccinul anti Rotavirus
• cu administrare orala
 RotaTeq® (RV5), licentiat in
2006
• in 3 doze la 2, 4 si 6 luni
 Rotarix® (RV1), licentiat in
2008
 in 2 doze la 2 si 4 luni.
 Protectia prin spitalizarii
 85-100%
GASTRO-ENTERITA
CU ADENOVIRUS

 Izolat in 1953 de Rowe din tesutul adenoidian

 Utilizat ca vector in terapia genica si in productia de
vaccinuri
 Diagnostic- teste rapide ELISA
GASTRO-ENTERITA CU
ADENOVIRUS
• Varsta <4 ani
• Transmitere pe tot parcursul anului
• fecal-orala
• Incubatie: 3 -10 zile
• Diareea: 10 - 14 zile
• Complicatii: invaginatii, adenite mezenterice,
apendicita
GASTRO-ENTERITA CU
NOROVIRUS
Familia Caliciviridae
• norovirus: virus Norwalk
• Sapovirus

Mecanisme patogene necunoscute

Anumite persoane au predispozitie genetica la
boala
 GASTRO-ENTERITA CU
NOROVIRUS
 Transmitere principala:
• alimente contaminate
• Fructe de mare, apa contaminata
• asternuturi, suprafete contaminate
 Transmitere secundara (aerosoli / contact personal)
 Spitale, resorturi, tabere scolare, nave de croaziera,
restaurante, centre militare

 alimente contaminate: fructe de mare, salate, fructe,

carne
 Gheata, apa
 Diareea calatorului
GASTRO-ENTERITA CU
NOROVIRUS
Preventie
 Transmiterea secundara prin aerosoli si varsatura
reprezinta o problema majora
 Izolarea pacientilor, a personalului si a zonelor infectate

 Pacientii pot elimina norovirus pana la 14 zile

 Curatarea suprafetelor (banci, robinete, lenjerie, mobilier,

pardoseli)
 Spalarea corecta a mainilor

 Dezinfectante active