Cuprins

Introducere

Apa in organismul uman

Influenta apei asupra starii de sanatate a omului

Istoricul alimentarii cu apa in lume

Istoricul alimentarii cu apa in Romania

Surse de poluare a apei

Epurarea apelor uzate

Situatia existenta a alimentarii cu apa in localitatile riverane Dunarii din judetul Calarasi

Bibliografie

Apa este cel mai important aliment in viata omului. Daca omul se poate lipsi, la nevoie, de
apa pentru alte folosinte, apa de baut nu poate fi inlocuita. Corpul uman rezista timp destul de
indelungat fara mancare, dar foarte putin fara apa.

Astfel, pentru om cea mai importanta resursa este apa potabila.

Apa este fundamentala si indispensabila vietii. Modificari mici a nivelului de apa din
organism produc tulburari grave, iar insuficienta aportului de apa este mult mai putin tolerata
decat carenta in alte elemente.

APA IN ORGANISMUL UMAN

Proportia de apa din organism variaza dupa varsta: de la peste 97 % la embrionul de 7 zile,
scazand treptat la 80 % la nou-nascut, 60-65 % la adult si 50-55 % la varstnic. Procentul de
apa variaza dupa intensitatea proceselor metabolice. Acest fapt se reflecta si in proportia
diferita a apei in tesuturi: smalt dentar 0,2 %, dentina 10 %, tesut osos 22 %, tesut adipos 20
%, tesut cartilaginos 55 %, muschi striat 75 %, ficat 75 %, rinichi 80 %, creier (substanta
cenusie) 85 %, plasma sangvina 90%.

Procentul de apa din organism depinde de sex: in medie 52 % la femei si 63 % la barbati.

In organismul uman, apa totala (60% din greutatea corporala) se repartizeaza in mai multe
compartimente: Apa intracelulara (40 %) si apa extracelulara (20 %), aceasta la randul ei
reprezentata de apa circulanta = intravasculara (4- 4,5 %), apa interstitiala (15 % - majoritatea
legata in geluri) si apa transcelulara 1%).

Rolurile apei in organism sunt multiple, cele mai importante fiind:

 rolul structural, ca si principal component al organismului;

 rolul de mediu de reactie pentru si interventia in toate procesele metabolice;      
  contributia la mentinerea homeostaziei (fiind esentiala pentru variate procese, ca
absorbtia, transportul, difuzia, osmoza, excretia);
 rol in metabolismul macronutrientilor (din a caror degradare rezulta apa);
 sursa de Ca, Mg, Na, K si alte substante utile pentru organism, dar uneori si de
elemente nedorite (toxice, agenti patogeni).

Un om are nevoie in medie de circa 100 de litri de apa pe zi: 4 litri pentru nevoia
fundamentala, alimentara (2,5 litri pentru baut si 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru
spalat vesela, 13 litri pentru spalat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (spalat pe maini si
fata, dus, apa pentru clatirea toaletei etc.).Variabilitatea este desigur foarte mare, in functie de
disponibilitatea si pretul apei, de obiceiuri etc.

Unde nu exista apa curenta si consumul casnic e mai mic, iar unde trebuie carata de la mari
distante sau e foarte scumpa se face economie. Sunt si situatii, chiar tari intregi, unde
consumul este sub minimul acceptabil si duce la consecinte negative asupra igienei si sanatatii
publice. A face baie in vana in loc de dus duce automat la un consum mult mai mare de apa,
la fel si utilizarea frecventa de masini se spalat haine, vesela etc. sau daca aceste au eficienta
redusa din punct de vedere al consumului de apa. Pe plan mondial, in 1980, problema
asigurarii necesarului de apa pentru populatie era oficial rezolvata in procent extrem de
diferit: Belgia 95%, Finlanda 79%, Sudan si Bangaldesh 40%, Sri Lanka 37%, Angola 28%,
Paraguay 25%, Uganda 16%, Mozambic 9%, Mali 6%.Tarile socialiste pretindeau ca situatia
lor e cea mai favorabila - Ungaria 84%, Albania 92% si URSS chiar 100%, exagerare
evidenta.

Un om poate rezista in medie 30 de zile fara hrana, dar numai 4-5 zile fara apa. De fapt
intervalul difera foarte mult in functie de starea de sanatate, varsta, efort fizic etc. dar in
primul rand de temperatura mediului ambiant. La climat racoros se poate rezista peste o
saptamana si chiar doua, in schimb la climat uscat si cald abia 2-3 zile. Deshidratarea
organismului determina un sindrom complex, ce afecteaza toate organele si sistemele si in
final produce moartea prin diverse mecanisme. Apa poate fi ingerata de om ca atare, in forma
de diverse bauturi sau prin intermediul alimentelor. In acestea, procentul de apa variaza foarte
mult.

Astfel avem procente de 2% in untul de arahide, 4% in floricele, 14%in margarina, 29% in

gem, 38% in cascaval, 38% in painea integrala, 60 % in puiul fript, 74 % in banane, 75% intr-
un ou fiert, 88% in lapte, 90% in ciuperci, 94% in rosii.
In situatii extreme, omul poate de supravietui si cu apa procurata din plante, din condens, cu
lichid din diverse animale etc. dar in mod normal indiferent de aportul de apa prin alimente
are nevoie si de apa in forma lichida libera, in cantitate si calitate corespunzatoare, pe care o
numim apa potabila.

INFLUENTA APEI ASUPRA STARII DE SANATATE A OMULUI

Apa poate avea o mare influenta asupra starii de sanatate a organismului uman. Sunt teorii
care afirma chiar ca succesul civilizatiei moderne nu se trage in principal din revolutia
industriala ci mai mult din redescoperirea igienei...

Patologia hidrica infectioasa.

Prima demonstratie oficiala si practica a relatiei apa - epidemii a facut-o dr. John Snow la
Londra in 1854, proband corelatia dintre epidemia de holera, consumul apei din fantana de pe
Broad Street si o latrina din vecinatate, folosita de bolnavi de holera, determinand oficialitatile
sa realizeze primele canalizari. Patologia hidrica infectioasa a scazut semnificativ in prima
parte a secolului XX, dar in ultimele decenii este statistic in crestere, acest fapt datorandu-se
includerii in categoria celor transmise hidric a unor boli virale si parazitare, care stau tot mai
mult in atentia specialistilor. Bolile cu transmitere hidrica continua sa faca in lume zilnic peste
25.000 de victime. Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (directa, sau a
alimentelor contaminate prin apa), dar este posibila infectarea si prin spalare si imbaiere
(leptospiroza, schistostomiaza, tularemie) si prin inhalare (aerosoli cu Legionella).
Principalele boli cu transmitere (predominant sau posibil ) hidrica sunt: boli microbiene; boli
virale; boli parazitare.

Boli virale.

Peste 100 de tipuri de virusuri patogene pot fi vehiculate de catre apa. Multe virusuri pot
supravietui in apele de suprafata timp indelungat: V.poliomielitic pana la 180 zile, V.Echo
pana la 115 iar V.Coxackie peste doi ani. Boli virale transmise hidric pot fi induse de regula
de enterovirusuri (poliomielitic, Coxackie A si B, Echo, v.hepatitic A, altele), rotavirusuri si
calicivirusuri, v.hepatitic C si E, parvovirusuri, dar si torovirusuri, coronavirusuri si
picobirnavirusuri.
In tarile dezvoltate, gastroenteritele de etiologie virala tind sa le surclaseze, ca frecventa, pe
cele bacteriene. Incriminate sunt in principal rotavirusurile, adenovirusurile enterice,
calicivirusurile si astrovirusurile. Rotavirusurile (in special tipul A) afecteaza mai ales nou-
nascutii si copii mici, iar la cei cu imunitate redusa poate produce diaree cronica.
Adenovirusurile enterice (subgrupul F - serotipurile 40, 41, mai rar 31) produc gastroenterite
mai ales la copii sub varsta de 6 luni, diareea putand persista pana la 12 zile. Infectiile cu
calicivirusuri, in particular cu Agentul Norwalk, afecteaza mai ales comunitati temporare si
sunt indicii ca ar fi la originea unui foarte mare procent de boli diareice acute nonbacteriene.
Astrovirusurile sunt incriminate in unele tari ca al doilea agent cauzal de boli diareice virale
dupa rotavirusuri.

Boli bacteriene.

Transmiterea hidrica este incriminata pentru febra tifoida, dizenteria, holera, boala diareica a
copilului mic, gastroenteritele, bruceloza, tularemia etc. In trecut, epidemiile microbiene cu
transmisie hidrica au facut ravagii. Epidemia de holera din 1849 din Anglia a produs peste
110000 decese. Era holerei nu a apus: Pandemia debutata in 1961 in Indonezia a produs in
America peste 1000000 de cazuri de boala si peste 10000 de decese.
Bolile diareice bacteriene continua sa fie o amenintare pentru sanatatea publica, chiar si in
tarile dezvoltate. Astfel, o shigelloza cu transmitere hidrica a afectat peste 1000 de locuitori in
regiunea Havre (Franta), epidemia fiind stapanita printr-o ampla mobilizare a tuturor
factorilor responsabili. Si in SUA s-au inregistrat contaminari bacteriene (Shigelle, Yersinii)
ale unor retele de apa potabila, ce au produs epidemii cu mii de cazuri de boala. In 1966, in
California, o salmoneloza aparuta prin contaminarea retelei de apa potabila a produs peste
15000 cazuri. In Germania, in 1978, la Ismaning, Shigella sonnei a provocat o epidemie
hidrica cu 2450 de cazuri (din totalul de 12.000 de locuitori!).
Legionella pneumophila a devenit celebra din 1976, cand 221 din participantii la o reuniune la
Philadelphia a "Legiunii Americane" s-au imbolnavit de o boala necunoscuta si 34 au murit.
S-a descoperit ca infectia venea din apa contaminata din instalatia de aer conditionat. Si acum
boala apare cu mii de cazuri anual in tari dezvoltate iar circa 20% din bolnavi mor.

  Boli parazitare.

Pot fi transmise hidric un mare numar de boli parazitare:

-produse de protozoare: amibiaza, giardiaza, trichomoniaza, coccidioza, balantidioza;
-produse de cestode: cisticercoza, echinococoza, cenuroza, himenolepidoza;
-produse de trematode: fascioloza, dicrocelioza, schistotomiaza;
-produse de nematode: ascaridoza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, ankylostomiaza,
filarioza.
In ultimul timp se acorda importanta tot mai mare giardiazelor, a caror prezenta in zona
temperata a fost multa vreme ignorata. Actualmente, lambliaza este cotata ca cea mai
raspandita parazitoza cu transmitere fecal-orala la om, calea hidrica fiind cert dovedita. Ea
poate provoca epidemii importante, cu mii de cazuri.
In SUA, pe un studiu extins pe 35 ani, cel mai frecvent agent etiologic pentru boli transmise
hidric a fost unul parazitologic - Giardia, cel mai frecvent agent microbian (Salmonella) fiind
abia pe locul doi. Uneori, epidemiile de giardiaza transmise hidric au afectat mii de oameni,
cum a fost cea din Rome (SUA, statul New York) din 1974, cu 5300 de cazuri. Rezervorul
este reprezentat de om si peste 40 de specii de animale.
Criptosporidioza cu transmitere hidrica este pe cale sa devina o mare amenintare la adresa
sanatatii publice. A fost diagnosticata prima data la om in 1976. In 1984 s-a consemnat prima
epidemie hidrica, iar In ultimii ani frecventa si amploarea acestora a devenit dramatica. In
1993, la Milwaukee (Wisconsin, SUA), Criptosporidium a produs cea mai mare epidemie
hidrica cunoscuta: peste 400000 de cazuri !

Patologia hidrica neinfectioasa.

Diversele substante chimice dizolvate in apa pot avea importante efecte asupra sanatatii
organismelor vii in general si asupra omului in particular. Sunt substante care pot sa fie
daunatoare peste o anumita concentratie. Altele creaza probleme la concentratii prea mici. In
fine, sunt substante care pot dauna la orice concentratie. Pe aceasta baza putem grupa efectele
biologice ale substantelor din apa in trei categorii:
Substante toxice cu efect de prag: Sunt toxice numai peste o anumita concentratie (prag); sub
aceasta nu se observa efecte asupra sanatatii. Toxicitatea poate fi acuta, la aportul unei doze
mari, sau la atingerea unei concentratii toxice in urma unui aport repetat sau continuu in doze
mici de toxic care nu e eliminat sau neutralizat de metabolismul organismului viu si deci se
acumuleaza. Astfel de substante sunt cianurile sau nitratii, care devin toxice peste o anumita
concentratie si pentru care e nevoie de doza crescuta deoarece nu se acumuleaza, sau diverse
metale care sunt toxice peste concentratia-prag, aceasta putand fi atinsa si treptat prin
fenomenul de bioacumulare.
Substante genotoxice: Sunt substante toxice ce produc efecte nocive: carcinogene (produc
cancer), mutagene (produc mutatii genetice) sau teratogene (produc malformatii) posibil la
orice concentratie, deci pentru care nu s-a putut stabili existenta unui prag sub care sa nu fie
nocive. Organismele vii au mecanisme de reparare a efectelor genotoxice, dar acestea nu fac
fata oricarei sau oricator asemenea agresiuni si deci prezenta unei substante genotoxice nu
inseamna automat aparitia efectului ci a riscului ca un asemenea efect sa se produca, risc cu
atat mai ridicat cu cat e si substanta genotoxica are concentratie mai mare (si deci are sansa sa
atace mai multe gene). In categoria substantelor genotoxice pentru om intra arsenul, unele
substante organice sintetice, multi compusi organici halogenati, unele pesticide etc.
Elemente esentiale: Sunt substante care trebuie sa faca parte obligatoriu din dieta
organismului. Unele din acestea sunt aduse predominant sau exclusiv prin apa si de aceea
lipsa lor sau cantitatea prea redusa afecteaza sanatatea respectivului organism viu. Totodata
insa si concentratiile prea crescute sunt nocive, la fel ca la substantele toxice cu efect prag.
Astfel de substante esentiale sunt la om seleniul, fluorul, iodul etc.
La baza patologiei hidrice neinfectioase stau trei mecanisme:
-modificarea continutului de micro si macroelemente chimice in apa;
-contaminarea apei cu substante chimice toxice;
-contaminarea apei cu elemente radioactive.

ISTORICUL ALIMENTARILOR CU APA

A.Istoricul alimentarilor cu apa in lume.

Cele mai vechi constructii cunoscute de captare a apei au existat acum 5000 de ani. In
Egiptul antic existau mecanisme simple pentru ridicarea apei, asemanatoare cumpenelor
noastre.
In China antica se foloseau puturi pentru alimentarea cu apa, uneori foarte adanci, din care
apa era scoasa cu galeti cu ajutorul unor scripeti si trolii. De asemenea, babilonenii stiau sa
construiasca lacuri de acumulare si foloseau procedee de ridicare a apei la inaltimi destul de
mari, utilizand-o la udatul gradinilor si in alte scopuri. Pentru transportul apei, in antichitate se
foloseau canale cu scurgere libera si conducte din tuburi de argila-arsa, de lemn sau metalice
(din tabla de plumb sau de cupru).
In perioada de inflorire a Greciei antice au existat sisteme centrale mari pentru alimentarea cu
apa, care erau folosite mai mult in scopuri de igiena. Legislatorul atenian Solon (sec. VI-VII
i.e.n.) prescrie anumite conditii pentru constructia puturilor de apa, dand chir o norma pentru
folosirea lor (echivalenta cu 54 dm³/om si zi in unitatile de masura actuale) foarte apropiata de
consumul gospodaresc minim prevazut actualmente, iar istoricul Herodot (sec.V i.e.n.) descrie
pentru prima data pompa aspiranta.
Roma antica era alimentata prin mai multe apeducte, care constituie modele de arta
inginereasca din antichitate. Apa era adusa prin gravitatie in rezervoare centrale, de unde era
distribuita prin conducte spre baile publice si spre locuintele patricienilor. Oamenii de
rand, ,,plebeii”, nu aveau voie sa-si branseze instalatiile din casa la reteaua publica, avand
dreptul de a se servi numai de baile si fantanile publice. La Roma exista un serviciu de
intretinere a instalatiilor de apa. Romanii au impus constructia unor asemenea instalatii de
alimentare cu apa si in tarile cucerite de ei, astfel incat aceste instalatii au inceput sa fie
raspadite in multe centre populate.
Dupa caderea imperiului roman, preocuparile pentru dezvoltarea tuturor ramurilor tehnicii au
stagnat. Problemele sanitare nu li s-a mai acordat nici o atentie; la aceasta a contribuit si
autoritatea religioasa dominanta din acele timpuri,care decretase ca insasi grija pentru
curatenia corpului constitue un pacat. Pe drept cuvant se spune ca oamenii din Evul Mediu nu
se imbaiau toata viata. Ca urmare a acestei conceptii, viata in orasele din Evul Mediu se
desfasura in conditii de totala lipsa de igiena, iar epidemiile secerau regiuni intregi, facand
sute de mii de victime.
De-abia in secolele XVI ... XVII aparitia si dezvoltarea manufacturii capitaliste impune o
oarecare dezvoltare a tehnicii alimentarii cu apa.
In secolele XVII ... XVIII incep sa se construiasca alimentari cu apa in orase.
Dezvoltarea industriala din secolele XVIII ...XIX, legata de avantul sistemului capitalist,
precum si dezvoltarea transportului feroviar care folosea pentru tractiune locomotivele cu
abur au contribuit la promovarea alimentarilor cu apa pentru productie. Folosirea pompelor
actionate de masini cu abur a inlesnit marirea distantelor de transport a apei, folosirea surselor
mai indepartate si alimentarea consumatorilor asezati la distante mai mari de ,,uzina” de apa.
Pe de alta parte, dezvoltarea anumitor industrii care necesita o apa foarte limpede (industria
hartiei, industria alimentara etc.) a condus la imbunatatirea conditiilor tehnice pentru
producerea apei de calitate superioara din surse de suprafata (decantarea cu reactivi chimici,
filtrarea rapida, dezinfectarea cu clor etc.).
Odata cu necesarul tot mai mare de apa pentru industrii si orase au crescut si cantitatile de apa
pe care acestea le evacuau si care infestau raurile. Industriile noi, nemaigasind in orasele
existente cantitatile de apa necesare, au luat fiinta in alte locuri, favorizand astfel crearea de
orase noi. Existenta unor surse abundente de apa a fost cauza amplasarii multor orase in
perioada dezvoltarii capitalismului. Pe de alta parte insa, murdarirea raurilor cu ape uzate
industriale si orasenesti facea imposibila construirea unor noi captari in aval de aceste centre
industriale. S-a impus astfel dezvoltarea tehnicii epurarii apelor uzate, pentru protectia calitatii
apei din sursele de naturale.
In secolul al XX-lea, nivelul de dezvoltare economica si sociala a diferitelor tari a ajuns sa
marcheze discrepante deosebit de mari, acestea manifestandu-se si in gradul diferit de dotare a
centrelor populate cu instalatii de alimentare cu apa si de canalizare.
In etapa actuala, dezvoltarea economica cu ritmuri inalte in tot mai multe tari ale lumii si
cresterea stadardului de viata in centrele populate urbane si rurale impun un ritm rapid de
crestere a cantitatilor de apa utilizata. Cum insa rezervele de apa dulce sunt relativ restranse
pe scoarta terestra, in raport cu cantitatile totale de apa, problema gospodaririi rationale a apei
de calitate a inceput sa devina acuta in multe regiuni ale lumii. Semnalul de alarma a fost tras
cu prilejul mai multor congrese si conferinte internationale din ultima perioada.

B.Istoricul alimentarilor cu apa in Romania.

Pe teritoriul tarii noastre s-au descoperit numeroase lucrari ingenioase vechi de alimentari cu
apa. Astfel, in cetatile dacice (Gradistea Muncelului, Blidaru, Costesti) se afla captari de
izvoare, conducte din tuburi de ceramica si bazine cu peretii din zidarie sau din lemn,
constituind instalatii pentru limpezirea si inmagazinarea apei din rauri de munte. De
asemenea, la cetatile grecesti de pe malul Marii Negre (Tomis, Callatis si Histria) s-au
descoperit urme de captari de apa subterana si aductiuni de mare lungime; la Histria se vad si
astazi urmele a trei apeducte, dintre care cel mai recent, construit din zidarie de piatra in sec.
I-II e.n., are lungimea de 25 km, apa fiind adusa de la izvoarele din comuna Fantanele, situate
cu 105 m. mai sus. Pana acum 150 de ani, alimentarea cu apa a oraselor din tara noastra nu se
deosebea mult de acea a satelor de astazi. Apa se lua din puturi sapate in stratul freatic, din
izvoarele invecinate sau din raul cel mai apropiat. In unele orase apa era transportata cu sacale
de la izvoare sau de la rauri si vanduta populatiei, pe strazi. Apa puturilor si izvoarelor era in
general buna de baut; apa de rau era insa tulbure si incarcata cu bacterii, care produceau boli
contagioase.
Cateva incercari de a se executa alimentari cu apa centralizate in unele din orasele noastre s-
au facut inca din sec. XVII (Iasi 1675, Focsani 1690). Mai tarziu, in sec. XVIII, s-a adus apa
si in Bucuresti, de la izvoarele din Valea Crevediei (1786). Apa era distribuita la cateva
cismele din oras printr-o retea de conducte. Treptat, iau fiinta unitati speciale insarcinate cu
intretinerea lucrarilor de alimentare cu apa (breasla cismigiilor infiintata de Alexandru
Ipsilanti in 1775 si Casa Cismelelor infiintata de Nicolae Mavrogheni in 1787).
In prima jumatate a secolului XIX se fac unele progrese in lucrarile de alimentare cu apa.
Astfel, se executa primele instalatii interioare in casele unor boieri si la spitale (1822) si se
face trecerea de la conductele din tuburi ceramice la cele din tuburi metalice (Iasi 1843).
Tot in aceeasi perioada se incearca sporirea debitului de apa potabila necesara orasului
Bucuresti, prin folosirea unor filtre de lana pentru limpezirea apei din Dambovita si pomparea
apei in reteaua orasului prin pompe actionate de masini cu abur. Aceasta metoda de limpezire
a apei n-a dat rezultate, astfel incat dupa un an a trebuit sa se pompeze in oras apa bruta din
raul Dambovita.
In a doua jumatate a secolului XIX, primaria orasului Bucuresti a cerut consultatii
specialistilor straini: Lindley, Monier, Guilloux si Lalanne, Culmann si Bürkli Ziegler, pentru
solutionarea alimentarii cu apa a Capitalei. In cele din urma s-a avizat favorabil solutia
propusa de Culmann si Bürkli Ziegler, de a se capta apa Dambovitei la Arcuda; dupa
limpezirea prin decantare si dupa filtrarea lenta prin nisip, apa urma sa fie adusa la Bucuresti
pentru a fi distribuita printr-o retea de conducte. Lucrarile respective au fost executate sub
supravegherea tehnicienilor romani, intre anii 1880 si 1889.
Lipsa de incredere a autoritatilor in capacitatea putinilor tehnicieni romani a facut ca, atat
pentru sporirea debitului de apa la Bucuresti, cat si pentru rezolvarea problemei in alte
orase,sa fie chemati tot specialisti straini ca Lindley, Thiem si Bechmann, ale caror studii erau
foarte oneroase.
Alimentarile cu apa in centrele populate ale tarii noastre au cunoscut o dezvoltare rapida, in
special in perioada 1880 ÷ 1915. La aceasta au contribuit intr-o mare masura ingineri pregatiti
in Scoala Nationala de Poduri si Sosele infiintata in anul 1867 in Bucuresti.
Figura cea mai proeminenta a tehnicii romanesti in domeniul alimentarilor cu apa a fost
inginerul Elie Radu. Pe langa conducerea executiei unor numeroase lucrari de constructii de
cai ferate si sosele, de poduri de cale ferata si sosea, inginerul Elie Radu a proiectat si a
condus executia a numeroase lucrari de alimentare cu apa in diferite orase din tara (Bucuresti,
Sinaia, Botosani, Braila, Drobeta-Tr. Severin, Piatra Neamt, Tg. Ocna etc.).
Toate aceste lucrari au fost concepute cu mult simt tehnic si cu convingerea ca trebuie sa fie
pastrate in functiune un timp cat mai indelungat; ele constitue exemple de arta inginereasca.
Calitatea acestor lucrari rezulta din faptul ca, dupa 70 ... 80 ani de exploatare continua,
instalatiile asigura aceiasi parametri avuti in vedere la proiectare, care uneori au putut fi chiar
sporiti, fara cheltuieli prea mari.
Eliade Radu a functionat ca profesor de Edilitare (alimentari cu apa si canalizari) din 1903
pana in 1927, mai intai la Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Bucuresti si apoi, dupa
reorganizarea acesteia, la Scoala Politehnica din Bucuresti, contribuind cu prestigiu la
formarea inginerilor constructori romani.

Surse de poluare a apei

Apele uzate afecteaza calitatea apelor de suprafata (receptorul) in care sunt evacuate direct
proportional cu debitul de apa uzata si cu concentratia poluantilor pe care aceasta le contine.
Influenta asupra apelor receptorului este cu atat mai mare cu cat debitul/volumul receptorului
este mai mic. In cazul evacuarii apelor uzate in lacuri sau in Marea Neagra trebuie tinut cont
de faptul ca evacuarea apelor uzate asupra receptorului are si un caracter cumulativ, cantitatea
de poluanti evacuata acumulandu-se in timp.
Principalele materii poluante sunt dizolvate sau se afla in suspensie. Acestea sunt de natura
anorganica (saruri minerale) sau organica (diverse substante organice) si pot sa fie toxice,
inhibitoare pentru procesele naturale, favorizante pentru unele procese natural cauzatoare de
efecte nedorite pentru apele receptorului in care au fost evacuate (rauri sau lacuri).
Evacuarea de ape uzate in receptorii naturali poate conduce la degradarea sau distrugerea
faunei si/sau florei receptorului, la scaderea cantitatii de oxigen dizolvat in apa receptorului
avand efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia si/sau asupra fenomenului
de epurare naturala (autoepurare) care are loc in apa receptorului. Aceasta poate favoriza
producerea unor efecte negative asupra receptorului si formelor de viata pe care le contine
(intoxicare, eutrofizare etc.).
Poluarea apei - orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o
limita admisibila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau
indirect de activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala, in scopurile in
care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996).
Poluarea apei inseamna introducerea directa sau indirecta (ca rezultat al activitatii umane), a
unor substante sau a caldurii, care pot dauna sanatatii umane precum si calitatii ecosistemelor
acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, activitati care pot conduce la pagube
materiale ale proprietatii, sau care pot dauna sau obstructiona serviciile, precum si alte
folosinte legate de apa.
Surse punctiforme de ape uzate (apele uzate menajere, orasenesti, industriale, pluviale si de
drenaj) sunt cele colectate intr-un sistem de canalizare si evacuate in receptor natural prin
conducte sau canale de evacuare.
Surse difuze de poluare reprezinta emisii evacuate in mediu in mod dispers (care nu
descarca efluenti uzati in ape de suprafata prin intermediul unor conducte in puncte
localizate).

Pe ansamblu se disting urmatoarele surse majore de poluare difuza:

- Agricultura;
- Depunerile atmosferice;
- Materialele de constructii;
- Industria;
- Traficul auto;
- Populatia din mediul rural.

Din punct de vedere al modului de propagare, indiferent de geneza acestora, se disting doua
categorii de surse difuze diferentiate:

Surse locale - corelate cu solul si scurgerile prin antrenare cu precipitatii, in apele de

suprafata sau prin percolare, in apele subterane, aplicarea de pesticide si ingrasaminte
minerale fiind un exemplu tipic in acest sens.

Sursele locale de poluare au ca provenienta urmatoarele grupe tinta:

- Populatia – cea neracordata la un sistem centralizat de canalizare;
- Industria;
- Agricultura.

Surse regionale si transfrontiere - in aceasta categorie sunt incluse poluarile difuze

transmise la distanta fata de locul de geneza, prin aer, respectiv depunerile atmosferice lichide
si solide.
Elaborarea metodologiei de evaluare a impactului surselor difuze de poluare vine in sprijinul
aplicarii prevederilor Directivei Cadru privind Apa, care solicita ca pentru fiecare bazin
hidrografic sa se efectueze o analiza a caracteristicilor acesteia, si de asemenea, o analiza a
impactului activitatilor umane asupra calitatii apelor de suprafata, precum si Planul de
gospodarire a apelor pe bazine hidrografice (Ordinul nr. 913/2001 al Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor).
Sursele difuze de poluare reprezinta o componenta cheie in procesul de poluare a apelor de
suprafata. Impactul lor asupra calitatii apelor este in crestere, fiind in legatura directa cu
reducerea incarcarii cu poluanti evacuati direct de sursele punctiforme industriale si
comunale. Cuantificarea poluarii provenite de la sursele difuze de poluare se face cu greutate.
Intrucat incarcarea cu poluanti de la sursele difuze de poluare nu poate fi masurata se folosesc
metode variate de calcul sau de estimare a acestei componente la poluarea apei de suprafata.
Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt:
-metode de calcul a balantei poluantilor;
- metode suplimentare bazate pe calcule standard utilizand informatii din baza de date ca si
din modelele existente specificand incarcarea de poluanti a unei arii din bazinul hidrografic.
Apele din sursele de emisie punctiforme se preteaza epurarii si pot, de aceea, sa fie analizate
statistic. Poluantii acestor surse pot fi cuantificati si controlati inainte de evacuarea in
receptor. Urmarirea statistica a surselor punctiforme intampina mai putine probleme fata de
cea a surselor difuze. In cele mai multe activitati productive, emisiile sunt generate de surse
punctiforme. Pentru aceste surse, relatia dintre parametrii de calitate ai apei afectate si
activitatile poluatoare este directa si, in principiu, poate fi masurata.

Epurarea apelor uzate

In conditiile in care cantitatile de poluanti evacuate in apele de suprafata nu sunt prea mari, in
apele receptorului se desfasoara un proces natural de epurare (autoepurare). Acest proces este
in general lent si are loc in mod diferit in functie de debitul/volumul de apa uzata evacuat,
tipul si cantitatea/concentratia poluantilor, debitul/volumul receptorului si de conditiile
specifice pe care le prezinta receptorul.
Pentru protectia apelor de suprafata receptoare, evacuarea apelor uzate este permisa, in cele
mai multe cazuri, numai dupa ce acestea au fost epurate in instalatii speciale de epurare
numite statii de epurare.
Aceste instalatii (construite sau adaptate pentru acest scop) realizeaza accelerarea proceselor
de epurare naturala si/sau folosesc diverse procedee fizico-chimice pentru diminuarea
cantitatii/concentratiei poluantilor pe care ii contine apa uzata, astfel incat sa fie respectate
conditiile de evacuare impuse prin reglementarile in vigoare (NTPA001/2002 sau
avizul/autorizatia de gospodarire a apelor).
In functie de tipul si tehnologia de epurare folosita, se pot intalni diferite instalatii de epurare
a apelor uzate, cu costuri si performante de epurare diferite. Pentru a respecta conditiile de
evacuare impuse, o sursa de poluare trebuie sa aleaga tehnologiile si instalatiile adecvate,
astfel incat efluentul statiei de epurare sa aiba caracteristici cantitative si calitative
corespunzatoare.
Epurarea apelor uzate poate sa fie realizata prin mijloace mecanice sau fizico-chimice
(epurare primara), biologice (epurare secundara) sau avansate (epurare tertiara). Pentru
indepartarea din apele uzate a unor poluanti specifici unor ape uzate industriale se folosesc
tehnologii de epurare specifice, care utilizeaza in general procese chimice. Fiecare astfel de
tehnologie foloseste instalatii specifice proiectate individual. In multe cazuri, diversi poluanti
care intra in componenta apelor uzate industriale pot constitui inhibitori ai procesului de
epurare biologica sau chiar pot impiedica complet acest proces. In aceste cazuri se impune ca
procesele industriale respective sa constituie subiectul unui studiu in vederea prevenirii
poluarii la sursa prin adaptarea/modificarea tehnologiei, iar apele uzate industriale sa fie
epurate intr-o statie de epurare individuala inainte de evacuarea lor intr-un sistem de
canalizare orasenesc.
Procedeele de epurare a apelor uzate, intalnite in acest proces tehnologic, denumite dupa
procesele care se bazeaza, sunt urmatoarele:

 epurarea mecanica - in care procedeele de epurare sunt de natura fizica;

 epurarea chimica - in care procedeele de epurare sunt de natura fizico-chimica;
 epurarea biologica - in care procedeele de epurare sunt atat de natura fizica cat si
biochimica;
 treapta tertiara - are rolul de a inlatura compusi in exces;

Situatia actuala a alimentarii cu apa a localitatilor riverane Dunarii din judetul Calarasi

Aria de cercetare a prezentului studiu se concentreaza atat pe localitatile din zona

urbana cat si pe asezarile din zona rurala.

Zona urbana riverana Dunarii inclusa in studiu este compusa din Municipiul Calarasi si
Municipiul Oltenita.

1 CALARASI 72938
2 OLTENITA 27019

Din cele 50 comune din judetul Calarasi, au fost analizate doar cele riverane Dunarii. Acestea
sunt in numar de 16.

Alimentarea cu apa a acestor localitati este coordonata la nivel judetean de catre ECOAQUA
Calarasi, mai putin comunele Jegalia si Borcea, localizate in partea de sud-est a judetului, care
au fost preluate de catre Operatorul Regional din judetul Constanta – RAJA Constanta – in
vederea asigurarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare.

3 MODELU 9847
4 CHISELET 3490
5 MANASTIREA 5733
6 DOROBANTU 2882
7 ULMENI 5127
8 SPANTOV 4645
9 CIOCANESTI 4356
1
GRADISTEA 4736
0
1
CEACU (Cuza Voda) 4147
1
1
ROSETI 6019
2
1
DICHISENI 1643
3
1
UNIREA 2756
4
1
JEGALIA 4438
5
1
BORCEA 8596
6
1
CASCIOARELE 1869
7
1
CHIRNOGI 7846
8

Ape de suprafata

Singura localitate care este alimentata cu apa potabila din ape de suprafata, respectiv fluviul
Dunarea, este municipiul Calarasi.

Ape subterane

Panza freatica se afla la o adancime cuprinsa intre 2-5 metri in centrul Luncii Dunarii, si la o
adancime maxima de 10 metri in terasele Dunarii, iar calitatea acestor ape subterane este
slaba, fiind adesea poluata de apele de suprafata, prin activitati agricole sau ape uzate
menajere.

Acviferul contine urmatoarele straturi:

• strat Mostistea adancime 70m
• loess Dobrogea adancime 100m – 130m
• formatiunea Fratesti adancime 180m

La nivelele mai adanci ale acviferului se afla apa subterana de o buna calitate. In majoritatea
localitatilor riverane Dunarii apa provenita de la puturi nu este buna, in schimb, calitatea apei
provenita de la puturi forate adanci este satisfacatoare, acest fapt fiind confirmat de comunele
ce au beneficiat de instalarea noilor puturilor forate adanci obtinand si avizul Ministerului de
Sanatate Publica. Capacitatea de apa a unui put forat este in medie de 4 l/s.. In cateva din
comune, calitatea apelor subterane este slaba, depistandu-se hidrogen sulfurat, apa devenind
astfel nepotabila. Dar, in aceste cazuri, va fi asigurata tehnologia de indepartare a
hidrogenului sulfurat (ex.pre-clorinare sau aerare).

In prezent, este in curs de implementare un proiect finantat prin Fondul de Coeziune, care va
asigura un sistem care sa respecte toate standardele de calitate, iar la finalizarea acestuia
procentul populatiei racordate la un sistem centralizat de alimentare cu apa va creste pana la
90% din totalul gospodariilor din judetul Calarasi.

Anul construirii

Anul construirii
2012 2008 2009 2012 2012 2012
2002 2005 2002 2005
1995
1990
1976 1980 1980
1970 1970

1950

T I V STI I I I I LE
ELE IREA NTU EN TO E STEA ACU AS ELU SET SEN REA LIA CEA OG
R I I A RE ENI
TA
IS T A LM N N I E A D O N G R N A
CH NA RO
S B U A A D C AL O R CH U JE BO CHIR CIO OLT
A SP IOC GRA C M DI S
O C
M D CA

In judetul Calarasi, primul sistem de alimentare cu apa a fost construit la mijlocul secolului al
XX-lea, in localitatea Calarasi. Au urmat apoi, la douazeci de ani distanta, inaugurarea
primelor sisteme de alimentare cu apa in mediul rural, dezvoltate in localitatile Dichiseni si
Ceacu. Dezvoltarea alimentarii cu apa in localitatile riverane Dunarii, in aval de Oltenita, a
decurs apoi destul de anevoios, astfel incat pana in 1989 doar in comunele Manastirea si
Jegalia s-au mai construit sisteme centralizate de alimentare cu apa. Dupa anul 2000, cand
Romania a putut beneficia de fonduri europene de pre-aderare (SAPARD, PHARE) si de
fonduri europene post-aderare (FEDR), fiecare localitate a reusit sa implementeze proiecte
prin care au fost construite noi sisteme centralizate de alimentare cu apa sau au fost
modernizate cele existente. Astfel, toate cele 15 localitati riverane Dunarii din judetul
Calarasi, in aval de Oltenita, detin sisteme edilitare pentru furnizarea apei potabile populatiei.

Gradul de acoperire
 Grad de acoperire
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
T I V I I I I I E
ELE IREA NTU EN TO EST STEA ACU RAS ELU SET ISEN IREA ALIA CEA OG REL NITA
IS ST BA LM N AN DI E
C AL A O D O H N G R RN A E
U PA C R IC U JE BO CHI CIO OLT
CH NA RO S IO RA C M D
A G S
M DO C CA

Gradul de racordare a populatiei la serviciile de alimentare cu apa este cel mai redus in
comuna Chiselet, 50%, si in comuna Spantov, 60%. In comuna Chiselet, desi retelele au
capacitatea de acoperire pe deplin a strazilor, doar 50% din gospodarii sunt racordate. Restul
gospodariilor nu doresc a se racorda si continua sa foloseasca fantani pentru consum de apa
potabila.

In comuna Ciocanesti gradul de racordare este de 70%, si incepe sa aiba valori satisfacatoare
in comunele Dorobantu (80%), Manastirea (82%) si Ulmeni unde 83% din populatie este
racordata la acest sistem. Celelalte gospodarii nu doresc a se racorda la sistemul de
alimentare, si continua sa foloseasca fantani pentru alimentarea cu apa. Gradul de racordare
are valori mari in comunele Ceacu (90%), Gradistea (97%) si Modelu (96%), iar Municipiul
Calarasi 95%.

Cele mai apropiate cinci comune de limita administrativa cu judetul Ialomita au un grad de
acoperire a serviciilor de alimentare cu apa de 100%.
 Tarif apa
3.5
3
2.5
2
1.5 tarif apa
1
0.5
0
T I V I I I I I E
LE EA TU EN O ST EA CU AS ELU ET EN EA LIA EA G EL ITA
SI E STIR BAN LM ANT ANE DIST CEA LAR OD ROS HIS NIR EGA ORC IRNO AR TEN
CH NA RO U P C U J B CH CIO OL
A O S IOC GRA CA M DI S
M D C CA

0.8 Definirea aglomerarilor

Desi aglomerarile in Romania sunt oficial definite prin intermediul anumitor activitati de baza si a
prezentei utilitatilor publice (HG 350/2001), in scopul apelor uzate din cadrul Directivei
referitoare la ape uzate urbane 91/271 (Directiva privind Apele Uzate), aglomerarea este definita
ca “zona in care populatia sau activitatile economice sunt suficient de concentrate, astfel incat
apele uzate urbane sa fie colectate si transportate la o statie de epurare sau la un punct final de
evacuare.”
In cazul extinderii retelelor in zona urbana, aglomerarile sunt cele existente. In cazul zonei rurale,
delimitarile administrative existente pot fi considerate si ca delimitari ale aglomerarilor de apa/apa
uzata. Totusi, acolo unde doua sau mai multe sate sunt apropiat invecinate, adesea vor fi
combinate intr-o singura aglomerare.

1. CHISELET

Sistemul existent de alimentare cu apa constand in 6 puturi, statie de pompare si 31 km retea

distributie PEID, a fost construit in 2002 prin finantarea fondurilor SAPARD/buget local.
Sistemul este operat si intretinut de un singur angajat al primariei.

Din raportarea primariei rezulta ca 70% din racordarile existente sunt contorizate iar procentul
acestora se va mari. Tariful este de 2,5 Lei/m3, iar plata serviciilor se efectueaza prompt si in
totalitate.

Sistem de canalizare

Exista un studiu de fezabilitate pentru sistemul de colectare si tratare a apelor uzate la care sa
se racordeze 100% din populatie, si care a fost recent finalizat, iar la aceasta s-a depus
aplicatia de finantare in valoare de 11,4 milioane Lei la Ministerul Mediului si Padurilor in
noiembrie 2010. Inca se asteapta o hotarare in aceasta privinta.
Sistemul va cuprinde 10 km retea de canalizare (intre 250 mm diam si 150 mm diam), statie
de pompare si statie de tratare cu capacitatea de Qav = 308 l/s.

Evacuarea namolului se va face in conformitate cu strategia elaborata si aprobata de catre

Consiliul Judetean Calarasi, ex evacuarea la depozitele de deseuri de langa Ciocanesti.

Comuna Chiselet este suficient de concentrata in ceea ce priveste populatia si topografia,

astfel incat, sa poata alcatui o singura aglomerare pentru canalizare.

2. MANASTIREA

Comuna Manastirea are in componenta 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Manastirea 3.528

2 Sultana 1.234

3 Coconi 971

Total 5.733

Toate cele 3 sate dispun de sistem de alimentare cu apa la care 82% din populatie este
racordata. Satul Manastirea a dispus imbunatatirea vechiului sistem construit din 1976.

Satul Manastirea are 4 puturi forate si 18 km de retea distributie din conducte PEID, iar satul
Sultana are 1 put forat si 7 km retea distributie din conducte PEID. Satul Coconi are 1 put
forat, dar dispune de 6 km retea din conducte PEID.

Pentru operarea si intretinerea celor 3 sisteme sunt angajate de primarie 10 persoane.

Toate racordarile la case sunt contorizate. Tariful este de 2 Lei/m3. Gradul de plata a
servicilor este de 60% din cauza conditiilor economice si a ratei de somaj din comuna.

Sistemele din aceste sate sunt relativ noi si au fost construite cu conducte PEID, iar din acest
motiv nivelul pierderilor si al fisurilor este scazut. Retelele acopera spatiul satelor 100% si nu
se iau in considerare, in prezent, alte planuri in privinta extinderii.

Sistem de canalizare

Sistemul de colectare pentru canalizare a fost deja implementat in satul Manastirea. In 2008,
s-a realizat studiul de fezabilitate prin care s-a identificat o investitie in valoare de 2 milioane
Lei pentru o statie de epurare cu capacitatea initiala de Q=256 m3/zi in care sunt incluse
urmatoarele componente:

-Statie de pompare;
-Sitare – sita rotativa cu autocuratare;
- Denisipator;
-Separator de grasimi;
-Bazin de omogenizare/egalizare;
-Modul biologic cuprinzand nitrificare si denitrificare;
- Separare de faze prin filtrare pe membrane;
-Prelucrarea namolului.
In prezent, proiectul este in desfasurare.

Cele trei sate vor fi considerate ca aglomerari separate.

3. DOROBANTU

Comuna Dorobantu are in componenta 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Dorobant 1.409
u
2 Varasti 1.006

3 Bosneagu 467
TOTAL 2.882

In prezent, sunt in faza de constructie noi sisteme de alimentare cu apa in:

Dorobantu/Varasti (ce sunt asezate adiacent) si in Bosneagu. Acestea vor asigura racordarea a
aproximativ 80% din populatia comunei.

Satele Dorobantu/Varasti vor dispune de 3 puturi forate si o statie de pompare, iar Bosneagu
va dispune de 2 puturi forate si 1 statie de pompare. Lungimea totala de retea este de 46 km
din conducte PEID cu diametre de 63 mm pana la 200 mm.

Sistemele vor fi operate si intretinute de 2 persoane angajate de primarie.

Toate racordarile vor fi contorizate, iar tariful nu s-a stabilit inca.

In prezent nu exista niciun sistem de canalizare, in niciunul din sate.

Desi niciunul din aceste sate, individual, nu depaseste numarul de 2.000 locuitori, populatia
combinata a satelor Dorobantu si Varasti depaseste 2.000 locuitori. Satele se afla pozitionate
adiacent, prin urmare solutia optima consta in a asigura o singura statie de tratare si un sistem
de colectare pentru cele 2 sate. Operarea unei statii de tratare de o astfel de dimensiune este o
optiune mai buna pentru un operator independent, iar din perspectiva utilizarii fondurilor de
investitii ofera o eficienta mai buna decat trei facilitati mai mici independente.

Satele Dorobantu si Varasti, au fost grupate intr-o singura aglomerare. Satul Bosneagu
ramane ca aglomerare separata.

4. ULMENI
Reteaua existenta este alcatuita din 2 zone de foraj cu 6 puturi forate, 2 statii de pompare, 4
rezervoare de capacitate pentru depozitare apa 450 m3 si 5,3 km retea de distributie din PEID
cu diametre intre 110 mm si 63 mm. Dezinfectarea se face prin clorinare folosind clor lichid.

Sistemul este operat si intretinut de 2 angajati ai primariei, cate un angajat pentru fiecare zona
de foraj/statie de pompare.

Toate racordarile gospodariilor sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 1,5 Lei/m3.

Reparatii/imbunatatiri

Studiul de fezabilitate a fost incheiat in decembrie 2009, avand ca scop extinderea retelei cu 5
km, in valoare de 1,81milioane Lei.

Sistem de canalizare

In prezent nu exista niciun sistem de canalizare, si nu s-a initiat niciun studiu de fezabilitate in
aceasta privinta.

Satul Ulmeni este suficient de concentrat in ceea ce priveste populatia si activitatile

economice, astfel incat poate fi clasat ca o singura aglomerare pentru ape uzate.

5. SPANTOV

Comuna Spantov are in componenta 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Spanto 1.211
v

2 Stancea 2.561

3 Cetatea 873
Veche

TOTAL 4.645

Sistemele principale de alimentare cu apa au fost construite in 1995 si au fost extinse in 2006
prin finantare SAPARD/ buget local in cele 3 sate, prin care a fost racordata 60% din
populatia comunei. Restul de gospodarii nu s-au racordat si inca folosesc fantani ca sursa de
alimentare cu apa.

Cele trei sisteme constau in 5 puturi forate de adancime cuprinsa intre 26 m-40 m, 3 statii de
pompare, 3 statii de clorinare cu hipoclorit, 3 rezervoare de 300 m3 beton armat si 15 km
retea din PEID.

Sistemul este operat si intretinut de un singur angajat al primariei.

Aproximativ 80% din gospodariile racordate sunt contorizate si au tariful stabilit de 1Leu/m3.
In cazul gospodariilor necontorizate, se foloseste tariful pausal de 30 Lei/luna.

Gradul de plata a serviciilor este de 80%.

Sistem de canalizare

Studiul de fezabilitate pentru canalizare, pentru comuna Spantov a fost recent realizat si pe
baza acestuia, s-a depus aplicatia pentru finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Turismului in iulie 2010, la care se asteapta aprobare. In prezent nu exista niciun proiect
pentru furnizarea serviciilor de canalizare in Stancea sau Cetatea Veche.

Optiunea de a asigura o statie colectiva de tratare si colectare ape uzate pentru satele Spantov
1.220 locuitori, Stancea 2.580 locuitori si Cetatea Veche 880 locuitoti, poate fi analizata.
Populatia combinata a comunei Spantov este de 4.680. Satul Stancea dispune de o populatie
de peste 2.000 locuitori pentru care se aplica respectarea legislatiei, de a avea un sistem de
colectare si tratare ape uzate pana in anul 2018. Satele Spantov,

Stancea si Cetatea Veche sunt pozitionate adiacent iar distanta intre extremitatile acestora este
mai mica de 5 km. Prin urmare solutia optima este de a asigura o singura statie de tratare si
retea de canalizare pentru aceste 3 sate, avand locatia statiei de tratare in satul Spantov, care
este pozitionat central. Operarea unei statii de tratare de o asemenea capacitate este mult mai
avantajoasa pentru un operator independent, si este mai avantajoasa economic decat
construirea a trei utilitati de mica capacitate.

Prin urmare, se recomanda realizarea unui studiu de fezabilitate pentru evaluarea optiunii de a
asigura o singura statie de tratare si retea de colectare pentru cele trei sate din comuna
Spantov.

Satele apropiate, Spantov, Cetatea Veche si Stancea sunt concentrate din punct de vedere al
populatiei si al activitatilor economice, putand astfel fi grupate intr-o singura aglomerare
pentru ape uzate.

6. CIOCANESTI

Ciocanesti este o comuna in a carei componenta se afla un sat cu o populatie de 4.356

locuitori si dispune de un sistem existent de alimentare cu apa ce a fost construit in etape intre
2002-2008, avand ca sursa de finantare bugetul local. Aproximativ 70% din populatie este
racordata la acest sistem.

Sistemul este alcatuit din 7 puturi forate cu adancime intre 45 m si 150 m, 4 statii de pompare,
rezervor de 370 m3 si aproape 40 km retea distributie, avand conducte atat din otel zincat cat
si din PEID.

Sistemul a fost initial operat si intretinut de catre 4 angajati, dar acum este subcontractatunei
firme locale private.
100% din racordarile existente sunt contorizate iar gradul de plata a serviciilor este mare.
Tariful stabilit este de 2 Lei/m3.

Conductele din otel zincat sunt invechite si sunt predispuse la fisuri si pierderi de apa.

Lucrarile de a schimba aceste conducte avariate cu conducte din PEID sunt in curs de
realizare, precum si extinderea de retea distributie. Pentru acestea, a fost depusa aplicatia
pentru finantare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului
PNDI.

Sistem de canalizare

Un studiu de fezabilitate a fost realizat pentru sistemul de canalizare cuprizand 2,7 km retea
de canalizare din PVC, diametrul 200-250 mm, amplasata pe strazile principale impreuna cu
statia de epurare ce are capacitatea de 4.500 PE (2 x 2.250 PE). Efluentii tratati vor avea
aprobarea de a fi evacuati langa cursul de apa Garla Mare. Pentru faza 1, infiintare sistem
canalizare, costurile sunt estimate la 6,3m Lei, realizand racordarea a 20% din populatia
aglomerarii, iar costul final pentru racordarea 100% este estimat la valoarea de 11,7 m Lei.

7. GRADISTEA

Comuna Gradistea are in componenta 4 sate – Gradistea, Cunesti, Rasa si Bogata – si este
pozitionata liniar cu o lungime totala de 11,2 km.

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Gradistea 2.125

2 Cunesti 749

3 Rasa 1.344

4 Bogata 518

TOTAL 4.736

Fiecare sat are propriul sistem de alimentare cu apa construit in 2008, finantat prin fonduri de
la stat si SAPARD. In total, 97% din populatia comunei este racordata la sistemul de apa
centralizat.

Fiecare sat are propria sa zona de foraje (total 11 puturi de forare), statii de pompare si 1 sau 2
rezervoare. Cele 4 sate dispun de o retea de distributie de aproximativ 68 km conducte din
PEID.

Sistemele sunt operate si intretinute de 7 persoane angajate de primarie.

85% din racordari sunt in prezent contorizate, dar acesta se vor modifica ajungand la 100%.
Incasarea facturilor este totala, tariful stabilit este de 2 Lei/m3.
Sistem de canalizare

Datorita amplasamentului linear a satelor, comuna Gradistea poate fi considerata ca o singura

aglomerare in ceea ce priveste sistemul de canalizare. A fost realizat un studiu de fezabilitate
in 2009 pentru sistemul de canalizare, pentru satul Gradistea, care asigura o racordare a 20%
din populatia comunei, iar recent a fost depusa aplicatia pentru finantare in valoare de 3,9
milioane Lei la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turimului.

Sistemul propus pentru satul Gradistea cuprinde 15 km retea de canalizare cu diametrul 250
mm, din PVC si o statie de tratare (Q=240 m3/zi) localizata in partea de vest a satului.

Satele apropiate, Gradistea, Cunesti, Rasa si Bogata sunt suficient de concentrate din punct de
vedere al populatiei si activitatilor economice, astfel incat, acestea pot fi grupate intr-o singura
aglomerare pentru apa uzata.

8. CEACU (Cuza Voda)

Comuna Cuza Voda are in componenta 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Cuza Voda 2.013

2 Ceacu 1.461

3 Calarasii Vechi 673

TOTAL 4.147

Satele Cuza Voda si Calarasii sunt racordate la un singur sistem de alimentare cu apa la care
90% din populatie a celor 2 sate este racordata. Procentul de 10% a populatiei inca foloseste
puturi uscate pentru consumul de apa. Satul Ceacu dispune de un sistem separat de alimentare
cu apa la care 85% din populatie este racordata.

Sistemul din Cuza Voda/Calarasii Vechi dateaza din 1970 si a fost modernizat in 2009.

Cuprinde 2 puturi forate cu adancimea de 65 m, rezervor de 300 m3, statie de pompare si 15

km retea de distributie, din conducte PVC si PEID, la care sunt 946 racordari la gospodarii.

Sistemul de alimentare cu apa din Ceacu dateaza din aceeasi perioada si este alcatuit din 1 put
forat de adancime 38 m, rezervor de 600 m3, statie de pompare si 12 km retea de distributie,
atat din conducte PVC si PEID, la care sunt 442 racordari la gospodarii.

O echipa alcatuita din 7 persoane este desemnata de primarie pentru operarea si intretinerea
celor 2 retele.
Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,5 Lei/m3.

Sistemul din Cuza Voda necesita un put suplimentar si un rezervor mai mare pentru a spori
capacitatea furnizarii de apa. Sistemul din Ceacu necesita 2 puturi noi de forare.

Ambele sisteme vor necesita inlocuirea a 3 km din retea veche din PVC cu cea din PEID.

Sistem de canalizare

Faza 1 a noului sistem de canalizare care sa deserveasca toate cele 3 sate, se afla in curs de
constructie, iar la acesta se va racorda 48% din populatie.

Faza 1 a lucrarilor va cuprinde o statie de tratare biologica (Q= 160 m3/zi), impreuna cu 13
km retele de canalizare cu diametrul de 250 mm cu evacuarea efluentilor tratati la canalul de
irigatii ANIF (NTPA 001/2005).

Un studiu de fezabilitate a fost recent realizat pentru extinderea a 7 km de retea si va fi cat de

curand predat Ministerului Mediului si Padurilor, in cadrul programului AFM.

Noua statie de epurare este proiectata pentru a deservi populatia intregii comune.

Satele apropiate, Cuza Voda, Calarasii Vechi si Ceacu, sunt suficient de concentrate in ceea
ce priveste populatia si activitatile economice, putand fi grupate intr-o singura aglomerare
pentru ape uzate.

9. CALARASI

Sistemul actual de alimentare cu apa se compune din statie de captare din Dunare, statie de
pretratare, conducte de aductiune, statie de tratare si 138,6 km retea de distributie.

Acesta a fost construit in mai multe faze inainte de perioada 1989. Din acest motiv, sistemul
prezinta problemele caracteristice de implementare acelei perioade: eficienta de tratare slaba,
conducte vechi, fisuri frecvente, presiune mica, consum de energie mare, ducand la
neindeplinirea calitatii serviciilor. Consumul actual facturat este de 8.400m3/zi, cu o medie de
104 l/om/zi pentru persoana fizica si 179 l/om/zi pentru persoana juridica.

Componente principale:

Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune va asigura municipiului Calarasi:

• statie de captare imbunatatita de la Dunare cu varianta submersibila si plutitoare care sa se

potriveasca diferitelor niveluri de rau;

•statie noua de pretratare la Chiciu alcatuita din floculare si sedimentare;

• conducta de aductiune noua cu diametrul de 700 mm, pentru transportarea apei pretratate la
statia imbunatatita de la Calarasi, ce se afla la distanta de 6km;
• statie imbunatatita de tratare la Calarasi ce consta din filtrare pe filtre gravitationale rapide
cu nisip, ozonizare si filtrare pe filtre GAC urmata de clorinare;

• reabilitarea sistemelor de distributie constand din inlocuirea vechilor conducte din

azbociment.

Sistemul este operat si intretinut de catre SC Ecoaqua SA Calarasi.

Aproape 87% din racordarile gospodariilor sunt contorizate iar tariful practicat este de 2,78
Lei/m3 (acelasi tarif stabilit pentru toate sucursale). Restul caselor care nu sunt racordate
folosesc metoda de tarifare pausal.

Reteaua de distributie trebuie extinsa cu inca 4 km pentru a furniza servicii si la cei 5% din
populatie, care nu au beneficiat de acest proiect. Suplimentar, va fi inlocuita si o lungime
importanta (53 km) din conductele vechi de distributie.

Sistem de canalizare

Municipiul Calarasi dispune de retea de colectare a pe uzate de 101 km (atat separat cat si
combinat). Apele uzate colectate sunt transportate gravitational si prin pompare la statia de
tratare existenta, ce se afla in partea de est a orasului. Totusi, statia care este veche si
nefunctionala, asigura doar tratare primara sub forma sedimentara, iar efluentul decantat este
evacuat direct in Borcea. Majoritatea colectorilor de apa uzata sunt colmatati, rezultand o
capacitate hidraulica redusa, avand loc inundatii dese in timpul ploilor abundente.

La finalizarea proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, ce se afla in curs de

implementare, municipiul Calarasi va fi asigurat cu:

•sistem nou de colectare apa uzata;

• statii imbunatatite de pompare ape uzate;

• statie noua de tratare biologica alcatuita din:

- Epurare mecanică fina;

- Deznisipare;

- Denitrificare;

- Oxidare-nitrificare;

- Reducerea fosforului;

- Decantare finală;

- Ingrosare namol;

- Depozitare namol;

- Control aerare cu sonda oxigen;

- Deshidratare namol;

- Masurare debit;

• utilitati noi de tratare namol.

10. MODELU

Comuna Modelu se afla la 3 km est de municipiul Calarasi si are in componenta sa 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Modelu 7.995

2 Radu Negru 100

3 Tonea 1.752

TOTAL 9.847

Modelu si Tonea sunt pozitionate adiacent, in timp ce Radu Negru se afla la 5 km nord.

Comuna Modelu dispune de un sistem existent de alimentare cu apa, iar aproape 96% din
populatia comunei este racordata la retea.

Comuna Modelu dispune de un sistem existent de pompare cu puturi adanci (2 in Modelu, 1

in Tonea si 1 in Radu Negru). Satul Modelu dispune de o retea existenta de 48 km, conducte
PEID cu diametre intre 250 mm si 63mm, iar Tonea si Radu Negru dispun de retea de 7 km si
respectiv, 4,05 km, cond ucte PEID. Clorinarea se face prin clor gazos in Modelu si clor sub
forma de pastile pentru celelalte 2 sate.

Retelele sunt operate si intretinute de 3 angajati ai primariei.

Racordarile la gospodarii sunt 100% contorizate. Tariful actual este de 1,1 Lei/m3,
realizandu-se astfel incasarea completa a facturilor.

Este planificata extinderea retelei pentru cei 4% din populatie care nu beneficiaza de aceste
servicii. Aceasta presupune un put forat si 3.570 m de conducte PEID cu diametre cuprinse
intre 63 -110 mm. Costul estimat al acestei lucrari este de 1,5 milioane Lei*.

Deterioarea calitatii apei subterane este rezultatul poluarii fermelor, iar un put forat va fi
construit ca rezerva.

Sistem de canalizare
In prezent nu exista sistem de canalizare in aceasta comuna. A fost realizat un studiu de
fezabilitate pentru asigurarea unui nou sistem, iar investitia identificata pentru sistemul de
colectare si tratare pentru a racorda 100% din populatie este aproximativ 9 milioane Lei.

Luand in considerare populatia numeroasa (15.866 locuitori) a celor 2 comune apropiate,

Roseti si Modelu, care se afla in apropiere de Calarasi, optiunea analizata este racordarea
ambelor comune la noua statie de epurare Calarasi printr-o singura conducta de refulare.

Acest lucru ar necesita o extindere a statiei de epurare din Calarasi care dispune in prezent de
o capacitate de rezerva de numai 7.317 PE.

Satele apropiate, Modelu si Tonea, sunt suficient de concentrate din punct de vedere
alpopulatiei si al activitatilor economice, putand fi grupate intr-o singura aglomerarepentru
ape uzate. Desi aceasta aglomerare poate fi grupata cu alte aglomerari apropiate municipiului
Calarasi, la aceasta etapa nu se poate propune aceasta optiune.

Radu Negru ramane ca aglomerare separata pentru scopuri de ape uzate.

11. ROSETI

Roseti este o comuna in componenta careia se afla un singur sat, iar populatia sa este de 6.019
persoane, respectiv 1.721 gospodarii.

Roseti dispune de un sistem de alimentare cu apa ce dateaza din perioada 1990 la care este
racordata aproximativ 100% din populatie.

Sistemul de alimentare cu apa initial a fost construit in perioada 1990 si a fost extins si
reabilitat in 2006 prin fonduri PHARE. Acum este alcatuit din 8 puturi forate, 1 statie de
pompare, turn depozitare apa de 500 m3 si aproximativ 17,75 km retea de distributie, din care
6 km retea sunt alcatuiti din conducte PEID cu diametrul de 110 mm. Aproximativ 12 km
retea din conducte vechi de azbociment cu diametrul de 100 mm-200 mm necesita
imbunatatiri.

Sistemul este operat si intretinut de 3 persoane, angajate de primarie.

Aproape 75% din racordarile la casa sunt contorizate, iar tariful este in prezent 1 Leu/m3.

Restul caselor care nu sunt racordate platesc tariful pausal.

Un studiu de fezabilitate realizat recent a identificat investitia de 13 milioane Lei, din care
75% se refera la inlocuirea vechilor conducte din azbociment. Sursa de apa nu necesita
investitii, aceasta fiind in stare satisfacatoare.

Vecinatatea apropiata a acestei comune fata de municipiul Calarasi permite

alimentareaacesteia cu apa de la noua statie de tratare SC Ecoaqua SA Calarasi, tinand cont ca
si satele Modelu si Tonea dispun de acelasi mijloc de alimentare cu apa. O astfel de solutie ar
presupune extinderea la sistemul de alimentare cu apa.

Sistem de canalizare
Nu exista sistem de canalizare in aceasta comuna, haznale si fose septice fiind folosite in
schimb. In 2008 a fost realizat studiul de fezabilitate pentru faza 1 a statiei de tratare ape uzate
continand 20 km retele de canalizare si statie de tratare biologica compacta cu evacuarea
efluentilor tratati in Borcea, de 240 m3/zi. Aplicatia pentru finantare depusa la Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului, in cadrul programului PNDI, este in valoare de
aproximativ 10 milioane Lei, dar nu a fost aprobata. Nu au mai fost luate masuri in aceasta
privinta.

Studiul de fezabilitate propune o solutie tehnica pe termen lung cuprinzand 35 km de retea de

canalizare cu diametrul 250 mm, 4 statii de pompare si o statie de tratare, capacitate Q = 960
m3/zi cu descarcarea efluentilor in Borcea. Costul total al acestei investitiii pe termen lung
este de 15 milioane Lei.

Din cauza mai multor motive, in aceasta etapa nu se poate recomanda ca aglomerarile Roseti
si Modelu sa fie grupate intr-o singura aglomerare pentru ape uzate.

12. DICHISENI

Comuna Dichiseni are in componenta 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Dichiseni 379

2 Satnoieni 428

3 Coslogen 836
i

TOTAL 1.643

Fiecare sat dispune de un sistem de alimentare cu apa, care dateaza din perioada 1970 si la
care este racordata 100% din populatie.

Fiecare sat dispune de un sistem separat de alimentare cu apa, cu sursa de alimentare de la 2

puturi forate. Totusi, retelele de distributie sunt vechi avand conducte din fonta si azbociment.

Retelele sunt operate si intretinute de 3 persoane angajate de primarie.

Nu exista contorizare la sistemul de distributie apa, in schimb, plata se face in pausal, 20lei/
persoana/an.

Retelele de conducta sunt vechi si s-au deteriorat de-a lungul timpului avand prin urmare
pierderi importante de apa si crapaturi. Primaria a depus recent o aplicatie pentru finantare in
valoare de aproximativ 1 milion Lei pentru inlocuirea conductelor vechi.
Sistem de canalizare

In aceasta comuna nu exista un sistem de canalizare centralizat, in schimb, sunt folosite fose
septice si haznale.

Studiul de fezabilitate realizat in 2008 recomanda constructia a doua sisteme de canalizare

menajere, unul pentru satul Coslogeni, a carei populatie este mai mare, iar celalalt pentru
satele apropiate, Dichiseni si Satnoieni. Aceasta recomandare a fost determinata de distanta de
4 km dintre cele doua aglomerari, ducand la costuri de pompare mari si care nu ar fi
compensate de economiile rezultate din constructia unui sistem colectiv.

Satele comunei Dichiseni nu sunt suficient de concentrate din punct de vedere al populatiei si
al topografiei incat sa formeze o singura aglomerare cu populatia mai mare de 2.000 locuitori.

13. UNIREA

Comuna Unirea are in componenta 2 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Unirea 1.849

2 Oltina 907

TOTA 2.756
L

Recent a fost construit un nou sistem de alimentare cu apa in comuna Unirea, ce acopera
aproximativ 100% din populatie.

Proiectul cuprinde 7 puturi si statii de pompare, o statie de clorinare si 26 km retea din PEID.

In prezent sunt angajate 3 persoane pentru operarea si intretinerea sistemului.

100% din cele 837 racordari sunt contorizate. Tariful actual este de 1,15 Lei/m3.

Sistem de canalizare

Un nou sistem de canalizare se afla in curs de constructie, la care se va racorda 72,5% din
populatia comunei.

Sistemul cuprinde un nou sistem de tratare mecano -biologica si 12 km de retea decanalizare.

3 persoane vor fi angajate pentru buna operare si intretinere a sistemului.

Delimitarile aglomerarii pentru ape uzate Unirea corespund delimitarilor administrative ale
ambelor sate.
 14. JEGALIA

Comuna Jegalia are in componenta sa 3 sate:

Nr. Crt. SAT POPULATIE

1 Jegalia 2.190

2 Galdau 1.255

3 Iezeru 993

TOTAL 4.438

Comuna Jegalia dispune de un sistem de alimentare cu apa existent la care este racordata
100% din populatie. Sistemul initial dateaza din perioada 1980 si a fost imbunatatit in 2008
prin finantare in baza OG7/2006.

Sistemul de alimentare cu apa din satul Jegalia consta in 3 puturi forate si 10,5 km retea din
otel si PEID, iar sistemele din Galdau si Iezeru au 1 put forat/16,1 km si 1 put forat/7,4 km.
Este necesara o continua finantare pentru inlocuirea conductelor vechi din fier, din cauza
carora sunt inregistrate multe pierderi de apa.

O echipa din 3 persoane este desemnata de primarie pentru operarea si intretinerea celor 2
retele.

Toate racordarile la gospodarii sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2 Lei/m3.

Din cauza vechimii conductelor din fier, se inregistreaza multe pierderi de apa, iar finantarea
este necesara pentru inlocuirea aceastora.

Sistem de canalizare

In aceasta comuna nu exista utilitati de canalizare.

Jegalia si Iezeru pot fi racordate la o singura statie de epurare, dar Galdau se afla la o distanta
mult prea mare care sa permita racordarea la aceasta, din acest motiv Galdau va trebui sa aiba
propria statie de epurare.

Satele apropiate comunei Jegalia si Iezeru sunt suficient de concentrate din punct de vedere al
populatiei si al activitatilor economice, putand fi grupate intr-o singura aglomerare pentru ape
uzate.

15. BORCEA
Borcea este o comuna in a carei componenta este un singur sat cu populatia de 8.596
persoane.

Constructia unui sistem de alimentare nou este in curs de implementare, prin finantare in baza
OG7/2006 si va fi incheiata in 2012. In urma acestuia, se vor realiza 100% racordari la
reteaua de distributie.

Sistemul consta in 6 puturi forate, adancime 65 m, rezervoare 2x500 m3, statia de pompare si
47,6 km retea distributie din conducte PEID la care sunt 2.952 racordari la gospodarii.

O echipa din 7 persoane este desemnata pentru operarea si intretinerea retelei.

Toate racordarile la case sunt contorizate, iar tariful stabilit este de 2,8 Lei/m3.

Sistem de canalizare

In aceasta comuna nu exista utilitati de ape uzate.

Recent a fost predat un studiu de fezabilitate catre Ministerul Mediului si Padurilor, in cadrul
programului AFM. Faza 1 a acestui proiect va racorda 66% din populatie.

Comuna este suficient de concentrata in ceea ce priveste populatia si activitatile economice

pentru a forma o singura aglomerare pentru ape uzate.

Bibliografie

Water: The Essential Ingredient for Life [Kindle Edition]

C.D. Shelton (Author)

Water: A Natural History [Kindle Edition]

Alice Outwater (Author)