Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
R A P O R T
Director proiect:
2
1. SITUAŢIA ALIMENTĂRII CU APĂ ÎN ROMÂNIA.
3
Poluanţii al căror număr este uriaş pot fi contaminanţii de
origine naturală sau artificială clasificaţi după natura lor în: fizici,
chimici, organici şi biologici. Dintre poluanţii de origine naturală
fac parte mineralele ca: fierul, calciul şi seleniul.
Substanţele rezultate din activităţile umane includ substanţele
chimice organice, hidrocarburile, precum şi emisiile lichide din
depozitele de deşeuri menajere şi industriale. Cel mai frecvent
întâlniţi contaminanţi chimici sunt nitraţii rezultaţi ca urmare a
fertilizării exagerate a solurilor agricole.
Poluanţii apei subterane sunt fie substanţe miscibile sau
nemiscibile cu apa având densitatea mai mică sau mai mare decât
aceasta. Sursele de poluare pot fi situate la suprafaţa terenului
(punctiforme sau difuze) în sol sau în subsol (canale deschise,
conducte, colectoare de canalizare, foraje puţuri absorbante,
rezervoare, staţii de epurare şi altele).
Sursele principale de poluare a apelor subterane sunt: fosele
septice, depozitele de deşeuri lichide menajere şi industriale,
activităţile din agricultură, rezervoarele subterane cu produse
petroliere şi chimice, deversări ilegale sau accidentale de substanţe
chimice sau petroliere, spălarea tonelor de sare utilizate la
dezgheţarea şoselelor.
Caracteristicile poluării acviferelor sunt:
procesul este foarte lent, în zona de aerare a acviferului
înregistrându–se viteze de percolare verticale 1 m/an cu
excepţia acviferelor carstice.
procesul este stabil, acviferul rămânând poluat din cauza
dinamicii apei subterane.
migraţia lentă a poluării .
Formele de poluare şi modurile de transfer ale poluanţilor
imiscibili cu apa sunt:advecţia (convecţia); dispersia;difuzia şi
retardarea.
Procesele de sorbţie reprezintă transformarea, întârzierea şi
atenuarea mişcării soluţiilor de poluanţi miscibili din apa subterană
şi sunt mecanisme de interacţiune reprezentate de adsorbţie,
absorbţie, chemiosorbţie şi schimb ionic.
Formele de poluare ale poluanţilor nemiscibili cu apa (substanţe
organice lichide, insolubile sau parţial solubile în apă) sunt:
infiltrarea şi curgerea multifazică reprezentată de curgerea bifazică
şi infiltrarea şi curgerea trifazică.
4
5. Model de calcul privind transportul poluanţilor prin
medii poroase.
f = - Dm (1)
în care:
- f este fluxul de poluant transportat prin unitatea de suprafata si
unitatea de timp [M/L2/T];
- Dm este coeficientul de difuzie moleculara a poluantului in mediul
considerat [L2/T];
- C este concentratia de poluant in punctul de coordonate z la
timpul t [M/L3];
- este gradientul de concentratie, forta motrica a procesului de
difuzie.
In cazul cel mai simplu, difuzia poluantilor intr-un mediu poros
saturat este descrisa de prima lege a lui Fick modificata, astfel:
f = - nDe (2)
unde: n este porozitate efectiva a mediului poros (sunt considerati
numai porii prin care poate avea loc difuzia) [adimensional]
De este coeficientul de difuzie efectiva in mediul poros.
V = - KH (3)
in care:
- V este viteza de infiltratie, Darcy [L/T];
- KH este conductivitatea hidraulica [L/T];
- h este sarcina hidraulica [L];
- l este lungimea liniei de curent in mediu poros [L];
- este gradientul hidraulic [adimensional].
5
Conductivitatea hidraulica depinde atat de mediul poros, prin
permeabilitatea lui cat si de fluid, prin densitatea si vascozitatea lui:
KH = (4)
unde:
- k este permeabilitatea mediului, independenta de
caracteristicile apei care se infiltreaza[L 2];
- w este densitatea apei [M/L3];
- este vascozitatea dinamica a apei [M/L/T];
- g este acceleratia gravitationala [L 2/T].
Transportul poluantilor prin pamant este influentat si de
sorbtie. Aceasta este absorbtia si sau adsorbtia fie cu fractiunea de
carbon organic din pamant, fie adsorbtie pe suprafetele particulelor
mineralelor din pamant.
Procesul de sorbtie poate fi descris prin modele liniare sau
neliniare. Forma matematica cea mai simpla a modelului linear este:
S=KD C (5)
unde:
- S este concentratia de poluant in faza adsorbita solida[M/M];
- KD este coeficientul de distributie al sorbtiei[L 3/M];
- C este concentratia de poluant in faza lichida[M/L].
S= (6)
in care:
- Smax este concentratia maxima de poluant care poate fi adsorbita
de mediul analizat.
- KL este un coeficient care tine cont de fenomenele de
adsorbtie si desorbtie care au loc in pamant.
(7)
in care :
6
este umiditatea volumica [L 3/L3];
- C este concentratia de poluant [M/L 3];
- t este timpul[T];
- b este densitatea volumica a mediului poros[M/L 3];
- S este concentratia de poluant in faza adsorbita [M/M];
- D este tensorul coeficientului de dispersie [L 2/T];
- V este vectorul vitezelor Darcy ( debit specific) [L/T];
- este constanta de descompunere a poluantului[1/T];
- Q este debitul introdus[L/T];
- Cin este concentratia de poluant in fluidul injectat [M/L 3].
in care:
- Cd-concentratie impusa
- Bd-portiunea de pe conturul domeniului cu conditia de tip
Dirichlet
- xd,yd,zd – coordonatele pe contur
Zonele cu apa curate situate amonte de sursele de poluare pot fi
aproximate prn aceasta conditie.
pe limita Bc (9)
in care:
- n- versorul normalei la limita
- VC - fluxul advectiv
- - fluxul dispersiv dat de gradientul concentratiei,
gradC
- qc - fluxul impus [M/T/L 2]
- Bc- portiunea de pe conturul domeniului cu conditia de tip
Cauchy
5.2.Metode şi tehnici de modelare a transportului poluanţilor
prin medii poroase.
7
următoarele categorii: rezolvări analitice, rezolvări semianalitice sau
metoda stratului finit, metoda elementului de margine, metoda
diferenţelor finite şi metoda elementului finit.
a) Rezolvările analitice sunt în general considerate ca fiind
ideale pentru calcule rapide. Acest lucru se datorează soluţiilor
obţinute pentru concentraţii (eventual şi pentru fluxul masic), soluţii
cu care se pot calcula valorile în orice punct din spaţiu şi timp, fără
să fie nevoie să se calculeze distribuţia concentraţiilor la pasul de
timp anterior. Aceste soluţii sunt obţinute pentru probleme simple,
ideale.
Soluţia analitică cea mai cunoscută este calculată pentru un
strat de grosime infinită, cu sursă de poluare la suprafaţă, de
concentraţie c0 constantă în timp (Rowe, 1988). Această soluţie
pentru o adâncime z şi timpul t are forma:
(10)
în care
(11)
unde
(12)
(1
3)
în care:
- J(z,t) – se obţine din ecuaţia (2) pentru şi
8
referitoare la poluarea care s–ar putea produce. Pentru o prognoză
însă, este necesar un calcul mai exact.
9
Toate aceste metode de rezolvare ale ecuaţiilor care guvernează
fenomenul transportului de poluanţi în medii poroase au rolul lor în
proiectarea depozitelor de deşeuri şi a barierelor care impiedică
poluarea apelor subterane.
5 . 3 . P r o g r a m d e c a l c u l pS TrAiRvTi n d t r a n s p o r t u l p o l u a n ţ i l o r î n
medii poroase.
Problema este:
Staţionară Nestaţionară
12
nodurile din zona de filtru. Distribuţia debitului se face proporţional
cu transmisivitatea efectivă, Te, a fiecărui nod în parte.
Prin condiţia de sursă distribuită de modelează o suprafaţă mai
mare, prin care este aproximată influenţa unui puţ. În acest caz
debitul impus este un debit integrat pe element q 2 (L3/T/L3).
13
Fig.3 – Schema unei captari cu elementele geometrice
principale ale zonei de protectie sanitara.
(14)
unde:
- dl este un element de spaţiu pe traiectoria particulei de apă;
- v – viteza locală în punctul considerat;
- p – coeficientul de porozitate al terenului din stratul acvifer,
rezultă:
(15)
(16)
14
timpul T, durata necesară pentru purificarea apei.Folosind această
metodă rezultă ecuaţia :
(18)
(20)
(21)
După cum se observă din figura 4, spectrul are un punct A, care
reprezintă un punct de viteză nulă. Alimentarea puţului cu apă se
face numao din regiunea marcată de linia de curent BAC, ceea ce
duce la concluzia că perimetrul de regim sever al zonei de protecţie
trebuie să se găsească în interiorul acestei curbe.
15
Fig. 4. Spectrul mişcării apei dintr-un curent subteran
sub presiune către un puţ singular de captare
şi (22)
(23)
16
influentei dintre puturi, se recomanda ca acoperitor sa se adopte
expresia distantei de
protectie spre amonte:
17
6.ANALIZE DE LABORATOR PRIVIND CALITATEA APEI
POTABILE DIN PUŢUL UNEI GOSPODĂRII INDIVIDUALE
18
efectuate şi în conformitate cu STAS 1342 – 91, au rezultat
valori mai ridicate ale indicatorilor calciu, azotiţi şi duritate
totală.
7. CONCLUZII
În condiţiile actuale aproximativ 80% din locuitorii din zonele
rurale folosesc pentru alimentarea cu apă stratul freatic neprotejat
împotriva poluării chimice şi bacteriologice. Principalele surse de
poluare sunt infiltraţiile şi scurgerile din fosele septice, grajduri,
ape menajere precum şi utilizarea unei chimizări necontrolată în
agricultură.
Poluanţii care pot ajunge la pânza freatică pot fi: nitraţi,
nitriţi, fosfor, săruei de fier, plumb, cupru, aluminiu precum şi
poluanţi de origine bacteriană.
Dispersia poluanţilor se poate calcula prin metode analitice,
metoda stratului finit, metoda elementului finit şi diferenţelor finite.
Fiecare din aceste metode dau rezultate foarte bune pentru domeniul
de probleme care a fost iniţial dezvoltată.
Determinarea corectă a zonelorde protecţie sanitară a captărilor
de apă subterană asigură prevenirea eventualelor poluări, care este
mult mai ieftină decât tratarea şi eliminarea efectelor poluării
Din calculele şi măsurătorile privind calitatea apei, rezultă că,
în jurul sursei de apă zona de protecţie de regim sever este
recomandat a fi determinată într-un perimetru de 50 m amonte pentru
a se asigura calitatea de apă potabilă a sursei.
Din rezultatele obţinute a rezultat că la distanţe de protecţie
sub 50 m apar modificări ale indicatorilor de calitate a apei care
depăşesc limitele excepţionale acceptate de STAS 1342-91 – privind
calitatea apei de alimentare.
19