LUCRAREA APLICATIVĂ NR.

EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGAŢIILOR IN AGRICULTURĂ

I. Importanţa irigaţiilor în agricultură

În ţara noastră mai mult de 2/3 din suprafaţă este expusă periodic efectelor climatice negative,
din care un rol important îl deţin precipitaţiile, iar absenţa sau abundenţa acestora impune extinderea
sau restrângerea lucrărilor de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului.
Precipitaţiile sunt repartizate neuniform în timp şi spaţiu, de la un debit mediu anual cuprins
între 5 şi 50 litri/m2 în zona montană până la 0,5 litri/m 2 în sud-estul ţării. Astfel, în perioada de vară
se înregistrează pierderi importante de apă în sol, în special la terenurile aride, care în luna iunie sunt
de 22%, în iulie de 30%, iar în august de 15%. Cercetările agropedoclimatice au arătat că aceste
pierderi de apă datorate evaporării apei din sol ajung în ţara noastră la cantităţi foarte mari, generând
periodic intervale de secetă.
Până în 1990 amenajările realizate în România au fost constituite în mari sisteme de irigaţii cu
suprafeţe variind între 20.000 şi 150.000 ha, ca de exemplu sistemele: Izvoarele Cujmir, Calafat-
Băileşti, Sadova-Corabia (Câmpia Olteniei); terasa Viişoarei, Giurgiu-Rasmireşti (Spaţiul Olt -
Argeş); Gălăţui –Călăraşi, Pietroiu –Ştefan cel Mare, Mostiştea VI (Spaţiul Argeş - Ialomiţa);
Ialomiţa-Călmăţui, Terasa Brăilei, Câmpia Covurluiului (Spaţiul Ialomiţa-Siret).
Acestea situau România pe locul al 3-lea în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată
pentru irigaţii, fiind realizate sisteme moderne de captare, pompare şi transport al apei de irigat până
la parcele, comparabile cu cele din ţări cu tradiţie în acest domeniu, respectiv Franţa, Italia, Spania.
În anul 2018, în România, suprafaţa totală din sectorul îmbunătăţiri funciare amenajate pentru
irigaţii este de 3.149.111 ha suprafață agricolă, din care 3.045.114 ha suprafaţă arabilă. În acelați
timp, suprafata agricola efectiv irigata era de 267.406 ha, din care 266.126 ha suprafaţă arabilă.
În perioada de tranziţie suprafaţa efectiv irigată din total suprafaţă amenajată pentru irigaţii a
scăzut dramatic.
Principalele cauze care au contribuit la diminuarea utilizării sistemelor de irigaţii au fost
legate de deteriorarea instalaţiilor de irigaţii datorită abandonării lor, a neglijenţei manifestate, şi a
sustragerilor, cauze în principal favorizate de aplicarea neadecvată a Legii Fondului Funciar şi
schimbările intervenite în structura proprietăţii funciare după 1991, dar şi de diminuarea fondurilor
alocate de către puterea publică pentru îmbunătăţiri funciare.
Efectul favorabil al irigaţiilor în agricultură este evident, înregistrându-se producţii
suplimentare însemnate în cadrul culturilor irigate comparativ cu cele neirigate, dar o atenţie
deosebită trebuie acordată utilizării apei de irigat, deoarece utilizarea irigaţiilor fără o fundamentare
ştiinţifică adecvată şi un control riguros poate avea consecinţe negative atât asupra rezervei de apă
freatică din sol, cât şi asupra capacităţii productive a solurilor.
II. Scopul lucrării aplicative îl reprezintă determinarea indicatorilor de eficienţă economică a
producţiei, compararea efectelor economice obţinute înainte de efectuarea lucrărilor de irigaţii şi
după, cât şi eficienţa economică a investiţiilor.

III. Datele lucrării aplicative :

Pentru determinarea eficienţei economice a producţiei, cât şi eficienţei economice a
investiţiilor în lucrări de irigaţii se vor folosi date orientative pentru investiţiile efectuate, corelate cu
rezultatele de producţie şi financiare obţinute de o societate comercială agricolă de producţie vegetală.
Societatea deţine o suprafaţă agricolă de 1500 ha cultivată cu grâu şi doreşte realizarea unui proiect
de investiţii în lucrări de irigaţii .
Proiectul cuprinde trei variante de realizare a investiţiei, datele şi indicatorii economici
înregistraţi de societate după amenajarea sistemului de irigaţii fiind sintetizaţi în tabelul 5.1.
Indicatorii economico – financiari înregistraţi de societate în cazul culturii grâului în sistem
neirigat sunt:
 Producţia fizică principală: 4200 tone
 Valoarea producţiei, din care 2203000 lei
- producţie secundară 83000 lei
 Cheltuieli totale: 1586000 lei
 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri: 1298000 lei
 Cifra de afaceri aferentă culturii grâului: 1854000 lei
Tabel 1
Nivelul indicatorilor economico – financiari estimaţi

Nr. Specificare U.M. Varianta Varianta Varianta

1 2 3
crt
1. Suprafaţa amenajată pentru irigat ha 600 900 1200
Investiţia totală, d.c.: 1180000 1850000 2330000
lei
- anul I 295000 462500 582500
2. - anul II 375000 623000 641000
- anul III 212000 346500 678000
- anul IV 248000 418000 428500
3. Producţia principală tone 5400 6000 6600
4. Valoarea producţiei, d.c. lei 2750000 3015000 3.480.000
- producţie secundară 107000 123000 135000
5. Cheltuieli totale lei 2062500 2174000 2.668.000
6. Cifra de afaceri lei 2330000 2459000 2853600
7, Cheltuieli aferente cifrei de afaceri lei 1840000 1991000 2359000
8. Amortizare anuală lei 78700 123400 155.400
IV. Cerinţe:
A. Să se determine:
1. Indicatorii de eficienţă economică a producţiei înainte de efectuarea lucrărilor de irigaţii şi
după efectuarea lucrărilor: sporul de producţie obţinut, profitul maxim pe tonă şi la
hectar, profitul aferent cifrei de afaceri înainte şi după amenajare, rentabilitatea
(costurilor, veniturilor) înainte şi după amenajare;
2. Indicatorii de eficienţă a investiţiilor:
- investiţia specifică
- termenul de recuperare al investiţiei
- coeficientul de eficienţă economică al investiţiilor
- viteza de recuperare a investiţiilor
- randamentul economic al investiţiilor
3. Actualizarea investiţiilor în cele trei variante
B. Să se stabilească care din cele trei variante de investiţii este cea care va fi pusă în
aplicare.
C. Să se întocmească un referat de interpretare a rezultatelor lucrării aplicative

V. Metodologia de rezolvare:
Eficienţa investiţiilor – principalii indicatori:
1. Investiţia specifică - exprimă costul investiţiei la unitatea de suprafaţă

It – investiţia totală
S – suprafaţa amenajată
2. Termenul de recuperare al investiţiei - exprimă perioada de timp în care se recuperează valoarea
totală a investiţiei din profitul anual obţinut în urma punerii în funcţiune a sistemului de irigaţii

Pa – profitul anual
3. Coeficientul de eficienţă a investiţiilor – este inversul termenului de recuperare al investiţiilor şi
exprimă profitul anual realizat în urma investiţiei efectuate

4. Viteza de recuperare a investiţiilor – exprimă de câte ori se recuperează valoarea investiţiei totale
în perioada normată de funcţionare a sistemului de irigaţii

D – durata normată de funcţionare a investiţiei. Vom considera D = 15 ani

 A – amortizarea anuală
5. Randamentul economic al investiţiei – asigură compatibilitatea între profitul net obţinut în urma
realizării obiectivului de investiţii şi efortul investiţional

Pn = profitul net, adică profitul ce se obţine după ce raportul investiţional a fost compensat
din profitul anual.
Pn = Pt – It = Pa x D – It
Pt – profit total
Pa – profit anual
D = durata normată de funcţionare (15 ani)

Actualizarea investiţiilor
În luarea deciziei privind eşalonarea investiţiei în perioada de execuţie până la punerea în
funcţiune se impune actualizarea investiţiilor.
Actualizarea este necesar să se realizeze la intrarea completă în funcţiune a sistemului de
irigaţii, care poate fi considerată momentul final de efectuare a investiţiei şi în acelaşi timp momentul
iniţial de intrare completă în producţie a investiţiilor în lucrările de irigaţii.

Ia – investiţia actualizată
i – numărul de ani de la începerea investiţiei până la intrarea completă în funcţiune
i = 1…..n n=4
Ii – suma din investiţia totală, cheltuită în anul i
a – rata de actualizare a = 10%

IaV1 = 295000(1+0.10)3 + 375000 (1+0.10)2 + 212000(1+0.10)1 + 248000(1+0.10)0 =

Evaluarea proiectelor de investiţii

Evaluarea financiară a celor trei variante de proiect se va realiza prin două metode bazate pe
actualizare, prin care se vor urmări asigurarea unei comparaţii între variante şi formularea unei
aprecieri finale asupra proiectului de investiţie ales. Metodele utilizate sunt: Valoarea actualizată netă
şi Rata internă de rentabilitate.
Valoarea actualizată netă (VAN) a unui proiect de investiţii rezultă în urma diferenţei dintre
suma fluxurilor de încasări şi plăţi (Cash Flow) actualizate din toată durata de viaţă a investiţiei şi
costul iniţial al investiţiei.
 Se va calcula VAN pentru fiecare variantă de proiect, considerându-se rata de actualizare de
10%.

Dacă VAN este pozitivă, rezultă că este posibilă acoperirea investiţiei iniţiale şi obţinerea
unui surplus, deci proiectul poate fi acceptat. Cu cât VAN este mai mare, cu atât proiectul de investiţii
este mai profitabil. Dacă VAN este negativă, proiectul de investiţii trebuie respins.
Rata internă de rentabilitate (RIR) a unui proiect de investiţii este rata de actualizare a
fluxurilor de încasări şi plăţi pentru care VAN = 0. Rata internă de rentabilitate este acea rată pentru
care valoarea actualizată a cheltuielilor este egală cu valoarea actualizată a veniturilor.

Cu cât RIR este mai mare, cu atât proiectul de investiţii este mai profitabil.
Rezultate:
Tabel nr. 2
Indicatori de eficienţă economică

Nr. Indicatori U.M. Neirigat Irigat Irigat Irigat

crt V1 V2 V3
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Tabel nr. 5.2

Indicatori de eficienţă economică ai investiţiilor

Nr. Specificare U.M. Varianta1 Varianta2 Varianta3

crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Tabel nr. 3
V.A.N. şi R.I.R.
Nr. Specificare U.M. Varianta Varianta Varianta
1 2 3
crt
1.
2.
3.