LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Șef de lucrări dr. George Cojocaru

Absolvent:
Stoica Marius – Florin

BUCUREȘTI 2018

1
STUDIU TEHNIC PRIVIND DIMENSIONAREA ECHIPAMENTELOR
PENTRU VINIFICAȚIA PRIMARĂ ÎN PODGORIA MURFATLAR –
CRAMA PEȘTERA

2
 CUPRINS

CAPITOLUL I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL TEMEI

ABORDATE ...................................................................................................................................4
1.1 Tehnologiile moderne de vinificaţie ......................................................................................4
1.2 Absorbţia de fonduri europene pentru proiectele din domeniul viti-vinicol ..........................5
CAPITOLUL II. CONTRIBUŢII PROPRII ..............................................................................8
2.1 Justificarea temei ....................................................................................................................8
2.2 Obiectivele cercetărilor ..........................................................................................................9
2.3 Material şi metodă ..................................................................................................................9
2.4 Rezultate obţinute .................................................................................................................13
2.4.1 Studii privind potenţialul viticol de producţie ................................................................... 13
2.4.2 Studii privind randamentele de vinificaţie primara ............................................................ 13
2.4.3 Studii privind dimensionarea echipamentelor şi recipientelor de vinificaţie ....................... 15
A. Dimensionarea echipamentelor de prelucrare a strugurilor........................................ 15
B. Dimensionarea echipamentelor de recepţie, prelucrare a mustului şi vinificare ......... 18
C. Dimensionarea echipamentelor de filtrare a drojdiilor şi vinului ............................... 23
D. Pompe utilizate la transvazări şi cupajări .................................................................. 25
E. Dimensionarea unitaţii de răcire şi control al temperaturii vaselor de fermentaţie ...... 26
2.5 Studii privind amortizarea investiţiei în utilajele tehnologice .............................................31
2.6 Studii privind schemele de prelucrare a strugurilor şi mustului...........................................38
2.7 Concluzii şi recomandări ......................................................................................................42
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................44

3
 Capitolul 1.

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII ÎN DOMENIUL TEMEI

ABORDATE

1.1.Tehnologiile moderne de vinificație

Vinificația este o știința complexă care se ocupă cu aplicarea metodelor și procedeelor
tehnice de preparare și condiționare a vinurilor, în scopul realizării unor produse finite cu înalta
valoare calitativă care să satisfacă exigențele sporite ale consumului intern și extern (Șlepianu
et al., 1953).
În pas cu noile cuceriri ale științei, vinificația din țara noastră studiază strugurii ca materie
primă sub raportul însușirilor de calitate și compoziție ale acestora, iar pentru prelucrarea
strugurilor și condiționarea vinurilor obținute folosește metodele și procedeele tehnologice cele
mai avansate, bazate pe noile realizări ale științei care rezolvă deopotrivă și îmbină armonios
aspectele calitative cu cele economice.
De-a lungul timpului în sectorul de vinificație, s-au folosit diferite vase, care se deosebeau
între ele dupa formă și mărime, cât și după materialul din care au fost confecționate. Vasele au
evoluat de la burdufurile din piei de vită, la vase de lut ars, vase de lemn, cisterne de beton,
cisterne din polstif etc. (Șlepianu et al., 1968).
Tehnologiile moderne recomandă cisternele din oțel-inox AISI 304 sau AISI 316, deoarece
prezintă neutralitate în contact cu vinul, pot fi igienizate foarte ușor si sunt rezistente la variații
de presiune și temperatură (Cotea et al, 2006). Cisternele din oțel-inox pot fi achiziționate și
pentru care urmeaza a fi utilizate. Cisternele care prezintă manta sunt recomandate a fi utilizate
la fermentarea mustului sau la diverse operatiuni care necesită tratarea cu frig a
Acest tip de rezervoaree cisterne pot avea și un cot, atașat la robinetul lateral pentru golire
utilizat la tragerea vinului sau mustului de pe depozit. Cisternele care nu prezintă manta sunt
utilizate preponderent la depozitarea vinului, după ce acesta a fost condiționat și stabilizat. O
serie de cisterne din oțel-inox pot fi izolate termic, fiind utilizate doar când vinul a fost supus
unui tratament termic și temperatura trebuie păstrată un interval de timp mai lung. Acest tip
de cisterne este dotat, pe exterior, cu o țeavă din policarbonat ce are rolul de a indica in timp
realmereu nivelul vinului din cisterna (Șlepianu et al., 1959, Antoce et al. 2007, Cotea et al.,
2006).

4
 1.2.Absorbția de fonduri europene în domeniul viti-vinicol

În contextul in care țara noastra a devenit stat membru alfost admisă in Uniuniiea
Europeaneă, în ultimii 10 ani și cu precădere în ultimii 4 ani s-au investit sute de milioane de
euro în proiecte de modernizare și reabilitare a cramelor și plantațiilor cultivate cu vița de vie.
Prin aderare s-a impus un set de reguli ce trebuiau respectate în vederea alinierii
RomânieiAderarea a atras după sine și alinierea la normele europene din domeniu iar cel mai
important aspect a fost că s-au acordat cât și numeroase finanțari prin mai mule măsuri de
acordare fonduri.
Locul 5 in Uniunea Europeană ca suprafață cultivată cu viță de vie este ocupat de România,
de aceea avem responsabilitateaobligația de a devenisă devenim un nume important în piața
internațională a vinului printr-un program deja demarat, cu scopulsusținut la nivel național în
vederea modernizării și creșterii competitivitații în acest domeniu. În intervalul 2014 – 2018
sectorul vitivinicol a atras fonduri europene de peste 238 mil. Euro (INS Anuarul Statistic al
României; date operative M.A.D.R.; A.P.I.A.)
Tabelul 1.1.

Alocarea financiară pe măsuri: Exerciţii financiare 2014 – 2018 (valori estimative)

Exercitiu financiar
Masuri R(CE) nr. 2014 2015 2016 2017 2018 Total Formatted: Font color: Auto
1234/2007
1 2 3 4 5 6 7 8
Sistemul de plăți unice Art. 103o - - - - - -
Restructurarea/reconversia Art. 103q
podgoriilor 47084,23 37350,0 35212,47 23350,0 31850,0 183846,7
Recoltarea înainte de coacere Art. 103r - - - - - -
Fondurile mutuale Art. 103s - - - - - -
Asigurarea recoltei Art. 103t 253,3 350,0 350,0 350,0 350,0 1653,3
Investiţii în întreprinderi Art. 103u 0 2500 4000 4500 4500 15500
Distilarea subproduselor Art. 103v 0 500,0 500,0 1000,0 1000,0 3000,0

R(UE) nr.
1308/2013
Promovare |Art. 45 362,47 7000 7637,53 9500 10000 34500 Formatted: Centered
Replantarea plantațiilor Art. 46 alin.
viticole din motive sanitare sau (3) lit. c)
fitosanitare
Inovare Art. 51
Total 47700 47700 47700 47700 47700 238500

5
Sursa datelor: 2007-2015 INS Anuarul Statistic al României; 2016 - Date INS; date operative M.A.D.R.;
A.P.I.A.

Tabelul 1.2.

Date statistice sector vie – vin 2007 - 2016

Specificaţie UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafaţa totală Ha 180.402 181.540 181.793 181.562 181.011 183.169 181315 179939 178294 178574
cultivată cu viţă
de vie pentru vin
Preţ mediu Lei/kg 0,89 1,28 1,08 1,54 1,36 1,94 1,07 1,64 1,35 1,35
achiziţie struguri
pentru vin/tara
Producţia totală Mii hl 5289 5369,2 4957,4 3287,2 4058,2 3310,6 5113,3 3750,0 3627,6 3267
de vin
Suprafaţa totală Ha 4861 4834,16 5339,51 5124 4058,7 4455,4 7406,5 5959 2900 1730
supusă măsurii de
restructurare/reco
nversie

Sursa datelor: 2007-2015 INS Anuarul Statistic al României; 2016 - Date INS; date operative M.A.D.R.;
A.P.I.A.

Toate măsurile de modernizare, reabilitare șsi reconversie au contribuit din plin la

creșterea cantităaților obținute anual. Astfel că in 2011 producătorii locali au obținut 4,5
milioane hectolitri, având o creștere de 23% față de anul 2010, când s-au produs 3,28 milioane
hectolitrii, potrivit datelor MADR.
În anul 2011, România a exportat vin în valoare de 14,4 milioane euro, având o creștere de
12% comparativ cu 2010, când exportul a reprezentat 12,8 milioane euro, principalele
destinații fiind Marea Britanie, Germania, Cehia și Statele Unite ale Americii.
Acest program de modernizare al industriei viti-vinicole din România, a cuprins așa cum era
de așteptat, toate zonele viticole, una dintre cele mai importante fiind Platoul Dobrogei
(www.madr.ro).

Regiunea corespunde în întregime teritoriului Dobrogei din sud-estul României, clar

delimitat de cursul inferior al Dunării la V si la N, Marea Neagra la E și frontiera cu Bulgaria
la S. Privit in ansamblul său, teritoriul acestei regiuni viticole se caracterizeaza prin dominanța
reliefului de tip platou, a substratului loessic și a bio-pedo-climatului de stepă-silvostepă
pontică. Fiecare dintre aceste componente ecosistemice participă la realizarea unei ambianțe

6
ecologice propice viticulturii, cu mențiunea că factorul climatic se impune suveran în aceasta
favorabilitate, în deosebi prin potențialul său heliotermic (Cotea et al., 2003).

Dintre cele mai importante centre viticole din zonă se pot aminti: Murfatlar, Medgidia,
Cernavodă. Astfel că în lucrarea de fațăa se vorvom analiza problematica și soluțiile alese
pentru îinființarea unui centru de vinificație primară în Comuna Peștera situată în zona
centrului viticol Murfatlar. (Cotea et al., 2003).

Datorită creșterii consumului de vin și al exportului din ultimii cinci ani, unii producători
și anumite unităti mari de imbuteliere vinuri care au deja un renume îin piațtă, nu au mai reușit
să acopere cantitățile necesare pentru satisfacerea pieței având la dispoziție doar producțtia din
plantațiile proprii. Astfel, în filiera vinului s-a creat loc pentru noi producătorifurnizori de vin
sau must în cantități industriale, acesta fiind motivul principal pentru care se înființeaza centrul
de vinificație Crama Peștera. În vederea realizării Proiectului “Centru de Vinificație Primară -
Crama Peștera” s-au efectuat și studii la fața locului, studiul literaturii de specialitate, studii
privind tehnologiile moderne de vinificatie precum șsi studii privind dimensionarea utilajelor
de vinificațitie.

7
 Capitolul 2. CONTRIBUȚII PROPRII

2.1 Justificarea necesității și oportunității realizării centrului de vinificație

Valoarea alimentară și gustul plăcut al strugurilor și vinului au facut ca vița de vie să fie
recunoscută și folosită de peste 4000 de ani. Vinul este probabil singura licoare ce a evoluat
la paso dată cu umanitatea. Este o bautură bogată în calorii, proteine, vitamine, polifenoli etc.
În țara noastră vița de vie se cultivă pe o suprafață de cca. 183.717 ha (ziaruldeiasi.ro).
Viticultura este orientată pentru producerea soiurilor de struguri pentru vin roșu și alb îin
proporții aproximativ egale. Legea viei și vinului stabilește aceste orientări pentru fixarea
anumitor soiuri de viță de vie destinate vinurilor de consum curent, vinurilor superioare cu
denumire de origine și vinurilor speciale, determinând aprofundarea lucrărilor de zonare și
microzonare a soiurilor (ONIV.ro).
Comuna Peștera face parte din centrul viticol Medgidia aflat într-o regiune viticolă cu
tradiție a podgoriei Murfatlar. În pământurile dobrogene pot fi găsite pretutindeni ramasițe de
amfore sau alte vestigii și măarturii ale civilizației milenare din aceasta podgorie limitrofă
Mării Negre, briza marină care înourează dimineți splendide, soarele care îmbrațișează și
sarută marea, și care, printre altele, a încalzit singurătatea și geniul lui Ovidiu, constituie,
alături de soiurile de viță de vie și de talentul și priceperea oamenilor locului, darurile cele mai
de preț care conduc la producerea unor vinuri renumite. Nu se cunosc date exacte despre
cultivarea viței de vie în comuna Peștera, însă, în momentul actual, suprafața viticolă este de
120 ha fiind în totalitate deținută de SC Grup Cereal Agrozoo SRL, având ca scop dezvoltarea
viticulturii și vinificației în această zonă cu tradiție (Cotea et al, 2003).
Amplasarea echipamentelor de vinificație are loc în clădirea construită special în cadrul
acestui proiect. Poziționarea clădirii este în apropierea parcelelor viticole, pe fundație din
beton. Hala este construită din cunoscutele panouri “tip sandwich” pe structură metalică iar la
interior, peste fundatia de beton, se va turna rasină epoxilică.

8
 În momentul de față, Centrul de Vinificație Primară din Comuna Peștera a se află în stadiul
de proiect aprobat, demarat de către societatea S.C. Grup Cereal Agrozoo S.R.L., deținătoare
a 120 ha viță de vie în aceeași localitate.
Beneficiarul SC Grup Cereal Agrozoo SRL a solicitat în scris către una dintre cele mai
renumite companii furnizoare de echipamente din țara noastră, configurarea și implementarea
liniei tehnologice de procesare a strugurilor și de condiționare a vinurilor. În calitate de angajat
al companiei respective, am fost denumit responsabil de proiect pentru configurarea și
implementarea liniei tehnologice.
Cerințele beneficiarului privind capacitatea de prelucrare și procesare prevăd ca linia
tehnologică să fie capabilă să livreze către alte unități de procesare circa 500.000 l de must
limpede per campanie, iar ca diferența să se proceseze și să se livreze ca vin vrac. În aceste
condiții, prelucrarea strugurilor și obținerea mustului limpede cu ajutorul tehnicilor de flotație
permite livrarea rapidă către terți. Dotarea centrului de vinificație prevede doar recipiente de
fermentare pentru vinul alb și vinificatoare pentru vinul roșu, iar pentru economisirea spațiului,
consumuri energetice și finanțe, aceste recipiente trebuie să fie potrivite și pentru stocarea
vinurilor.
Centrul de vinificație primară și condiționare este realizat in conformitate cu standardele
Uniunii Europene, prin implementarea de tehnologii noi eficiente economic, care asigură o
procesare rapidă și de înaltă calitate a strugurilor în concordanță cu cerințele terților.

2.2 Obiectivele cercetarilor

Obiectivul 1: efectuarea unui memoriu tehnic privind justificarea economică a investiției.

Obiectivul 2: studii privind posibilitatea de implementare a unor tehnologii noi pentru
de produse cu standarde de calitate superioară, prin automatizarea verigilor fluxului tehnologic.
Obiectivul 3: calcule tehnologice privind dimensionarea utilajelor tehnologice, a
cisternelor pentru stocarea vinurilor.

Obiectivul 4: calcul economic privind amortizarea costurilor pentru implementarea liniei

tehnologice.

2.3 Material si metodă

9
Pentru îndeplinirea primului obiectiv a fost elaborat un memoriu tehnic privind justificarea
economică a investiției, la baza căruia au stat următoarele documente:
 Planul de situație;
 Datele culese direct de pe teren;
 Caietul de sarcini DOC Murfatlar.

Locația centrului de vinificație. Unitatea de vinificație primară „Crama Peștera”

intravilanul Comunei Peștera, județul Constanța, în vestita podgorie Murfatlar. Accesul se face din
DJ 222 Medgidia – Peștera. Detaliile privind planul de situație sunt redate în Tabelul x și Anexa
1.
Unitatea se încadrează în urmatoarea categorie de activitate:

 Cultivarea strugurilor, cod CAEN 0121

 Fabricarea vinurilor din struguri, cod CAEN 1102

Tabelul 2.1. Plan de situație al SC GRUP CEREAL AGROZOO SRL

Situația actuală Denumire Suprafață Numar plante la hectar
Parcele viticole Pinot noir 26,6 4167
Merlot 20,3 4167
Cabernet Sauvignon 23,0 4167
Chardonnay 24,0 4167
Sauvignon Blanc 18,5 4167
Muscat Ottonel 2,5 4167
Riesling 2,0 4167
Total 116,9 ha
*Clădiri Clădire pentru prelucrarea 100 m2 Clădire racordată la toate
strugurilor utilitățile,
(sală pentru prese CATEGORIA „C” DE
pneumatice) IMPORTANȚTĂ (conform HGR
nr. 766/1997) – NORMALĂ
Clădire pentru prelucrarea 600 m2 Clădire racordată la toate
și procesarea mustului și utilitățile,
vinului (sală pentru CATEGORIA „C” DE
limpezire, fermentare și IMPORTANȚTĂA (conform
condiționare) HGR nr. 766/1997) –
NORMALĂA

Strugurii recoltați vor sosi la cramă în remorci din inox de cca. 4-5 tone și vor fi descarcați
în buncărele de primire ce îi va transporta în echipamentul denumit <<desciorchinător-zdrobitor>>

10
cu o capacitate de 20-25t/h. Acest echipament va desciorchina boabele de struguri de pe ciorchine
și vor fi zdrobite pentru a se obține mustuiala. (Nămoloșanu et al. 2000).
În vederea îndeplinirii obiectivului doi am demarat studii privind posibilitatea obținerii de
produse cu standard de calitate superioară, prin aplicarea de noi tehnologii. Astfel am optat pentru
instalarea unui tablou electric centralizat în secția de recepție și procesare struguri. Aici se va
implementa un sistem inteligent de automatizare și sincronizare echipamente denumit VININFO..
Acesta este un sSistemul este proiectat astfel încat sa porneasca și să oprească singur
echipamentele din recepția de struguri (buncăr, desciorchinător-zdrobitor, pompă de mustuială,
presă), într-o sincronizare perfectă ce scade timpii de procesare si evită erorile umane. În
componența sistemului se poate intervenii ulterior cu dotări suplimentare de tip hardware și
software pana la un anumit nivel în care un operator poate monitoriza și chiar efectua anumite
operațiuni în crama aflându-se într-un birou, în fața computer-ului..

Pentru îndeplinirea obiectivului trei s-au efectuat studii în teren și în literatura de

specialitate în vederea constatării modalitățatilor de calcul și a randamentelor soiurilor de struguri
din care am extras informațiile de mai jos.

Pentru evaluarea volumului recoltei (Vr), de prelucrat la unitatea de suprafață trebuie să se

cunoască urmatoarele elemente:

- Numărul de butuci la ha (N), încărcăturăa ochi pe butuc (IO) șsi greutatea medie a
(GMS).

Cantitatea maximă de struguri recoltați se va determina după formula:

Vr = N x IO x GMS

Evaluarea recoltei pe centrul de productie se poate face și după forumula globală:

R = S x NR x SB x GMS,

în care:
R - este recolta totală de struguri;
S – susuprafața viei îin ha;
NR – numărul butucilor cu rod la ha;

11
SB - numărul mediu de struguri pe butuc;
GMS – greutatea medie a unui strugure;

(Șlepianu et al, 1968)

După aflarea recoltei probabile de struguri ce urmează a fi vinificați, se poate calcula și productia
probabilă de vin, după formula:
C = S x P x 0,65
în care:
C – este cantitatea de vin cu drojdie
S – suprafața viei la ha;
P – producția în kg/ha;
0,65 – randamentul mediu în must de la 1 kg struguri;

(Șlepianu et al, 1968)

Așadar, cunoscând recolta probabilă de struguri și vin, se va putea preciza capacitatea de
lucru a unitații, liniile de utilaj necesar, capacitatea vaselor necesare pentru fermentarea mustului,
depozitarea vinului nou si determinarea subproduselor obțtinute prin procesarea strugurilor.
Exemplu:
Pentru determinarea volumului de ciorchini rezultat din cantitatea totală de struguri Pinot Noir, am
folosit următoarea formulă:
C = ( PM x PC/100) x St / 1000
În care:
C - este pentru ciorchini
PM – producția maximă la hectar pentru vinuri DOC
PC – procentajul ciorchinilor
St – suprafața totală
(Șlepianu et al, 1968)

12
 2.4 Rezultatele obținute la proiectarea „Cramei Peștera”

2.4.1. Studii privind potențialul viticol de producție

Pentru determinarea potențialului maxim de producție la unitatea de suprafață au fost

utilizate formulele de calcul descrise în capitolul material și metodă avand în vedere elementele
uvologice specifice fiecărui soi de struguri (Constantinescu, 1958; Dejeu, 2010). Totuși producția
maximă la unitatea de suprafață pentru strugurii DOC-CMD este reglementată prin caietul de
sarcini DOC Murfatlar. Aceste calcule sunt necesare pentru aflarea potențialului maxim de
producere a mustului pentru comercializare de către unitățile de procesare ale terților cât și pentru
producerea vinurilor DOC-CMD în Crama Peștera. În tabelul 2.24.1.1. sunt prezentate detaliile
calculelor pentru protențialul viticol de producție și a celor conforme cu specificațiile reglementate
de către caietul de sarcini DOC-CMD Murfatlar.

Tabelul 2.2
Potențialul viticol de producție în cadrul SC Grup Cereal Agrozoo SRL
Productia Productia
**Coeficie **Greutatea Potential Potential
*Incarcat Nr. maxima maxima
Suprafață, nt de medie a Ochi/ maxim de maxim de
Soiuri ură plante DOC- DOC-
ha fertilitate strugurelui, butuc productie, productie,
ochi/m2 /ha CMD, CMD,
relativ kg kg/ha tone
kg/ha tone
Pinot Noir 26,6 12 1,4 0,130 29 4167 21840 580,94 14300 380,38
Merlot 20,3 15 1,1 0,155 36 4167 25575 519,17 15000 304,50
Cabernet
23 12 1,4 0,110 29 4167 18480 425,04 12900 296,70
Sauvignon
Chardonna
24 12 1,2 0,130 29 4167 18720 449,28 13600 326,40
y
Sauvignon
18,5 15 1,2 0,154 36 4167 27720 512,82 15000 277,50
Blanc
Muscat
2,5 12 1,4 0,141 29 4167 23688 59,22 14300 35,75
Ottonel
Riesling 2 15 1,2 0,130 36 4167 23400 46,80 15000 30,00
Total 116,9 - - - - - - 2593,28 - 1651,23
*recomandări preluate după Dejeu, 2010; **date preluate după Constantinescu, 1958.

Conform datelor analizate din tabelul 2.24.1.1, se constată că potențialul maxim de

producție al viilor de pe cele 116,9 ha este de 2593,28 tone, în timp ce pentru producerea vinurilor
de calitate DOC-CMD, producția trebuie normată la maximum 1651, 23 tone.
2.4.2. Studii privind randamentele de vinificație primară

13
 Pentru determinarea randamentelor de vinificație pentru fiecare soi au fost utilizate datele
din teren privind suprafețele și soiurile cultivate alături de cele din literatura de specialitate privind
proporțiile medii pe componentele uvologice ale soiurilor (Constantinescu, 1958), detaliate în
Tabelul 2.34.2.1. Formulele de calcul utilizate sunt specificate în capitolul material și metodă.

Tabelul 2.3
Proporția medie a componentelor uvologice în funcție de soiul de struguri cultivat
Mustuială, % m/m
Ciorchini,
Soiuri Struguri, % m/m Total, din care:
% m/m
% m/m Must, % m/m Tescovină, % m/m
Pinot Noir 100 4,90 95,10 77,1 22,9 Formatted: Font color: Auto
Merlot
100 4,60 95,40 77,3 22,7 Formatted: Font color: Auto
Cabernet Sauvignon
100 5,70 94,30 72,6 27,4 Formatted: Font color: Auto
Chardonnay 100 5,15 94,85 77,5 22,5 Formatted: Font color: Auto
Sauvignon Blanc
100 5,30 94,70 74,6 25,4
Formatted: Font color: Auto
Muscat Ottonel
100 3,65 96,35 80,9 19,1
Formatted: Font color: Auto
Riesling 100 5,60 94,40 75,7 24,3
Formatted: Font color: Auto
(Șlepianu et al, 1968)
Tabelul 2.34.2.1. servește ca bază de calcul pentru calcularea randamentelor de vinificație
primară în funcție de specificitatea plantației viticole din cadrul SC Grup Cereal Agrozoo SRL.
Astfel, în Tabelul 2.34.2.2, sunt detaliate randamentele de vinificație primară a soiurilor cultivate,
ținând cont de suprafață, soiuri cultivate, producția maximă DOC-CMD exprimată în tone și de o
densitate medie a mustului pentru o concentrație medie în zaharuri de 210 g/l la soiurile pentru
vinuri albe și de 240 g/l la soiurile pentru vinuri roșii.
Tabelul 2.4.
Randamentele în must pentru soiurile cultivate în cadrul SC GRUP CEREAL AGROZOO SRL
Mustuială, Ciorchini, Must, Tescovină, Densitate, Must,
Soiuri
tone tone tone tone g/cm3 litri
Pinot Noir 362, 19, 279, 83, 1,099 253779
Merlot 290, 14, 225, 66, 1,099 204323
Cabernet Sauvignon 280, 17, 203, 77, 1,099 184828
Chardonnay 310, 17, 240, 70, 1,090 220122
Sauvignon Blanc 263, 15, 196, 67, 1,090 179856
Muscat Ottonel 34, 1, 28, 7, 1,090 25565
Riesling 28, 2, 21, 7, 1,090 19668
Total 1567, 84, 1192, 375, - 1088141
(Șlepianu et al, 1968)

14
 Randamentele în must pentru soiurile cultivate în cadrul SC Grup Cereal Agrozoo SRL,
detaliate în tabelul 2.4.2.2. sunt mai departe utilizate pentru dimensionarea capacităților necesare
pentru de prelucrarea și procesarea a strugurilor. Din tabelul 2.4.2.2. reiese că pentru producerea
unor vinuri DOC-CMD cantitatea maximă de must este de 1088141 litri.

2.4.3. Studiu privind dimensionarea echipamentelor și recipientelor de vinificație

Dimensionarea echipamentelor și recipientelor de vinificație s-a realizat în funcție de:

 cantitatea totală de struguri pentru vinuri DOC-CMD (Tabelul 2.34.1.1.);
 numărul mediu de oameni disponibili pentru recoltarea strugurilor (estimare de 150
persoane/zi);
 cantitatea medie de struguri recoltată de 1 om/zi (conform normativului intern cantitatea
minimă de recoltare este de 400 kg/om/zi);
În aceste condiții specificate, campania de recoltare se desfășoară în condiții normale în 28-30 zile
de lucru, asigurând o cantitate de struguri pentru prelucrare de cca. 60 tone/zi.

A. Dimensionarea echipamentelor de prelucrare a strugurilor. S-au luat în considerare

următoarele aspecte practice:
 cantitatea de struguri recoltată pe zi;
 modul de recoltare, care se realizează în totalitate manual;
 momentul în care ajung strugurii la cramă (de regulă coincide cu a doua jumătate a zilei,
după ora 12.00);
 o marjă de siguranță prin creșterea productivității echipamentului cu 50% față de necesarul
calculat, având în vedere suprapunerea transporturilor cu struguri în aceeași oră de lucru și
necesitatea obținerii mustului într-un timp cât mai scurt datorită cerințelor de către terți;
𝑆 𝑆 60 60
𝑃= + × 0,5 = + × 0,5 = 22,5 𝑡𝑜𝑛𝑒/𝑜𝑟𝑎
4 4 4 4
unde: P- productivitatea exprimată în tone/oră; S – struguri prelucrați într-o zi de lucru, exprimați
în tone; 4 – ore de lucru rămase până la finalul zilei (ținând cont că după orele de lucru este necesară
igienizarea recipientelor și echipamentelor de lucru); 0,5 – marja de siguranță de 50%.
Detalierea echipamentelor pentru prelucrarea strugurilor, a caracteristicilor tehnice și a
productivității lor este specificată în Tabelul 2.5.4.3.1

15
 Tabelul 2.5.
Descrierea tehnică a echipamentelor pentru prelucrarea strugurilor
Nr. Denumire utilaj, caracteristici tehnice Bucăți
Crt.
1. Buncăr recepție struguri, capacitate maximă 25 m3/oră 1

Material AISI 304

-dimensiuni:
 Lungime – 5 000mm
 Lățime – 2 450mm
 Înalțime – 2100mm
-șnec transportor ø400 mm
-panou comandă
-putere instalată – 5,5кW
Tablou electric pentru reglarea turației șnecului Ø400mm Putere instalată
Р=5,5Кw
(regulator de frecvență turație)
șnec suplimentar
-șnec ajutător ø300 mm cu motoreductor
-putere instalată 2,2 kW
-n=17 min-1
Clapetă hidraulică pentru buncărul de recepție
-capac Ø400 mm – 1 buc
-mecanism de acționare a cilindrului hidraulic – 1 buc
-pompă dublu sens cu acționare 16obile
-furtune pentru legatura cilindrului cu cricul
Vană colectoare
-vană pentru must
-sita filtrantă
-gură de vizitare dreptunghiulară 420 x320mm – 2 buc

16
Nr. Denumire utilaj, caracteristici tehnice Bucăți
Crt.
-evacuare DN 50 cu robinet și capac
Tablou electric pentru cântărirea 17obile17a a strugurilor
-traductori tensiometrici : SSB 2500 kg. - 4 buc
-rețea de montaj : SSB - 5EL - 4 buc
-cutie colectare : J – 2 - 1 buc
-bloc masurare : PWI – Р - 1 buc
2. Desciorchinător-zdrobitor cu viteză variabilă, productivitate 15-25 1
t/h
-dimensiuni: 2360/900/2040mm
-reglarea continuă a turației
-jgheab de alimentare
-zdrobitor cu actionare independentă
-Putere instalată P= 4kW.
3. Pompă cu șurub prevăzută cu buncăr pentru mustuială, Q = 25 m3/h 1
PV306AV25
-debit Q = 25 m3/h
-înălțime de refulare Н= 40 m
-dimensiuni: 2015/1025/925 mm
-senzor de nivel
-putere instalată 7,5кW/144 min-1
-tablou electric de comandă
-iesire DN100
4 Presă pneumatică Model C80 (tip închis) 2

-volum tanc 7940 litri

-productivitate:
 mustuială: 15 200 – 20 700 kg/oră
 boabe intregi: 4 800 – 6 300 kg/oră
 masă fermentată: 21 000 – 29 200 kg/oră
- compressor rotativ Р=7.5KW;
- pompă vacuum Р= 2,2 KW;
- motoreductor pentru rotire Р = 3кW;
- usă pneumatică etanșă pentru încărcare/descărcare 800X580 mm;
- încărcare axială DN 125;
- vană colectare must V=700l;
- conexiune vană colectare must: DIN DN 60;

17
 Nr. Denumire utilaj, caracteristici tehnice Bucăți
Crt.

- Spațiu liber la sol pentru descărcare tescovină: 355mm;

- dimensiuni: 2060x5900x2360H mm;
- greutate: 3 700 kg;
- tablou electronic de comandă cu display touchscreen pentru
setarea parametrilor celor 12 programe de lucru, fiecare program
divizat in 12 nivele de lucru;
- posibilitatea setării 18obile a programului de lucru;
- semnal acustic si 18obile la terminarea programului de lucru sau
in caz de blocare a presei;
5 Pompa centrifuga mobila PC 160 3.0/2 2
Producator UNITECH Bulgaria
- debit: 20 mc/h, inaltime de ridicare 25 m
- material: otel inox AISI 304
- cuplaj DIN dn 50
- putere: 3 KW, 400V/3Ph/50Hz
- turatie: 2810 rot/min
- dimensiuni LxlxH: 450x220x250 mm
- greutate: 30 kg
- carucior inox
- panou comanda start/stop
- protectie motor din otel inox
PIM LTD BULGARIA, 2018
B. Dimensionarea echipamentelor de recepție, prelucrare a mustului și vinificare. S-au luat
în considerare următoarele aspecte practice:
 cantitatea de must brut obținut prin presare într-o zi de lucru (Tabelul 2.4.2.2.); 1088141
litri must/28 zile = 38862 litri must/zi;
 durata unui ciclu l de presare (2 ore);
 productivitatea preselor pneumatice (tabel 2.54.3.1.); 2 x 15000 kg/2 ore ciclu care asigură
două presări pe zi pentru fiecare echipament achiziționat;
Productivitatea pompelor de transvazare se calculează ținând cont de:
 durata ciclului de presare (2 ore);
 productivitatea preselor și randamentul în must (table 2.54.2.2. si tabelul 2.4.3.1);

𝑃=𝑀𝑥2 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑒×2 𝑜𝑟𝑒 𝑐𝑖𝑐𝑙𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑎𝑟𝑒×1,5=388624×1,5=9715×1,5=14573 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖/𝑜𝑟𝑎

18
unde: P- productivitatea pompelor de recepție a mustului brut în litri/ora; 1,5 – coeficient pentru
sporirea productivității cu scopul limitării oxidării mustului în cuva preselor.
Recipientele pentru fermentația vinului alb utilizate și pentru stocare vor avea un volum de
20000 litri. Acest volum a rezultat în urma unui calcul simplu: cca. 36000 litri must limpede (fara
burba) cu cca 20% spațiu fermentare => recipiente de 20000 litri.
Având în vedere faptul că producătorul SC Grup Cereal Agrozoo SRL a optat pentru vânzarea a
50% din producția de must s-a optat pentru achiziționarea a 10 fermentatoare vin alb x 20000 litri
pentru că vânzarea alternativă “1 zi da 1 nu” face posibilă terminarea fermentației în vinificatoarele
umplute în primele zile și constituirea unor partizi mari de vin (loturi).

Pentru dimensionarea capacitații vinificatoarelor destinate procesării mustuielii obținute

din struguri roșii s-au luat în calcul randamentele în must din tabelul 2.4.2.2. și productivitatea
echipamentelor din secția de recepție struguri descrisă îin tabelul 2.5.,4.3.1. rRandamentele în
mustuialăa cumulate ale celor trei soiuri de struguri roșii din plantația proprie a SC Grup Cereal
Agrozoo SRL și am obținut un total de 832 tone.

832
𝑃= = 29,71 𝑡/𝑧𝑖
28
unde: P este productivitatea, 832 – este randamentul in mustuiala cumulat al celor 3 soirui de
struguri rosii, iar 28 numarul total de zile din campanie. Astfel rezultă necesarul de fermetnare de
cca 30 tone/zi.

Încă o dată s-a avut în vedere faptul că jumătate din producție este livrată către terți, astfel, se va
asigura o capacitate de fermentare la jumătate față de randamentul total al strugurilor de soi roșsu.
Vinificatoarele alese sunt urmatoarele:
- V = 33000 litri – 10 bucati;
- V = 10000 litri – 5 bucati (pentru fractii sau partide mici de vin).
S-a suplimentat capacitatea de fermentare cu cinci vinificatoare de V=10000 litri ca o marjă de
siguranță luâand îin calcul șsi posibile fracții care pot rezulta îin urma procesării.
Detalierea echipamentelor de recepție, prelucrare si vinificare a mustului este redata în tabelul
2.64.3.2. împreunăa cu specificațtiile tehnice.

19
 Tabel 2.6.
Descrierea echipamentelor de recepție, prelucrare a mustului și vinificare.
Nr bucati
Descriere echipament
crt.

1 Fermentator vin alb V=20 m3 10

Material AISI 304 (exterior - rozetat, interior - 2B)

-D= 2 705 mm; Нcil= 4 500mm; Н= 5 800mm;
-vertical, cilindric, pe picioare - 6 buc
-parte superioară conică
-parte inferioară conică
-gură de vizitare superioară ø400 mm cu dezaerator
-gură de vizitare inferioară ovală
-termomantale pentru răcire h =500 mm – 3 buc
-robinet prelevare probe
-indicator de nivel
-intrare/ieșire partial DN50 cu cot de decantare, robinet și capac;
-evacuare totală DN50 cu robinet si capac;
-tablou electronic (cutie PVC) pentru controlul automat al temperaturii
programate
2 Unitate de flotație KSK 20000 2
Producător WTG QUANTOR Kreyer Germania

- debit: 20000 litri/h

20
 - utilizat la pre-limpezirea rapidă a mustului
Poate fi operat cu aer steril, aer proaspăt sau azot
- compus din pompă, supapă de control de înaltă precizie, debitmetru,
robinet de reglare, sistem special de mixare
- putere 7.5 KW
- tensiune de alimentare: 400V/3PH/50Hz
- cuplaj DIN dn 50
3 Fermentator vin roșu V=33 m3, cu sistem recirculare produs 10
Material: AISI 304, exterior rozetat/interior BA oglinda;
-Dcil=2 905 mm, Hcil=5 300 mm, H=6 300mm
-vertical, cilindric pe picioare cu șuruburi de reglaj– 6buc
-parte superioară conică
-parte inferioară fund plan înclinat
-gură de vizitare superioară Ø400mm – 2 buc, cu dezaerator 500 Hl/h
-gură de vizitare inferioară dreptunghiulară 530X400 mm, cu deschidere
spre exterior pentru descărcare tescovină
-termomanta răcire h=500 mm – 3 buc
-termomanta încălzire h=750 mm – 1 buc
-sistem de recirculare produs în set cu:
 Conducte de recirculare si armături, DN65 cu dispozitiv rotativ
de stropire
 Cilindru de filtrare
-intrare/iesire parțială DN65 cu robinet si capac
-ieșire totală DN65 cu robinet și capac
-robinet prelevare probe
-indicator de nivel
-tablou electric pentru menținerea automată a temperaturii produsului
4 Fermentator vin roșu cu sistem de recirculare produs, V=10 m3 5
Material AISI 304 (exterior - rozetat, interior - 2B)
-D= 2 070 mm; Нcil= 3 000mm; Н= 4 100mm;

21
 -vertical, cilindric, pe picioare - 4 buc
-Gură de vizitare superioară ɸ 400 mm, cu dezaerator 400 Hl/h;
-Termomanta pentru răcire h= 500 mm – 5 buc;
-Sistem recirculare produs in set cu:
 Conducte de recirculare si armaturi, DN65 cu dispozitiv rotativ
de stropire
 Evacuare DN 50 din cilindru filtrare si din rezervor – 2 buc.
 Cilindru de filtrare
-Evacuare DN 50 cu cot de decantare robinet și capac
-Evacuare totală DN 50 cu robinet și capac
-Gură de vizitare inferioară dreptunghiulară tip “ghilotina” 535mm x 410
mm, pentru descărcare tescovină;
- tablou de comandă
-robinet prelevare probe
-tablou electronic pentru menținerea automată a temperaturii setate a
produsului cu două supape pentru încalzire și răcire cu electroventil G=1”

Din tabelul 2.4.2.2. reiese necesarul spațiului de fermentare/stocare, adică, 1 088 141 litri must,
sau 1 088 m3c. Având în vedere ca 50% din producțtie se vinde înca din stadiul de must s-a asigurat
o capacitate de fermentare cu 50% mai mică asa cum era de așteptat. Având îin vedere golul de
fermentare necesar adăugat de 15-20%, s-au prevazut pentru fermentarea strugurilor roșii
vinificatoare de 33000 (10buc) si 10000 litri (5buc), dotate cu pompe și conducte pentru
recircularea produsului îin vederea scufundării căciulii. Astfel este asigurată o capacitate de
fermentare de 380 000 litri. Pentru fermentarea/procesarea vinului alb s-au prevazut fermentatoare
de 20000 litri (10 buc), având în vedere numărul de soiuri, suprafețele plantate cu struguri albi și
randamentul in must. S-a asigurat o capacitate de fermentare de 200 mc.
Transferul in crama a produselor lichide (must, vin) se va face cu ajutorul pompelor centrifuge
sau a celor cu piston rotativ prin conducte flexibile (furtune din plastic alimentar).

C. Dimensionarea echipamentelor de filtrare a drojdiilor si vinului.

În practica modernă valorificarea drojdiei lichide se face prin filtrare cu vacuum. În tabelul
2.74.3.3 sunt redate detaliile tehnice ale filtrului separator utilizat la centrul viti-vinicol al S.C.
22
Grup Cereal Agrozoo S.R.L.. Filtru este compus dintr-un cilindru orizontal cu porozitate fină în
interiorul căruia se formeaza vid cu ajutorul unei pompe. Partea exterioară a cilindrului se acoperă
cu un strat de perlită prin care, cu ajutorul vidului din interior se va extrage vinul din drojdie în
proporție maxima de 80%. Din mustul procesat rezultă 8-10% cantitate de drojdii. Folosind tabelul
2.4.2.2 privind randamentele îin vinificație șsi cunoscând procentul de drojdii se poate calcula
dimensionarea filtrului cu vacuum după o formulă simplă.
P = 1192 x 0,1 = 119,2
Unde: P – este productivitate; 1192 – este cantitatea totala de must; 0,1 – este procentul de 10%
drojdii rezultat din cantitatea totala de must. Astfel rezulta un volum total de 119,2 tone drojdii de
filtrat. Având în vedere volumul de drojdii s-a optat pentru un filtru cu o capacitate de 15m2 – 4000
litri/oră.
Pentru filtrarea vinului s-a ales un filtru clasic și utilizat la scară largă peste tot în lume, adică,
filtru cu plăci sterilizante. Aceste filtre se fabrică de dimensiuni variate și se folosesc, fie pentru
îmbuteliere fie pentru filtrarea vinului la vase. Detalierea tehnică și productivitatea echipamentului
sunt redate in tabelul 2.74.3.3. S-a optat pentru un filtru cu o capacitate de 3000 litri/oră luând în
calcul faptul că producatorul SC Grup Cereal Agrozoo SRL nu are desfacere pe piață ci își vinde
vinurile în volume mari la vrac, nefiind presat de cererea pieței de consumatori in acest moment.

Tabel 2.7.
Detalierea tehnică și productivitatea echipamentului
Nr bucati
Descriere echipament
crt.

1 Filtru mobil cu vacuum SRV 15 1

23
 - suprafață de filtrare 15 m2
- tambur: oțel inox AISI 316
- celelalte elemente sunt construite din oțel inox AISI 304
- pompă de vacuum
- unitate de preparare si dozare cu agitator
- pompă de alimentare
- pompă de evacuare filtrat
- sistem de răzuire automat
- tensiune de alimentare 400V/3Ph/50Hz
- putere instalata 21 KW
- clasa de protectie IP 55
- capacitate filtrare must 4000 litri/ora
- capacitate filtrare sedimente vin 2200 litri/ora
- dimensiuni de gabarit LxlxH: 8100x2200x2800 mm
- greutate: 2400 kg
2. Filtru cu plăci S20, 40X40 1

24
 Unitate de filtrare monoblock construită din oțel INOX AISI 304.
Caracteristici:
- pe cadru cu roti
- nu include pompă de alimentare
- robineți intrare/ieșire 1”1/4 GAS F
- tavă pentru colectarea eventualelor scurgeri
- rame din material plastic “food grade”PPT30 si garnituri EPDM
- rame suport: 20 buc
- plăci filtrante: 19 buc
- productivitate: 3000 l/h

D. Pompe utilizate la transvazări și cupajări

Pentru transvazarea vinului în vasele de inox si pentru cupajarea acestora s-au achiziționat pompe
centrifuge de transvazare cu debit mare pentru timpi de lucru de durată cât mai scurtă.
Tabel 2.8.
Descrierea tehnică a pompelor
Nr bucati
Descriere echipament
crt.

1 Pompă centrifugă mobilă ESTAMPINOX EFI3, MR 2

Producător: INOXPA Spania

Pompă mobilă pe suport inox, carcasă protecție motor din oțel inox (model
MR)
Tablou electric de comandă cu 10 m de cablu

- debit: 30 mc/h
- înaltimea de ridicare: 25 m

25
 - conexiune DIN, dn 50
- părțile care sunt în contact cu fluidul sunt executate din oțel inox AISI
316
- putere: 4 KW, 400V/3Ph/50Hz
- turație 3000 rot/min; rotor D.155 mm
Dimensiuni pompă LxlxH: 535x230x295 mm
Greutate: 37 kg

E. Dimensionarea unității de răcire și control al temperaturii vaselor de fermentație

Fermentația alcoolică este un proces prin care zaharurile din must sunt transformate în alcool
etilic și alți produși secundari care asigura calitățile intrinseci ale vinurilor. În timpul procesului
fermentativ sunt degajate cantități considerabile de căldură, datorită activității drojdiilor. Pentru a
preveni supraîncălzirea recipientelor de fermentație este necesară dotarea acestora cu mantale de
răcire prin care se circulă agent termic cu ajutorul unor pompe. Controlul temperaturii pe durata
fermentației alcoolice este necesar pentru obținerea vinurilor de calitate.
Calculele pentru dimensionarea instalației de răcire sunt de cele mai multe ori realizate de
firmele specializate în frigotehnică deoarece sunt foarte complexe și implică cunoașterea a mai
multor parametri (ex.: date tehnice ale utilajelor, lungime de trasee pentru agent frigorific, izolația
utilizată, număr și dimensiune ferestre și uși, numărul de oameni din unitatea de producție, traficul
pe căile de acces, etc.).
Firma specializată în frigotehnie recomandă pentru spațiul de producție utilizarea unității de
răcire tip Q3004, cu o capacitate de: 279 kW / 239940 kcal/h, iar transferul agentului de răcire
pentru consumatori să se realizeze cu un sistem de tevi izolate din material tip PP.
În același sens, se pot realiza calcule simplificate pentru estimarea capacității instalației de
răcire, plecând de la urmatoarele elemente, care se petrec simultan:
- Cantitatea de struguri prelucrați, temperatura strugurilor veniți din câmp și temperatura
dorită pe durata procesării;
- Volumul de must aflat în fermentație în perioada cea mai aglomerată: 580000 litri,
temperatura mustului și temperatura de fermentare.
În acest sens, se pleacă de la căldura specifică a produselor supuse răcirii și densitatea
acestora
Tabelul 2.9

26
 Căldura specifică a produselor supuse răcirii
(https://www.engineeringtoolbox.com/specific-heat-capacity-food-d_295.html)
Căldură specifică Căldură specifică
Densitatea medie
Produs peste îngheț sub îngheț
kcal/kg x °C kcal/kg x °C g/cm3
Struguri 0,86 0,42 -
Must 0,82 0,41 ≈1,095
Vin 0,90 - ≈0,990

Ipoteze privind necesarul de frig la prelucrarea strugurilor:

 Producătorul a luat în calcul instalarea unui schimbător de căldură tub-in-tub pentru răcirea
mustuielii.
 Cantitate prelucrată de struguri pe oră: 15000 kg/h
 Căldura specifică peste îngheț a strugurilor: 0,86 kcal/kg x ºC
 Temperatura strugurilor din câmp: 25ºC
 Temperatura dorită la prelucrare: 15ºC

Calcule simplificate:
Q, kcal/h = 15000 (kg) x 0,86 (kcal/kg x ºC) x 10 (ΔTºC) = 129000 kcal/h

Ipoteze privind necesatul de frig la răcirea mustului în fermentație:

 Volumul maxim de must aflat în fermentație: 580000/2 = 290000 litri
 Căldura specifică peste îngheț a mustului: 0,82 kcal/kg x ºC
 Rata de eliberare a căldurii pe durata fermentației alcoolice: 0,125ºC / 1 gram zaharuri
fermentate (Boulton, 1999)
 Durata medie a fermentației alcoolice: 15 zile
 Concentrația medie a mustului în zaharuri: 220 g/l
 Densitatea medie estimată a musturilor: 1,095 g/cm3

Calcule simplificate:
Q, kcal/h = 290000 (l) x 1,095 (g/cm3) x 0,82 (kcal/kg x ºC) x 0,077 (ºC) = 20050 kcal/h

220 (g/l) / 15 zile = 14,67 g zaharuri fermentate / zi / litru must

27
14,67 g zaharuri fermentate / zi / litru x 0,125ºC / 1 gram zaharuri / 24 ore / zi = + 0,077 (ºC/h/litru)
Tabel 2.10
Total energie consumată într-o oră de lucru (estimare)
Secvență tehnologică kcal/h
Necesarul de frig la prelucrarea strugurilor 129000
Necesatul de frig la răcirea mustului în fermentație 20050
Necesar total 149050
Din motive tehnice privind suprasolicitarea, dar și pentru disponibilitatea unei capacități
suplimentare de răcire pentru alte operații secundare s-a atribuit o creștere a unității de răcire cu
30-40%. Unitatea de răcire aleasă are o capacitate totală de 239940 kcal/h, care acoperă cerințele
producătorului. Pentru conversia puterii calorice din kcal in kW se utilizeaza formula de mai jos:
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑘𝑊 =
860
Unde: 860 este echivalentul unui KW putere.
În situația centrului de vinificație Peștera:
239940
𝑘𝑊 = = 279 𝑘𝑊
860
Astfel se obține puterea unității de răcire transformata din kcal in kW.
O descriere completă a sistemului de răcire este redată în tabelul 2.114.3.5.

Tabel 2.11.
Detalierea tehnică a echipamentelor ce compun sistemul de răcire
11. Unitate de racire Q3004 1

28
- functionare pana la - 10°C cu solutie glicolata
- sistem protectie antiinghet
- capacitate de racire: 279 KW; 239940 kcal/h (calculata la 7/12°C,
temperatura exterioara 30°C, propylene glycol 0%)
- ventilatoare cu viteza variabila OWLET ᵀᴹ Inverter fans
- microprocesor PGD 1
- EER: 2.87 W/W
- nivel de zgomot redus Active acoustic systemᵀᴹ, 8.4 dB/125 Hz
- debit aer: 21.0556 mc/s
- debit de apa: 13.2678 l/s (47.76 mc/h)
- numar de circuite: 2
- compresor scroll: 4 buc
- agent frigorific: R410A
- conectare retea: 4"
- tensiune de alimentare: 400V/3Ph/50Hz
- putere maxima consumata: 97.2 KW
- dimensiuni de gabarit (L X l X H): 5.36x1.5x1.98 m
- greutate net: 2160 kg

- Gratare de protectie condensatoare si ventilatoare

- Releu multifunctional monitorizare lipsa faze
- Suporti antivibratie

29
12. Schimbator de caldura tub in tub ø101/ø139 1
2
-suprafata de racire: 30m
-temperatura intrare produs: + 25 °C
-temperatura iesire produs: +15 °C
-capacitate: 125 000 kcal/ ora
-termometru – 4 buc
-elemente tubulare L= 6000 mm – 12 buc
-fara izolatie
14. Rezervor pentru solutie glicol V=4m3 1
Dcil. = 1 591 mm ; Dizolatie = 1 791 mm
Нcil. = 2 000 mm; Н = 3 000 mm
-izolatie totala (100 mm spuma poliuretanica ) si invelis peste izolatie din
otel inoxidabil
15. Trasee racire fermentatoare si schimbator de caldura 1
* fermentatie si stocare la temperatura controlata, sistemul
functioneaza automat
- material: polipropilena reticulara PP-R PN 10, D.110, D.90, D.75, D.63,
D.50, D.40, D.32
- izolatie Armaflex ACe
- acoperire suplimentara cu aluminiu multistrat Lenzing Jacketing, pentru
protectie UV
- supapa de siguranta suplimentara 2"
- filtru Y 1" montat pe intrare in electrovalva
- filtru Y si clapeta de sens pentru pompe
15 Trasee incalzire pentru fermentatoare vin rosu 1
- material: polipropilena reticulara PP-R PN 10, D.75, D.63, D.50, D.40,
D.32
- izolatie Armaflex ACe

- acoperire suplimentara cu aluminiu multistrat Lenzing Jacketing, pentru

protectie UV
- supapa de siguranta suplimentara 2"

30
 - filtru Y 1" montat pe intrare in electrovalva

- filtru Y si clapeta de sens pentru pompe

16. Sistem pompare racire compus din: 1
Tablou electric grup pompare racire fermentatoare 3x3 KW +
schimbator tub in tub 1x 3 KW
- tensiune de alimentare: 400V/3Ph/50Hz
- senzori de presiune, 1 buc
- convertizoare de frecventa 3.7 KW, 1 buc

Pompa racire, incalzire 3D 40-160/3, 3 buc

Electrice: canal de cablu din sarma Zn, cabluri electrice Olfex Classic,
elemente montaj

2.5. Studii privind amortizarea investiției în utilajele tehnologice

Conform legii nr. 227/2015 privind codul fiscal, ultima actualizare: Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 3/2018 din 8 februarie 2018, pentru mijloacele fixe cu valoare de peste 100 000 de
Euro, amortizarea anuală se va calcula în regim liniar. Metoda amortizarii liniare este usor de
utilizat, dar este expusa criticilor. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constantă pe tot
parcursul vieții sale. Această metodă nu ține cont de scăderea capacității de producție, nici de
creșterea în timp a cheltuielilor de întreținere datorate uzurii.
Utilizarea regimului de amortizare liniară este aprobat de consiliul de administrație al agentului
economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii în functiune.
În tabelul 2.12. este prezentata oferta comerciala sumara cu suma totala investita in echipamentele
tehnologice.

Tabelul 2.12
Nr. Denumire utilaj, Nr. Pret Pret Formatted Table
crt. caracteristici tehnice Unitar Total
buc EUR EUR
1. Buncar receptie struguri 1 26 300 26 300 Formatted: Font: Not Bold
2. Desciorchinator cu zdrobitor 1 11 600 11 600 Formatted: Font: Not Bold

31
 3. Pompa cu surub pentru mustuiala 1 9 280 9 280 Formatted: Font: Not Bold
PV306AV25
Senzor de nivel in buncar pompa
Convertizor de frecventa, functionare pompa cu debit Formatted: Font: Not Bold
variabil
4. Pompa cu piston 2 7 600 15 200 Formatted: Font: Not Bold
Model PB 612
5. Tablou electric centralizat pt. echipamente receptie 1 4 850 4 850 Formatted: Font: Not Bold
struguri: buncar, desciorchinator, pompa
PIM
6 Presă pneumatică PULEO Model C80 (tip închis) 2 74 520 149 040 Formatted: Font: Not Bold
7. Pompa centrifuga mobila PC 161 2.2/4 1 1 670 1 670 Formatted: Font: Not Bold
8. Filtru mobil cu vacuum SFOGGIATECH SRV 15 1 59 415 59 415 Formatted: Font: Not Bold
9. Pompa Manzini SM 200 Inox, Monoblocco inox AISI 2 9 030 18 060 Formatted: Font: Not Bold
316
Formatted: Font: Not Bold
10. Unitate de flotatie WTG QUANTOR Kreyer KSK 20000 1 7 497 7 497
Formatted: Font: Not Bold
11. Unitate de racire WTG QUANTOR Kreyer Q3004 1 49920 49920
Formatted: Font: Not Bold
12. Schimbator de caldura tub in tub ø101/ø139 1 14 200 14 200
Formatted: Font: Not Bold
Izolatie schimbator tubular ɸ101/ɸ139
Formatted: Font: Not Bold
13. Schimbator de caldura tub in tub ø70/ø101 1 8 900 8 900
Izolatie schimbator tubular ɸ70/ɸ101 Formatted: Font: Not Bold

14 Schimbator de caldura mobil HE 60 1 5 213 5 213 Formatted: Font: Not Bold

15. Rezervor pentru solutie gliconata V=4m3 1 5 900 5 900 Formatted: Font: Not Bold

16. Fermentator vin alb V=20 m3 10 8 500 85 000 Formatted: Font: Not Bold
19. Fermentator vin roșu V=33 m3, cu sistem recirculare 10 10 400 104 000 Formatted: Font: Not Bold
produs Formatted: Font: Not Bold
20. Platforme si scari deservire Formatted: Font: Not Bold
20.1 Platforme si scari deservire fermentatoare vin alb V=30 1 6 800 6 800 Formatted: Font: Not Bold
m3 – 12 buc set Formatted: Font: Not Bold
(conform desen atasat)
20.2 Platforme si scari deservire fermentatoare vin rosu V=25 1 7 200 7 200 Formatted: Font: Not Bold
m3 – 8 buc set
(conform desen atasat)
21. Pompa de presiune Karcher HDS-E 8/16-4 M 24 KW 1 5 025 5 025 Formatted: Font: Not Bold
22. Cap de spalare rotativ MULTIJET 1 2 545 2 545 Formatted: Font: Not Bold
23. Carucior pentru aerare vin, V= 470 l 1 770 770 Formatted: Font: Not Bold
24. Suport mobil depozitare accesorii inox 1 975 975 Formatted: Font: Not Bold
25. TOTAL 599 360 Formatted: Font: Bold

32
ÎIn tabelul 2.13 este redatăa amortizarea liniară pe 10 ani a investiției având în vedere costul total
599 360,00 Euro al utilajelor tehnologice.
Tabel 2.13.
AMORTIZAREA LINIARĂ
Valoarea de intrare în contabilitate: 599,360.00
Durata normală de funționare (ani): 10

Amortizarea Amortizarea Valoarea rămasă

Luna
lunară cumulată de amortizat

1 4,994.67 4,994.67 594,365.33

2 4,994.67 9,989.33 589,370.67
3 4,994.67 14,984.00 584,376.00
4 4,994.67 19,978.67 579,381.33
5 4,994.67 24,973.33 574,386.67
6 4,994.67 29,968.00 569,392.00
7 4,994.67 34,962.67 564,397.33
8 4,994.67 39,957.33 559,402.67
9 4,994.67 44,952.00 554,408.00
10 4,994.67 49,946.67 549,413.33
11 4,994.67 54,941.33 544,418.67
12 4,994.67 59,936.00 539,424.00
13 4,994.67 64,930.67 534,429.33
14 4,994.67 69,925.33 529,434.67
15 4,994.67 74,920.00 524,440.00
16 4,994.67 79,914.67 519,445.33
17 4,994.67 84,909.33 514,450.67
18 4,994.67 89,904.00 509,456.00
19 4,994.67 94,898.67 504,461.33
20 4,994.67 99,893.33 499,466.67

33
AMORTIZAREA LINIARĂ
Valoarea de intrare în contabilitate: 599,360.00
Durata normală de funționare (ani): 10

Amortizarea Amortizarea Valoarea rămasă

Luna
lunară cumulată de amortizat

21 4,994.67 104,888.00 494,472.00

22 4,994.67 109,882.67 489,477.33
23 4,994.67 114,877.33 484,482.67
24 4,994.67 119,872.00 479,488.00
25 4,994.67 124,866.67 474,493.33
26 4,994.67 129,861.33 469,498.67
27 4,994.67 134,856.00 464,504.00
28 4,994.67 139,850.67 459,509.33
29 4,994.67 144,845.33 454,514.67
30 4,994.67 149,840.00 449,520.00
31 4,994.67 154,834.67 444,525.33
32 4,994.67 159,829.33 439,530.67
33 4,994.67 164,824.00 434,536.00
34 4,994.67 169,818.67 429,541.33
35 4,994.67 174,813.33 424,546.67
36 4,994.67 179,808.00 419,552.00
37 4,994.67 184,802.67 414,557.33
38 4,994.67 189,797.33 409,562.67
39 4,994.67 194,792.00 404,568.00
40 4,994.67 199,786.67 399,573.33
41 4,994.67 204,781.33 394,578.67
42 4,994.67 209,776.00 389,584.00

34
AMORTIZAREA LINIARĂ
Valoarea de intrare în contabilitate: 599,360.00
Durata normală de funționare (ani): 10

Amortizarea Amortizarea Valoarea rămasă

Luna
lunară cumulată de amortizat

43 4,994.67 214,770.67 384,589.33

44 4,994.67 219,765.33 379,594.67
45 4,994.67 224,760.00 374,600.00
46 4,994.67 229,754.67 369,605.33
47 4,994.67 234,749.33 364,610.67
48 4,994.67 239,744.00 359,616.00
49 4,994.67 244,738.67 354,621.33
50 4,994.67 249,733.33 349,626.67
51 4,994.67 254,728.00 344,632.00
52 4,994.67 259,722.67 339,637.33
53 4,994.67 264,717.33 334,642.67
54 4,994.67 269,712.00 329,648.00
55 4,994.67 274,706.67 324,653.33
56 4,994.67 279,701.33 319,658.67
57 4,994.67 284,696.00 314,664.00
58 4,994.67 289,690.67 309,669.33
59 4,994.67 294,685.33 304,674.67
60 4,994.67 299,680.00 299,680.00
61 4,994.67 304,674.67 294,685.33
62 4,994.67 309,669.33 289,690.67
63 4,994.67 314,664.00 284,696.00
64 4,994.67 319,658.67 279,701.33

35
AMORTIZAREA LINIARĂ
Valoarea de intrare în contabilitate: 599,360.00
Durata normală de funționare (ani): 10

Amortizarea Amortizarea Valoarea rămasă

Luna
lunară cumulată de amortizat

65 4,994.67 324,653.33 274,706.67

66 4,994.67 329,648.00 269,712.00
67 4,994.67 334,642.67 264,717.33
68 4,994.67 339,637.33 259,722.67
69 4,994.67 344,632.00 254,728.00
70 4,994.67 349,626.67 249,733.33
71 4,994.67 354,621.33 244,738.67
72 4,994.67 359,616.00 239,744.00
73 4,994.67 364,610.67 234,749.33
74 4,994.67 369,605.33 229,754.67
75 4,994.67 374,600.00 224,760.00
76 4,994.67 379,594.67 219,765.33
77 4,994.67 384,589.33 214,770.67
78 4,994.67 389,584.00 209,776.00
79 4,994.67 394,578.67 204,781.33
80 4,994.67 399,573.33 199,786.67
81 4,994.67 404,568.00 194,792.00
82 4,994.67 409,562.67 189,797.33
83 4,994.67 414,557.33 184,802.67
84 4,994.67 419,552.00 179,808.00
85 4,994.67 424,546.67 174,813.33
86 4,994.67 429,541.33 169,818.67

36
AMORTIZAREA LINIARĂ
Valoarea de intrare în contabilitate: 599,360.00
Durata normală de funționare (ani): 10

Amortizarea Amortizarea Valoarea rămasă

Luna
lunară cumulată de amortizat

87 4,994.67 434,536.00 164,824.00

88 4,994.67 439,530.67 159,829.33
89 4,994.67 444,525.33 154,834.67
90 4,994.67 449,520.00 149,840.00
91 4,994.67 454,514.67 144,845.33
92 4,994.67 459,509.33 139,850.67
93 4,994.67 464,504.00 134,856.00
94 4,994.67 469,498.67 129,861.33
95 4,994.67 474,493.33 124,866.67
96 4,994.67 479,488.00 119,872.00
97 4,994.67 484,482.67 114,877.33
98 4,994.67 489,477.33 109,882.67
99 4,994.67 494,472.00 104,888.00
100 4,994.67 499,466.67 99,893.33
101 4,994.67 504,461.33 94,898.67
102 4,994.67 509,456.00 89,904.00
103 4,994.67 514,450.67 84,909.33
104 4,994.67 519,445.33 79,914.67
105 4,994.67 524,440.00 74,920.00
106 4,994.67 529,434.67 69,925.33
107 4,994.67 534,429.33 64,930.67
108 4,994.67 539,424.00 59,936.00

37
 AMORTIZAREA LINIARĂ
Valoarea de intrare în contabilitate: 599,360.00
Durata normală de funționare (ani): 10

Amortizarea Amortizarea Valoarea rămasă

Luna
lunară cumulată de amortizat

109 4,994.67 544,418.67 54,941.33

110 4,994.67 549,413.33 49,946.67
111 4,994.67 554,408.00 44,952.00
112 4,994.67 559,402.67 39,957.33
113 4,994.67 564,397.33 34,962.67
114 4,994.67 569,392.00 29,968.00
115 4,994.67 574,386.67 24,973.33
116 4,994.67 579,381.33 19,978.67
117 4,994.67 584,376.00 14,984.00
118 4,994.67 589,370.67 9,989.33
119 4,994.67 594,365.33 4,994.67
120 4,994.67 599,360.00 0.00

2.6 Studii privind schemele de prlucrare a strugurilor și mustului

A. Obținerea mustului limpede pentru livrare la terți Formatted: Indent: First line: 0.49"

Având în vedere vânzarea alternativă (1 zi da – 1 zi nu), prima schemă de prelucrare a strugurilor Formatted: Space After: 0 pt, Line spacing: Multiple
se limiteaza la obținerea mustului limpede destinat livrarii către terți. În această faza, procesul 1.15 li

trebuie să se desfașoara cu rapiditate astfel încat să se evite oxidarea mustului și întarzierea livrării.

38
După recepția cantitativă și calitativă a strugurilor începe desciorchinarea, zdrobirea, presarea și
limpezirea rapidă a mustului utilizând unitatea de flotație cu o capacitate de 20000 litri / oră.
Acest proces este reprezentat în figura 2.6.1 de mai jos.
Figura 2.6.1.

B. Schemă tehnologică pentru obtinerea vinului alb

Jumăatate din producția de must este procesată la crama Peștera în vederea vânzarii de vin
vrac îin volume mari către terți. Schema tehnologicăa urmată pentru procesarea mustului este
redată în figura 2.6.2.
Figura 2.6.2.

39
C. Schemă tehnologică pentru obținerea vinului roșu
În figura 2.6.3. este reprezentată schema tehnologică pentru obținerea vinurilor roșii.

Figura 2.6.3.

40
2.7 Concluzii și recomandări

41
 Studiile tehnico-economice întreprinse în lucrarea de faţă asupra funcţionării centrului de
vinificaţie “PESTERA” permit prezentarea unor concluzii si recomandări interesante pentru
economia acestei zone.

1. Starea actuală a centrului de vinificaţie “Pestera” oferă practic posibilitati noi de a se

vinifica în condiţiile impuse de standardele europene atât a strugurilor roşii din soiurile, Cabernet
Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, cât şi a soiurilor pentru vinuri albe, Sauvignon Blanc, Chardonnay,
Muscat Ottonel si Riesling. Apartenenţa centrului vinicol “PEȘTERA” la Podgoria Murfatlar, una
din cele mai renumite podgorii româneşti, mai ales pentru vinuri albe aromate și roșii catifelate,
justifică pe deplin proiectul și înființarea sa pentru creșterea economiei locale si îmbunatațirea
calității vinurilor zonale.

2. Proiectarea fluxului tehnologic a avut în vedere producția de must pentru livrare la terți
in condiții optime și într-un timp cat mai scurt dar și producția de vin care în primii ani de funcționare
va fi vândut vrac. , urmând ca dupa primii 5 ani sa se înființeze și o secție de îmbuteliere în această
unitate. Pentru obţinerea unor vinuri de bună calitate la crama “PESTERA” depinde în foarte mare
măsură de câteva condiţii, necesar de a fi îndeplinite:

- selecţie şi sortare riguroasă a strugurilor in timpul recoltarii;

- asigurarea unui laborator de oenologie;
- asigurarea unui grad de igienizare foarte ridicat prin proiectarea clădirilor, a spaţiilor
tehnologice și a utilizarii noilor echipamente de igienizare (pompe de apa sub
presiune ridicata, generatoare de abur, capete rotative multijet, etc.).
3. Pentru secvenţa tehnologică de recepţie a strugurilor şi introducerea în fluxul tehnologic
a strugurilor, s-a avut în vedere automatizarea şi sincornizarea echipamentelor în vederea scăderii
timpilor de prelucrare si a eliminării erorilor umane ce pot intervenii de-a lungul campaniei
menţinerea însuşirilor calitative ale strugurilor pe timpul transportului. Transportul se va face în
remorci de 8-10 tone care se vor descărca in buncarul de receptie sau direct in desciorchinator.

4. Efectuarea celor două operaţii de desciorcinare si zdrobire pe echipamente diferite

(desciorchinător-zdrobitor) pot reduce şi costurile cu energia electrică, timpii de funcţionare putând
fi reduşi.

42
 5. Pentru asigurarea unor condiţii optime de fermentare şi macerare, toate rezervoarele îin
care se fermenteazăa au mantale de răacire iar cele îin care se fermenteazăa vinul roșsu au șsi o
manta de îincăalzire pentru o bunăa desfăașsurare a fermenttațtiei malo-lactice.

6. Pentru a asigura toată capacitatea de producţie necesară cramei “PEȘSTERA” se vor

achiziţiona fermentatoare din inox pretabile unui control cât mai bun al temperaturilor de
fermentare, dotate cu mantale de răcire şi sistem de recirculare, care vor asigura următoarele
avantaje:

- o extraţie mai bună a polifenolilor din struguri, într-un timp relativ scurt;
- reducerea timpilor de fermentare-macerare pe boştină;
- control al temperaturilor de fermentare;
- posibilităţi pentru o bună spălare şi igienizare.
Prin asigurarea posibilităţilor de programare a ciclurilor de fermentare şi a sistemul de
răcire, în tablourile de comandă ale fiecărui fermentator, se pot reduce timpii de funcţionare ai
pompelor de recirculare şi ai centralei de răcire, cu consecinţe în reducerea costului cu energia
electrică. Posibilităţile de programare şi control a proceselor de fermentare şi a temperaturilor de
răcire, oferite de aceste tipuri de fermentatoare pot reduce şi eventualele pierderi cauzate de eroarea
umană.

Recomandăam alegerea unor fermentatoare de capacităţi medii, recomandabil ca în dotarea

acestor fermentatoare să existe şi un cot de decantare, astfel că pot fi fermentate şi vinuri albe.

O concluzie finală ar fi aceea că centrul de vinificaţie “PESTERA” prin poziţionarea sa

geografică are reale posibilităţi de a produce vinuri albe şi roşii de mare calitate care să justifice
îinființtarea sa, avâand potentțiial economic ascendent. Prin urmare, pe viitor, recomand dotarea
cramei cu secțtie de îimbuteliere șsi laborator de oenologie pentru a putea vinde produsul obțtinut
cu valoare adăaugatăa mai mare.

43
 BIBLIOGRAFIA

1. Antoce Oana Arina, 2005, Igiena în vinificaţie, editura CERES;

2. Bulancea, M. – Curs de tehnologia si utilajul industriei vinului si a bauturilor distillate
vol.1 si vol. 2 Galati 1980
3. Dumitrașcu N. – Vinificatie practica Editia a 2-a, Editura Tehnica, Bucuresti 1972
4. Blouin Jacques, Peynaud Emile, 2005, Connaissance et travail du vin, Editura Dunod;
5. Mihalca Al. ș.a. – Strugurii vinul si sanatatea, Editura Ceres Bucuresti, 1999
6. Cotea V.D. şi colaboratorii, 2003, Podgoriile şi vinurile României , Editura Academiei
Române;
7. Mihalca Al. ș.a. – Strugurii vinul si sanatatea, Editura Ceres Bucuresti, 1999.
8. Gheorghiţă Marin şi colaboratorii, 2009, Oenologie, vol I, Editura SITECH.
9. Pomohaci N. ș.a. – Enologie vol.1, vol. 2 Editura Ceres Bucuresti, 1990.
10. Nămolosanu Ioan, Pomohaci Nicolae, Stoian Viorel, Cotea Valeriu şi colaboratorii, 2000,
Oenologie, vol. I şi II, Editura CERES;
11. PIM LTD Bulgaria, 2012, Catalog echipamente vinificaţie.
12. Banu C, ș.a. – Manualul inginerului de indsutrie alimentara, vol. 1, vol. 2 Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 2000.
13. TECME INTERNATIONAL SRL Italia, 2011, Catalog echipamente vinificaţie
14. Ţârdea Constantin şi colaboratorii, 2010, Tratat de vinificaţie, Editura „ Ion Ionescu de
la Brad”.
15. Cotea V., Pomohaci N., ș.a. – Enologie Vol.1, Vol. 2, Editura Ceres Bucuresti, 2001
16. Antoce Arina Oana - Condiționarea, ambalarea și etichetarea vinurilor, Editura Ceres,
București 2005.
17. Bernaz D., Dumitrescu I., Bernaz Gh., Martin M., - Tehnologia vinului, Editura Agro-
silvică, București 1962.
18. Cebotărescu I. D., Neagu C., Bibire Luminița – Utilaj tehnologic pentru vinificație,
Editura Tehnică, București 1997.
19. Constantinescu Gh., Juncu V. - Viticultură și vinificație, Editura Didactică și
Pedagogică, București 1967.
20. Cotea V., Cotea V. D. – Viticultură, ampelografie și oenologie, Editura Didactică și
Pedagogică, București 1996.
21. Cotea Valeriu D., Cotea Valeriu V. - Tehnologii de producere a vinurilor, Editura
Academiei Române, București 2006.
22. Gheorghiță, M.,– Tehnologii, procedee și utilaje în industria vinicolă, Universitatea din
Craiova, 1997.

44
23. Țârdea Constantin – Metode de analiză și control tehnologic al vinurilor, Editura
Ceres, București 1971
24. Țârdea Constantin - Chimia și analiza vinului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași
2007
25. Țârdea Constantin, Sârbu Gheorghe, Țârdea Angela - Tratat de vinificație, Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iași 2010
26. Șlepeanu I., Cazacu M. - Vinificația, Editura Agro-Silvică de stat, București 1953
27. Șlepeanu, I., ș.a. – Mașini și instalații folosite în vinificație, Editura Agrosilvică,
București 1959
28. Stănciulescu Gheorghe – Fabricarea băuturilor alcoolice naturale, Editura Tehnică,
București 1973
29. Stănciulescu Gheorghe - Vinificația în roșu, Editura Ceres, București 1977
30. Pomohaci N., Stoian V., Gheorghiță M., Sîrghi C., Cotea V. V., Nămoloșanu I. - Oenologie
vol. I, Prelucrarea strugurilor și producerea vinurilor, Editura Ceres, București 2000
31. Pomohaci N. și colab., Oenologie, vol.II, Ed. Ceres, București 2001
32. Pomohaci N., Nămoloșanu I., Antoce A. O. - Metode de analiză și control utilizate în
oenologie, AMC - UȘAMV, București 1993
33. Pomohaci N., Nămoloșanu I. - Producerea vinurilor și a altor băuturi din struguri și
vin, Editura Fermierul Român, București 1997
34. INS Anuarul Statistic al României;
35. Date operative: M.A.D.R.; A.P.I.A.

45