Cap1.

Procese şi tehnologii de uscare

1.1
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---

1
PROCESE SI TEHNOLOGII DE USCARE A PRODUSELOR
AGRO-ALIMENTARE

1.1 Uscarea convectivă a produselor agricole forma modernă şi economică

de păstrare şi valorificare

Deshidratarea este unul dintre procedeele principale de conservare a

legumelor şi fructelor. În formele sale cele mai simple cum sunt uscarea la
soare, în podurile caselor, etc., deshidratarea legumelor şi fructelor a fost
practicată din cele mai vechi timpuri, dar abia după 1900 au început sã apară
preocupări în direcţia realizării la scarã industrialã a produselor deshidratate.
Problemele principale erau accelerarea procesului de uscare şi independenţa de
condiţiile atmosferice. Primele uscãtoare construite au fost cele cu convecţie
naturalã, în care agentul de uscare era un amestec de aer cu gaze de ardere, sau
numai aer incãlzit. Pornind de la acest tip de uscãtor L.N. Miller a inventat un
model nou cu camera de uscare echipatã cu arzãtor pentru combustibil lichid, cu
ventilator şi clapete de reglare pentru aer, modelul dupã care s-au construit cele
mai multe uscãtoare în perioada anilor 1910 – 1920. La inceputul deceniului 60
la University of California s-a concepu construit primul uscãtor cunoscut în
prezent sub denumirea de tunel de uscare. In prezent diferitele variante
constructive a acestui tip de uscător sunt foarte mult utilizate în întreaga lume
pentru deshidratarea produselor agricole. Dezvoltarea domeniului deshidratãrii
s-a concretizat în special prin perfecţionarea tehnologiilor, a echipamentelor, a
conducerii automate a procesului de uscare, ş.a.

Tabelul nr.1
FRUCTE LEGUME
TARA Import Export Import Export
(1000 $) (1000 $) (1000 $) (1000 $)
Total Mondial 253.315 268.943 778.495 754.089
Europa 115.542 81.178 32.2555 221.107
USA 18.885 45.460 78.426 146.546
Polonia 812 3.013 849 11.005
Republica
31 113 24 3
Moldova
Romania 309 279 793 449

În tabelul nr.1 sunt prezentate valorile medii anuale (in 1000 $) ale
importurilor şi exporturilor de fructe şi legume deshidratate, calculate pentru
perioada 1992 – 2002 de FAOSTAT (2004), pentru câteva ţãri, din Europa
precum şi totalul mondial. In Romania, in anul 2004, s-au importat circa 4200
1.2 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----
tone legume uscate si circa 2300 tone fructe uscate
Deshidratarea la scară industrialã a produselor alimentare, caracterizată prin
costuri de producţie relativ ridicate, este folositã pe scarã largã deoarece
produselor finale au greutate şi volum reduse şi se asigurã printr-un control
riguros al operaţiilor tehnologice încadrarea în reglementãrile actuale de igienã
şi siguranţã alimentarã a produselor alimentare.
În ultimii zece ani, domeniul deshidratãrii legumelor şi fructelor a fost
afectat de criza energeticã cronică mondialã care a condus la creşterea cotinuă a
preţurilor şi o scãdere a ofertei, apariţia de noi consumatori de energie,
reglementãri din ce în ce mai restrictive privind poluarea şi evoluţia nivelului de
cunoaştinţe tehnico-ştiinţifice. Principalele preocupãri la nivel mondial în
domeniul deshidratãrii legumelor şi fructelor din ultimii zece ani au avut ca
obiect procesul de uscare şi modalităţile de control al acestuia. Dezvoltarea
tehnicilor de proiectare bi şi tri-dimensionale asistate de calculator (CAD) au
permis îmbunãtãţirea proiectãrii şi a fabricãrii echipamentelor de uscare.
Dezvoltarea gradului de cunostinte referitoare al procesele de uscare,
concretizate în modele şi programe de simulare au permis elaborarea de
algoritmi evoluaţi pentru conducerea automată proceselor. S-au dezvoltat astfel
programe de conducere optimală din ce în ce mai complexe cu posibilitãţi de
achiziţie a datelor şi de estimare a stării procesului în timp real. Acestea au
condus la îmbunãtãţirea controlului procesului şi modernizãrii echipamentelor
de uscare. Aparatura de mãsurare montată pe uscătoare măsoară în timp real
principalele mărimi care definesc procesul (temperaturi, presiuni, debite, viteze
ale agentului de uscare, umiditãţi, consumuri de energie etc.) care sunt preluate
de un calculator de proces care, cu programul de conducere specializat,
estimează parametri de stare ai procesului şi elaborează mărimile de comandă
necesare conducerii procesului. Uscătoarele produse in prezent dispun de
sisteme de conducere automată performante care în urmã cu douãzeci de ani
erau doar în laboratoare şi erau prohibitive ca preţ în urmã cu zece ani. Cele mai
semnificative efecte ale conducerii automate a procesului de uscare care se
concretizează în reducerea costurilor specifice de producţie sunt:
- reducerea numãrului de operatori şi a costurilor asociate;
- reducerea consumului specific de energie;
- comanda variaţiei turaţiei motoarelor ventilatoarelor şi altor elemente pentru
conducerea optimală a procesului de uscare
A doua direcţie în care s-a acţionat în ultimii 20 de ani în domeniul
deshidratãrii fructelor şi legumelor este cea de utilizare a surselor
neconvenţionale de energie. S-au realizat instalaţii de uscare care folosesc
energia solară, căldura apelor geotermale, instalaţii de producere a biogazului,
instalaţii de ardere a deşeurilor combustibile, gazeificarea termochimică a
biomasei etc.
Comparativ cu nivelul mondial în domeniu, în ţara noastrã, datoritã pe de o
parte schimbãrilor structurale din agricultură şi din industrie , iar pe de altã parte
nivelului scăzut de dotate cu aparatură de măsurare şi conducere automată, a
uzurii morale a acestora, domeniul uscãrii legumelor si fructelor a rămas la
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.3
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
nivelul anului 1980. Revigorarea acestui sector este necesară şi posibilă datorită
potenţialului agricol al României si cererii în continuã creştere în comerţul
internaţional cu produse deshidratate.
În România inainte de 1980 au fost realizate si utilizate cca. 400 de
instalaţii de uscare de tip tunel. In prezent o mare parte au fost demolate, altele
au fost dezafectate, iar circa 3..5 % mai funcţionează cu dotarea veche.
Principalele deficienţe ale acestor instalaţii de uscare, nemodernizate de la
momentul construirii lor sunt: uscare neuniformã, controlul empiric al întregului
proces, amestecul aer+gaze de ardere deficitar, câmp de viteze al aerului
neuniform în secţiunea transversalã a tunelului, imposibilitatea reglãrii
cantitative a întregului proces; aspecte care determină obţinerea unor produse de
calitate slabă cu costuri specifice mari de productie. Modernizarea a circa 50%
din uscatoarele tunel existene ar putea asigura o producţie anuală între 2 şi 4 mil.
€. Aceasta este justificată de:
- tendinţa descrescãtoare pe care a avut-o producţia naţională de legume si
fructe deshidratate (vezi fig.1) şi implicit reducerea drastică a exportului şi
creşterea importului acestor produse. Creşterea producţiei interne, reducerea
importului şi creşterea vânzărilor pe piata internă şi a exportului pot conduce
la realizarea unor venituri de cel puţin 1,5 – 2 milioane € în primii ani, cu
efecte sociale notabile.
- dezvoltarea activităţilor de modernizare a uscatoarelor existente vor
constitui surse suplimentare de venit, creşterea locurikor de muncă şi nu în
ultimul rând creşterea nivelului tehnic al personalului de exploatare şi
intreţinere a acestor instalaţii moderne.
Productia de fructe si legume in Romania
4,500,000
4,000,000
3,500,000
3,000,000
tone

2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
0

2
8

8
8

0
8

0
9

9
9

0
1

Fructe Legume
tendinta-fructe tendinta-legume

Fig. 1 Evoluţia producţiei de legume şi fructe în ROMANIA

1.2. Tendinţele actuale în utilizarea fructelor şi legumelor uscate

1. Din producţia de fructe se consumă direct circa 15..20%, se pot usca alte
30...50% şi restul se industrializează sub formă de sucuri sau paste, care însă
sunt tratate cu conservanţi.
2. Este mai ieftin să se păstreze fructele uscate ambalate în saci de
polietilenă la temeperaturi normale, decât fructele şi legumele proaspete în
depozitele cu microclimat controlat. In prezent se constată o creştere a cererii pe
1.4 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----
piată a fructelor şi legumelor uscate, ele se consumă ca atare sau se introduc din
ce în ce mai mult în retetele culinare curente.
3. Este mai ieftin să se păstreze fructele uscate, decât în sub formă de
compoturi, gemuri etc, care de multe ori nu isi gasesc cumpăratori blocând mult
timp capitalul investit.
4. Fructele uscate sunt păstrate în depozit de un producător de produse din
fructe. La o comandă fermă el preia din depozit produsele uscate, le amestacă în
conformitate cu reţeta cerută, se rehidratează şi se livrează fără conservanţi, fiind
deci produse ecologice. Se poate livra repede şi la un preţ foarte bun. Astfel se
valorifică superior produsele uscate.
5. Acelaşi aspect este valabil şi pentru produsele din legume.

1.3. Procedee de uscare convectiva pentru fructe şi legume

Pentru uscare fructelor şi legumelor procedeul cel mai utilizat este uscare
convectivă cu aer cald.In tabelul2 sunt prezentate principalele tipuri de uscatoare
convective.
Tabelul nr.2

Regim de uscare Sarja Semicontinuu Continuu

casetă banda sau conveior
Tip constructiv cameră de uscare uscătoare tunel pat fluidizat
uscătoare tunel tambur rotativ

Uscare în regim de şarjă:

- materialul de uscat este dispus uniform pe casete care sunt stivuite
pe cărucioare sau pe ghidaje;
- aerul cald se introduce cu o temperatură reglată automat, constanta,
sau mai mare la început şi mai mică la terminarea uscării;
- se măsoară temperatura şi umiditatea la ieşire şi se calculează
temperatura medie la suprafaţa materialului;
- se reglează raportul aer exterior/agent termic recirculat pentru
controlul temperaturii la suprafaţa materialului de uscat;
- dacă constructiv este posibil, se schimbă periodic sensul de
circulaţie a agentului
- de uscare pentru a se obţine o uscare uniformă.
Uscare în regim semicontinuu:
- materialul de uscat este dispus uniform pe casete care sunt stivuite
pe cărucioare care se introduc şi se scot periodic;
- aerul cald se introduce cu o temperatură reglată automat;
- se măsoară temperatura şi umiditatea agentului de uscare la ieşire
şi se calculează temperatura medie la suprafaţa materialului;
- se reglează raportul aer exterior/agent termic recirculat pentru
controlul temperaturii la suprafaţa materialului de uscat;
- circulaţia agentului de uscare şi a cărucioarelor se face: în co-
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.5
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
curent, în contra-curent sau mixt.

Fig. 2 Schema unui uscator convectiv cu casete cu circulatie prin strat

Fig. 3 Schema unui uscator convectiv cu casete cu circulatie tangentiala

1.4 Uscatoare convective cu casete

1.6 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----
In continuare se prezinta diferite tipuri de uscatoare convective cu caseta.

Fig. 4.a Uscător convectiv casnic cu incalzire electrica

Fig. 4.b. Schema functionala a unui uscător convectiv casnic

 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.7
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---

Fig. 5.a Uscător convectiv de capacitate mica, HARVEST SAVER, cu incalzire

electrica

Fig. 5.b Uscător convectiv de capacitate mica, HARVEST SAVER, schema

functionala
1.8 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----

Fig. 6 Schema functionala a unui uscător de fructe si legume de capacitate

medie alimentat cu combustibil gazos, cu regim de functionare in sarja sau
semicontinuu
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.9
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
Fig. 7. Uscător convectiv de capacitate medie, cu combustibil gazos
1.4.2 Uscător mobil, modulat, pentru legume si fructe

Uscătorul este echipat cu un cazan de apa calda cu putere termică

utilă de 60 kWt. El este complet automatizat, ceea ce permite uscarea fructelor
şi legumelor în regim de şarjă sau semicontinuu de tip tunel.
Pentru a creşte gradul de utilizare al uscătorului acesta este construit în
varianta modulată, cu un modul de bază şi module de extindere, ceea ce
permite ca suprafaţă utilă pentru materialul de uscat să poată varia de de la 50
la 150%. Această soluţie permite ca utilizatorul să-şi poată adapta uşor uscătorul
la specificul programelor de uscare ale diferitelor feluri de fructe şi legume, la
regimuri de uscare în şarjă sau semicontinuu, cât si pentru optimizarea
economică a valorificării surselor disponibile de materiale pentru uscare .
Uscarea se face convectiv, materialul de uscat este pus pe casete (sertare)
de uscare stivuite pe rastele pe roţi, care se introduc în camerele de uscare din
modulele de baza ale uscatorului..
Agentul de uscare este produs prin amestecarea aerului recilculat cu aer
exterior si incalzirea acestuia cu un schimbator de caldura apa calda-aer, care
primeste apa calda cu temperatura medie de 85  C dintr-un rezervor intermediar
de 600 de litri. Agentul de uscare este aspirat de un ventilator şi trimis în
camera de uscare.
Se poate realiza si varianta cu un schimbător de căldură gaze arse – aer cu
randamentul minim de transfer de 85%.
Uscătorul este format dintr-un modul de bază în care încap doua rastele la
care, în funcţie de necesităţi se pot ataşa, pentru extinderea camerei de uscare
încă patru module in care intra cate un rastel cu casete.

Fig. 8. Schema functionala a unui uscător convectiv de capacitate medie cu

1.10 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----
încălzirea agentului de uscare cu apa caldă, tip USCMER 30/60

Fig. 9.a Uscător convectiv modulat de capacitate medie tip USCMER 30/60
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.11
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
Fig. 9.b Uscător convectiv USCMER 30/60, camera de uscare

Fig. 9.c Uscător convectiv USCMER 30/60, rastel pe roti si casete de uscare

Fig. 9.d Uscător convectiv USCMER 30/60, casete cu ciuperci pentru uscat
1.12 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----

1.4.3 Uscatoare de tip tunel cu regim semicontinuu

Fig. 14.a Uscător de fructe şi legume de tip tunel schema functionala

 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.13
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---

Fig. 14.b Uscător de fructe şi legume de tip tunel, camera de uscare cu

carucioare

Fig. 15.a Uscător convectiv bitunel de capacitate mare

1.14 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----

Fig. 15.b. Uscător convectiv bitunel de capacitate mare

Tabelul 3. Condiţii de uscare convectivă pentru fructe în uscătoare tunel

Condiţii de uscare Produs uscat
Randament de
Timp
FRUCTE Incărcare Temperatura Umiditatea uscare
de
medie aer la intrare finala (%)
uscare
2
( kg/m ) ( °C ) (%) procedeu
(h) optimizat
clasic
Prune faza-I 40-50 6
15 18-20 25 – 35 30 -35
(întregi) faza-II 75-80 14
Mere
10 75 -55 5-6 20 10 -12 30
(rondele)
Pere 15 70 - 65 15 - 22 18-20 18 – 20 30 - 35
(jumătăţi
şi cuburi) 15 70 - 60 10 - 15 15-20 15 – 20 30 -35
Caise
10 70 - 60 10 - 15 15-20 10 -15 25 -30
(jumătăţi)
Vişine
10 55 - 70 6-8 12-15 25 30 - 35
(Intregi)

Tabelul 4. Condiţii de uscare convectivă pentru legume în uscătoare tunnel

Condiţii de uscare Produs uscat
Randament de
Timp Umiditate
LEGUME Incărcare Temperatura uscare
de a
medie aer la intrare (%)
uscare finala
( kg/m2 ) ( °C ) procedeu
(h) (%) optimizat
clasic
Cartofi 8 85 - 75 4-6 8 - 10 12 -16 20-25
Morcovi 7 85 - 65 3-5 4-6 7 10-15
Ceapă 7 70 - 60 3-5 4-6 8 -10 20-22
Varză 6 80 -65 3-4 4-7 4-6 10-12
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.15
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
Mazare
5 75 - 60 3-4 4-6 9 -14 20-22
verde
Rădăcinoase
6-7 65 - 55 4-6 4-6 6-8 10-12
albe
Praz 7 70 - 65 3-4 4-6 7 - 10 10-15
Legume cu
4-5 65 - 55 3-4 6-8 5-7 15-20
frunză
Dovleac 7 70 - 65 5 -7 6-8 6 10-12
Ierboase 3-4 60 - 55 3-4 5-7 5-7 15-20

1.5 Uscatoare convective alimentate cu energie termică din biomasă

In prezent, pentru uscarea fructelor şi legumelor, în locaţii în care nu există
acces al gaz metan, se utilizează arzătoare de GPL sau motorină, conduse
automat.
Proiectul are ca obiectiv realizarea unei instalaţii de gazeificare termică a
lemnului pentru producerea de gaz de generator, denumit în continuare gazgen,
cu care să se alimenteze arzătorul unui uscător de legume şi fructe. Biomasa
lemnoasă provine în principal din tăierile de pomi din livezi care în medie sunt
de cel puţin 2.000 kg/ha cu o umiditate de 40..50%
Gazogenul utilizează ca combustibil deşeuri de lemn tocate. Prin
gazeificarea lemnului se obtine gaz de generator, cu o putere calorică medie de
5 MJ/Nm3, cu un randament de conversie în energie a masei lemnose în
domeniul 70-80%, în funcţie de calitatea lemnului şi sarcina reală a
generatorului, adică de cel puţin 3 ori mai eficient decât s-ar obţine prin ardere
directă, care este greu de controlat. Gazeificarea este un procedeu în care se
separă cenuşa de gazul produs şi ca atare, produsele de ardere ale gazgen-ului
sunt curate ecologic.
Din punct de vedere energetic un kg de lemn, prin gazeificare, produce
gazgen care are o energie primară cu care se pot obţine circa 3 kWht energie
termică, 0,6 kWhm energie mecanică şi 0,45 kWhe energie electrică, ceea ce
înlocuieşte consumul a 0,44 L de GPL sau a 0,300 L de motorină.
Preţul biomasei lemnoase depinde foarte mult de sursă, distanţă şi mijloace
de transport şi de prelucrare (tocare şi uscare). Din acest motiv, o analiză
economică eficientă se face pentru cazuri concrete, sau pentru mai multe valori
probabile pentru cazul studiat, deoarece costul combustibilului are o pondere
mare în costul total de producţie a gazgen-ului şi ca urmare, este un factor
determinant în eficienţa economică a instalaţiilor de gazeificare. Biomasa
lemnoasă tăiată din livezi si uscată la 20% reprezintă o medie de 1.500 kg/ha din
care se poate obţine o energie sub formă de gazgen de 4,5 MWht cu care se
poate usca circa 2.000 kg mere. In gazogenerator se poate utiliza tocătură de
biomasă celulozică provenită din alte surse forestiere sau agricole.
La noi în ţară, pentru deşeuri de lemn provenite din tăierile pomilor din
livezi, exploatări forestiere, gatere etc, se poate estima că preţul combustibilului
ce se introduce în gazogen este în medie de 15 €/t, valoare similară şi pentru alte
1.16 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----
zone din Europa pentru care s-au făcut studii pe cazuri similare. Rezultă un preţ
pentru energia primară de maxim 0,6 €/GJ.
Gazogenul poate produce mai mult gazgen decât este necesar pentru
procesul de uscare. Din surplus se poate alimenta un generator electric cu motor
diesel sau M.A.S. după o filtrare şi răcire corespunzătoare a gazgen-ului. Astfel,
se poate căpăta o independenţă energetică care permite ca instalaţiile să poată fi
montate cât mai aproape de sursa de produse supuse uscării, reducându-se
substanţial costurile de transport.

Fig. 10. Uscător convectiv de capacitate medie alimentat cu energie de la

un arzator de biomasa
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.17
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---

Fig. 11. Uscător tunel de capacitate medie alimentat de la un gazogen de

biomasa lemnoasa.

Fig. 12. Schema funcţională a unui uscător convectiv alimentat cu energie

termică de la un gazogen de biomasa lemnoasă
1.18 Tehnologii şi echipamente de uscare Erol
Murad
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----

Fig. 13. Schema automatizării unui uscător convectiv alimentat cu energie

termică de la un gazogen de biomasa lemnoasă

1.6 Eficienţa procesului de uscare convectiva

Uscătorul efectuează un proces de deshidratare şi capacitatea de producţie
se măsoară în kg/s sau kg/h de apă extrasă din materialul de uscat. Ca urmare
din punct de vedere energetic procesul de uscare se poate caracteriza prin
randamentul de uscare definit ca :
Energia necesara pentru evaporarea apei
η =
uscare Energia consumata in procesul de uscare
Dapa ( kg / s ) ⋅ r ( kJ / kg )
η =
uscare Ptermica ( kWt )
consumata

1.7 Modelarea şi simularea numerică a proceselor de uscare

Pentru studiul proceselor şi instalaţiilor de uscare se utilizează metoda
modelării şi simularii numerice. La Catedra de Sisteme Biotehnice din UPB s-a
dezvoltat, în cadrul activităţilor din contractul de cercetare-dezvoltare:
TEHNOLOGII ŞI INSTALAŢII PERFORMANTE PENTRU USCAREA
CONVECTIVĂ A LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR SPECIFICE ROMÂNIEI,
ÎN VEDEREA OBŢINERII DE PRODUSE DESHIDRATATE CONFORM
 Cap1. Procese şi tehnologii de uscare
1.19
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---
NORMELOR UE s-a dezvoltat un mediu de modelare-simulare numerica,
denumit SIMUSCONV V2.
In cadrul obiectivelor generale ale proiectului realizarea de modele
numerice şi programe de simulare pentru procesele de uscare convectivă a fost
necesară pentru creşterea nivelului de cunoaştere în domeniu cu aplicabilitate
directă în dezvoltarea tehnologiilor avansate de uscare si a proiectării şi realizării
de instalaţii de uscare performante.
Orientarea cercetărilor s-a făcut în direcţia conceperii, realizării şi validării
de modele numerice şi programe de simulare care să poată fi utilizate ca:
A. Bază pentru planificarea şi conducerea experienţelor pentru
determinarea caracteristicilor termo-chimice ale legumelor şi fructelor specifice
României, din punct de vedere al uscării convective.
B. Bază software pentru prelucrarea datelor obţinute din încercările
efectuate cu standurile experimentale.
C. Module componente ale programelor de simulare ale unei instalaţii de
uscare, precum şi ca parte principală a algoritmilor de identificare şi conducere
optimală cu model.
Structura modelelor s-a ales astfel încât din datele experimentale obţinute
din încercările efectuate cu standuri de uscare, care simulează foarte bine
funcţionarea unui uscător convectiv, să se poată calcula coeficienţii numerici ai
modelelor, astfel încât ele să poată fi utilizate atât pentru conducerea
experimentelor cât şi a proceselor de uscare din uscătoarele convective.
Deoarece programele de simulare realizate trebuie să aibă un nivel ridicat
de portabilitate pentru a putea fi utilizate atât la conducerea experimentelor pe
standuri, cât şi în algoritmii de conducere a uscătoarelor convective unde există
o mare diversitate de sisteme numerice de conducere.
Pentru portabilitate cât şi pentru a se asigura o deseminare cât mai eficientă
a rezultatelor obţinute în cadrul proiectului s-a lucrat în limbajul de programare
Turbo Pascal 7, ceea ce asigură o foarte bună compatibilitate cu limbajele de
programare ale majortăţii tipurilor de PLC-uri utilizate pentru conducerea
uscătoarelor convective. Utilizarea acestului limbaj de programare asigură şi o
bună comunicare între partenerii la proiect, precum şi cu comunitatea ştiinţifică
română şi mondială. Programele realizate în TP7 sunt uşor de convertit în C++,
Free Pascal şi în Delphy, crescând nivelul de compatibilitate.
Un alt motiv pentru care se utilizeaza un limbaj de programare general este
necesitatea de a se realiza module şi proceduri pentru achiziţia de date, pentru
prelucrarea datelor experimentale în timp real sau accelerat, pentru identificare,
pentru algoritmi de reglare; diversitate de aspecte care nu poate fi acoperită de
limbajele specializate pe domenii înguste şi la care au acces relativ puţini
cercetători şi utilizatori din domeniul uscării convective.