Sectorul Agroalimentar Romanesc

Georgiana-Raluca LĂDARU
Ionuț Laurențiu PETRE

Sectorul agroalimentar românesc
în contextul Strategiei
„De la fermă la consumator”
Redactor: Cristina STOIAN
Copertă: Mihai GĂZDARU
Revizie text: Elena CONSTANTIN
Tehnoredactare computerizată: Nicoleta BOBOCEA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

LĂDARU, GEORGIANA RALUCA
Sectorul agroalimentar românesc în contextul Strategiei
"De la fermă la consumator" / Georgiana-Raluca Lădaru,
Ionuţ Laurenţiu Petre. - Bucureşti : Editura Economică, 2023
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-093-021-1
I. Petre, Ionuţ Laurenţiu
63
Georgiana-Raluca LĂDARU
Ionuț Laurențiu PETRE


Sectorul agroalimentar românesc

în contextul Strategiei
„De la fermă la consumator”
ISBN 978-606-093-021-1
Copyright © Editura Economică, 2023
Autorii sunt responsabili de clarificarea dreptului de utilizare a informațiilor cuprinse în lucrare.

Comenzi la:
Editura Economică Distribuție
Casa Presei Libere, Corp A1, Etaj 3, Cam. 48-49
014820, București, Sector 1
Oficiul poștal 25, Ghișeul 1, Căsuța poștală 31
e-mail: comenzi@edecon.ro
Tel.: (+4) 031.432.96.02; Fax: (+4) 021.210.73.10
http://www.edecon.ro
Cuprins

Prefață .............................................................................................................................................. 7

Capitolul 1
Structura fermelor și forța de muncă din agricultură ..................................................................... 9
1.1. Structura fermelor ..................................................................................................................... 9
1.2. Forța de muncă din agricultură ................................................................................................ 21

Capitolul 2
Dimensiunea fizică și valorică a producției agricole ..................................................................... 29
2.1. Dimensiunea fizică a producției agricole ................................................................................. 29
2.1.1. Producția agricolă vegetală .......................................................................................... 29
2.1.2. Producția agricolă animală ........................................................................................... 53
2.1.2.1. Efectivele de animale ..................................................................................... 53
2.1.2.2. Producția de carne ......................................................................................... 63
2.1.2.3. Producția de lapte și produse lactate ............................................................ 69
2.2. Dimensiunea valorică a producției agricole ............................................................................. 72

Capitolul 3
Formarea și utilizarea resurselor de produse agroalimentare ..................................................... 81

Capitolul 4
Dimensiunea și structura industriei alimentare și a fabricării băuturilor .................................. 105

Capitolul 5
Cheltuielile cu produse agroalimentare și băuturi ...................................................................... 113

Capitolul 6
Consumul de produse agroalimentare și băuturi ........................................................................ 123

Capitolul 7
Comerțul exterior cu produse agroalimentare ........................................................................... 129

Capitolul 8
Strategia „De la fermă la consumator” ....................................................................................... 143

Bibliografie .................................................................................................................................... 151

6 Sectorul agroalimentar românesc în contextul Strategiei „De la fermă la consumator"

Prefață

Publicația Sectorul agroalimentar românesc în contextul Strategiei „De la
fermă la consumator” vine în sprijinul fundamentării noțiunilor teoretice
prezentate la cursurile de Economia sectorului alimentar din cadrul programului
de studii universitare de licență Economie Agroalimentară și a Mediului, Academia
de Studii Economice din București. Totodată, publicația este adresată mediului
academic și de cercetare, factorilor decizionali etc.
Publicația este structurată pe opt capitole, prezentând o serie de aspecte
referitoare la modificările în dinamică a principalilor indicatori ce fac referire la:
 structura fermelor și forța de muncă din agricultură;
 dimensiunea fizică și valorică a producției agricole;
 formarea și utilizarea resurselor de produse agroalimentare;
 dimensiunea și structura industriei alimentare;
 cheltuielile cu produsele agroalimentare și băuturi;
 consumul de produse agroalimentare;
 comerțul exterior cu produse agroalimentare.
În același timp, această analiză a dinamicii sectorului agroalimentar
românesc este realizată în concordanță cu recomandările referitoare la „Pactul
verde european”, prin Strategia „De la fermă la consumator”. În finalul publicației
se regăsesc aspecte referitoare la această strategie, în vederea alinierii sectorului
agroalimentar românesc la obiectivele și țintele stabilite.
Situația sectorului agroalimentar a fost abordată atât din perspectiva
poziționării acestuia în cadrul Uniunii Europene, cât și a evoluției în timp a
principalilor indicatori specifici.
În general, sectorul agroalimentar românesc a fost caracterizat de
randamente relativ scăzute, în comparație cu alte state europene, influențate în
mod direct de factorii pedo‐climatici. Totodată, fragmentarea terenurilor a fost
una excesivă, în România existând foarte multe exploatații de dimensiuni mici și o
penurie a exploatațiilor medii care pot fi competitive pe piață. Aceste situații

problematice ale sectorului agroalimentar, coroborate cu factorii perturbatori
externi (inflație, criză pandemică, război etc.) pot duce la efecte foarte grave ale
performanței sectorului. Publicația își propune să analizeze dinamica acestor
situații, precum și posibila aliniere a sectorului la directivele europene, cu
precădere la Strategia „De la fermă la consumator”.

Capitolul 1
Structura fermelor și forța de muncă din agricultură

În cadrul acestui capitol sunt prezentate informații referitoare la numărul
fermelor, structura acestora, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul
României. De asemenea, sunt prezentate date referitoare la forța de muncă și
productivitatea muncii din agricultură.
1.1. Structura fermelor

În anul 2016, la nivelul Uniunii Europene, activau 10,206 milioane ferme care
acopereau 191,88 milioane hectare, distribuite la nivelul statelor membre, așa
cum se poate observa din graficul următor:

35.000.000 4.000.000
30.000.000 3.500.000
3.000.000
25.000.000
2.500.000
20.000.000
2.000.000
15.000.000
1.500.000
10.000.000
1.000.000
5.000.000 500.000
0 0
Suprafața agricolă (ha) Numărul de ferme

Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile la https://ec.europa.eu/eurostat
Graficul 1. Structura suprafeței agricole și a numărului de ferme
la nivelul Uniunii Europene în anul 2016

La nivelul statelor membre, cele mai mari valori ale suprafeței agricole se
regăsesc în Spania (30,01 milioane ha), Franța (29,23 milioane ha) și Germania
(18,41 milioane ha). Din perspectiva numărului de ferme, cele mai multe se
regăsesc în România (3,44 milioane ferme), Polonia (1,41 milioane ferme) și Italia
(1,14 milioane ferme).
Din perspectiva dimensiunii medii la nivelul unei ferme, valoarea maximă
este înregistrată în Cehia (184,64 ha), urmată de Slovacia (119,93 ha) și Finlanda
(110,30 ha), în timp ce valoarea minimă este înregistrată în România (4,05 ha),
urmată de Cipru (3,68 ha) și Malta (1,32 ha).

200,00
184,64
180,00
160,00
140,00
119,93
120,00 110,30
101,85
100,00 70,45
84,32
72,13 66,70
80,00
64,05 41,39
37,35
60,00 32,17
43,31
38,48 35,27 18,01 14,42 12,60
40,00 24,83
21,06 6,91
20,00 14,53 12,97 11,51 3,68
4,05 1,32
0,00
Slovacia
Suedia
Italia
Grecia
Cehia
Danemarca
Estonia
Germania
Belgia
Spania
Bulgaria
Lituania
Cipru
Malta
Irlanda
Austria
Olanda
Portugalia
Ungaria
Croația
Finlanda
Luxemburg
Franța
Letonia
Polonia
România
Slovenia

Graficul 2. Dimensiunea medie a unei ferme
la nivelul Uniunii Europene în anul 2016 (ha/fermă)

În anul 2016, România deținea 7,23% din suprafața agricolă totală
(13,86 milioane ha) la nivelul a 33,33% din numărul total de ferme din Uniunea
Europeană (3,42 milioane ferme). La nivelul anului 2020, suprafața agricolă
deținută de cele 2,88 milioane ferme a fost de 13,78 milioane ha, iar dimensiunea
medie a unei ferme a crescut la 4,77 ha.
Sectorul agroalimentar românesc în contextul Strategiei „De la fermă la consumator" 11

În Uniunea Europeană, suprafața agricolă utilizată a înregistrat o majorare
de 757,18 mii ha, de la 156,65 milioane ha în anul 2016 la 157,41 milioane ha în
anul 2020. Valoarea maximă a suprafeței agricole utilizate este înregistrată în Franța
(27,36 milioane ha), Spania (23,91 milioane ha) și Germania (16,59 milioane ha).

Graficul 3. Suprafața agricolă utilizată
la nivelul Uniunii Europene în anul 2020 (ha)

La nivelul Uniunii Europene, 62,32% din suprafața agricolă utilizată este
reprezentată de suprafața arabilă, în timp ce 30,47% reprezintă suprafața ocupată
de pășuni și fânețe, respectiv 7,08% reprezintă suprafața ocupată de vii și
pepiniere viticole, respectiv livezi și pepiniere pomicole.
La nivelul statelor membre, ponderile cele mai mari ale suprafeței arabile în
suprafața agricolă utilizată se regăsesc în Finlanda (98,86%), Danemarca (90,25%)
și Suedia (84,44%). Ponderile cele mai mari ale pășunilor și fânețelor în suprafața
agricolă utilizată se regăsesc în Irlanda (75,38%), Slovenia (57,84%) și Portugalia
(51,73%). Ponderile cele mai mari ale viilor și pepinierelor viticole, respectiv livezi
și pepiniere pomicole în suprafața agricolă utilizată se regăsesc în Cipru (21,95%),
Portugalia (21,7%) și Grecia (21,44%).


100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Slovacia
Italia
Grecia
Danemarca
Suedia
Irlanda
Ungaria
Malta
Lituania
Austria
Spania
Portugalia
Finlanda
Cipru
Bulgaria
Estonia
Cehia
Germania
Polonia
Letonia
Belgia
Olanda
Franța
Luxemburg
Slovenia
Croația
România
Suprafața arabilă Pășuni și fânețe Vii si pepiniere viticole, livezi si pepiniere pomicole Alte suprafețe

Graficul 4. Structura suprafeței agricole utilizate la nivelul Uniunii Europene
în anul 2020 (% din suprafața agricolă utilizată)

În România, structura suprafeței agricole utilizate cuprinde 67,15%
suprafața arabilă, 21,71% pășuni și fânețe, 2,69% vii și pepiniere viticole, livezi și
pepiniere pomicole.
Din perspectiva ponderii suprafeței agricole utilizate în total suprafață
agricolă, se remarcă faptul că cele mai mari valori sunt înregistrate în Belgia
(98,32%), Grecia (96,33%) și Luxemburg (95,46%), în timp ce valorile cele mai
reduse sunt înregistrate în Slovenia (53,32%), Suedia (46,40%) și Finlanda
(43,01%). În anul 2020, în România, suprafața agricolă utilizată a fost de 12,76
milioane ha, ceea ce reprezintă 92,57% din suprafața agricolă.
În anul 2020, la nivelul Uniunii Europene suprafața destinată agriculturii
ecologice a fost de 14,72 milioane ha, cu 3,27 milioane ha mai mult față de anul
2016, fiind înregistrată o creștere de 28,65%. Ponderea suprafeței destinate
agriculturii ecologice în suprafața agricolă utilizată a crescut de la 7,09% în anul
2016 la 9,08% în anul 2020. La nivelul statelor membre, ponderea suprafeței
destinate agriculturii ecologice în total suprafață agricolă utilizată a crescut, cu
excepția a patru state membre (Bulgaria, Irlanda, Cipru și Polonia), care au
înregistrat diminuări ale acestui indicator.

30
25
20
15
10
0
Suedia
Italia
Slovacia
Grecia
Estonia
Cehia
Germania
Spania
Lituania
Belgia
Cipru
Malta
Irlanda
Austria
Danemarca
Letonia
Portugalia
Ungaria
Olanda
Bulgaria
Finlanda
Franța
Polonia
Slovenia
Luxemburg
România
Croația
Ponderea suprafeței destinate agriculturii ecologice în anul 2016
Ponderea suprafeței destinate agriculturii ecologice în anul 2020

Graficul 5. Ponderea suprafețelor destinate agriculturii ecologice
în anii 2016 și 2020 (% din suprafața agricolă utilizată)

În anul 2020, cele mai mari valori ale ponderii suprafeței destinate
agriculturii ecologice în total suprafață agricolă utilizată au fost înregistrate în
Austria (25,69%), Estonia (22,41%) și Suedia (20,31%). La polul opus, cele mai
reduse valori ale acestui indicator au fost înregistrate în Bulgaria (2,30%), Irlanda
(1,66%) și Malta (0,62%).
În România, ponderea suprafeței destinate agriculturii ecologice în total
suprafață agricolă utilizată a înregistrat o majorare de 1,78 puncte procentuale, de
la 1,67% în anul 2016 la 3,45% în anul 2020. Suprafața destinată agriculturii
ecologice s‐a majorat cu 62,66%, de la 226.309 ha în anul 2016 la 468.887 ha în
anul 2020.
Dacă ne referim la contribuția statelor membre la totalul suprafeței
destinate agriculturii ecologice, este de subliniat faptul că în patru țări se regăsește
58,69% din total, respectiv Franța (17,10%), Spania (16,56%), Italia (14,23%) și
Germania (10,80%). România are o contribuție de 3,18% la totalul suprafeței
destinate agriculturii ecologice în Uniunea Europeană.


Cerealele și legumele sunt culturile care dețin cele mai mari suprafețe
destinate agriculturii ecologice. Astfel, dacă ne referim la cereale, în anul 2020,
2,42 milioane ha au fost destinate agriculturii ecologice în Uniunea Europeană.
Cele mai mari suprafețe ocupate de cereale cultivate în sistem ecologic se regăsesc
în Franța (0,37 milioane ha), Germania (0,35 milioane ha), Italia (0,33 milioane ha)
și Spania (0,21 milioane ha). În anul 2020, aproximativ 215,37 mii ha au fost
destinate legumelor cultivate în sistem ecologic. Cele mai mari suprafețe ocupate
de legume cultivate în sistem ecologic se regăsesc în Italia (68,7 mii ha), Franța
(36,3 mii ha), Polonia (28,4 mii ha) și Spania (22,2 mii ha).
În anul 2020, cele mai multe ferme se regăsesc în România (2,88 milioane
ferme), Polonia (1,30 milioane ferme) și Italia (1,13 milioane ferme). La polul opus
se află Estonia (11.370 ferme), Malta (7.650 ferme) și Luxemburg (1.880 ferme).

4.000.000
3.500.000
3.000.000
2.500.000
2.000.000
1.500.000
1.000.000
500.000
0
Italia
Grecia
Slovacia
Germania
Irlanda
Suedia
Spania
Bulgaria
Lituania
Belgia
Danemarca
Estonia
Malta
Finlanda
Cipru
Cehia
Slovenia
Ungaria
Portugalia
Croația
Austria
Olanda
România
Polonia
Franța
Letonia
Luxemburg
Numărul de ferme în anul 2016 Numărul de ferme în anul 2020

Graficul 6. Numărul de ferme la nivelul Uniunii Europene
în anii 2016 și 2020 (ferme)

Din perspectiva dinamicii în timp a numărului de ferme, se poate observa
faptul că situația este diferită la nivelul statelor membre, respectiv în România s‐a
înregistrat cea mai mare diminuare (508,86 mii ferme), urmată de Ungaria (189,21
mii ferme) și Grecia (153,50 mii ferme).

200.000
100.000
0
Grecia
Slovacia
Suedia
Italia
Lituania
Estonia
Malta
Belgia
Germania
Cipru
Spania
Irlanda
Ungaria
Bulgaria
Austria
Olanda
Danemarca
Portugalia
România
Polonia
Luxemburg
Letonia
Finlanda
Cehia
Franța
Slovenia
Croația
‐100.000
‐200.000
‐300.000
‐400.000
‐500.000
‐600.000

Graficul 7. Diferența dintre numărul de ferme în anul 2016
și anul 2020 (ferme)

La polul opus se află statele membre care au înregistrat creșteri în ceea ce
privește numărul de ferme, respectiv Franța (96,92 mii ferme), Portugalia (44,08
mii ferme) și Spania (34,23 mii ferme).
Din punct de vedere al structurii fermelor în România, cele cu o dimensiune
de sub 2 ha reprezentau 72,89% din numărul total de ferme în anul 2016, respectiv
72,33% în anul 2020.
Tabelul 1. Structura fermelor în România în anii 2016 și 2020
Dimensiunea fermei Anul 2016 Anul 2020 2020/2016
Numărul de ferme % Numărul de ferme % (ferme)
0 ha 79.390 2,34% 45.570 1,58% -33.820
0,01-1,99 ha 2.395.910 70,55% 2.042.630 70,75% -353.280
2,00-4,99 ha 657.180 19,35% 519.440 17,99% -137.740
5,00-9,99 ha 191.610 5,64% 161.020 5,58% -30.590
10,00-19,99 ha 48.270 1,42% 56.200 1,95% 7.930
20,00-29,99 ha 10.140 0,30% 18.160 0,63% 8.020
30,00-49,99 ha 6.380 0,19% 16.890 0,59% 10.510
50,00-99,99 ha 4.130 0,12% 11.150 0,39% 7.020
peste 100 ha 2.920 0,09% 16.010 0,55% 13.090
TOTAL 3.395.930 100,00% 2.887.070 100,00% -508.860


La polul opus se află fermele cu o dimensiune de peste 100 ha, care
reprezentau 0,09% din numărul total de ferme în anul 2016, respectiv 0,55% în
anul 2020.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea fermelor în funcție de sistemul de
exploatare a crescut doar pentru cele specializate în culturi vegetale, de la 52,4%
în anul 2016 la 57,9% în anul 2020. Având în vedere că numărul total al fermelor a
scăzut în aceeași perioadă, se așteaptă o scădere mai accelerată pentru celelalte
sisteme. Astfel, ponderea fermelor specializate în creșterea animalelor a scăzut cu
2,6 puncte procentuale, de la 24,4% în anul 2016 la 21,8% în anul 2020. Ponderea
fermelor mixte s‐a diminuat cu 2,5 puncte procentuale, de la 21,9% în anul 2016
la 19,4% în anul 2020. Totodată se înregistrează și o scădere a ponderii fermelor
neclasificate cu 0,4 puncte procentuale, de la 1,3% în anul 2016 la 0,9% în anul
2020.

70,0%
57,9%
60,0%
52,4%
50,0% 43,4%
40,0% 35,9%
33,0%
29,8% 29,1%
30,0% 24,4% 26,5%
21,9% 21,8%
19,4%
20,0%
10,0%
1,3% 0,9% 1,3% 1,0%
0,0%
UE‐2016 UE‐2020 RO‐2016 RO‐2020
Exploatare mixtă Neclasificat
Specializare în creșterea animalelor Specializarea în culturi vegetale

Graficul 8. Dinamica fermelor la nivelul Uniunii Europene și România,
în funcție de sistemele agricole

În România, situația este similară cu dinamica ponderii fermelor de la nivelul
Uniunii Europene, respectiv se înregistrează o creștere a fermelor specializate în
culturi vegetale, cu 7,5 puncte procentuale, de la 35,9% în anul 2016 la 43,4% în
anul 2020. Pentru fermele specializate în creșterea animalelor, ponderea s‐a

diminuat cu 3,3 puncte procentuale, de la 29,8% în anul 2016 la 26,5% în anul
2020. În sistemul mixt, ponderea fermelor a scăzut cu 3,9 puncte procentuale, de
la 33,0% în anul 2016 la 29,1% în anul 2020. Ponderea fermelor neclasificate a
scăzut cu 0,3 puncte procentuale, de la 1,3% în anul 2016 la 1,0% în anul 2020.
La nivelul Uniunii Europene, numărul total al fermelor a scăzut cu 8,4% în
anul 2020 față de anul 2016.
Cele mai multe ferme din sectorul vegetal au fost cu specializarea „Culturi
generale de câmp”, acestea reprezentau în anul 2016 aproximativ 16,5% din total,
iar în anul 2020 ponderea acestora a crescut cu 1,8 puncte procentuale, ajungând
la 18,3%. Tot o creștere de 1,8 puncte procentuale se înregistrează la specializarea
„Cultivarea măslinelor”, dar ponderea fiind de 9,8% în anul 2020. A doua
specializare în funcție de numărul de ferme din categoria sectorului vegetal este
cea a fermelor care se ocupă cu „Cereale, oleaginoase și culturi proteice”,
ponderea crescând cu 0,5 puncte procentuale, de la 15,2% în anul 2016, la 15,7%
în anul 2020.
Analizând fermele din sectorul zootehnic, se poate observa că ponderea
majoritară a fost, în anul 2016, pentru fermele specializate în „Ovine, caprine și
alte erbivore”, însă pentru această categorie se înregistrează cea mai mare
reducere a ponderii, ajungând în anul 2020 să fie mai mică cu 2,2 puncte
procentuale, respectiv de 3,6%. Astfel, s‐a ajuns ca în anul 2020, categoria
majoritară să fie cea a fermelor specializate în „Producția de lapte”, a cărei
dinamică nu s‐a schimbat în perioada analizată. Există și pentru acest sector
specializări ale fermelor care înregistrează creșteri ale ponderilor, respectiv
„Creșterea și îngrășarea bovinelor”, care înregistra în anul 2016 o pondere de
3,6%, iar în anul 2020 cu 0,7 puncte procentuale mai mult, respectiv 4,3%.


15,2%
Cereale, oleaginoase și culturi proteice 15,7%
2,0%
Diverse culturi permanente, reunite
Specializare în producția vegetală
2,4%
8,0%
Cultivarea măslinelor 9,8%
5,3%
Fructe și citrice 5,5%
Viticultură 4,2%
4,5%
Horticultura de interior 0,8%
1,1%
16,5%
Culturi generale de câmp 18,3%
Alte culturi horticole 0,4%
0,6%
Diverse granivore, reunite 2,7%
2,5%
Specializare în producția animală
Creșterea păsărilor
4,6%
3,9%
Creșterea suinelor
1,5%
1,5%
Ovine, caprine și alte erbivore 5,8%
3,6%
Creșterea și îngrășarea bovinelor de lapte, în comun.
1,0%
0,8%
5,2%
Producția de lapte 5,2%
3,6%
Creșterea și îngrășarea bovinelor
4,3%
Ferme neclasificate
1,3%
0,9%
10,7%
Diverse culturi și efective de animale, în comun 9,9%
2,7%
Exploatare mixtă
Sistem mixt: culturi de câmp și animale erbivore 2,0%
Efective de animale mixte, în principal granivore
0,7%
0,6%
2,9%
Efective de animale mixte, în principal erbivore
1,7%
4,9%
Culturi mixte 5,2%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0%
UE‐2016 UE‐2020

Graficul 9. Structura fermelor la nivelul Uniunii Europene
în funcție de specializare (%)

Pentru fermele din sistemul mixt se remarcă o creștere a ponderii pentru
cele care au în exploatare „Culturi mixte”, sporul fiind de 0,3 puncte procentuale,
de la 4,9% în anul 2016 la 5,2% în anul 2020. În acest sistem se înregistrează a doua
cea mai mare scădere a ponderii fermelor pentru specializarea „Efective de
animale mixte, în special erbivore”, scăderea fiind de 1,2 puncte procentuale, de
la 2,9% în anul 2016 la 1,7% în anul 2020. Ponderea cea mai ridicată a fermelor în
funcție de specializare în acest sistem a fost pentru fermele cu specializarea
„Diverse culturi și animale în comun”, aceasta fiind de 10,7% în anul 2016, iar în
anul 2020 scăzând la 9,9%.
La nivelul Uniunii Europene existau în anul 2016 aproximativ 126 mii de
ferme neclasificate, acestea reprezentând 1,3% din total, iar în anul 2020 acestea
au scăzut la 75 mii de ferme, reprezentând 0,9%.
În România, numărul total al fermelor în anul 2020 a fost mai scăzut cu 15%
(508,8 mii ferme) față de anul 2016. Cu toate acestea, au fost categorii de ferme
care au înregistrat creșteri în această perioadă.
Similar cu situația de la nivelul Uniunii Europene, în România în sistemul
vegetal, ponderea cea mai mare a fermelor este pentru specializarea „Culturi
generale de câmp”, acestea înregistrând cea mai mare creștere procentuală.
Astfel, dacă în anul 2016, aproximativ 18,1% dintre ferme aveau această activitate,
în anul 2020 au înregistrat o creștere de 5,2 puncte procentuale, ajungând la
23,3%. A doua cea mai mare creștere a ponderii se înregistrează pentru fermele
specializate în „Cereale, oleaginoase și culturi proteice”, sporul ponderii acestor
ferme fiind de 1,6 puncte procentuale, de la 12,7% în anul 2016 la 14,3% în anul
2020. Singura specializare din acest sector pentru care se înregistrează o scădere
a ponderii fermelor este „Viticultura”, diminuarea fiind de 0,7 puncte procentuale,
de la 2,5% în anul 2016 la 1,8% în anul 2020.
În sectorul zootehnic, există dinamici diferite ale ponderilor specializărilor
fermelor, în acest sistem înregistrându‐se cea mai mare scădere, de 3,3 puncte
procentuale, pentru specializarea „Ovine, caprine și alte erbivore”, de la 5,5% în
anul 2016 la 2,2% în anul 2020. Chiar dacă creșterea ovinelor și caprinelor este o
activitate cu tradiție în România, înregistrând un volum foarte mare de efective,
ponderea fermelor este destul de redusă. Ponderea cea mai ridicată a numărului
de ferme este înregistrată pentru specializarea „Creșterea păsărilor”, fiind de
10,4% în anul 2016, iar în anul 2020 scăzând la 10,1%.


12,7%
Cereale, oleaginoase și culturi proteice 14,3%
Diverse culturi permanente, reunite 0,2%
Specializare în producția vegetală
0,4%
Cultivarea măslinelor
2,0%
Fructe și citrice 3,0%
Viticultură
2,5%
1,8%
Horticultura de interior 0,3%
0,5%
18,1%
Culturi generale de câmp 23,3%
0,1%
Alte culturi horticole 0,1%
6,4%
Diverse granivore, reunite 7,0%
10,4%
Specializare în producția animală
Creșterea păsărilor 10,1%
1,7%
Creșterea suinelor 1,8%
Ovine, caprine și alte erbivore 5,5%
2,2%
1,2%
Creșterea și îngrășarea bovinelor de lapte, în comun.
0,5%
4,1%
Producția de lapte 4,6%
Creșterea și îngrășarea bovinelor 0,5%
0,3%
Ferme neclasificate 1,3%
1,0%
19,2%
Diverse culturi și efective de animale, în comun 17,8%
2,0%
Exploatare mixtă
Sistem mixt: culturi de câmp și animale erbivore 1,1%
Efective de animale mixte, în principal granivore
1,0%
1,0%
Efective de animale mixte, în principal erbivore
5,5%
3,4%
Culturi mixte
5,3%
5,8%
0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0%
RO‐2016 RO‐2020

Graficul 10. Dinamica fermelor în România, în funcție de specializare (%)

Pentru sistemul mixt se înregistrează ponderi majoritare pentru fermele ce
activează în domeniul „Diverse culturi și efective de animale, în comun”, acestea
fiind de 19,2% în anul 2016, iar în anul 2020 scăzând cu 1,4 puncte procentuale,
ajungând la 17,8%. Tot în acest sistem se înregistrează a doua cea mai mare
scădere a ponderii fermelor în funcție de specializare, respectiv la fermele care
activează în domeniul „Efective de animale mixte, în principal erbivore”, de 2,1
puncte procentuale, de la 5,5% în anul 2016 la 3,4% în anul 2020.
În România existau, în anul 2016, aproximativ 44,8 mii de ferme
neclasificate, acestea reprezentând 1,3% din total, iar în anul 2020 acestea au
scăzut la 28 mii de ferme, reprezentând 1%.
1.2. Forța de muncă din agricultură

În anul 2021 erau 9,21 milioane persoane implicate în agricultură, ceea ce
reprezintă 4,4% din totalul forței de muncă din Uniunea Europeană. Dinamica
forței de muncă ocupate în agricultură a fost una descrescătoare în perioada 2012‐
2021, în anul 2012 fiind implicate 11,14 milioane persoane.
Dacă ne referim la ponderea forței de muncă din agricultură în total, în
România se înregistrează maximul, în valoare de 22,03%.

25,00%
20,00%
15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
Grecia
Italia
Slovacia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Irlanda
Suedia
Estonia
Spania
Lituania
Ungaria
Olanda
Cipru
Malta
Portugalia
Luxemburg
Finlanda
Slovenia
Austria
Franța
Croația
Letonia
Polonia
România

Graficul 11. Ponderea forței de muncă din agricultură în total în anul 2021 (%)


Pe locul 2 se află Bulgaria, cu o pondere de 16,17% din total, urmată de
Grecia cu o pondere de 10,52% din total. La polul opus se află Luxemburg (0,76%),
Malta (1,01%) și Germania (1,25%).
Dacă ne referim la vârsta managerilor de ferme, se remarcă faptul că asistăm
la un proces de îmbătrânire, respectiv 57,84% în anul 2016 și 57,57% în anul 2020
erau persoane cu vârsta de peste 55 de ani.
Tabelul 2. Structura managerilor de ferme pe categorii de vârstă
în Uniunea Europeană în anii 2016 și 2020
Specificație Anul
2016 2020
sub 25 de ani 0,46% 0,80%
25-34 ani 4,68% 5,69%
35-39 ani 5,60% 5,45%
40-44 ani 8,38% 8,06%
45-54 ani 22,89% 22,43%
55-64 ani 24,98% 24,37%
peste 64 de ani 32,86% 33,20%
TOTAL 100,00% 100,00%
La polul opus se află tinerii fermieri (cu vârsta de până în 40 de ani), care
reprezentau 10,74% în anul 2016, respectiv 11,94% în anul 2020.
În România se remarcă faptul că managerii de ferme cu vârsta de peste 55
de ani reprezentau 66,66% în anul 2016, respectiv 59,47% în anul 2020.
Tabelul 3. Structura managerilor de ferme pe categorii de vârstă
în România în anii 2016 și 2020
Specificație Anul
2016 2020
sub 25 de ani 0,21% 0,83%
25-34 ani 2,87% 4,94%
35-39 ani 4,36% 4,36%
40-44 ani 7,40% 7,95%
45-54 ani 18,49% 22,45%
55-64 ani 22,37% 19,82%
peste 64 de ani 44,29% 39,65%
TOTAL 100,00% 100,00%

La polul opus se află tinerii fermieri (cu vârsta de până în 40 de ani), care
reprezentau 7,44% în anul 2016, respectiv 10,13% în anul 2020.

Analizând dinamica forței de muncă, comparativ cu anul 2016, constatăm
faptul că pentru majoritatea statelor europene contribuția forței de muncă din
agricultură a scăzut, ajungând să fie chiar mai puțin de jumătate în unele cazuri
(Bulgaria) față de anul de referință. Această dinamică are o explicație general
valabilă, respectiv intensificarea și creșterea gradului de mecanizare al agriculturii
și industriei alimentare, astfel, fiind necesar un nivel de forță de muncă mai redus.
Pe lângă aceasta, se poate lua în considerare și dinamica socio‐economică,
respectiv îmbătrânirea populației din mediul rural și migrația populației tinere,
precum și scăderea ponderii agriculturii în PIB.

Tabelul 4. Contribuția forței de muncă din agricultură în Uniunea Europeană,
în perioada 2016‐2020 (%, 2010=100)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Uniunea Europeană 91,69 87,82 86,86 85,06 76,79
Austria 94,64 95,22 94,81 94,04 95,05
Belgia 89,45 87,71 87,27 86,21 84,38
Bulgaria 62,46 58,03 53,60 49,18 44,75
Cehia 96,02 96,13 95,89 93,76 87,65
Cipru 90,10 86,81 80,48 105,16 94,40
Croația 86,14 86,14 86,52 87,32 85,29
Danemarca 101,44 101,09 96,83 97,80 94,36
Estonia 80,04 80,17 79,21 74,48 68,12
Finlanda 87,09 85,63 84,17 82,70 79,89
Franța 93,06 92,16 91,59 90,83 87,78
Germania 91,95 91,49 90,80 90,23 89,85
Grecia 102,30 94,32 86,96 80,18 73,94
Irlanda 97,04 96,17 95,66 95,28 94,77
Italia 100,44 98,28 99,80 98,00 89,82
Letonia 88,79 86,99 82,10 81,51 78,19
Lituania 103,77 102,30 99,98 93,88 87,35
Luxembourg 92,49 92,04 91,77 89,70 95,20
Malta 103,79 103,79 103,79 103,79 111,11
Olanda 97,56 99,79 102,29 103,36 102,48
Polonia 87,50 75,70 75,70 75,70 64,49
Portugalia 81,10 77,53 77,07 75,88 75,39
România 96,34 91,64 89,93 85,54 66,50
Slovacia 86,81 77,54 75,70 79,32 75,76
Slovenia 103,84 102,26 101,31 99,08 96,15
Spania 86,07 92,36 93,64 94,43 88,34
Suedia 89,32 88,97 88,62 88,27 87,92
Ungaria 97,78 94,88 88,17 80,80 73,61


Cu toate acestea, există două state ce înregistrează un volum al forței de
muncă în agricultură mai ridicat față de anul de referință, respectiv Malta și
Olanda.
Realizând diferența relativă dintre primul și ultimul an analizat al perioadei,
respectiv nivelul din anul 2020, comparativ cu cel din anul 2016, se poate observa
că în România s‐a înregistrat cea mai ridicată diminuare a nivelului forței de muncă
(cu 29,84 puncte procentuale mai redus față de cel din anul 2016), iar la polul opus
cel mai ridicat spor l‐a înregistrat Malta, cu un nivel al forței de muncă din
agricultură cu 7,32 puncte procentuale mai mare față de cel din anul 2016.

120
96,34
100 91,64 89,93
85,54
76,79
80 91,69
87,82 86,86 85,06
60
66,5
40
20
0
2016 2017 2018 2019 2020
UE‐27 România

Graficul 12. Dinamica contribuției totale a forței de muncă din agricultură,
în Uniunea Europeană și România, în perioada 2016‐2020 (%, 2010=100)

În România în perioada 2016‐2019, nivelul forței de muncă din agricultură a
scăzut, însă fiind puțin peste media celor 27 de state membre, ulterior, în anul
2020, având în vedere scăderea substanțială, nivelul forței de muncă a scăzut sub
nivelul mediei UE‐27. La nivelul Uniunii Europene, forța de muncă din agricultură
a scăzut cu 14,90 puncte procentuale față de anul 2016.
Indicele venitului real al factorilor din agricultură pe unitate de muncă
anuală măsoară productivitatea muncii din perspectivă valorică, respectiv venitul
real al factorilor din agricultură la o unitate de muncă anuală. Așa cum se poate

observa, în perioada analizată, în cazul majorității statelor membre s‐a înregistrat
o creștere a productivității muncii, având în vedere reducerea unităților de muncă
anuale prezentate anterior, precum și creșterea venitului factorilor datorită
majorării producției sau a valorii acesteia.

Tabelul 5. Indicele venitului real al factorilor din agricultură pe unitate de muncă anuală
în Uniunea Europeană, în perioada 2016‐2020 (%, 2010=100)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Uniunea Europeană 112,68 129,38 126,34 130,92 138,9
Austria 93,73 103,1 96,36 90,3 90,3
Belgia 82,28 90,24 82,15 99,24 91,21
Bulgaria 195,95 209,91 214,25 231,05 244,68
Cehia 155,74 151,09 144,75 148,75 163,76
Cipru 119,34 122,02 122,83 112,96 128,4
Croația 117,6 117,74 125,2 131,84 143,96
Danemarca 67,08 106,01 81,12 107,83 139,92
Estonia 63,08 105,91 81,36 107,83 117,96
Finlanda 71,6 72,75 74,83 80,67 86,82
Franța 93,42 108,85 122,75 113,35 110,95
Germania 87,21 118 84,69 115,56 99,19
Grecia 85,74 104,05 107,41 125,84 141,25
Irlanda 122,13 155,01 131,41 133,46 150,9
Italia 128,91 131,85 139,13 136,83 139,08
Letonia 119,11 147,17 130,78 174,45 191,31
Lituania 112,72 140,4 105,18 137,4 189,88
Luxembourg 90,49 114,08 122,61 120,34 112,5
Malta 68,58 62,78 83,32 82,26 71,27
Olanda 102,4 112,57 93,49 93,9 88,22
Polonia 124,37 155,69 146,89 154,6 183,82
Portugalia 125,7 131 131,03 142,09 142,85
România 119,93 135,99 138,34 139,88 140,94
Slovacia 173,45 205,7 201,57 189,15 207,13
Slovenia 104,45 97,59 135,58 122,52 135,29
Spania 135,84 131,77 126,63 120,29 125,3
Suedia 97,46 113,98 92,91 104,79 101,47
Ungaria 162,48 164,95 169,29 180,58 193,89

Se poate observa că în anul 2020, în Bulgaria se înregistrează cea mai mare
valoare pentru indicele venitului real al factorilor din agricultură pe unitate de
muncă anuală, productivitatea muncii fiind dublă, având în vedere reducerea la
jumătate a nivelului forței de muncă.


Cu toate acestea, există state care înregistrează o scădere a productivității
muncii, în anul 2020 față de anul de referință, unele dintre ele fiind prezentate
anterior ca state care înregistrează o creștere a nivelului forței de muncă.
În dinamică se poate observa că diferența cea mai ridicată a fost înregistrată
pentru Lituania, creșterea fiind de 77,16 puncte procentuale față de anul 2016. La
polul opus, cea mai mare scădere a productivității muncii se înregistrează în
Olanda, în anul 2020, aceasta fiind mai scăzută cu 14,18 puncte procentuale față
de anul 2016.

160
135,99 138,34 139,88 140,94
140
119,93
120 138,9
129,38 126,34 130,92
100 112,68
80
60
40
20
0
2016 2017 2018 2019 2020
UE‐27 România

Graficul 13. Indicele venitului real al factorilor din agricultură pe unitate de muncă anuală,
în Uniunea Europeană și România, în perioada 2016‐2020 (%, 2010=100)

Se poate observa din grafic că indicele productivității muncii a fost crescător
pentru România, având în vedere că în această perioadă forța de muncă a scăzut
cel mai mult din toate statele analizate, astfel raportul a fost realizat cu o valoare
a numărătorului mai mică, dar trebuie menționat și faptul că venitul factorilor,
provenit din valoarea producției, a înregistrat creșteri. Astfel, se poate observa că
în anul 2020 față de anul de referință (2016), productivitatea muncii a crescut cu
aproximativ 21,01 puncte procentuale.


50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
‐10,0
‐20,0
Luxembourg
Norvegia
Grecia
Italia
Slovacia
Suedia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Estonia
Germania
Irlanda
Lituania
Cipru
Malta
Olanda
Portugalia
Finlanda
Spania
Ungaria
Slovenia
UE‐27
Austria
Croația
Elveția
Franța
Islanda
Letonia
Polonia
Regatul Unit
România
Creștere medie anuală 2016‐2020 Creștere anuală 2019‐2020

Graficul 14. Evoluția reală a venitului factorilor agricoli
pe unitate de muncă anuală

Pentru fiecare stat membru, și totodată pentru nivelul mediu al UE‐27, a fost
comparată creșterea medie anuală din perioadă analizată, respectiv 2016‐2020,
cu creșterea anuală din ultimul an (anul 2020 față de anul 2019), referitor la
productivitatea muncii în expresie valorică, mai exact a raportului dintre venitul
factorilor din agricultură pe o singură unitate de muncă anuală.
Se poate observa că Lituania a înregistrat cea mai mare creștere în ultimul
an, de aproximativ 40%, față de creșterea medie anuală din întreaga perioadă de
aproximativ 14%. Danemarca a înregistrat a doua cea mai mare creștere a
productivității muncii, de aproximativ 30%.
La nivelul Uniunii Europene, creșterea anuală din ultimul an a fost de 6,1%,
puțin peste creșterea medie anuală din ultimii cinci ani analizați, aceasta din urmă
fiind de 5,4%. În România situația se prezintă diferit, creșterea anuală din ultimul
an (de 0,8%) a fost mai redusă față de creșterea medie anuală a perioadei analizate
(de 4,1%).


Capitolul 2
Dimensiunea fizică și valorică a producției agricole

În vederea evaluării tendințelor referitoare la dimensiunea fizică și valorică
a producției agricole, a fost analizată dinamica suprafețelor și producțiilor pentru
principalele produse și grupe de produse din sectorul vegetal, precum și cea a
efectivelor și producțiilor principalelor produse și grupe de produse din sectorul
animal. De asemenea, a fost studiată și dinamica valorii producției ramurii agricole
și a valorii adăugate brute.
2.1. Dimensiunea fizică a producției agricole
2.1.1. Producția agricolă vegetală

Producția vegetală este una dintre ramurile fundamentale ale agriculturii,
deoarece reprezintă baza pentru asigurarea de alimente pentru populație, respectiv
de furaje pentru zootehnie. De asemenea, produsele vegetale sunt utilizate în multe
industrii ca materii prime, cum ar fi textile, farmaceutice, combustibili etc.
 Cereale
În anul 2021, suprafața ocupată cu cereale la nivelul Uniunii Europene a
înregistrat o diminuare de 2,91%, de la 54.072,73 mii ha în anul 2016 la 52.490,79
mii ha în anul 2021.
Tabelul 6. Suprafața ocupată cu cereale în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2022 (mii ha)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Cereale 54.072,73 52.439,91 52.331,22 53.659,70 52.231,12 52.490,79 –
Grâu 22.432,26 21.593,83 21.271,12 22.067,60 20.657,30 21.815,78 21.965,76
Orz 11.179,59 10.862,69 11.144,80 11.138,94 11.016,58 10.268,43 10.324,79
Ovăz 2.476,62 2.520,59 2.566,96 2.390,76 2.569,85 2.553,51 2.364,39
Porumb 8.541,42 8.266,64 8.252,47 8.910,74 9.215,15 9.247,04 9.062,89
– lipsă date.

Dacă ne referim la structura suprafeței ocupate cu cereale, cea mai mare
pondere este deținută de grâu (40,92%, media perioadei 2016‐2021), urmată de

orz (20,68%), porumb (16,53%) și ovăz (4,76%). În dinamică, suprafața ocupată cu
orz a înregistrat cea mai mare reducere (854,80 mii ha), în timp ce suprafața
ocupată cu porumb a înregistrat cea mai mare creștere a suprafeței ocupate
(521,47 mii ha).
În anul 2021, suprafața ocupată cu cereale în România a înregistrat o dimi‐
nuare de 2,88%, de la 5.490,20 mii ha în anul 2016 la 5.331,92 mii ha în anul 2022.

Tabelul 7. Suprafața ocupată cu cereale în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Cereale 5.490,20 5.195,50 5.261,28 5.572,51 5.341,51 5.356,95 5.331,92
Grâu 2.130,71 2.048,13 2.110,52 2.162,64 2.150,99 2.167,72 2.188,08
Orz 481,61 455,46 423,50 448,89 441,98 449,39 472,67
Ovăz 170,35 165,76 161,48 161,19 101,34 87,02 79,88
Porumb 2.584,22 2.405,24 2.443,95 2.681,93 2.540,55 2.554,68 2.483,65

Dacă ne referim la structura suprafeței ocupate cu cereale, cea mai mare
pondere este deținută de porumb (47,11%, media perioadei 2016‐2022), urmată de
grâu (39,85%), orz (8,45%) și ovăz (2,47%). În dinamică, suprafața ocupată cu porumb
a înregistrat cea mai mare reducere (100,57 mii ha), în timp ce suprafața ocupată cu
grâu a înregistrat cea mai mare creștere a suprafeței ocupate (57,37 mii ha).
Din perspectiva producției de cereale la nivelul Uniunii Europene, se remarcă
faptul că aceasta a înregistrat o majorare de 6,25%, de la 280.019,44 mii tone în
anul 2016 la 297.516,26 mii tone în anul 2021.

Tabelul 8. Producția de cereale în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2022 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Cereale 280.019,44 287.259,62 274.038,99 299.364,18 285.435,66 297.516,26 –
Grâu 120.497,24 127.935,00 115.591,58 131.836,03 118.834,95 129.883,13 127.794,62
Orz 53.519,78 51.628,23 50.149,80 55.588,55 54.666,88 52.092,05 52.026,04
Ovăz 7.352,33 7.330,46 6.935,90 6.964,92 8.524,10 7.488,48 7.597,67
Porumb 62.717,01 64.682,21 69.004,81 70.099,29 66.998,03 72.987,92 52.689,68
– lipsă date.

În dinamică, se observă faptul că producția de porumb a înregistrat cea mai
mare reducere (10.027,33 mii tone), în timp ce producția de grâu a înregistrat cea
mai mare creștere (7.297,38 mii tone).

Dacă ne referim la producția de cereale realizată la nivelul statelor membre
în anul 2021, patru țări au contribuit cu 57,98%, respectiv: Franța (22,75%),
Germania (14,25%), Polonia (11,64%) și România (9,34%).

Graficul 15. Structura producției de cereale
în Uniunea Europeană în anul 2021 (%)
În ceea ce privește producția de grâu la nivelul statelor membre în anul 2021,
patru țări au contribuit cu 60,96%, respectiv: Franța (27,26%), Germania (16,36%),
Polonia (9,33%) și România (8,01%).

Graficul 16. Structura producției de grâu în Uniunea Europeană în anul 2021 (%)


În ceea ce privește producția de porumb la nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 60,67%, respectiv: Franța (21,29%), România
(20,31%), Polonia (10,22%) și Ungaria (8,85%).

Graficul 17. Structura producției de porumb în Uniunea Europeană în anul 2021 (%)
În ceea ce privește producția de orz la nivelul statelor membre în anul 2021,
patru țări au contribuit cu 65,71%, respectiv: Franța (21,98%), Germania (19,99%),
Spania (17,02%) și Danemarca (6,72%).

Graficul 18. Structura producției de orz în Uniunea Europeană în anul 2021 (%)

În ceea ce privește producția de ovăz la nivelul statelor membre în anul 2021,
patru țări au contribuit cu 58,23%, respectiv: Polonia (21,11%), Spania (15,33%),
Finlanda (10,55%) și Germania (10,24%).

Graficul 19. Structura producției de ovăz în Uniunea Europeană în anul 2021 (%)

Dacă ne referim la România, producția de cereale a înregistrat o dinamică
oscilantă, valoarea minimă fiind înregistrată în anul 2020.
Tabelul 9. Producția de cereale în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Cereale 21.764,82 27.138,88 31.553,28 30.412,43 18.153,71 27.791,26 19.140,18
Grâu 8.406,48 10.014,38 10.122,91 10.280,58 6.381,69 10.404,08 9.160,03
Orz 1.817,27 1.906,70 1.870,71 1.879,95 1.141,01 1.981,03 1.990,18
Ovăz 381,36 407,80 383,72 361,57 196,66 209,85 176,30
Porumb 10.746,39 14.326,10 18.663,94 17.432,22 10.096,69 14.820,69 7.450,95

Producția de grâu a înregistrat o creștere de 8,96% în anul 2022, comparativ
cu anul 2016, iar producția de orz a înregistrat o creștere de 9,51%. Dacă ne
referim la producția de porumb, putem observa faptul că a înregistrat o diminuare
de 30,67% în anul 2022, comparativ cu anul 2016, iar producția de ovăz a
înregistrat o diminuare de 53,77%.


În ceea ce privește prețul cerealelor în Uniunea Europeană, se remarcă
faptul că acesta înregistrează o dinamică oscilantă în perioada analizată, maximul
fiind înregistrat în anul 2020.
110,00
106,71
104,33
105,00 102,95
100,00
95,16
95,00
91,41
90,00
85,00
80,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 20. Dinamica indicelui prețului cerealelor în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
În ceea ce privește prețul cerealelor în România, se remarcă faptul că acesta
înregistrează un trend crescător, maximul fiind înregistrat în anul 2020.
120,00
114,74
115,00
110,00
105,00 103,30
99,71
100,00
95,76 95,76
95,00
90,00
85,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 21. Dinamica indicelui prețului cerealelor în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)

 Plante tuberculifere și rădăcinoase
În anul 2021, suprafața ocupată cu plante tuberculifere și rădăcinoase la
nivelul Uniunii Europene a înregistrat o diminuare de 2,63%, de la 3.051,12 mii ha
în anul 2016 la 2.970,85 mii ha în anul 2021.

Tabelul 10. Suprafața ocupată cu plante tuberculifere și rădăcinoase
în Uniunea Europeană în perioada 2016‐2022 (mii ha)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Plante tuberculifere 3.051,12 3.335,53 – 3.224,08 3.026,66 2.970,85 –
și rădăcinoase
Cartofi 1.550,50 1.601,18 1.562,85 1.603,70 1.462,78 1.401,14 1.357,04
Sfeclă de zahăr 1.412,45 1.645,47 1.621,45 1.532,78 1.487,28 1.487,48 1.431,13
– lipsă date.

Dacă ne referim la structura suprafeței ocupate cu plante tuberculifere și
rădăcinoase, este de remarcat faptul că cea mai mare pondere este deținută de
cartofi (48,81%, media perioadei 2016‐2021), urmată de sfeclă de zahăr (48,47%).
În dinamică, se observă faptul că suprafața ocupată cu cartofi a înregistrat o
reducere de 193,46 mii ha, în timp ce sfecla de zahăr a înregistrat o creștere a
suprafeței ocupate cu 18,68 mii ha.
Referitor la suprafețele cultivate cu plante tuberculifere și rădăcinoase în
România, în perioada 2016‐2022, se poate observa o scădere pentru această
categorie, care cuprinde atât cartofii, cât și sfecla de zahăr, dar și o diminuare a
suprafețelor pentru fiecare cultură în parte.

Tabelul 11. Suprafața ocupată cu plante tuberculifere și rădăcinoase
în România în perioada 2016‐2022 (mii ha)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Plante tuberculifere 224,45 209,94 209,08 207,49 132,49 110,48 120,19
și rădăcinoase
Cartofi 186,24 171,39 173,30 174,12 101,03 84,53 104,78
Sfeclă de zahăr 24,92 28,20 25,72 22,73 21,33 19,64 8,52

Astfel, dacă în anul 2016 se înregistra o suprafață cultivată cu cartofi de
186,24 mii hectare, în anul 2022 aceasta a fost mai mică cu 81,46 mii de hectare,
respectiv 43,7%, ajungând la 104,78 mii hectare. Analizând suprafața cultivată cu


sfeclă de zahăr, se observă o diminuare cu 65,8%, respectiv 16,4 mii hectare, de la
24,92 mii hectare în anul 2016 la 8,52 mii hectare în anul 2022.
Din perspectiva producției de cartofi la nivelul Uniunii Europene, se remarcă
faptul că a înregistrat o diminuare de 9,30%, de la 50.559,02 mii tone în anul 2016
la 45.857,22 mii tone în anul 2022.

Tabelul 12. Producția de cartofi și sfeclă de zahăr în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Cartofi 50.559,02 55.772,99 46.776,62 51.085,37 52.885,50 50.444,27 45.857,22
Sfeclă de zahăr 106.647,81 134.201,73 111.932,68 113.127,63 100.861,30 113.319,33 –
– lipsă date.

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, se remarcă faptul că a
înregistrat o majorare de 6,26%, de la 106.647,81 mii tone în anul 2016 la
113.319,33 mii tone în anul 2021.
Dacă ne referim la producția de cartofi la nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 67,51%, respectiv: Germania (22,42%), Franța
(17,82%), Polonia (14,04%) și Olanda (13,23%).

Graficul 22. Structura producției de cartofi în Uniunea Europeană
în anul 2021 (%)

În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr la nivelul statelor membre
în anul 2021, patru țări au contribuit cu 77,78%, respectiv: Franța (30,32%),
Germania (28,19%), Polonia (13,48%) și Olanda (5,79%).

Graficul 23. Structura producției de sfeclă de zahăr
În România se înregistrează o diminuare la jumătate a producției de plante
tuberculifere și rădăcinoase în anul 2022 față de anul de referință 2016.
Tabelul 13. Producția de plante tuberculifere și rădăcinoase în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Plante tuberculifere 4.037,73 4.583,80 4.285,15 3.798,02 2.541,35 2.332,25 2.016,97
și rădăcinoase
Cartofi 2.689,73 3.116,91 3.022,76 2.626,79 1.601,24 1.397,84 1.580,26
Sfeclă de zahăr 1.012,19 1.174,50 978,27 917,16 718,48 783,53 286,91

Analizând pe culturi, se înregistrează o scădere a producției de cartofi cu
41,25%, reprezentând aproximativ 1,11 milioane tone, iar în cazul culturii de sfeclă
de zahăr se înregistrează o scădere a producției cu 71,65%, reprezentând
aproximativ 725,3 mii tone.
Prețul cartofilor a înregistrat o dinamică oscilantă în Uniunea Europeană,
valoarea maximă a indicelui prețului fiind înregistrată în anul 2019.


180,00 165,41
160,00
134,71 131,72 130,38
140,00
120,06
120,00
99,92
100,00 92,76 93,79
86,67 85,44
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020
Sfeclă de zahăr Cartofi

Graficul 24. Dinamica indicelui prețului pentru sfeclă de zahăr și cartofi în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
În ceea ce privește prețul pentru sfeclă de zahăr, se remarcă faptul că acesta
înregistrează o tendință de diminuare în perioada analizată.
Prețul cartofilor a înregistrat o dinamică oscilantă în România, valoarea
maximă a indicelui prețului fiind înregistrată în anul 2019.
200,00 184,82
180,00 164,55
160,00
140,00 120,45
113,89 108,38
120,00
89,77 91,11 94,80 91,26 92,02
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020
Sfeclă de zahăr Cartofi

Graficul 25. Dinamica indicelui prețului pentru sfeclă de zahăr și cartofi în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)

În ceea ce privește prețul pentru sfeclă de zahăr, se remarcă faptul că acesta
înregistrează un trend oscilant în perioada analizată.
 Plante oleaginoase
În perioada 2016‐2022, suprafața ocupată cu plante oleaginoase la nivelul
Uniunii Europene a înregistrat o dinamică diferită, respectiv suprafața ocupată cu
rapiță a înregistrat o diminuare de 1,76%, în timp ce suprafața ocupată cu floarea‐
soarelui s‐a majorat cu 24,68%. Suprafața ocupată cu soia a înregistrat o majorare
de 34,40%.
Tabelul 14. Suprafața ocupată cu plante oleaginoase în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Rapiță 5.955,65 6.185,75 6.317,62 5.118,72 5.322,73 5.324,94 5.851,01
Floarea-soarelui 4.133,13 4.311,63 4.025,65 4.337,84 4.396,74 4.368,72 5.153,37
Soia 831,18 962,39 955,40 907,91 942,50 – 1.117,13
– lipsă date.
Analizând suprafețele cultivate cu plante oleaginoase în România, se pot
observa creșteri pentru fiecare dintre cele trei culturi încadrate în această
categorie, respectiv rapiță, floarea‐soarelui și soia. Astfel, suprafețele cultivate cu
rapiță au crescut cu 11,11 mii hectare, respectiv 2,44%, de la 456 mii de hectare în
anul 2016 la 467 mii hectare în anul 2022.
Tabelul 15. Suprafața ocupată cu plante oleaginoase în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Rapiță 455,95 597,97 632,68 352,62 362,87 445,92 467,06
Floarea-soarelui 1.039,82 998,42 1.006,99 1.282,70 1.142,84 1.123,96 1.328,00
Soia 127,27 165,14 169,42 158,15 168,90 139,61 154,09
În ceea ce privește suprafața cultivată cu floarea‐soarelui, aceasta a crescut
cu 288,18 mii hectare, respectiv 27,7%, de la 1.039,82 mii ha în anul 2016 la
1.328,00 mii ha în anul 2022. Suprafețele cultivate cu soia s‐au extins cu 26,82 mii
hectare, respectiv 21,07%, de la 127,27 mii hectare în anul 2016 la 154,09 mii
hectare în anul 2022.
Din perspectiva producției de rapiță la nivelul Uniunii Europene, se remarcă
faptul că aceasta a înregistrat o creștere de 5,59%, de la 18.244,24 mii tone în anul
2016 la 19.263,75 mii tone în anul 2022.


Tabelul 16. Producția de plante oleaginoase în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Rapiță 18.244,24 19.746,61 17.916,57 15.288,88 16.570,40 16.944,35 19.263,75
Soia 2.542,77 2.743,00 2.912,11 2.813,26 2.681,69 2.712,90 2.606,46

În ceea ce privește producția de floarea‐soarelui, se remarcă faptul că a
înregistrat o majorare de 5,31%, de la 8.759,40 mii tone în anul 2016 la 9.224,55
mii tone în anul 2022. Producția de soia a înregistrat o creștere de 2,50%, de la
2.542,77 mii tone în anul 2016 la 2.606,46 mii tone în anul 2022.
Dacă ne referim la producția de rapiță la nivelul statelor membre în anul
(19,37%), Polonia (18,69%) și România (8,06%).

Graficul 26. Structura producției de rapiță
Dacă ne referim la producția de floarea‐soarelui la nivelul statelor membre
în anul 2021, patru țări au contribuit cu 81,88%, respectiv: România (27,38%),
Bulgaria (19,15%), Franța (18,42%) și Ungaria (16,93%).

Graficul 27. Structura producției de floarea‐soarelui
Dacă ne referim la producția de soia la nivelul statelor membre în anul 2021,
patru țări au contribuit cu 70,35%, respectiv: Italia (32,68%), Franța (16,19%),
România (12,81%) și Austria (8,67%).

Graficul 28. Structura producției de soia


În ceea ce privește producția de floarea‐soarelui în România, aceasta a
înregistrat o creștere de 234,78 mii tone, respectiv 11,55%, de la 2.032,34 mii tone
în anul 2016 la 2.267,12 mii tone în anul 2022.
Tabelul 17. Producția de plante oleaginoase în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Rapiță 1.292,78 1.673,33 1.610,91 798,22 780,16 1.375,07 1.124,42
Soia 263,38 393,50 465,61 415,94 322,09 347,54 244,09
Pentru culturile de rapiță și soia se înregistrează scăderi ale producțiilor
obținute, având în vedere ultimii doi ani nefavorabili din punct de vedere agricol.
Astfel, pentru cultura de rapiță se înregistrează o scădere a producției în anul 2022
față de anul de referință 2016 cu 168,4 mii tone, reprezentând 13,02%, iar pentru
cultura de soia, scăderea producției a fost de 19,3 mii tone, respectiv 7,32%.
În ceea ce privește prețul pentru plantele oleaginoase în Uniunea
Europeană, se remarcă faptul că acesta urmează o dinamică oscilantă în perioada
analizată, valoarea maximă a indicelui prețului fiind înregistrată în anul 2020.

106,00
104,09
104,00
102,00 100,34
100,00 99,30
97,56
98,00
96,00 94,89
94,00
92,00
90,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 29. Indicele prețului pentru plantele oleaginoase în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
În ceea ce privește prețul pentru plantele oleaginoase în România, se
remarcă faptul că acesta urmează o dinamică oscilantă în perioada analizată,

106,00
104,20 104,19
104,00
102,00
100,00
98,00
96,32
96,00
94,00 92,47
92,09
92,00
90,00
88,00
86,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 30. Indicele prețului pentru plantele oleaginoase în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
 Legume
În perioada 2016‐2021, suprafața ocupată cu legume la nivelul Uniunii
Europene a înregistrat o diminuare de 1,87%, respectiv de 40,45 mii ha.
Tabelul 18. Suprafața ocupată cu legume în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Legume 2.162,12 2.138,00 2.120,17 2.130,34 2.079,88 2.121,67

Suprafața cultivată cu legume în România a oscilat în perioada analizată,
atingând maximul în anul 2019, de 146,60 mii hectare.
Tabelul 19. Dinamica suprafeței ocupate cu legume în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Legume 144,23 141,81 143,62 146,60 116,32 115,69

Dacă în anul 2016 existau 144,23 mii hectare cultivate cu legume, în anul
2021 suprafața cultivată a fost mai redusă cu 28,54 mii hectare, respectiv 19,8%,
ajungând la 115,69 mii hectare.


Din perspectiva producției de legume proaspete la nivelul Uniunii Europene,
se remarcă faptul că a înregistrat o creștere de 4,59%, de la 64.012,33 mii tone în
anul 2016 la 66.947,78 mii tone în anul 2021.
Tabelul 20. Producția de legume proaspete în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Legume 64.012,33 64.389,43 61.427,17 63.223,18 63.227,12 66.947,78

Dacă ne referim la producția de legume proaspete la nivelul statelor
membre în anul 2021, patru țări au contribuit cu 62,38%, respectiv: Spania
(24,33%), Italia (20,23%), Franța (9,33%) și Olanda (8,49%).

Graficul 31. Structura producției de legume proaspete
Dacă ne referim la producția de tomatela nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 78,54%, respectiv: Italia (37,15%), Spania
(26,58%), Portugalia (9,73%) și Grecia (5,08%).

Graficul 32. Structura producției de roșii
Dacă ne referim la producția de morcovi la nivelul statelor membre în anul
(13,40%), Olanda (12,20%) și Polonia (12,11%).

Graficul 33. Structura producției de morcovi


Dacă ne referim la producția de ceapă la nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 68,20%, respectiv: Olanda (27,07%), Spania
(20,70%), Germania (10,43%) și Franța (10,00%).

Graficul 34. Structura producției de ceapă

Cu toate că suprafețele cultivate cu legume au fost cele mai reduse în ultimii
doi ani, producția totală de legume a României a crescut în ultimul an, comparativ
cu anul de referință.
Tabelul 21. Dinamica producției de legume în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Legume 2.299,83 2.498,25 2.641,04 2.406,14 2.326,21 2.341,80

Astfel, dacă în anul 2016 se înregistra o producție de 2.299,83 mii tone, în
anul 2021 aceasta a fost mai mare cu 1,82%, ajungând la 2.341,80 mii tone,
observându‐se o intensificare a productivității.
În ceea ce privește prețul pentru legumele proaspete în Uniunea Europeană,
se remarcă faptul că acesta urmează o tendință de creștere în perioada analizată,

115,00 112,88 113,55
110,00
105,97
105,00
100,16
100,00
97,25
95,00
90,00
85,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 35. Indicele prețului pentru legume proaspete în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)

În ceea ce privește prețul pentru legumele proaspete în România, se remarcă
faptul că acesta urmează o tendință de creștere în perioada analizată, valoarea

180,00
162,86
160,00 153,73
136,87
140,00
120,00 111,18
105,43
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 36. Indicele prețului pentru legume proaspete în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)


 Fructe
În perioada 2016‐2021, suprafața cultivată cu meri la nivelul Uniunii
Europene a înregistrat o diminuare de 2,60%, respectiv de 13,15 mii ha.
Tabelul 22. Suprafața ocupată cu vii și livezi în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Suprafața cultivată cu meri 505,66 504,61 506,27 491,08 484,63 492,51
Suprafața cultivată cu piersici 156,39 154,06 150,80 144,78 137,07 133,03
Suprafața cultivată cu viță de vie 3.136,15 3.133,32 3.135,50 3.155,20 3.145,71 3.119,63

Suprafața cultivată cu piersici a înregistrat o diminuare de 14,94%, în timp
de suprafața cultivată cu viță de vie a înregistrat o diminuare de 0,53%.
În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii și livezi în România, se poate
observa că se înregistrează o scădere a suprafețelor pentru culturile incluse în
această categorie. Astfel, suprafața cultivată cu meri a înregistrat o scădere cu 1,71
mii hectare, respectiv cu 3,08%, ajungând la 53,82 mii hectare în anul 2022.
Suprafața cultivată cu piersici înregistrează o scădere de 0,41 mii hectare,
respectiv 24,4%, de la 1,68 mii hectare în anul 2016, la 1,27 mii hectare în anul
2022.
Tabelul 23. Suprafața ocupată cu vii și livezi în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Suprafața cultivată cu meri 55,53 55,60 53,94 52,74 52,34 53,82 53,82
Suprafața cultivată cu piersici 1,68 1,62 1,64 1,72 1,62 1,27 1,27
Suprafața cultivată cu viță de vie 178,15 177,25 177,49 178,23 167,34 165,55 –
– lipsă date.

În ceea ce privește suprafața cultivată cu viță de vie, se înregistrează scăderi
ale suprafețelor cu 7,07%, reprezentând aproximativ 12,60 mii hectare.
Din perspectiva producției de fructe obținute la nivelul Uniunii Europene, se
remarcă faptul că producția de mere a înregistrat o creștere de 2,37%, în timp ce
producția de piersici a înregistrat o diminuare de 25,65%, iar producția de struguri
a înregistrat o diminuare de 3,5%.


Tabelul 24. Producția de fructe în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Mere 12.112,22 9.594,86 13.333,43 11.585,41 11.833,75 12.399,81
Piersici – 2.905,54 2.639,65 2.763,69 2.500,77 2.160,21
Struguri 25.481,76 22.993,58 27.627,99 24.220,26 26.001,24 24.588,84
– lipsă date.

Dacă ne referim la producția de mere la nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 71,91%, respectiv: Polonia (32,80%), Italia
(17,84%), Franța (13,17%) și Germania (8,10%).

Graficul 37. Structura producției de mere

Dacă ne referim la producția de pere la nivelul statelor membre în anul 2021,
patru țări au contribuit cu 67,58%, respectiv: Belgia (18,70%), Olanda (17,87%),
Spania (16,63%) și Italia (14,38%).


Graficul 38. Structura producției de pere
Dacă ne referim la producția de piersici și nectarine la nivelul statelor
membre în anul 2021, patru țări au contribuit cu 96,65%, respectiv: Spania
(39,09%), Italia (32,53%), Grecia (19,29%) și Franța (5,74%).

Graficul 39. Structura producției de piersici și nectarine

Dacă ne referim la producția de prune la nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 79,01%, respectiv: România (51,36%), Spania
(11,41%), Italia (8,77%) și Polonia (7,47%).

Graficul 40. Structura producției de prune
Dacă ne referim la producția de nuci la nivelul statelor membre în anul 2021,
patru țări au contribuit cu 87,11%, respectiv: Spania (50,35%), Italia (18,42%),
Grecia (11,04%) și Portugalia (7,30%).

Graficul 41. Structura producției de nuci


Similar cu situația legumelor, chiar dacă suprafețele s‐au redus, se înregis‐
trează o intensificare a productivității pentru fructe în România, înregistrându‐se
creșteri ale producției obținute, cu excepția celei de piersici.
Tabelul 25. Producția de fructe în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Mere 456,90 339,57 634,77 492,70 537,47 593,70 485,78
Piersici 22,44 18,15 21,75 17,19 15,47 13,56 14,71
Struguri 733,11 1.063,34 1.140,57 973,99 932,77 1.005,28 –
– lipsă date.
În cazul piersicilor, producția a scăzut cu 7,73 mii tone, reprezentând
34,45%. Producția de mere a crescut în perioada analizată cu 28,8 mii tone,
respectiv 6,32%, de la 456,9 mii tone în anul 2016 la 485,78 mii tone în anul 2022.
Producția de struguri a înregistrat o creștere de 272,17 mii tone, respectiv 37,13%,
de la 733,11 mii tone în anul 2016 la 1.005,28 mii tone în anul 2021.
În ceea ce privește prețul fructelor în Uniunea Europeană, se remarcă faptul
că acesta urmează o dinamică oscilantă în perioada analizată, valoarea maximă a
indicelui prețului fiind înregistrată în anul 2020.

140,00 130,75
122,68
118,45
120,00 113,58
103,56
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 42. Indicele prețului fructelor în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)

În ceea ce privește prețul fructelor în România, se remarcă faptul că acesta
urmează o dinamică oscilantă în perioada analizată, valoarea maximă a indicelui
prețului fiind înregistrată în anul 2020.

160,00 150,22
140,00 132,44
121,92
120,00 114,31
104,95
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 43. Indicele prețului fructelor în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
2.1.2. Producția agricolă animală
2.1.2.1. Efectivele de animale

 Efectivele de bovine
În perioada 2016‐2021, în Uniunea Europeană, efectivele de bovine au
înregistrat un trend descrescător, de la 79.697,54 mii capete în anul 2016 la
75.655,20 mii capete în anul 2021.

Tabelul 26. Efectivele de bovine în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2021 (mii capete)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Bovine, din care: 79.697,54 79.009,94 77.840,10 77.161,16 76.498,60 75.655,20
Bovine cu vârsta sub 1 an 24.395,49 23.963,93 23.619,18 23.431,32 23.416,69 23.050,52
Bovine cu vârsta cuprinsă între 1-2 ani 16.310,28 16.181,53 15.838,04 15.763,98 15.607,12 15.723,55
Bovine cu vârsta mai mare de 2 ani 38.991,77 38.862,48 38.381,97 37.965,75 37.475,09 36.882,14


În ceea ce privește structura efectivelor de bovine, se poate observa faptul
că cea mai mare pondere (49%) este deținută de bovinele cu vârsta mai mare de
2 ani, iar bovinele cu vârsta sub 1 an au reprezentat 30%, respectiv bovinele cu
vârsta cuprinsă între 1‐2 ani au reprezentat 21%.
În ceea ce privește dinamica în timp, se observă faptul că cea mai accentuată
diminuare este înregistrată la bovinele cu vârsta mai mare de 2 ani, de 2.110 mii
capete, de la 38.991,77 mii capete în anul 2016 la 36.882,14 mii capete în anul
2021.
Bovinele cu vârsta sub 1 an au înregistrat același trend descrescător, însă
diminuarea a fost de 1.345 mii capete.
În perioada 2016‐2021, în România, efectivele de bovine au înregistrat un
trend descrescător, de la 2.049,70 mii capete în anul 2016 la 1.826,80 mii capete
în anul 2021.
Tabelul 27. Efectivele de bovine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Bovine, din care: 2.049,70 2.011,10 1.977,20 1.923,30 1.875,20 1.826,80
Bovine cu vârsta sub 1 an 446,90 432,40 417,80 400,30 368,80 347,30
Bovine cu vârsta cuprinsă între 1-2 ani 250,60 248,40 241,00 223,40 225,30 221,50
Bovine cu vârsta mai mare de 2 ani 1.352,20 1.330,30 1.318,40 1.299,60 1.281,10 1.258,00

În ceea ce privește structura efectivelor de bovine, se poate observa faptul
că cea mai mare pondere (67%) este deținută de bovinele cu vârsta mai mare de
2 ani, iar bovinele cu vârsta sub 1 an au reprezentat 21%, respectiv bovinele cu
vârsta cuprinsă între 1‐2 ani au reprezentat 12%.
În ceea ce privește dinamica în timp, se observă faptul că cea mai accentuată
diminuare este înregistrată la bovinele cu vârsta sub 1 an, de 99,60 mii capete, de
la 446,90 mii capete în anul 2016 la 347,30 mii capete în anul 2021.
Efectivele de bovine cu vârsta mai mare de 2 ani au înregistrat o diminuare
de 94,20 mii capete, de la 1.352,20 mii capete în anul 2016 la 1.258,00 mii capete
în anul 2021.
Dacă ne referim la efectivele de bovine la nivelul statelor membre în anul
2021, patru țări au contribuit cu 54,98%, respectiv: Franța (22,91%), Germania
(14,59%), Irlanda (8,79%) și Spania (8,69%).


Graficul 44. Structura efectivelor de bovine
În ceea ce privește prețul bovinelor în Uniunea Europeană, se remarcă faptul
101,00 100,45
100,31
100,00
99,00
98,00 97,60
97,02
97,00 96,46
96,00
95,00
94,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 45. Indicele prețului bovinelor în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)


În ceea ce privește prețul bovinelor în România, se remarcă faptul că acesta
urmează un trend crescător, valoarea maximă a indicelui prețului fiind înregistrată
în anul 2020.
140,00
128,34
115,54 118,04
120,00
101,16
96,30
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 46. Indicele prețului bovinelor în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)

 Efectivele de porcine
În perioada 2016‐2021, în Uniunea Europeană, efectivele de porcine au
înregistrat un trend crescător, de la 142.649,62 mii capete în anul 2016 la
Tabelul 28. Efectivele de porcine în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Porcine, din care: 142.649,62 145.543,55 143.518,56 143.146,16 145.877,38
Purcei, cu greutate în viu sub 20 kg 39.982,44 41.262,55 40.308,04 41.508,88 41.906,07
Scroafe de reproducție, cu greutate de 11.532,17 11.675,55 11.294,61 11.328,36 11.248,15
peste 50 kg
Porci cu greutate cuprinsă între 20-50 kg 31.962,82 33.359,00 32.541,35 30.691,03 31.215,61
Porci cu greutate de peste 50 kg 58.999,95 59.072,53 59.223,98 59.474,27 61.344,34

În ceea ce privește structura efectivelor de porcine, se poate observa faptul
că cea mai mare pondere (41%) este deținută de porcii cu greutate de peste 50 kg,
iar purceii cu greutate în viu sub 20 kg au reprezentat 29%, porcii cu greutatea
cuprinsă între 20‐50 kg au reprezentat 22%, iar scroafele de reproducție, cu
greutate de peste 50 kg, au reprezentat 8%. În ceea ce privește dinamica în timp,
se observă faptul că cea mai accentuată creștere este înregistrată la porcii cu
greutate de peste 50 kg, de 2.344,39 mii capete, de la 58.999,95 mii capete în anul
2016 la 61.344,34 mii capete în anul 2020.
În perioada 2016‐2021, în România, efectivele de porcine au înregistrat un
trend descrescător, de la 4.707,70 mii capete în anul 2016 la 3.784,50 mii capete
în anul 2020.
Tabelul 29. Efectivele de porcine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Porcine, din care: 4.707,70 4.406,00 3.925,30 3.834,10 3.784,50
Purcei, cu greutate în viu sub 20 kg 785,70 836,70 698,40 735,90 710,40
Scroafe de reproducție, cu greutate de 361,20 349,90 308,80 309,00 315,70
peste 50 kg
Porci cu greutate cuprinsă între 20-50 kg 1.016,70 878,10 826,00 727,20 743,70
Porci cu greutate de peste 50 kg 2.538,00 2.334,80 2.084,30 2.055,50 2.006,80
În ceea ce privește structura efectivelor de porcine, se poate observa faptul
că cea mai mare pondere (54%) este deținută de porcii cu greutate de peste 50 kg,
iar porcii cu greutatea cuprinsă între 20‐50 kg au reprezentat 20%, purceii cu
greutate în viu sub 20 kg au reprezentat 18%, iar scroafele de reproducție, cu
greutate de peste 50 kg, au reprezentat 8%. În ceea ce privește dinamica în timp,
se observă faptul că cea mai accentuată creștere este înregistrată la porcii cu
greutate de peste 50 kg, de 531,20 mii capete, de la 2.538,00 mii capete în anul
2016 la 2.006,80 mii capete în anul 2020.
Dacă ne referim la efectivele de porcine la nivelul statelor membre în anul
2020, patru țări au contribuit cu 58,71%, respectiv: Spania (22,48%), Germania
(17,87%), Franța (9,18%) și Danemarca (9,18%).


Graficul 47. Structura efectivelor de porcine
În ceea ce privește prețul porcinelor în Uniunea Europeană, se remarcă
faptul că acesta urmează o dinamică oscilantă în perioada analizată, valoarea
125,00
119,17
120,00
115,02
113,91
115,00
110,00
104,58
105,00
101,54
100,00
95,00
90,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 48. Dinamica indicelui prețului porcinelor în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)

În ceea ce privește prețul porcinelor în România, se remarcă faptul că acesta
urmează o un trend oscilant, valoarea maximă a indicelui prețului fiind înregistrată
în anul 2020.
160,00
136,49
140,00 127,66
118,55
120,00 112,07
101,26
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 49. Dinamica indicelui prețului porcinelor în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
 Efectivele de ovine
În perioada 2016‐2019 în Uniunea Europeană, efectivele de ovine au
Tabelul 30. Efectivele de ovine în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019
Ovine 63.385,00 63.566,00 – 62.470,44
– lipsă date.
În perioada 2016‐2019, în România, efectivele de ovine au înregistrat un trend
crescător, de la 9.875,50 mii capete în anul 2016 la 10.358,70 mii capete în anul 2019.
Tabelul 31. Dinamica efectivelor de ovine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019
Ovine 9.875,50 9.981,80 10.176,40 10.358,70


Dacă ne referim la efectivele de ovine la nivelul statelor membre în anul
2019, patru țări au contribuit cu 66,22%, respectiv: Spania (24,78%), România
(16,58%), Grecia (13,49%) și Franța (11,37%).

Graficul 50. Structura efectivelor de ovine
 Efectivele de caprine
În perioada 2016‐2019, în Uniunea Europeană, efectivele de caprine au
Tabelul 32. Dinamica efectivelor de caprine în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019
Caprine 12.686,00 12.605,00 – 12.125,02
– lipsă date.
În perioada 2016‐2019, în România, efectivele de caprine au înregistrat un trend
crescător, de la 1.483,10 mii capete în anul 2016 la 1.594,80 mii capete în anul 2019.
Tabelul 33. Dinamica efectivelor de caprine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019
Caprine 1.483,10 1.503,30 1.539,30 1.594,80

Dacă ne referim la efectivele de caprine la nivelul statelor membre în anul
2019, patru țări au contribuit cu 74,85%, respectiv: Grecia (29,53%), Spania
(21,93%), România (13,15%), și Franța (10,24%).

Graficul 51. Structura efectivelor de caprine
În ceea ce privește prețul ovinelor și caprinelor în Uniunea Europeană, se
remarcă faptul că acesta urmează o dinamică oscilantă în perioada analizată,
106,00
104,00
104,00
102,00
100,00
98,29
98,00 97,22
96,72 96,50
96,00
94,00
92,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 52. Dinamica indicelui prețului ovinelor și caprinelor
în Uniunea Europeană în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)


În ceea ce privește prețul ovinelor și caprinelor în România, se remarcă faptul
140,00
120,51
120,00
100,00 91,57 91,20 88,93

83,76
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 53. Dinamica indicelui prețului ovinelor și caprinelor
în România în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
 Efectivele de păsări
În perioada 2016‐2021 în România, efectivele de păsări au înregistrat un
trend crescător, de la 75.689,85 mii capete în anul 2016 la 77.148,37 mii capete în
anul 2021.
Tabelul 34. Dinamica efectivelor de păsări în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Păsări 75.689,85 73.288,71 73.993,01 75.364,58 71.183,43 77.148,37
Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile la http://statistici.insse.ro:8077/tempo‐online/
În ceea ce privește prețul păsărilor în România, se remarcă faptul că acesta
urmează o dinamică oscilantă în perioada analizată, valoarea maximă a indicelui
prețului fiind înregistrată în anul 2020.

105,00 102,68
100,00
96,28 95,53
95,00 93,13
90,00
86,41
85,00
80,00
75,00
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 54. Dinamica indicelui prețului păsărilor în România
în perioada 2016‐2020 (%, 2015=100)
2.1.2.2. Producția de carne

 Carne de bovine
În ceea ce privește dinamica producției de carne de bovine la nivelul Uniunii
Europene, se poate observa faptul că aceasta prezintă o tendință descrescătoare,
dacă în anul 2016 se înregistrau aproximativ 6,89 milioane tone de carne, în anul
2020 producția a fost de 6,82 milioane tone de carne, fiind cu 66,06 mii de tone
mai mică, respectiv cu 0,96%.
Tabelul 35. Producția de carne de bovine în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de bovine 6.888,36 6.898,10 7.008,99 6.907,99 6.822,30
La nivelul statelor membre, se poate observa că Franța a contribuit cel mai
mult la producția de carne de bovine, cu un aport de peste 20%, apoi Germania cu
un aport de peste 15%, urmate de Italia, Spania și Irlanda.


Graficul 55. Structura producției de carne de bovine
România se situează pe poziția a 19‐a, având un aport sub 5%, în anul 2020,
pentru producția de carne de bovine.
Tabelul 36. Producția de carne de bovine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de bovine 57,53 59,14 49,92 43,54 32,19
În România, dinamica producției de carne de bovine a înregistrat o scădere
de 44,05%, de aproximativ 25 mii tone, de la 57,53 mii tone în anul 2016 la 32,19
mii tone în anul 2020.
 Carne de porc
Analizând în dinamică, se poate observa faptul că la nivelul Uniunii
Europene, producția de carne de porcine a crescut cu 387,8 mii tone, respectiv
1,71%, de la 22,64 milioane tone în anul 2016 la 23,03 milioane tone în anul 2020.
Tabelul 37. Producția de carne de porc în Uniunea Europeană
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de porc 22.643,36 22.459,50 22.919,64 22.768,32 23.031,14

În funcție de structura producției cărnii de porc la nivelul Uniunii Europene,
se observă o contribuție aproape egală între Germania și Spania, ambele având un
aport de peste 20%, iar Franța contribuie la producția de carne de porc cu
aproximativ 10%.

Graficul 56. Structura producției de carne de porc
în Uniunea Europeană în anul 2020
România se situează pe a 12‐a poziție cu un aport de aproximativ 2%.
În România, sectorul cărnii de porc a fost supus unor provocări în perioada
analizată, astfel că se înregistrează o scădere a producției cu 5,66 mii tone,
respectiv cu 1,68%. Dacă în anul 2016 se înregistra o producție de 337,03 mii tone,
în anul 2020 aceasta a fost de 331,37 mii tone.
Tabelul 38. Producția de carne de porc în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de porc 337,03 327,98 365,09 342,52 331,37

 Carne de ovine
La nivelul Uniunii Europene, producția cărnii de ovine a înregistrat o dinamică
descrescătoare, în perioada analizată, înregistrându‐se o scădere de aproximativ
2 mii tone, respectiv o scădere cu 0,47% în anul 2020 comparativ cu anul 2016.


Tabelul 39. Producția de carne de ovine în Uniunea Europeană*
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de ovine 422,14 424,53 436,00 435,34 420,16
*cu excepția Bulgariei și Slovaciei, pentru care nu sunt date disponibile.
În ceea ce privește structura producției de carne de ovine la nivelul statelor
membre, se observă că Spania are cea mai mare contribuție, de aproximativ 28%,
urmată de Franța cu aproape 20%, cât și de Irlanda, Grecia și Italia.

*cu excepția Bulgariei și Slovaciei, pentru care nu sunt date disponibile.
Graficul 57. Structura producției de carne de ovine
în Uniunea Europeană* în anul 2020
România deține al 9‐lea aport în ceea ce privește carnea de ovine, cu
aproximativ 2%. În România producția de carne de ovine a scăzut cu 1,47 mii tone,
respectiv cu 17,58%, de la 8,36 mii tone în anul 2016 la 6,89 mii tone în anul 2020.
Tabelul 40. Producția de carne de ovine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de ovine 8,36 10,53 11,97 11,78 6,89
 Carne de caprine
La nivelul Uniunii Europene, producția de carne de caprine a scăzut cu 1,84
mii tone, respectiv cu 4,18%, de la 44,01 mii tone în anul 2016 la nivelul de 42,17
mii tone în anul 2020.

Tabelul 41. Producția de carne de caprine în Uniunea Europeană*
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de caprine 44,01 44,50 45,24 46,47 42,17
*cu excepția Bulgariei și Croației, pentru care nu sunt date disponibile.
În ceea ce privește structura producției de carne de caprine la nivelul Uniunii
Europene, se observă o contribuție semnificativă în ultimul an pentru Grecia, cu
un aport la producție de peste 40%, apoi Spania cu aproape 25% și Franța cu un
aport de aproximativ 15%.

*cu excepția Bulgariei și Croației, pentru care nu sunt date disponibile.
Graficul 58. Structura producției de carne de caprine
La fel ca în cazul ovinelor, și pentru producția de carne de caprine, România
se clasează pe a noua poziție cu un aport sub 2%.
Referitor la producția de carne de caprine din România, au existat câteva
limitări referitoare la datele statistice, dar analizând ultimii ani se observă o
tendință oscilantă, dar în general descrescătoare.
Tabelul 42. Producția de carne de caprine în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de caprine : : 0,48 0,54 0,34
Dacă în anul 2018 se înregistra o producție de aproximativ 480 de tone, în
anul 2020 aceasta a scăzut la 340 de tone, respectiv cu 140 tone sau 29,17%.


 Carne de pui
La nivelul Uniunii Europene, producția de carne de pui a înregistrat o
creștere de 1,05 milioane tone, respectiv 9,24%, de la 11,38 milioane tone în anul
2016 la 12,43 milioane tone în anul 2020.
Tabelul 43. Producția cărnii de pui în Uniunea Europeană*
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de pui 11.380 11.430 12.040 12.277 12.432
* cu excepția Estonia, Olanda și Austria, pentru care nu sunt date disponibile.
Referitor la structura producției cărnii de pui la nivelul statelor membre în
anul 2020, se observă că Polonia înregistrează cea mai mare contribuție, de peste
20%, apoi Spania, Franța și Germania, cu contribuții similare cuprinse între 12% și
15%, iar România se situează pe poziția a 7‐a cu un aport de peste 4%.

* cu excepția Estonia, Olanda și Austria, pentru care nu sunt date disponibile.
Graficul 59. Structura producției de carne de pui
Referitor la producția de carne de pui din România, aceasta a înregistrat un
spor de 71,66 mii tone, respectiv 18,34%, de la 390,66 mii tone în anul 2016 la
462,32 mii tone în anul 2020.
Tabelul 44. Producția de carne de pui în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne de pui 390,66 405,46 452,50 482,28 462,32

2.1.2.3. Producția de lapte și produse lactate
 Lapte de băut
La nivelul Uniunii Europene, producția de lapte de băut a scăzut în anul 2021
comparativ cu anul 2016, cu 758 mii tone, respectiv 3,17%. În medie, producția de
lapte de băut a fost de 23,5 milioane tone.
Tabelul 45. Producție de lapte de băut în Uniunea Europeană*
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Lapte de băut 23.903 23.738 23.313 23.331 23.887 23.145
*cu excepția Luxemburg, Malta, pentru care nu sunt date disponibile.
La nivelul Uniunii Europene cea mai mare contribuție la producția de lapte
de băut a deținut‐o Germania cu un aport de aproape 20%, aceasta fiind urmată
de Spania, cu aproximativ 15%, apoi de Franța și Italia.

* cu excepția Luxemburg, Malta, pentru care nu sunt date disponibile.
Graficul 60. Structura producției de lapte de băut
România se clasează pe poziția a 17‐a cu un aport de aproximativ 2%.
Dacă la nivelul Uniunii Europene producția de lapte de băut a înregistrat o
dinamică descrescătoare, în cazul României, în aceeași perioadă producția de lapte
de băut a înregistrat un spor de 109 mii tone.


Tabelul 46. Producția de lapte de băut în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Lapte de băut 278,26 288,97 306,04 329,68 357,31 387,23
Producția de lapte de băut a crescut cu 39,16%, de la 278,26 mii tone în anul
2016 la 387,23 mii tone în anul 2021.
 Brânză
În ceea ce privește dinamica producției de brânză la nivelul Uniunii
Europene, se poate observa faptul că aceasta prezintă o tendință crescătoare, fiind
cu 647 mii tone mai mare, de la 9,64 milioane tone în anul 2016 la 10,28 milioane
tone în anul 2021.
Tabelul 47. Producția de brânză în Uniunea Europeană*
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Brânză 9.637 9.712 9.788 9.958 10.164 10.284
*cu excepția Luxemburg, Malta și Finlanda pentru care nu sunt date disponibile.
Aportul statelor membre la producția de brânză este următorul: Germania pe
prima poziție cu un aport de aproximativ 23%, apoi Franța cu 17% și Italia cu 14%.

*cu excepția Luxemburg, Malta și Finlanda pentru care nu sunt date disponibile.
Graficul 61. Structura producției de brânză

România se situează pe locul al 14‐lea cu un aport de aproximativ 1%.
În ceea ce privește dinamica producției de brânză în România, se poate
observa faptul că aceasta prezintă o tendință crescătoare, dacă în anul 2016 se
înregistra aproximativ 87,6 mii tone de brânză, în anul 2021 producția a fost de
98,82 mii tone de brânză, fiind cu 11 mii de tone mai mare, respectiv cu 12,83%.

Tabelul 48. Producție de brânză în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Brânză 87,58 91,07 96,24 96,40 97,36 98,82

 Unt
În ceea ce privește producția de unt la nivelul Uniunii Europene, se poate
observa faptul că aceasta prezintă o tendință crescătoare, dacă în anul 2016 se
înregistra aproximativ 1,64 milioane tone, în anul 2021 producția a fost de 1,67
milioane tone, fiind cu 29 mii de tone mai mare, respectiv cu 1,75%.

Tabelul 49. Dinamica producție de unt în Uniunea Europeană*
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Unt 1.638 1.580 1.620 1.819 1.850 1.666
*cu excepția Estonia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Finlanda pentru care nu sunt date disponibile.

Conform datelor din ultimul an, analizând structura producției de unt la
nivelul statelor membre, se poate observa că aportul cel mai ridicat îl deține
Germania cu aproximativ 23% din producție, apoi Franța cu 21%, urmată de
Irlanda cu 16%.


*cu excepția Estonia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Finlanda pentru care nu sunt date disponibile.
Graficul 62. Structura producției de unt

România se poziționează pe locul al 18‐lea cu un aport mai mic de 1%.
În ceea ce privește dinamica producției de unt în România, se poate observa
faptul că aceasta prezintă o tendință descrescătoare, dacă în anul 2016 se
înregistra aproximativ 11,93 mii tone de unt, în anul 2021 producția a fost de 2,78
mii tone de unt, fiind cu 9 mii de tone mai mică, respectiv cu 76,7%.

Tabelul 50. Producția de unt în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Unt 11,93 12,11 10,87 2,60 2,89 2,78

2.2. Dimensiunea valorică a producției agricole

În perioada 2016‐2020, în Uniunea Europeană, valoarea producției ramurii
agricole a înregistrat o creștere de 9,02%, de la 380.759,95 milioane euro în anul
2016 la 415.098,19 milioane euro în anul 2020.


Tabelul 51. Valoarea producției ramurii agricole în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (milioane euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Valoarea producției ramurii 380.759,95 403.924,28 408.313,72 418.866,44 415.098,19
agricole, din care:
Producția vegetală 201.619,86 208.528,86 216.289,30 221.579,38 221.015,37
Producția animală 145.352,00 160.778,35 156.196,20 160.652,93 158.405,87
Servicii agricole 18.791,24 19.236,94 19.812,62 20.431,23 20.646,67
Activități secundare 14.996,85 15.380,10 16.015,59 16.202,90 15.030,28

Se observă că toate cele patru componente au prezentat un trend crescător,
în termeni relativi valoarea maximă fiind înregistrată la nivelul serviciilor agricole
(9,87%), în timp ce în termeni absoluți maximul este înregistrat la nivelul
producției vegetale (19.395,51 milioane euro).
Din perspectiva contribuției la valoarea producției ramurii agricole, în anul
2020, producția vegetală a reprezentat 53,24%, producția animală 38,16%,
serviciile agricole 4,97% și activitățile secundare 3,62%.

60,00%
53,24%
50,00%
38,16%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00% 4,97% 3,62%
0,00%
Producția vegetală Producția animală Servicii agricole Activități secundare

Graficul 63. Structura valorii producției ramurii agricole
în Uniunea Europeană anul 2020 (%)
Dacă ne referim la structura valorii producției vegetale, este de remarcat
faptul că produsele legumicole și horticole au cea mai mare contribuție (13,86% în
anul 2020), urmate de cereale (11,44%) și fructe (7,39%).


16,00%
14,00%
12,00%
10,00%
8,00%
6,00%
4,00%
2,00%
0,00%
Cereale Plante Plante Produse Cartofi Fructe Vin Ulei de Alte
industriale furajere legumicole măsline produse
și horticole vegetale
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 64. Dinamica structurii valorii producției vegetale în Uniunea Europeană
în perioada 2016‐2020 (%)
Dacă ne referim la structura valorii producției animale, este de remarcat
faptul că laptele are cea mai mare contribuție (13,11% în anul 2020), urmat de
porcine (9,30%) și bovine (6,59%).
16,00%
14,00%
12,00%
10,00%
8,00%
6,00%
4,00%
2,00%
0,00%
Bovine Porcine Cabaline Ovine și Păsări Alte Lapte Ouă Alte
caprine animale produse
animale
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 65. Dinamica structurii valorii producției animale în Uniunea Europeană

Contribuția serviciilor agricole a fost relativ constantă în perioada analizată,
înregistrând valori cuprinse între 4,75‐5,00%.
5,00%
4,95%
4,90%
4,85%
4,80%
4,75%
4,70%
4,65%
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 66. Dinamica contribuției serviciilor agricole în Uniunea Europeană
Contribuția activităților secundare a fost relativ constantă în perioada

analizată, înregistrând valori cuprinse între 3,60‐4,00%.
4,00%
3,90%
3,80%
3,70%
3,60%
3,50%
3,40%
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 67. Dinamica contribuției activităților secundare în Uniunea Europeană


În perioada 2016‐2020, în România, valoarea producției ramurii agricole a
înregistrat o creștere de 8,94%, de la 15.443,75 milioane euro în anul 2016 la
16.824,18 milioane euro în anul 2020.

Tabelul 52. Valoarea producției ramurii agricole în România
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Valoarea producției ramurii agricole, 15.443,75 17.180,46 18.553,78 18.963,83 16.824,18
din care:
Producția vegetală 10.055,94 11.647,86 13.153,46 13.269,41 10.914,36
Producția animală 3.779,74 4.042,21 3.780,01 3.924,63 4.047,46
Servicii agricole 200,39 206,95 264,21 377,83 379,56
Activități secundare 1.407,68 1.283,44 1.356,09 1.391,96 1.482,79
Din perspectiva contribuției la valoarea producției ramurii agricole în anul
2020, producția vegetală a reprezentat 64,87%, producția animală 24,06%,
activitățile secundare 8,81% și serviciile agricole 2,26%.
70,00% 64,87%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00% 24,06%
20,00%
8,81%
10,00%
2,26%
0,00%
Producția vegetală Producția animală Servicii agricole Activități secundare

Graficul 68. Structura valorii producției ramurii agricole
în România în anul 2020 (%)
Dacă ne referim la structura valorii producției vegetale, este de remarcat
faptul că cerealele au cea mai mare contribuție (18,34% în anul 2020), urmate de
produse legumicole și horticole (15,58%) și fructe (8,51%).

30,00%
25,00%
20,00%
15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
Cereale Plante Plante Produse Cartofi Fructe Vin Alte produse
industriale furajere legumicole și vegetale
horticole
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 69. Dinamica structurii valorii producției vegetale în România
Dacă ne referim la structura valorii producției animale, este de remarcat
faptul că laptele are cea mai mare contribuție (6,08% în anul 2020), urmat de
porcine (5,37%) și ouă (3,89%).
7,00%
6,00%
5,00%
4,00%
3,00%
2,00%
1,00%
0,00%
Bovine Porcine Cabaline Ovine și Păsări Alte Lapte Ouă Alte
caprine animale produse
animale
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 70. Dinamica structurii valorii producției animale în România


Contribuția serviciilor agricole a înregistrat un trend crescător, valoarea
maximă (2,26%) fiind înregistrată în anul 2020.
2,50%
2,00%
1,50%
1,00%
0,50%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 71. Dinamica contribuției serviciilor agricole în România în perioada 2016‐2020 (%)
Contribuția activităților secundare a înregistrat un trend oscilant în perioada
analizată, maximul (9,11%) fiind înregistrat în anul 2016.
10,00%
9,00%
8,00%
7,00%
6,00%
5,00%
4,00%
3,00%
2,00%
1,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul 72. Dinamica contribuției activităților secundare în România

În Uniunea Europeană, valoarea adăugată brută generată de agricultură a
înregistrat o creștere de 36,97%, de la 126.551,29 milioane euro în anul 2005 la
173.351,87 milioane euro în anul 2020.
Tabelul 53. Valoarea adăugată brută din agricultură în Uniunea Europeană
Specificație 2005 2020
Valoarea adăugată brută din agricultură 126.561,29 173.351,87
Ponderea valorii adăugate brute din agricultură în PIB 1,32% 1,29%

În ceea ce privește ponderea valorii adăugate brute din agricultură în PIB,
putem observa faptul că nu au fost înregistrate modificări semnificative, de la
1,32% în anul 2005 la 1,29% în anul 2020.
Dacă ne referim la valoarea adăugată brută din agricultură la nivelul statelor
membre în anul 2020, patru țări au contribuit cu 64,78%, respectiv: Germania
(22,11%), Franța (19,77%), Italia (12,25%) și Spania (10,65%).

Graficul 73. Structura valorii adăugate brute din agricultură
În ceea ce privește ponderea valorii adăugate brute din agricultură în PIB,
România a înregistrat valoarea maximă atât în anul 2005, cât și în anul 2020.


45,00%
40,00%
35,00%
30,00%
25,00%
20,00%
15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
Grecia
Italia
Suedia
Slovacia
Irlanda
Lituania
Olanda
Cipru
Spania
Bulgaria
Franța
Letonia
Belgia
Malta
Portugalia
Estonia
Danemarca
Austria
Ungaria
Cehia
Germania
Polonia
Finlanda
Luxemburg
Slovenia
Croația
România
Valoarea adăugată Numărul de salariați

Graficul 74. Ponderea valorii adăugate brute din agricultură în PIB
în Uniunea Europeană în perioada 2005‐2020 (%)

În România, valoarea adăugată brută generată de agricultură a înregistrat o
creștere de 37,82%, de la 6.003,07 milioane euro în anul 2005 la 8.273,58 milioane
euro în anul 2020.
Tabelul 54. Valoarea adăugată brută din agricultură în România
Specificație 2005 2020
Valoarea adăugată brută din agricultură 6.003,07 8.273,58
Ponderea valorii adăugate brute din agricultură în PIB 7,58% 3,75%

În ceea ce privește ponderea valorii adăugate brute din agricultură în PIB, se
poate observa faptul că a înregistrat un trend descrescător, de la 7,58% în anul
2005 la 3,75% în anul 2020.

Capitolul 3
Formarea și utilizarea
resurselor de produse agroalimentare

În acest capitol au fost utilizate publicațiile Institutului Național de Statistică
referitoare la bilanțurile alimentare, pentru fiecare produs sau grupă de produse
agroalimentare. Indicatorii analizați vizează stocurile, producția, importurile și
exporturile de produse agroalimentare, în vederea determinării raportului dintre
resursele disponibile și utilizarea acestora.

 Cereale și produse din cereale
Resursele totale de cereale și produse din cereale au crescut cu 57,34%,
respectiv cu 23.477 mii tone în anul 2021 față de anul 2016.

Tabelul 55. Resursele totale de cereale și produse din cereale
(în echivalent cereale boabe) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 40.942 45.286 54.212 61.458 55.714 64.419
Stoc inițial 15.703 15.646 21.036 29.088 33.849 33.562
Producție 21.424 26.725 31.112 30.017 17.868 27.488
Import 3.815 2.914 2.063 2.353 3.997 3.369

Stocul inițial de cereale a înregistrat o creștere de 17.859 mii tone și a
contribuit la formarea resurselor totale cu 38,35% în anul 2016, respectiv cu
52,10% în anul 2021. Producția de cereale a înregistrat o creștere de 6.064 mii
tone și a contribuit la formarea resurselor totale cu 52,33% în anul 2016, respectiv
cu 42,67% în anul 2021.
Importurile de cereale au înregistrat o diminuare de 446 mii tone și au
contribuit la formarea resurselor totale cu 9,32% în anul 2016, respectiv cu 5,23%
în anul 2021.


70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Stoc inițial Producție Import

Graficul 75. Structura resurselor totale de cereale și produse din cereale

Producția de grâu și secară a contribuit la producția totală de cereale cu
39,47% în anul 2016, respectiv cu 38,09% în anul 2021. Producția de porumb a
contribuit la producția totală de cereale cu 50,16% în anul 2016, respectiv cu
53,92% în anul 2021. Importurile de grâu și secară s‐au diminuat cu 37,89%, de la
2.429 mii tone în anul 2016 la 1.508 mii tone în anul 2021. Importurile de porumb
au crescut cu 70,33%, de la 675 mii tone în anul 2016 la 1.149 mii tone în anul
2021.
Tabelul 56. Exporturile de cereale și produse din cereale
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 11.937 11.103 12.066 14.204 11.542 16.289

Exporturile de cereale și produse din cereale au înregistrat o creștere de
4.352 mii tone și au reprezentat 47,30% din utilizări în anul 2016, respectiv 52,79%
în anul 2021. Exporturile de grâu și secară au înregistrat o diminuare de 116 mii
tone și au reprezentat 59,66% din exporturile de cereale și produse din cereale în

anul 2016, respectiv 43,01% în anul 2021. Exporturile de porumb au înregistrat o
creștere de 3.667 mii tone și au reprezentat 29,03% din exporturile de cereale și
produse din cereale în anul 2016, respectiv 43,79% în anul 2021.
Resursele disponibile pentru consumul intern au înregistrat o creștere de
142 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de cereale destinate
furajării animalelor au înregistrat cea mai mare pondere, respectiv 57,16% în anul
2016 și 58,90% în anul 2021.
Tabelul 57. Consumul intern de cereale și produse din cereale
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 13.359 13.147 13.058 13.405 10.610 13.501
Consum sămânță 817 782 792 818 793 800
Consum furaje 7.636 7.371 7.202 7.615 5.196 7.952
Prelucrare industrială 731 838 981 937 711 851
Disponibil pentru consumul uman 4.107 4.078 4.000 3.957 3.852 3.836
Pierderi total 68 79 83 80 58 62
Cantitățile de cereale destinate consumului uman au reprezentat 30,74% din
resursele disponibile pentru consumul intern în anul 2016, respectiv 28,41% în
anul 2021.
 Cartofi
Resursele totale de cartofi au scăzut cu 7,19%, respectiv cu 650 mii tone în
Tabelul 58. Resursele totale de cartofi
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 9.036 9.496 9.768 9.833 9.240 8.387
Stoc inițial 5.975 6.034 6.340 6.671 6.903 6.370
Producție 2.690 3.117 3.023 2.627 1.819 1.398
Import 372 345 405 535 518 619

Stocul inițial de cartofi a înregistrat o creștere de 395 mii tone și a contribuit
la formarea resurselor totale cu 66,12% în anul 2016, respectiv cu 75,95% în anul
2021. Producția de cartofi a înregistrat o scădere de 1.292 mii tone și a contribuit
2021.


80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 76. Structura resurselor totale de cartofi

Importurile de cartofi au înregistrat o creștere de 247 mii tone și au
contribuit la formarea resurselor totale cu 4,11% în anul 2016, respectiv cu 7,38%
în anul 2021.
Exporturile de cartofi au înregistrat o creștere de 54 mii tone și au
reprezentat 0,83% din utilizări în anul 2016, respectiv 3,94% în anul 2021.
Tabelul 59. Exporturile de cartofi în perioada 2016‐2021
(mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 26 47 43 38 63 79

Resursele disponibile pentru consumul intern au înregistrat o diminuare de
544 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de cartofi destinate
consumului uman au înregistrat cea mai mare pondere, respectiv 63,22% în anul
2016 și 77,10% în anul 2021.


Tabelul 60. Consumul intern de cartofi
(mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 2.977 3.109 3.053 2.892 2.807 2.433
Consum sămânță 655 686 693 696 725 338
Consum furaje 168 196 190 164 114 90
Pierderi total 226 281 259 200 137 105

Cantitățile de cartofi pentru sămânță au reprezentat 21,99% din resursele
disponibile pentru consumul intern în anul 2016, respectiv 13,90% în anul 2021.

 Leguminoase boabe
Resursele totale de leguminoase boabe au crescut cu 64,98%, respectiv cu
98 mii tone în anul 2021 față de anul 2016.
Tabelul 61. Resursele totale de leguminoase boabe
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 152 383 266 311 206 250
Stoc inițial 24 16 33 36 42 39
Producție 99 302 191 236 122 174
Import 28 65 41 39 42 37

Stocul inițial de legume a înregistrat o creștere de 15 mii tone și a contribuit
2021. Producția de leguminoase boabe a înregistrat o creștere de 75 mii tone și a
69,51% în anul 2021.


90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 77. Structura resurselor totale de leguminoase boabe

Importurile de leguminoase au înregistrat o creștere de 9 mii tone și au
14,90% în anul 2021.
Exporturile de leguminoase boabe au înregistrat o diminuare de 52 mii tone
și au reprezentat 49,36% din utilizări în anul 2016, respectiv 5,30% în anul 2021.
Tabelul 62. Exporturile de leguminoase boabe
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 63 197 69 77 6 11

76 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de leguminoase
boabe destinate consumului uman au înregistrat cea mai mare pondere, respectiv
56,17% în anul 2016 și 49,40% în anul 2021.


Tabelul 63. Consumul intern de leguminoase boabe
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 73 153 161 193 161 149
Consum sămânță 13 33 37 43 35 23
Consum furaje 19 71 45 70 57 52
Disponibil pentru consumul uman 41 47 79 78 69 74

Cantitățile de leguminoase boabe destinate furajării animalelor au
reprezentat 25,92% din resursele disponibile pentru consumul intern în anul 2016,
respectiv 35,11% în anul 2021.

 Legume și produse din legume
Resursele totale de legume și produse din legume au crescut cu 14,44%,
respectiv cu 687 mii tone în anul 2021 față de anul 2016.
Tabelul 64. Resursele totale de legume și produse din legume
(în echivalent legume proaspete) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 4.755 4.994 5.327 5.239 5.413 5.442
Stoc inițial 1.205 1.243 1.342 1.439 1.463 1.475
Producție 2.881 3.085 3.214 3.011 3.137 3.113
Import 669 666 772 790 814 854

Stocul inițial de legume a înregistrat o creștere de 270 mii tone și a contribuit
2021. Producția de legume a înregistrat o creștere de 232 mii tone și a contribuit
2021.


70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 78. Structura resurselor totale de legume și produse din legume
(în echivalent legume proaspete) în perioada 2016‐2021 (%)

Importurile de legume au înregistrat o creștere de 184 mii tone și au
15,69% în anul 2021.
Producția de tomate a contribuit la producția totală de legume cu 21,77% în
anul 2016, respectiv cu 24,20% în anul 2021. Producția de ceapă uscată a
contribuit la producția totală de legume cu 11,28% în anul 2016, respectiv cu
11,48% în anul 2021. Producția de varză a contribuit la producția totală de legume
cu 34,45% în anul 2016, respectiv cu 29,55% în anul 2021. Producția de
rădăcinoase comestibile a contribuit la producția totală de legume cu 7,61% în
anul 2016, respectiv cu 7,07% în anul 2021.
Importurile de tomate s‐au majorat cu 9,31%, de la 278 mii tone în anul 2016
la 303 mii tone în anul 2021. Importurile de ceapă uscată au crescut cu 21,40%, de
la 79 mii tone în anul 2016 la 96 mii tone în anul 2021. Importurile de varză au
crescut cu 44,07%, de la 26 mii tone în anul 2016 la 38 mii tone în anul 2021.
Importurile de rădăcinoase comestibile au crescut cu 46,30%, de la 72 mii tone în
anul 2016 la 105 mii tone în anul 2021.

Tabelul 65. Exporturile de legume și produse din legume
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 44 55 62 57 80 93

Exporturile de legume și produse din legume au înregistrat o creștere de 49
mii tone și au reprezentat 1,23% din utilizări în anul 2016, respectiv 2,34% în anul
2021. Exporturile de tomate au înregistrat o creștere de 10 mii tone și au
reprezentat 7,54% din exporturile de legume în anul 2016, respectiv 13,85% în
anul 2021. Exporturile de ceapă uscată au înregistrat o creștere de 0,61 mii tone
și au reprezentat 1,53% din exporturile de legume în anul 2016, respectiv 1,38% în
anul 2021. Exporturile de varză au înregistrat o creștere de 2,41 mii tone și au
reprezentat 3,26% din exporturile de legume în anul 2016, respectiv 4,14% în anul
2021. Exporturile de rădăcinoase comestibile au înregistrat o creștere de 3,79 mii
tone și au reprezentat 0,63% din exporturile de legume în anul 2016, respectiv
4,39% în anul 2021.
Resursele disponibile pentru consumul intern au înregistrat o creștere 415
mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de legume și produse
din legume destinate consumului uman au înregistrat cea mai mare pondere,
respectiv 88,53% în anul 2016 și 88,75% în anul 2021.
Tabelul 66. Consumul intern de legume și produse din legume
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 3.469 3.597 3.827 3.719 3.857 3.884
Consum sămânță 3 3 3 3 3 3
Consum furaje 125 130 135 128 121 120
Pierderi total 270 289 310 291 361 314

Pierderile au reprezentat 7,79% din resursele disponibile pentru consumul
intern în anul 2016, respectiv 8,09% în anul 2021.

 Pepeni
Resursele totale de pepeni au scăzut cu 13,16%, respectiv cu 68 mii tone în


Tabelul 67. Resursele totale de pepeni în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 513 588 617 556 401 445
Producție 478 554 584 519 346 382
Import 35 35 33 37 55 63

Producția de pepeni a înregistrat o scădere de 95 mii tone și a contribuit la
formarea resurselor totale cu 93,13% în anul 2016, respectiv cu 85,83% în anul
2021.

100,00%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Producție Import

Graficul 79. Structura resurselor totale de pepeni în perioada 2016‐2021 (%)

Importurile de pepeni au înregistrat o creștere de 28 mii tone și au contribuit
2021.
Exporturile de pepeni au înregistrat o creștere de 5,24 mii tone și au
Tabelul 68. Exporturile de pepeni în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 0.16 3.08 1.68 1.31 3.88 5.40

74 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de pepeni destinate
2016 și 84,61% în anul 2021.
Tabelul 69. Consumul intern de pepeni în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 513 585 615 555 397 439
Consum furaje 91 105 111 99 52 57

Cantitățile de pepeni destinate furajării animalelor au reprezentat 17,70%
din resursele disponibile pentru consumul intern în anul 2016, respectiv 13,06% în
anul 2021.

 Fructe și produse din fructe
Resursele totale de fructe și produse din fructe au crescut cu 26,82%,
Tabelul 70. Resursele totale de fructe și produse din fructe
(în echivalent fructe proaspete) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 3.466 3.641 4.444 4.099 4.094 4.396
Stoc inițial 251 264 219 320 239 296
Producție 1.978 2.126 2.958 2.465 2.527 2.714
Import 1.236 1.251 1.267 1.314 1.328 1.386

Stocul inițial de fructe a înregistrat o creștere de 45 mii tone și a contribuit
2021. Producția de fructe a înregistrat o creștere de 735 mii tone și a contribuit la
2021.


70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 80. Structura resurselor totale de fructe și produse din fructe
(în echivalent fructe proaspete) în perioada 2016‐2021 (%)

Producția de mere a contribuit la producția totală de fructe cu 23,62% în
anul 2016, respectiv cu 22,21% în anul 2021. Producția de prune a contribuit la
producția totală de fructe cu 25,93% în anul 2016, respectiv cu 30,19% în anul
2021. Producția de cireșe și vișine a contribuit la producția totală de fructe cu
3,73% în anul 2016, respectiv cu 2,90% în anul 2021. Producția de piersici și
nectarine a contribuit la producția totală de fructe cu 1,20% în anul 2016, respectiv
cu 0,54% în anul 2021. Producția de struguri a contribuit la producția totală de
fructe cu 37,25% în anul 2016, respectiv cu 37,19% în anul 2021.
Importurile de fructe au înregistrat o creștere de 149 mii tone și au contribuit
2021.
Importurile de mere s‐au diminuat cu 10,30%, de la 192 mii tone în anul 2016
la 173 mii tone în anul 2021. Importurile de prune au crescut cu 42,83%, de la 16
mii tone în anul 2016 la 22 mii tone în anul 2021. Importurile de cireșe și vișine au
crescut cu 93,01%, de la 6,72 mii tone în anul 2016 la 12,98 mii tone în anul 2021.
Importurile de piersici și nectarine s‐au diminuat cu 40,57%, de la 99 mii tone în
anul 2016 la 59 mii tone în anul 2021. Importurile de struguri s‐au majorat cu
4,97%, de la 81 mii tone în anul 2016 la 85 mii tone în anul 2021.

Tabelul 71. Exporturile de fructe și produse din fructe
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 100 89 98 113 108 134

Exporturile de fructe și produse din fructe au înregistrat o creștere de 34 mii
tone și au reprezentat 3,12% din utilizări în anul 2016, respectiv 3,28% în anul 2021.
Exporturile de mere au înregistrat o creștere de 3,56 mii tone și au reprezentat
32,65% din exporturile de fructe în anul 2016, respectiv 27,03% în anul 2021.
Exporturile de prune au înregistrat o creștere de 0,11 mii tone și au reprezentat
0,90% din exporturile de fructe în anul 2016, respectiv 0,75% în anul 2021.
Exporturile de cireșe și vișine au înregistrat o creștere de 1,03 mii tone și au repre‐
zentat 3,85% din exporturile de fructe în anul 2016, respectiv 3,64% în anul 2021.
Exporturile de piersici și nectarine au înregistrat o creștere de 0,36 mii tone și au
reprezentat 0,08% din exporturile de fructe în anul 2016, respectiv 0,33% în anul
2021. Exporturile de struguri au înregistrat o diminuare de 0,90 mii tone și au repre‐
zentat 3,24% din exporturile de fructe în anul 2016, respectiv 1,75% în anul 2021.
839 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de legume și
produse din legume destinate consumului uman au înregistrat cea mai mare
pondere, respectiv 61,02% în anul 2016 și 55,97% în anul 2021.
Tabelul 72. Consumul intern de fructe și produse din fructe
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 3.102 3.332 4.026 3.747 3.690 3.941
Prelucrare industrială 1.112 1.362 1.747 1.482 1.502 1.615
Pierderi total 98 88 121 109 114 120
Cantitățile de fructe destinate prelucrării industriale au reprezentat 35,84%
anul 2021.
 Zahăr și produse din zahăr
Resursele totale de zahăr și produse din zahăr au crescut cu 26,45%,


Tabelul 73. Resursele totale de zahăr și produse din zahăr
(în echivalent zahăr rafinat) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 962 1.015 969 1.117 1.127 1.216
Stoc inițial 257 292 338 333 462 465
Producția de zahăr din sfeclă 138 190 108 139 115 114
Producția obținută din zahăr brut din import 312 257 29 153 73 157
Import 254 276 494 492 477 481

În anul 2021, comparativ cu anul 2016, constatăm următoarele:
 stocul inițial a crescut cu 80,93%, respectiv 208 mii tone;
 producția de zahăr din sfeclă a scăzut cu 17,71%, respectiv 25 mii tone;
 producția obținută din zahăr brut din import a scăzut cu 49,89%, respectiv
156 mii tone;
 importul de zahăr a crescut cu 89,29%, respectiv 227 mii tone.
Stocul inițial a contribuit la formarea resurselor totale cu 26,73% în anul 2016,
respectiv 38,24% în anul 2021. Producția de zahăr din sfeclă a contribuit la formarea
resurselor totale cu 14,39% în anul 2016, respectiv cu 9,37% în anul 2021.

60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Stoc inițial Producția de zahăr din sfeclă
Producția obținută din zahăr brut din import Import

Graficul 81. Structura resurselor totale de zahăr și produse din zahăr
(în echivalent zahăr rafinat) în perioada 2016‐2021 (%)

Producția obținută din zahăr brut din import a contribuit la formarea
Importurile de zahăr și produse din zahăr au contribuit la formarea resurselor
totale cu 26,40% în anul 2016, respectiv cu 39,52% în anul 2021.
Exporturile de zahăr și produse din zahăr au înregistrat o scădere de 21 mii tone
și au reprezentat 19,52% din utilizări în anul 2016, respectiv 15,49% în anul 2021.
Tabelul 74. Exporturile de zahăr și produse din zahăr
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 138 125 111 122 126 116
24 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de zahăr și produse
din zahăr destinate consumului uman au înregistrat cea mai mare pondere,
Tabelul 75. Consumul intern de zahăr și produse din zahăr
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 533 551 524 534 537 509
Cantitățile de zahăr destinate prelucrării industriale au reprezentat 3,85%

anul 2021.
 Lapte și produse din lapte
Resursele totale de lapte și produse din lapte au crescut cu 4,90%, respectiv
cu 3.169 mii hl în anul 2021 față de anul 2016.
Tabelul 76. Resursele totale de lapte și produsele din lapte
(în echivalent lapte 3,5% grăsime) în perioada 2016‐2021 (mii hl)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 64.627 64.342 65.725 65.666 66.693 67.796
Stoc inițial 2.452 2.428 2.462 2.720 2.630 3.058
Producție 54.245 52.666 52.835 52.568 52.812 51.750
Import 7.930 9.248 10.428 10.378 11.251 12.988


În anul 2021, comparativ cu anul 2016, se constată următoarele:
 stocul inițial a crescut cu 24,71%, respectiv 600 mii hl;
 producția de lapte a scăzut cu 4,60%, respectiv 2.495 mii hl;
 importurile de lapte au crescut cu 63,78%, respectiv 5.058 mii hl.
Stocul inițial a contribuit la formarea resurselor totale cu 3,79% în anul 2016,
respectiv 4,51% în anul 2021. Producția de lapte a contribuit la formarea

90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 82. Structura resurselor totale de lapte și produsele din lapte
(în echivalent lapte 3,5% grăsime) în perioada 2016‐2021 (%)

Importurile de lapte au contribuit la formarea resurselor totale cu 12,27% în
Exporturile de lapte și produse din lapte au înregistrat o creștere de 1.104
mii hl și au reprezentat 3,29% din utilizări în anul 2016, respectiv 4,87% în anul
2021.
Tabelul 77. Exporturile de lapte și produsele din lapte
(în echivalent lapte 3,5% grăsime) în perioada 2016‐2021 (mii hl)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 2.048 2.644 2.791 2.464 2.487 3.152

487 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de lapte destinate
2016 și 80,61% în anul 2021.
Tabelul 78. Consumul intern de lapte și produsele din lapte
(în echivalent lapte 3,5% grăsime) (mii hl)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 60.151 59.236 60.214 60.572 61.148 60.638
Consum furaje 4.242 4.046 4.176 4.552 4.614 4.219
Transformare industrială 2.377 2.379 2.112 2.095 2.408 2.329
Pierderi 5.009 4.987 5.095 5.068 5.478 5.209

Cantitățile de lapte destinate transformării industriale au reprezentat 3,95%
anul 2021.

 Ouă
Resursele totale de ouă au scăzut cu 4,25%, respectiv cu 361 milioane bucăți
în anul 2021 față de anul 2016.
Tabelul 78. Resursele totale de ouă
în perioada 2016‐2021 (milioane bucăți)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 8.493 8.202 7.868 7.801 7.638 8.132
Stoc inițial 1.908 1.827 1.807 1.807 1.728 1.695
Producție 6.182 5.996 5.713 5.564 5.446 5.937
Import 403 379 348 430 464 500

 stocul inițial a scăzut cu 11,16%, respectiv 213 milioane bucăți;
 producția de ouă a scăzut cu 3,96%, respectiv 245 milioane bucăți;
 importurile de ouă au crescut cu 24,07%, respectiv 97 milioane bucăți.
Stocul inițial a contribuit la formarea resurselor totale cu 22,47% în anul
2016, respectiv cu 20,84% în anul 2021. Producția de ouă a contribuit la formarea


80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 83. Structura resurselor totale de ouă (%)
Importurile de ouă au contribuit la formarea resurselor totale cu 4,75% în
Exporturile de ouă au înregistrat o creștere de 75 milioane bucăți și au
Tabelul 80. Exporturile de ouă în perioada 2016‐2021 (milioane bucăți)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 252 308 428 381 316 327
599 milioane bucăți în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de ouă
destinate consumului uman au înregistrat cea mai mare pondere, respectiv
82,10% în anul 2016 și 80,07% în anul 2021.
Tabelul 81. Consumul intern de ouă
în perioada 2016‐2021 (milioane bucăți)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 6.414 6.087 5.633 5.692 5.627 5.815
Ouă pentru incubație 258 220 216 219 286 298
Pierderi total 890 863 821 805 790 861

Cantitățile de ouă pentru incubație au reprezentat 4,02% din resursele
disponibile pentru consumul intern în anul 2016, respectiv 5,12% în anul 2021.
 Carne și produse din carne
Resursele totale de carne și produse din carne au crescut cu 12,79%,
Tabelul 82. Resursele totale de carne și produse din carne
(în echivalent carne proaspătă) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 1.647 1.704 1.808 1.816 1.800 1.857
Stoc inițial 184 202 199 210 212 219
Producție 1.009 1.012 1.035 1.046 1.028 1.019
Import 454 490 574 560 560 620

Stocul inițial de carne a înregistrat o creștere de 35 mii tone și a contribuit la
2021. Producția de carne a înregistrat o creștere de 10 mii tone și a contribuit la
2021.

70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 84. Structura resurselor totale de carne și produse din carne
(în echivalent carne proaspătă) în perioada 2016‐2021 (%)


Producția de carne de bovine a contribuit la producția totală de carne cu
9,98% în anul 2016, respectiv cu 8,29% în anul 2021. Producția de carne de porcine
a contribuit la producția totală de carne cu 45,06% în anul 2016, respectiv cu
38,40% în anul 2021. Producția de carne de ovine și caprine a contribuit la
producția totală de carne cu 5,09% în anul 2016, respectiv cu 5,71% în anul 2021.
Producția de carne de pasăre a contribuit la producția totală de carne cu 39,77%
în anul 2016, respectiv cu 47,51% în anul 2021. Producția de alte tipuri de carne a
contribuit la producția totală de carne cu 0,09% atât în anul 2016, cât și în anul
2021.
Importurile de carne au înregistrat o creștere de 166 mii tone și au contribuit
2021.
Importurile de carne de bovine s‐au diminuat cu 19,37%, de la 32 mii tone în
anul 2016 la 26 mii tone în anul 2021. Importurile de carne de porcine au crescut
cu 61,77%, de la 250 mii tone în anul 2016 la 405 mii tone în anul 2021. Importurile
de carne de ovine și caprine au crescut cu 99,83%, de la 0,57 mii tone în anul 2016
la 1,15 mii tone în anul 2021. Importurile de carne de pasăre au crescut cu 5,57%,
de la 152 mii tone în anul 2016 la 160 mii tone în anul 2021. Importurile de alte
tipuri de carne s‐au majorat cu 45,12%, de la 19 mii tone în anul 2016 la 27 mii
tone în anul 2021.
Tabelul 83. Exporturile de carne și produse din carne
(în echivalent carne proaspătă) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 154 165 171 163 153 159

Exporturile de carne și produse din carne au înregistrat o creștere de 5 mii
tone și au reprezentat 10,52% din utilizări în anul 2016, respectiv 9,71% în anul
2021. Exporturile de carne de bovine au înregistrat o diminuare de 7,24 mii tone
și au reprezentat 8,51% din exporturile de carne în anul 2016, respectiv 3,67% în
anul 2021. Exporturile de carne de porcine au înregistrat o diminuare de 15,91 mii
tone și au reprezentat 25,58% din exporturile de carne în anul 2016, respectiv
14,74% în anul 2021. Exporturile de carne de ovine și caprine au înregistrat o
diminuare de 2,32 mii tone și au reprezentat 3,53% din exporturile de carne în anul
2016, respectiv 1,96% în anul 2021. Exporturile de carne de pasăre au înregistrat

o creștere de 34,12 mii tone și au reprezentat 51,11% din exporturile de carne în
anul 2016, respectiv 70,89% în anul 2021. Exporturile de alte tipuri de carne au
înregistrat o diminuare de 3,43 mii tone și au reprezentat 11,27% din exporturile
de carne în anul 2016, respectiv 8,74% în anul 2021.
139 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016 și au fost destinate în
exclusivitate consumului uman.
Tabelul 84. Consumul intern de carne și produse din carne
(în echivalent carne proaspătă) (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 1.291 1.341 1.428 1.441 1.427 1.430

 Pește și produse din pește
Resursele totale de pește și produse din pește au crescut cu 12,47%,
Tabelul 85. Resursele totale de pește și produse din pește
(în echivalent pește proaspăt) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 122 130 136 164 130 137
Stoc inițial 3 2 1 1 1 1
Producție 23 26 23 24 19 18
Import 96 103 112 140 110 118

Stocul inițial de pește a înregistrat o scădere de 2 mii tone și a contribuit la
formarea resurselor totale cu 2,46% în anul 2016, respectiv cu 0,73% în anul 2021.
Producția de pește a înregistrat o scădere de 5,12 mii tone și a contribuit la
2021.


100,00%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 85. Structura resurselor totale de pește și produse din pește
Importurile de pește au înregistrat o creștere de 22 mii tone și au contribuit
2021.
Exporturile de pește au înregistrat o creștere de 6,51 mii tone și au
Tabelul 86. Exporturile de pește și produse din pește (în echivalent pește proaspăt)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 3 5 6 12 8 10

Resursele disponibile pentru consumul intern au înregistrat o creștere de 11
mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016 și au fost destinate în exclusivitate
consumului uman.
Tabelul 87. Consumul intern de pește și produse din pește
(în echivalent pește proaspăt) în perioada 2016‐2021 (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 115 123 129 151 121 126

 Grăsimi vegetale și animale
Resursele totale de grăsimi vegetale și animale au crescut cu 4,28%,
Tabelul 88. Resursele totale de grăsimi vegetale și animale
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Resurse totale 586 601 609 623 649 611
Stoc inițial 25 26 28 35 31 33
Producție 416 426 430 427 453 409
Import 144 148 151 160 165 168

Stocul inițial de grăsimi vegetale și animale a înregistrat o creștere de 8,00
mii tone și a contribuit la formarea resurselor totale cu 4,27% în anul 2016,
respectiv cu 5,40% în anul 2021. Producția de grăsimi vegetale și animale a
înregistrat o scădere de 7,00 mii tone și a contribuit la formarea resurselor totale
cu 71,07% în anul 2016, respectiv cu 67,02% în anul 2021.

80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 86. Structura resurselor totale de grăsimi vegetale și animale


Importurile de grăsimi vegetale și animale au înregistrat o creștere de 24 mii
tone și au contribuit la formarea resurselor totale cu 24,66% în anul 2016,
respectiv cu 27,58% în anul 2021.
Exporturile de grăsimi vegetale și animale au înregistrat o creștere de 24 mii
tone și au reprezentat 12,40% din utilizări în anul 2016, respectiv 16,24% în anul
2021.
Tabelul 89. Exporturile de grăsimi vegetale și animale
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Export 70 70 79 106 76 94

8,00 mii tone în anul 2021 comparativ cu anul 2016. Cantitățile de grăsimi vegetale
și animale destinate consumului uman au înregistrat cea mai mare pondere,
Tabelul 90. Consumul intern de grăsimi vegetale și animale (mii tone)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Consum intern 490 503 495 486 540 482
Consum furaje 4 4 4 4 4 4
Transformare industrială 2 14 15 9 5 2
Pierderi 1 1 1 1 2 1

Cantitățile de grăsimi vegetale și animale destinate prelucrării industriale au
reprezentat 11,25% din resursele disponibile pentru consumul intern în anul 2016,
respectiv 12,01% în anul 2021.

Capitolul 4
Dimensiunea și structura industriei alimentare
și a fabricării băuturilor

Acest capitol prezintă aspecte de ordin statistic referitoare la numărul
companiilor din industria alimentară și cea a fabricării băuturilor. Sunt prezentate
aspecte economice privind cifra de afaceri a acestor companii, atât la nivelul
întregii Uniuni Europene, cât și la nivelul României, precum și domeniile de
activitate ale acestora.
În anul 2020, la nivelul Uniunii Europene, activau 291.000 companii, care
desfășurau activități în domeniul industriei alimentare și fabricării băuturilor, ceea
ce reprezintă 14,11% din numărul de companii care activează în domeniul
producției. Aproximativ 90% din companii activează în domeniul industriei
alimentare, iar 10% din companii activează în domeniul fabricării băuturilor.
Tabelul 91. Numărul de companii din domeniul industriei alimentare
și fabricării băuturilor în Uniunea Europeană în perioada 2016‐2020
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Numărul de companii din domeniul industriei 285.600 280.655 289.257 293.271 291.000
alimentare și fabricării băuturilor, din care:
Industria alimentară 257.600 251.655 260.257 263.271 260.000
Fabricarea băuturilor 28.000 29.000 29.000 30.000 31.000

În anul 2020, în România, activau 10.901 companii în domeniul industriei
alimentare și fabricării băuturilor, ceea ce reprezintă 19,29% din numărul de
companii care activează în domeniul producției. Aproximativ 93% din companii
activează în domeniul industriei alimentare, iar 7% din companii activează în
domeniul fabricării băuturilor.


și fabricării băuturilor în România în perioada 2016‐2020
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Numărul de companii din domeniul industriei
alimentare și fabricării băuturilor, din care: 8.755 9.134 9.928 10.210 10.901
Fabricarea băuturilor 677 676 646 646 686

Din perspectiva domeniului de activitate al companiilor care activează în
industria alimentară din România, se remarcă faptul că cele mai multe se regăsesc
în domeniul fabricării produselor de panificație (58,34%, ca medie a perioadei
2016‐2020), iar cele mai puține sunt cele care activează în domeniul fabricării
produselor din pește (0,36%).
Deși numărul total de companii din industria alimentară a crescut cu 26,45%,
sunt înregistrate dinamici diferite în funcție de domeniul de activitate. Astfel,
numărul de companii care activează în domeniul procesării și conservării
legumelor și fructelor a crescut cu 99,03%, cel din domeniul fabricării altor
produse alimentare a crescut cu 71,20%, în timp ce numărul companiilor care
activează în domeniul fabricării produselor din cereale și amidon s‐a diminuat cu
28,49%.
în România, în perioada 2016‐2020 (companii)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 8.078 8.458 9.244 9.564 10.215
Fabricarea produselor din carne 800 814 839 834 891
Fabricarea produselor din pește 31 31 34 31 37
Procesarea și conservarea legumelor și fructelor 411 478 619 682 818
Procesarea grăsimilor vegetale și animale 130 124 128 120 126
Fabricarea produselor lactate 496 524 562 553 567
Fabricarea produselor din cereale și amidon 681 632 591 522 487
Fabricarea produselor de panificație 4.710 4.961 5.349 5.601 5.955
Fabricarea altor produse alimentare 677 741 956 1.052 1.159
Fabricarea hranei pentru animale 142 153 166 169 175

În perioada 2016‐2020, în România, numărul de salariați care activează în
companiile din domeniul industriei alimentare și fabricării băuturilor a înregistrat
o diminuare de 1,76%, de la 182.399 persoane în anul 2016 la 179.193 persoane
în anul 2020.

Numărul de salariați din companiile care activează în domeniul industriei
alimentare a înregistrat o diminuare de 3,10%, în timp ce numărul de salariați din
companiile care activează în domeniul fabricării băuturilor a înregistrat o creștere
de 9,13%.
Tabelul 94. Numărul de salariați din domeniul industriei alimentare și fabricării
băuturilor în România în perioada 2016‐2020 (persoane)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Numărul de salariați din domeniul industriei 182.399 183.201 185.636 184.131 179.193
Fabricarea băuturilor 19.950 20.190 21.131 21.941 21.772

Din perspectiva dimensiunii companiilor care activează în domeniul
industriei alimentare în România, este de subliniat că în perioada 2016‐2020:
 cele cu 0‐9 salariați au înregistrat o creștere de 43,98%, iar ca pondere în
total întreprinderi au înregistrat o creștere de 9 puncte procentuale;
 cele cu 10‐19 salariați au înregistrat o diminuare de 10,23%, iar ca
pondere în total întreprinderi au înregistrat o diminuare de 4 puncte
procentuale;
procentuale;
procentuale;
 cele cu peste 250 de salariați au înregistrat o creștere de 2,00%, iar ca
pondere în total întreprinderi nu au înregistrat modificări.
Tabelul 95. Numărul de companii din domeniul industriei alimentare în România,
în funcție de numărul de salariați, în perioada 2016‐2020 (companii)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 8.078 8.458 9.244 9.564 10.215
0-9 salariați 5.555 5.962 6.769 7.202 7.998
10-19 salariați 1.056 1.078 1.085 990 948
20-49 salariați 876 836 844 843 778
50-249 salariați 491 478 442 422 389
peste 250 salariați 100 104 104 107 102


Din perspectiva dimensiunii companiilor care activează în domeniul fabricării
băuturilor în România, este de subliniat că în perioada 2016‐2020:
 cele cu 0‐9 salariați au înregistrat o creștere de 3,28%, iar ca pondere în
total întreprinderi au înregistrat o creștere de 1 punct procentual;
 cele cu 10‐19 salariați au înregistrat o diminuare de 5,45%, iar ca pondere
în total întreprinderi nu au înregistrat modificări;
 cele cu 20‐49 salariați au înregistrat o diminuare de 4,44%, iar ca pondere
în total întreprinderi au înregistrat o diminuare de 1 punct procentual;
 cele cu 50‐249 salariați au înregistrat o diminuare de 10,87%, iar ca pon‐
dere în total întreprinderi au înregistrat o diminuare de 1 punct procentual;
 cele cu peste 250 de salariați au înregistrat o creștere de 15,38%, iar ca
pondere în total întreprinderi nu au înregistrat modificări.
Tabelul 96. Numărul de companii din domeniul fabricării băuturilor în România,
în perioada 2016‐2020 (companii)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 677 676 684 646 686
0-9 salariați 518 510 532 499 535
10-19 salariați 55 58 48 47 52
20-49 salariați 45 51 47 45 43
50-249 salariați 46 43 42 40 41
peste 250 salariați 13 14 15 15 15

În perioada 2016‐2020, în România, aproximativ 35% din numărul de
salariați din companiile care activează în domeniul industriei alimentare se
regăsesc în cele care au peste 250 de salariați. Aproximativ 12% din numărul de
salariați din companiile care activează în domeniul industriei alimentarea se
regăsesc în cele cu până în 9 salariați.
Tabelul 97. Numărul de salariați din companiile din domeniul industriei alimentare
în România în perioada 2016‐2020 (persoane)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 162.449 163.011 164.505 162.190 157.421
0-9 salariați 16.216 16.720 18.767 20.668 22.885
10-19 salariați 14.455 14.580 14.720 13.378 12.809
20-49 salariați 27.273 26.134 26.385 26.261 23.809
50-249 salariați 51.515 50.424 46.993 44.658 41.647
peste 250 salariați 52.990 55.153 57.640 57.225 56.271

Din perspectiva numărului de salariați din companiile care activează în
industria alimentară din România, se remarcă faptul că cei mai mulți (43,44%, ca
medie a perioadei 2016‐2020) se regăsesc la nivelul companiilor care activează în
domeniul fabricării produselor de panificație, urmați de cei care activează în
domeniul fabricării produselor din carne (26,63%), iar cei mai puțini (0,81%)
se regăsesc în companiile care activează în domeniul fabricării produselor din
pește.
Deși numărul de salariați din companiile din industria alimentară s‐a
diminuat cu 3,10%, sunt înregistrate dinamici diferite în funcție de domeniul de
activitate. Astfel, numărul de salariați din companiile care activează în domeniul
fabricării și conservării legumelor și fructelor a crescut cu 24,61%, cel din
companiile care activează în domeniul fabricării hranei pentru animale cu 24,60%,
în timp ce numărul de salariați din companiile care activează în domeniul fabricării
produselor din cereale și amidon s‐a diminuat cu 22,48%.
Tabelul 98. Numărul de salariați din companiile din domeniul industriei alimentare
în România în perioada 2016‐2020 (persoane)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 162.449 163.011 164.505 162.190 157.421
Fabricarea produselor din carne 43.337 43.277 44.191 42.604 42.153
Fabricarea produselor din pește 1.347 1.335 1.313 1.307 1.231
Procesarea și conservarea legumelor și fructelor 4.908 5.092 5.451 5.794 6.116
Procesarea grăsimilor vegetale și animale 3.395 3.193 3.370 3.380 3.335
Fabricarea produselor lactate 13.686 13.512 13.406 12.900 12.807
Fabricarea produselor din cereale și din amidon 9.721 8.947 7.860 7.729 7.536
Fabricarea produselor de panificație 70.039 71.075 71.889 71.068 67.606
Fabricarea altor produse alimentare 13.906 14.290 14.920 14.794 14.008
Fabricarea hranei pentru animale 2.110 2.290 2.105 2.614 2.629

În perioada 2016‐2020, în România, aproximativ 62% din numărul de
salariați din companiile care activează în domeniul fabricării băuturilor se regăsesc
în cele care au peste 250 de salariați. Aproximativ 6% din numărul de salariați din
companiile care activează în domeniul fabricării băuturilor se regăsesc în cele cu
până în 9 salariați.


Tabelul 99. Numărul de salariați din companiile din domeniul fabricării
băuturilor în România în perioada 2016‐2020 (persoane)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 19.950 20.190 21.131 21.941 21.772
0-9 salariați 1.217 1.138 1.174 1.174 1.177
10-19 salariați 766 801 670 663 726
20-49 salariați 1.234 1.481 1.346 1.313 1.219
50-249 salariați 5.245 4.803 4.653 4.274 4.170
peste 250 salariați 11.488 11.967 13.288 14.517 14.480

În perioada 2016‐2020, în România, cifra de afaceri generată de companiile
care activează în domeniul industriei alimentare și fabricării băuturilor a înregistrat
o creștere de 12,28%, de la 12.110 milioane euro în anul 2016 la 13.297,1 milioane
euro în anul 2020. Aproximativ 79% din cifra de afaceri este generată de
companiile care activează în domeniul industriei alimentare, iar 21% din cifra de
afaceri de cele care activează în domeniul fabricării băuturilor.
Tabelul 100. Cifra de afaceri a companiilor din domeniul industriei alimentare
și fabricării băuturilor în România în perioada 2016‐2020 (milioane euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Cifra de afaceri din domeniul industriei 12.110 12.553,8 13.174,9 13.795,6 13.597,1
Industria alimentară 9.564,3 9.926,4 10.320,3 10.827,9 10.779,0
Fabricarea băuturilor 2.545,9 2.627,4 2.854,6 2.967,7 2.818,1

Din perspectiva cifrei de afaceri generate de companiile care activează în
industria alimentară din România, se remarcă faptul că cea mai mare contribuție
(30,65%, ca medie a perioadei 2016‐2020) este cea a celor care activează în
domeniul fabricării produselor din carne, urmate de cele care activează în
domeniul fabricării produselor de panificație (19,02%). Cea mai redusă contribuție
(1,04%) este a companiilor care activează în domeniul fabricării produselor din
pește.
Deși cifra de afaceri generată de companiile din industria alimentară a
crescut cu 12,70%, sunt înregistrate dinamici diferite în funcție de domeniul de
activitate. Astfel, cifra de afaceri generată de companiile care activează în
domeniul fabricării hranei pentru animale a crescut cu 51,75%, cea generată de
companiile care activează în domeniul fabricării produselor lactate cu 36,51%, în

timp ce cifra de afaceri a companiilor care activează în domeniul fabricării altor
produse alimentare s‐a diminuat cu 20,20%.
Tabelul 101. Cifra de afaceri generată companiile din domeniul industriei alimentare
în România în perioada 2016‐2020 (milioane euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 9.564,3 9.926,4 10.320,3 10.827,9 10.779,0
Fabricarea produselor din carne 2.899,3 3.114,8 3.273,4 3.237,2 3.225,1
Fabricarea produselor din pește 105,2 108,7 105,1 106,3 109,5
Procesarea și conservarea legumelor și fructelor 454,0 480,2 507,0 522,8 551,3
Procesarea grăsimilor vegetale și animale 1.001,0 1.015,9 1.091,9 1.077,4 1.079,4
Fabricarea produselor lactate 1.077,6 1.124,0 1.208,6 1.281,2 1.471,0
Fabricarea produselor din cereale și amidon 676,2 630,4 602,9 689,6 751,4
Fabricarea produselor de panificație 1.740,8 1.826,2 1.993,9 2.180,6 2.055,3
Fabricarea altor produse alimentare 1.261,1 1.261,6 1.180,3 1.204,5 1.006,4
Fabricarea hranei pentru animale 349,0 364,5 357,2 528,4 529,6

În perioada 2016‐2020, în România, valoarea adăugată generată de
companiile care activează în domeniul industriei alimentare și fabricării băuturilor
a înregistrat o creștere de 38,54%, de la 1.896,6 milioane euro în anul 2016 la
2.627,6 milioane euro în anul 2020. Aproximativ 66% din valoarea adăugată este
generată de companiile care activează în domeniul industriei alimentare, iar 34%
din valoarea adăugată de cele care activează în domeniul fabricării băuturilor.
Tabelul 102. Valoarea adăugată a companiilor din domeniul industriei alimentare
și fabricării băuturilor în România în perioada 2016‐2020 (milioane euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Valoarea adăugată din domeniul industriei 1.896,6 2.033,2 2.255,8 2.726,3 2.627,6
Industria alimentară 1.231,3 1.304,5 1.481,0 1.795,3 1.793,4
Fabricarea băuturilor 665,3 728,7 774,8 931,0 834,2

În perioada 2016‐2020, în România, aproximativ 55% din valoarea adăugată
generată de companiile care activează în domeniul industriei alimentare a fost
realizată de cele care au peste 250 de salariați. Aproximativ 6% din valoarea
adăugată generată de companiile care activează în domeniul industriei alimentare
a fost realizată de cele cu până în 9 salariați.


Tabelul 103. Valoarea adăugată a companiilor din domeniul industriei alimentare
în România, în perioada 2016‐2020 (milioane euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 1.231 1.305 1.481 1.795 1.793
0-9 salariați 77 52 71 104 157
10-19 salariați 50 76 75 98 82
20-49 salariați 133 164 166 220 166
50-249 salariați 334 322 303 354 408
peste 250 salariați 637 691 866 1.019 981

În perioada 2016‐2020 în România, aproximativ 77% din valoarea adăugată
generată de companiile care activează în domeniul fabricării băuturilor a fost
realizată de cele care au peste 250 de salariați. Aproximativ 3% din valoarea
adăugată generată de companiile care activează în domeniul fabricării băuturilor
a fost realizată de cele cu până în 9 salariați.
Tabelul 104. Valoarea adăugată a companiilor din domeniul fabricării
băuturilor în România în perioada 2016‐2020 (milioane euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 665 729 775 931 834
0-9 salariați 10 12 12 66 10
10-19 salariați 13 5 8 8 10
20-49 salariați 23 53 34 32 23
50-249 salariați 103 132 117 120 117
peste 250 salariați 517 527 604 705 675

Capitolul 5
Cheltuielile
cu produse agroalimentare și băuturi

În cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”, unul dintre cei doi actori
implicați este consumatorul, acesta fiind principalul beneficiar. Astfel, în
concordanță cu acest aspect, au fost analizate cheltuielile cu produse
agroalimentare, băuturi și servicii de catering la nivel european și național.
Industria alimentară și a băuturilor este o afacere în continuă schimbare, cu
noi tendințe care apar în fiecare an. Nu ar trebui să fie surprinzător, deoarece
relația cu mâncarea dezvăluie adesea stilul de viață.1
Piața globală a alimentelor și a băuturilor a crescut de la 5.818,25 mld. $ în
anul 2021 la 6.327,35 mld. $ în anul 2022, înregistrând o rată anuală de creștere
de 8,75%.2
În perioada 2016‐2021, la nivelul Uniunii Europene, ponderea cheltuielilor
cu alimente și băuturi non‐alcoolice a înregistrat un trend crescător, de la 13,1%
în anul 2016 la 14,3% în anul 2021.
De asemenea, și ponderea cheltuielilor cu băuturile alcoolice a înregistrat un
trend crescător, de la 1,6%, în anul 2016 la 1,8% în anul 2021. Ponderea
cheltuielilor cu serviciile de catering a înregistrat o dinamică oscilantă, cu tendință
de diminuare, de la 6,6%, în anul 2016 la 5,3% în anul 2021.

1
https://bebs.org/5‐trends‐in‐the‐food‐and‐beverage‐industry‐for‐2022/
2
https://www.thebusinessresearchcompany.com/report/food‐and‐beverages‐global‐market‐
report#:~:text=The%20global%20food%20and%20beverages,(CAGR)%20of%208.7%25.

16,00
14,00
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

Graficul 87. Ponderea cheltuielilor cu alimente și băuturi non‐alcoolice, băuturi alcoolice
și servicii de catering în Uniunea Europeană în perioada 2016‐2021 (%)
În anul 2020, ponderea cheltuielilor cu alimente și băuturi non‐alcoolice a
înregistrat valori diferite la nivelul statelor membre, de la 9,4% în Irlanda și
Luxemburg la 25% în România.
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Grecia
Italia
Belgia
Germania
Estonia
Lituania
Suedia
Cipru
Malta
Slovacia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Irlanda
Spania
Ungaria
Olanda
Austria
Franța
Letonia
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România
Finlanda
Slovenia
Croația

Graficul 88. Ponderea cheltuielilor cu alimente și băuturi non‐alcoolice

În anul 2020, ponderea cheltuielilor cu băuturi alcoolice a înregistrat valori
diferite la nivelul statelor membre, de la 1,0% în Grecia la 5,4% în Letonia.
6,00
5,00
4,00
3,00
2,00
1,00
0,00
Grecia
Germania
Estonia
Cipru
Irlanda
Italia
Slovacia
Suedia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Spania
Franța
Letonia
Lituania
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România
Finlanda
Slovenia
Croația

Graficul 89. Ponderea cheltuielilor cu băuturi alcoolice
În anul 2020, ponderea cheltuielilor cu servicii de catering a înregistrat valori
diferite la nivelul statelor membre, de la 2,4% în Polonia la 10% în Irlanda.
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
Grecia
Irlanda
Italia
Slovacia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Spania
Croația
Lituania
Ungaria
Suedia
Cipru
Malta
Olanda
Portugalia
Luxemburg
Finlanda
Slovenia
Franța
Letonia
Austria
Polonia
România

Graficul 90. Ponderea cheltuielilor cu servicii de catering


În perioada 2016‐2021 în România, ponderea cheltuielilor cu alimente și
băuturi non‐alcoolice a înregistrat un trend descrescător, de la 25,7% în anul 2016
la 25,3% în anul 2021.
De asemenea, și ponderea cheltuielilor cu băuturile alcoolice a înregistrat un
trend descrescător, de la 3,1% în anul 2016 la 2,4% în anul 2021. Ponderea
cheltuielilor cu serviciile de catering a înregistrat o dinamică oscilantă, cu tendință
de creștere, de la 2,0% în anul 2016 la 3,0% în anul 2021.

30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 91. Ponderea cheltuielilor cu alimente și băuturi non‐alcoolice, băuturi alcoolice
și servicii de catering în România în perioada 2016‐2021 (%)

În perioada 2016‐2021 la nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu alimente
și băuturi non‐alcoolice au înregistrat o creștere de 18,2%, de la 876.234,1
milioane euro în anul 2016 la 1.035.531,2 milioane euro în anul 2021.
De asemenea, și cheltuielile cu băuturile alcoolice au înregistrat o creștere
de 18,1%, de la 108.216,1 milioane euro în anul 2016 la 127.808,5 milioane euro
în anul 2021. Cheltuielile cu serviciile de catering au înregistrat o reducere de
11,5%, de la 438.604,0 milioane euro în anul 2016 la 388.098,1 milioane euro în
anul 2021.

1.200.000,00
1.000.000,00
800.000,00
600.000,00
400.000,00
200.000,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 92. Cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice, băuturi alcoolice și servicii de
catering în Uniunea Europeană în perioada 2016‐2021 (milioane euro)
În anul 2020, cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice au înregistrat
valori diferite la nivelul statelor membre, de la 879 milioane euro în Malta la
195.033 milioane euro în Germania.
250.000,00
200.000,00
150.000,00
100.000,00
50.000,00
0,00
Grecia
Irlanda
Italia
Slovacia
Suedia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Spania
Lituania
Ungaria
Cipru
Malta
Olanda
Portugalia
Luxemburg
Finlanda
Slovenia
Austria
Franța
Croația
Letonia
Polonia
România

Graficul 93. Cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice
în Uniunea Europeană în anul 2020 (milioane euro)


În anul 2020, cheltuielile cu băuturile alcoolice au înregistrat valori diferite
la nivelul statelor membre, de la 273,4 milioane euro în Cipru la 26.230 milioane
euro în Germania.
30.000,00
25.000,00
20.000,00
15.000,00
10.000,00
5.000,00
0,00
Grecia
Estonia
Italia
Slovacia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Irlanda
Spania
Croația
Lituania
Ungaria
Austria
Suedia
Cipru
Letonia
Malta
Olanda
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România
Finlanda
Slovenia
Franța

Graficul 94. Cheltuielile cu băuturi alcoolice
În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de catering au înregistrat valori diferite
la nivelul statelor membre, de la 434,3 milioane euro în Malta la 54.308 milioane
euro în Italia.
60.000,00
50.000,00
40.000,00
30.000,00
20.000,00
10.000,00
0,00
Grecia
Italia
Slovacia
Suedia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Irlanda
Estonia
Spania
Croația
Ungaria
Cipru
Letonia
Lituania
Malta
Olanda
Austria
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România
Finlanda
Slovenia
Franța

Graficul 95. Cheltuielile cu servicii de catering

În perioada 2016‐2021 în România, cheltuielile cu alimente și băuturi non‐
alcoolice au înregistrat o creștere de 40,80%, de la 26.081 milioane euro în anul
2016 la 36.722,7 milioane euro în anul 2021. De asemenea, și cheltuielile cu
băuturile alcoolice au înregistrat o creștere de 11,11%, de la 3.194,5 milioane euro
în anul 2016 la 3.549,4 milioane euro în anul 2021.

40.000,00
35.000,00
30.000,00
25.000,00
20.000,00
15.000,00
10.000,00
5.000,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 96. Cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice, băuturi alcoolice
și servicii de catering în România în perioada 2016‐2021 (milioane euro)

Cheltuielile cu serviciile de catering au înregistrat o creștere semnificativă,
de 111,74%, de la 2.082,5 milioane euro în anul 2016 la 4.409,4 milioane euro în
anul 2021.
În perioada 2016‐2021 la nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu alimente
și băuturi non‐alcoolice au înregistrat o creștere de 17,3%, de la 1.970
euro/persoană în anul 2016 la 2.310 euro/persoană în anul 2021. De asemenea, și
cheltuielile cu băuturile alcoolice au înregistrat o creștere de 20,8%, de la 240
euro/persoană în anul 2016 la 290 euro/persoană în anul 2021. Cheltuielile cu
serviciile de catering au înregistrat o reducere de 12,1%, de la 990 euro/persoană
în anul 2016 la 870 euro/persoană în anul 2021.


2.500,00
2.000,00
1.500,00
1.000,00
500,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 97. Cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice, băuturi alcoolice și servicii de
catering în Uniunea Europeană în perioada 2016‐2021 (euro/persoană)
În anul 2020, cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice au înregistrat
valori diferite la nivelul statelor membre, de la 1.080 euro/persoană în Bulgaria la
3.030 euro/persoană în Luxemburg.
3.500,00
3.000,00
2.500,00
2.000,00
1.500,00
1.000,00
500,00
0,00
Grecia
Italia
Slovacia
Suedia
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Irlanda
Estonia
Spania
Lituania
Cipru
Malta
Finlanda
Slovenia
Ungaria
Olanda
Austria
Franța
Croația
Letonia
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România

Graficul 98. Cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice
în Uniunea Europeană în anul 2020 (euro/persoană)

În anul 2020, cheltuielile cu băuturi alcoolice au înregistrat valori diferite la
nivelul statelor membre, de la 100 euro/persoană în Bulgaria și Grecia la 870
euro/persoană în Luxemburg.
1.000,00
900,00
800,00
700,00
600,00
500,00
400,00
300,00
200,00
100,00
0,00
Grecia
Italia
Slovacia
Belgia
Suedia
Cehia
Germania
Estonia
Spania
Lituania
Cipru
Malta
Irlanda
Bulgaria
Danemarca
Olanda
Austria
Franța
Croația
Letonia
Ungaria
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România
Finlanda
Slovenia

Graficul 99. Cheltuielile cu băuturi alcoolice în Uniunea Europeană
în anul 2020 (euro/persoană)
În anul 2020, cheltuielile cu servicii de catering au înregistrat valori diferite
la nivelul statelor membre, de la 180 euro/persoană în Bulgaria și Polonia la 1.830
euro/persoană în Irlanda.
2.000,00
1.800,00
1.600,00
1.400,00
1.200,00
1.000,00
800,00
600,00
400,00
200,00
0,00
Grecia
Irlanda
Italia
Slovacia
Belgia
Suedia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Spania
Lituania
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Franța
Cipru
Letonia
Portugalia
Luxemburg
Polonia
România
Finlanda
Slovenia
Croația

Graficul 100. Cheltuielile cu servicii de catering
în Uniunea Europeană în anul 2020 (euro/persoană)


În perioada 2016‐2021 în România, cheltuielile cu alimente și băuturi non‐
alcoolice au înregistrat o creștere de 45,45%, de la 1.320 euro/persoană în anul
2016 la 1.920 euro/persoană în anul 2021. De asemenea, și cheltuielile cu
băuturile alcoolice au înregistrat o creștere de 18,75%, de la 160 euro/persoană în
anul 2016 la 190 euro/persoană în anul 2021. Cheltuielile cu serviciile de catering
au înregistrat o creștere semnificativă, de 109,09%, de la 110 euro/persoană în
anul 2016 la 230 euro/persoană în anul 2021.

2.500,00
2.000,00
1.500,00
1.000,00
500,00
0,00
2016 2017 2018 2019 2020 2021

Graficul 101. Cheltuielile cu alimente și băuturi non‐alcoolice, băuturi alcoolice
și servicii de catering în România în perioada 2016‐2021 (euro/persoană)

Capitolul 6
Consumul
de produse agroalimentare și băuturi

În acest capitol au fost utilizate publicațiile Institutului Național de Statistică
referitoare la disponibilitățile de consum ale populației, pentru fiecare produs sau
grupă de produse agroalimentare. Indicatorii analizați vizează consumul mediu
anual de produse agroalimentare și băuturi, la nivel național.
Consumul mediu anual pe locuitor de produse alimentare a înregistrat
dinamici diferite în perioada 2016‐2020. Astfel, dacă ne referim la cereale și
produse din cereale, consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o scădere de
1,92%, respectiv de 4,00 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 105. Consumul mediu de cereale și produse din cereale
(în echivalent boabe), pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Cereale și produse din cereale 208,4 208,2 205,4 204,3 204,4
- grâu-secară 163 163,2 161,8 160,7 160,5
- porumb 40 40,4 39,1 38,8 38,8
- alte cereale 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5
- orez 5 4,2 4,1 4,4 4,6
Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor disponibile la https://insse,ro/cms/
 consumul de grâu și secară a scăzut cu 1,53%, respectiv 2,5 kg;
 consumul de porumb a scăzut cu 3,00%, respectiv 1,2 kg;
 consumul de orez a scăzut cu 8,00%, respectiv 0,4 kg;
 consumul de alte cereale a crescut cu 25,00%, respectiv 0,1 kg.
Consumul mediu anual de cartofi a înregistrat o scădere de 2,20%, respectiv
2,10 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 106. Consumul mediu de cartofi, pe locuitor,
în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Cartofi 95,5 96,6 95,5 92,3 93,4

În ceea ce privește legumele și produsele din legume (în echivalent legume
proaspete), consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o creștere de 7,70%,
respectiv de 12,00 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 107. Consumul mediu de legume și produse din legume
(în echivalent legume proaspete), pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Legume și produse din legume 155,8 162,1 173,4 170,2 167,8
 tomate 38,3 37,6 41,3 41,4 42,1
 varză 41,1 42,6 44,5 43,8 43,6
 ceapă uscată 20,4 19,9 22,7 22,8 20,7
 rădăcinoase comestibile 13,5 14,4 15,5 14,8 14
 diverse legume: 42,5 47,6 49,4 47,4 47,4
- usturoi uscat 2,2 2,2 2,3 2,2 2,4
- ardei 11,3 12,7 13,4 13,3 13,1
- mazăre verde 1,6 2,2 1,5 1,4 1,5
- fasole verde 3,2 3,7 3,3 3,3 3,2
- castraveți 9,5 10,1 10,9 9,9 9,7
- alte legume 14,7 16,7 18 17,3 17,5

 consumul de tomate a crescut cu 9,92%, respectiv 3,80 kg;
 consumul de varză a crescut cu 6,08%, respectiv 2,50 kg;
 consumul de ceapă uscată a crescut cu 1,47%, respectiv 0,30 kg;
 consumul de rădăcinoase comestibile a crescut cu 3,70%, respectiv 0,50 kg;
 consumul de usturoi uscat a crescut cu 9,09%, respectiv 0,20 kg;
 consumul de ardei a crescut cu 15,93%, respectiv 1,80 kg;
 consumul de mazăre verde a scăzut cu 6,25%, respectiv 0,10 kg;
 consumul de fasole verde nu a înregistrat modificări;
 consumul de castraveți a crescut cu 2,11%, respectiv 0,20 kg;
 consumul de alte legume a crescut cu 19,05%, respectiv 2,80 kg.
În ceea ce privește leguminoasele boabe, consumul mediu anual pe locuitor a
înregistrat o creștere de 71,43%, respectiv de 1,50 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 108. Consumul mediu de leguminoase boabe, pe locuitor,
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Leguminoase boabe 2,1 2,4 4,1 4 3,6


În ceea ce privește pepenii, consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o
creștere de 12,75%, respectiv de 2,60 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 109. Consumul mediu de pepeni, pe locuitor,
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Pepeni 20,4 23,3 24,6 22,4 23,0

În ceea ce privește fructele și produsele din fructe (în echivalent fructe
proaspete), consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o creștere de 12,08%,
Tabelul 110. Consumul mediu de fructe și produse din fructe
(în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Fructe și produse din fructe 96 96,1 110,8 111,3 107,6
 mere 28,4 26,3 31,7 34,5 29,1
 struguri 6,9 7,9 8,5 7,7 7,9
 prune 5 4,8 7,1 7,8 7,9
 cireșe-vișine 3,8 3,1 4,8 4,1 4,1
 piersici-nectarine 6,2 6,6 5,4 5 4,6
 diverse fructe indigene: 11,3 12,7 14,7 12,9 14,5
- pere 4,7 4,9 5,5 4,8 5
- caise-zarzăre 1,8 2,2 2,3 2,1 2
- nuci 1,4 2,1 3 2,7 3,1
- alte fructe indigene 3,4 3,5 3,9 3,3 4,4
 fructe meridionale și exotice: 34,4 34,7 38,6 39,3 39,5
- portocale (inclusiv mandarine) 12,9 12,5 15 15,4 15,5
- lămâi 2,6 3 3,1 3,1 3,1
- grepfrut 1,7 1,6 1,8 1,7 1,8
- banane 10,1 10,3 10,7 10,5 10,6
- măsline 1,8 1,8 2 2 2,1
- arahide 1,1 1,2 1,2 1,3 1,1
 alte fructe meridionale și exotice 4,2 4,3 4,8 5,3 5,3

 consumul de mere a crescut cu 2,46%, respectiv 0,70 kg;
 consumul de struguri a crescut cu 14,49%, respectiv 1,00 kg;
 consumul de prune a crescut cu 58,00%, respectiv 2,90 kg;
 consumul de cireșe și vișine a crescut cu 7,89%, respectiv 0,30 kg;


 consumul de piersici și nectarine a scăzut cu 25,81%, respectiv 1,60 kg;
 consumul de pere a crescut cu 6,38%, respectiv 0,30 kg;
 consumul de nuci a scăzut cu 121,43%, respectiv 1,70 kg;
 consumul de portocale a crescut cu 20,16%, respectiv 2,60 kg;
 consumul de lămâi a crescut cu 19,23%, respectiv 0,50 kg.
În ceea ce privește zahărul și produsele din zahăr (în echivalent zahăr
rafinat), consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o creștere de 0,79%,
Tabelul 111. Consumul mediu de zahăr și produse din zahăr
(în echivalent zahăr rafinat), pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Zahăr și produse din zahăr 25,3 25,7 25,4 25,6 25,5
În ceea ce privește grăsimile vegetale, consumul mediu anual pe locuitor a
înregistrat o creștere de 0,55%, respectiv de 0,10 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 112. Consumul mediu de grăsimi vegetale (greutate brută), pe locuitor,
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Grăsimi vegetale 18,2 18,6 18,1 18 18,3
- uleiuri vegetale 14,3 14,5 14,7 14,6 15,6
- margarină 3,9 0,1 3,4 3,4 2,7
 consumul de uleiuri vegetale a crescut cu 9,09%, respectiv 1,30 kg;
 consumul de margarină a scăzut cu 30,77%, respectiv 1,20 kg.
În ceea ce privește laptele și produsele din lapte, în echivalent lapte de 3,5%
grăsime (exclusiv unt), consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o creștere
de 2,60%, respectiv de 6,40 litri în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 113. Consumul mediu de lapte și produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime
(exclusiv unt), pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (litri/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Lapte și produse din lapte 246,2 244,1 250,7 252,2 252,6
În ceea ce privește ouăle, consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o
scădere de 11,61%, respectiv de 31 bucăți în anul 2020 față de anul 2016.

Tabelul 114. Consumul mediu de ouă, pe locuitor,
în perioada 2016‐2020 (bucăți/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Ouă 267 255 236 241 236

În ceea ce privește peștele și produsele din pește (în echivalent pește
proaspăt), consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o creștere de 6,78%,
Tabelul 115. Consumul mediu de pește și produse din pește (în echivalent pește proaspăt),
pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Pește și produse din pește 5,9 6,3 6,7 6,4 6,3

În ceea ce privește carnea, produsele din carne și organele comestibile (în
echivalent carne proaspătă), consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat o
creștere de 12,83%, respectiv de 8,80 kg în anul 2020 față de anul 2016.
Tabelul 116. Consumul mediu de carne, produse din carne și organe comestibile
(în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, în perioada 2016‐2020 (kg/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Carne, produse din carne și organe 68,6 71,5 76,2 77,7 77,4
comestibile (în echivalent carne proaspătă)
- carne și produse din carne de porcine 32,9 36,1 38,3 38 37,3
- carne și produse din carne de pasăre 24,1 24,9 26,9 27,8 28
- carne și produse din carne de bovine 6,1 4,9 5,2 5,4 5,4
- carne și produse din carne de ovine - caprine 2,3 2,3 2,2 2,4 2,6
- alte feluri de carne și produse din carne 0,1 0,2 0,7 0,8 0,8
- organe comestibile 3,1 3,1 2,9 3,3 3,3

 consumul de carne și produse din carne de porcine a crescut cu 13,37%,
respectiv 4,40 kg;
 consumul de carne și produse din carne de pasăre a crescut cu 16,18%,
respectiv 3,90 kg;
 consumul de carne și produse din carne de bovine a scăzut cu 11,48%,
respectiv 0,70 kg;


 consumul de carne și produse din carne de ovine și caprine a crescut cu
13,04%, respectiv 0,30 kg;
 consumul de organe comestibile a crescut cu 6,45%, respectiv 0,20 kg.
În ceea ce privește grăsimile animale, consumul mediu anual pe locuitor a
înregistrat o creștere de 11,43%, respectiv de 0,40 kg în anul 2020 față de anul
2016.
Tabelul 117. Consumul mediu de grăsimi animale (greutate brută), pe locuitor,
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Grăsimi animale 3,5 3,5 3,4 3,6 3,9
- unt 1,2 1,2 1,1 1,3 1,5
- grăsimi de porcine 2,3 2,3 2,3 2,3 2,4

 consumul de unt a crescut cu 25,00%, respectiv 0,30 kg;
 consumul de grăsimi de porcine a crescut cu 4,35%, respectiv 0,10 kg.
În ceea ce privește consumul de băuturi nealcoolice, consumul mediu anual
pe locuitor a înregistrat o creștere de 10,07%, respectiv 19,00 litri în anul 2020 față
de anul 2016.
Tabelul 118. Consumul mediu de băuturi nealcoolice, pe locuitor,
în perioada 2016‐2020 (litri/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Băuturi nealcoolice 188,6 213,2 209,7 213,6 207,6

În ceea ce privește consumul de băuturi alcoolice, consumul mediu anual pe
locuitor de vin a înregistrat o creștere de 17,22%, respectiv de 3,10 litri în anul
2020 față de anul 2016.
Tabelul 119. Consumul mediu de băuturi alcoolice, pe locuitor,
în perioada 2016‐2020 (litri/persoană)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020
Vin și produse din vin 18 21,8 23,8 23,4 21,1
Bere 88,9 89,5 90 89,1 87,8

În anul 2020, comparativ cu anul 2016, consumul de bere a scăzut cu 1,24%,
respectiv 1,10 litri.

Capitolul 7
Comerțul exterior cu produse agroalimentare

Activitatea de comerț exterior este deosebit de importantă pentru economia
unei țări, cu precădere cea referitoare la sectorul agroalimentar, oferind informații
despre securitatea alimentară, capacitatea de producție, precum și elemente de
competitivitate. Acest capitol cuprinde analiza balanței comerciale de produse
agroalimentare, pornind de la informațiile care vizează importul și exportul
acestor produse.
Având în vedere normele Uniunii Europene, România realizează clasificarea
produselor comercializate în funcție de Nomenclatorul Combinat. La nivelul
Nomenclatorului Combinat există 19 secțiuni ce cuprind 96 de capitole. Primele 4
secțiuni, respectiv primele 24 de capitole cuprind totalitatea produselor
agroalimentare.

 Importul de produse agroalimentare
Analizând valoarea importurilor de produse agroalimentare la nivel național,
se observă o creștere de peste 3,33 mld. euro, respectiv 49%, de la 6,791 mld. euro
în anul 2016 la 10,122 mld. euro în anul 2021, ceea ce reprezintă un spor ce
conduce la o creștere medie anuală de aproximativ 10%.
Tabelul 120. Valoarea produselor agroalimentare importate de România în funcție
de capitolele Nomenclatorului Combinat, în perioada 2016‐2021 (mii euro)
Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
01 Animale vii 163.294 179.271 181.146 184.095 183.065 186.370
02 Carne și măruntaie comestibile 643.710 766.528 817.588 940.316 912.484 973.613
03 Pește și crustacee 173.725 196.075 207.455 208.067 197.022 248.327
04 Lapte și produse lactate; ouă; 401.371 499.422 502.237 575.557 639.829 751.613
miere naturală
05 Alte produse de origine animală 53.886 56.592 64.430 69.682 63.873 71.505
06 Plante vii și produse de 115.373 128.735 134.337 151.450 150.068 198.623
floricultură

Specificație 2016 2017 2018 2019 2020 2021
07 Legume, plante, rădăcini și 364.921 403.333 427.704 517.882 479.775 530.486
tuberculi
08 Fructe comestibile 562.859 636.470 642.211 654.387 702.174 765.510
09 Cafea, ceai, condimente 242.615 248.361 242.050 253.393 272.662 301.889
10 Cereale 596.449 438.564 322.269 397.811 704.701 642.999
11 Produse ale industriei morăritului 105.621 102.041 101.353 113.786 112.935 131.182
12 Semințe și fructe oleaginoase; 315.801 364.569 431.974 398.352 459.793 533.530
plante industriale sau medicinale
13 Gume, rășini și alte seve 27.970 29.399 22.575 28.314 31.318 31.206
14 Materiale pentru împletit 1.590 1.410 1.127 1.848 1.537 1.866
15 Grăsimi și uleiuri animale sau 190.060 192.182 172.720 173.808 201.628 272.689
vegetale
16 Preparate din carne și pește 150.018 190.487 211.909 249.326 272.177 318.439
17 Zahăr și produse zaharoase 282.353 285.374 264.301 303.085 270.582 337.236
18 Cacao și preparate din cacao 266.446 279.069 294.057 348.778 335.810 372.860
19 Preparate pe bază de cereale 403.722 454.933 489.924 546.708 568.675 655.815
20 Preparate din legume, fructe 279.789 298.355 332.057 374.384 385.004 428.717
21 Preparate alimentare diverse 407.587 451.999 496.601 546.158 553.340 668.279
22 Băuturi alcoolice și nealcoolice 323.978 361.071 396.330 493.193 501.429 669.675
23 Reziduuri ale industriei 395.357 450.290 507.262 532.313 574.573 688.086
alimentare
24 Tutun și înlocuitori de tutun 322.879 372.443 381.218 365.273 354.750 342.178
TOTAL 6.791.374 7.386.973 7.644.835 8.427.966 8.929.204 10.122.693

Se remarcă faptul că pe primul loc, din perspectiva valorilor aferente
importurilor, se află capitolul „Carne și măruntaie comestibile”, care a înregistrat
o creștere de 51,25%, respectiv 329.903 mii euro, de la 643.710 mii euro în anul
2016 la 973.613 mii euro în anul 2021. Pe locul al doilea, din perspectiva valorilor
aferente importurilor, se află capitolul „Fructe comestibile”, care a înregistrat o
creștere de 36,00%, respectiv 202.651 mii euro, de la 562.859 mii euro în anul
2016 la 765.510 mii euro în anul 2021. Locul 3, din perspectiva valorilor aferente
importurilor, este deținut de capitolul „Lapte și produse lactate, ouă, miere
naturală”, care a înregistrat o creștere de 87,26%, respectiv 350.242 mii euro, de
la 401.371 mii euro în anul 2016 la 751.613 mii euro în anul 2021. Este de subliniat
că aceste trei capitole au contribuit cu 25,40% (ca medie a perioadei 2016‐2021)
la valoarea totală a importurilor de produse agroalimentare.
Din perspectiva partenerilor externi care furnizează produse agroalimen‐
tare, conform clasamentului realizat în funcție de ultimul an, Germania a exportat
în România cea mai mare valoare a produselor agroalimentare, fiind de 1,59 mld.

euro, cu 67% mai mult decât în anul 2016. Pe poziția a doua se clasează Ungaria,
aceasta a exportat în România produse agroalimentare în valoare de 1,41 mld.
euro, cu 30% mai mult față de anul 2016.
Tabelul 121. Valoarea produselor agroalimentare importate de România
în funcție de surse, în perioada 2016‐2021 (mii euro)
Exportatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total, din care: 6.791.374 7.386.973 7.644.835 8.427.966 8.929.204 10.122.693
Germania 953.734 1.106.718 1.156.441 1.347.247 1.397.279 1.594.102
Ungaria 1.090.976 1.088.843 969.312 1.198.024 1.376.963 1.414.836
Polonia 612.364 717.477 785.444 851.168 898.097 950.183
Olanda 450.336 521.080 535.141 596.421 587.667 745.706
Bulgaria 494.764 413.058 466.469 502.133 536.733 662.019
Italia 416.196 456.646 475.978 508.164 496.389 608.674
Turcia 175.720 212.456 244.295 205.659 250.565 346.441
Spania 176.973 220.559 257.074 299.277 292.631 326.141
Franța 169.634 169.645 188.206 228.033 255.964 282.866
Belgia 150.293 180.913 190.053 224.974 228.530 269.913
Brazilia 157.037 167.896 238.917 215.488 206.884 250.239
Grecia 182.783 192.377 203.820 218.671 231.877 247.979
Austria 126.656 130.374 127.938 140.339 148.985 196.067
Cehia 94.253 103.932 122.787 115.499 117.027 149.133
Republica Moldova 93.681 127.433 123.246 131.716 139.894 130.048
Ucraina 31.561 33.085 37.221 46.209 69.421 78.169
Danemarca 34.408 46.326 44.367 51.815 60.046 63.052
Marea Britanie 25.149 30.667 36.597 40.635 29.041 52.507
Argentina 38.239 65.710 19.013 13.955 29.438 46.913
SUA 28.664 32.367 54.631 28.670 29.824 35.874
Slovacia 50.980 26.309 21.959 21.463 29.615 29.566
Croația 9.004 12.599 18.201 17.740 31.553 28.797
China 13.009 14.908 17.034 18.760 13.347 26.252
Australia 25 0 0 0 10 21.701
Lituania 3.052 1.030 5.913 9.576 6.470 20.957
Egipt 5.697 12.875 10.199 16.877 17.933 19.790
Suedia 13.145 10.883 7.962 10.060 15.697 12.919
Malaysia 10.014 11.637 11.458 11.538 8.520 12.459
Africa de Sud 0 624 0 0 0 11.566
Serbia 5.271 2.101 5.560 10.078 19.994 10.969
Cuba 16.987 22.157 0 0 6.434 9.073
Columbia 5.534 4.761 5.767 6.314 6.668 7.243
Bosnia și Herțegovina 0 1.364 4.898 3.583 4.524 6.508
Pakistan 2.697 2.372 3.064 2.470 3.020 6.008
Mexic 30 43 50 63 69 515
Filipine 278 428 391 644 495 429


Pe locul al treilea, în funcție de valoarea importurilor României de produse
agroalimentare, se află Polonia cu o valoare de 950 milioane euro, înregistrând o
creștere de 55% față de anul 2016.
În total, România a importat produse agroalimentare din 36 de state în anul
2021, cu valori ale importurilor cuprinse între 429 mii euro și aproximativ 1,6 mld.
euro.
Germania a ocupat în majoritatea cazurilor prima poziție în funcție de
valoarea produselor agroalimentare pe care o exportă în România, cu o pondere
cuprinsă între 14,02% și 15,96%.

3,22%
2021 15,75% 13,98% 9,39% 7,37% 6,54% 6,01% 3,42%
3,27%
2020 15,61% 15,38% 10,03% 6,57% 6,00% 5,55% 2,80%
3,55%
2019 15,96% 14,19% 10,08% 7,07% 5,95% 6,02%2,44%
3,35%
2018 15,05% 12,62% 10,22% 6,97% 6,07% 6,20% 3,18%
2,97%
2017 14,92% 14,67% 9,67% 7,02% 5,57% 6,15% 2,86%
2,60%
2016 14,02% 16,04% 9,00% 6,62% 7,27% 6,12% 2,58%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Germania Ungaria Polonia Olanda Bulgaria
Italia Turcia Spania Franța Belgia
Brazilia Grecia Austria Cehia Republica Moldova
Ucraina Danemarca Regatul Unit Argentina SUA
Slovacia Croația China Australia Lituania
Egipt Suedia Malaysia Africa de Sud Serbia
Cuba Columbia Bosnia și Herțegovina Pakistan
Mexic

Graficul 102. Ponderea valorii produselor agroalimentare importate de România
în funcție de surse, în perioada 2016‐2021 (%)

Cu toate acestea, în primul an analizat, Ungaria a deținut ponderea cea mai
mare, de 16,04%, apoi în următorii ani această sursă de importuri agroalimentare
a deținut ponderi cuprinse între 12,62% și 15,38%. Clasamentul din ultimul an se

poate considera unul general pentru perioada studiată, Polonia ocupând a treia
poziție, cu un aport în cadrul produselor agroalimentare importate de România
cuprins între 9% și 10,2%.
Analizând ponderea primelor cinci surse care exportă produse
agroalimentare în România, respectiv: Germania, Ungaria, Polonia, Olanda și
Bulgaria, acestea însumează peste jumătate (53%) din valoarea importurilor de
produse agroalimentare.
Tabelul 122. Valoarea produselor agroalimentare importate de România
în funcție de capitolele Nomenclatorului Combinat și sursa principală,
în perioada 2016‐2021 (mii euro)
Capitole Nomenclator/Exportatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
01 Animale vii 163.294 179.271 181.146 184.095 183.065 186.370
Ungaria 61.187 59.919 65.191 82.052 75.304 72.012
% 37,5% 33,4% 36,0% 44,6% 41,1% 38,6%
Germania 151.817 176.706 174.225 174.586 174.943 208.249
% 23,6% 23,1% 21,3% 18,6% 19,2% 21,4%
Olanda 25.295 33.574 34.394 34.599 32.635 41.325
% 14,6% 17,1% 16,6% 16,6% 16,6% 16,6%
04 Lapte și produse lactate; ouă; miere 401.371 499.422 502.237 575.557 639.829 751.613
naturală
Germania 110.281 137.219 151.740 178.358 201.315 229.711
% 27,5% 27,5% 30,2% 31,0% 31,5% 30,6%
Italia 12.752 10.701 14.999 18.381 17.872 18.703
% 23,7% 18,9% 23,3% 26,4% 28,0% 26,2%
06 Plante vii și produse de floricultură 115.373 128.735 134.337 151.450 150.068 198.623
Olanda 63.815 70.706 78.254 94.244 89.911 120.219
% 55,3% 54,9% 58,3% 62,2% 59,9% 60,5%
07 Legume, plante, rădăcini și tuberculi 364.921 403.333 427.704 517.882 479.775 530.486
Turcia 55.478 69.380 81.127 75.916 92.225 113.442
% 15,2% 17,2% 19,0% 14,7% 19,2% 21,4%
Germania 38.419 57.329 70.588 108.173 111.437 137.318
% 6,8% 9,0% 11,0% 16,5% 15,9% 17,9%
Germania 56.933 59.758 59.773 66.432 72.810 79.065
% 23,5% 24,1% 24,7% 26,2% 26,7% 26,2%
10 Cereale 596.449 438.564 322.269 397.811 704.701 642.999
Ungaria 299.550 255.050 86.779 131.302 368.322 279.006
% 50,2% 58,2% 26,9% 33,0% 52,3% 43,4%


Capitole Nomenclator/Exportatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Ungaria 50.308 49.273 50.308 55.772 55.423 62.273
% 47,6% 48,3% 49,6% 49,0% 49,1% 47,5%
12 Semințe și fructe oleaginoase; plante 315.801 364.569 431.974 398.352 459.793 533.530
industriale sau medicinale
Bulgaria 31.615 41.330 48.382 47.298 53.375 88.684
% 10,0% 11,3% 11,2% 11,9% 11,6% 16,6%
13 Gume, rășini si alte seve 27.970 29.399 22.575 28.314 31.318 31.206
Germania 6.834 10.040 7.472 13.059 13.454 10.731
% 24,4% 34,2% 33,1% 46,1% 43,0% 34,4%
14 Materiale pentru împletit 1.590 1.410 1.127 1.848 1.537 1.866
Ungaria 496 158 166 146 143 465
% 31,2% 11,2% 14,7% 7,9% 9,3% 24,9%
15 Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale 190.060 192.182 172.720 173.808 201.628 272.689
Olanda 27.545 33.489 36.609 33.136 28.940 35.906
% 14,5% 17,4% 21,2% 19,1% 14,4% 13,2%
Germania 33.647 47.042 51.578 59.642 66.590 80.127
% 22,4% 24,7% 24,3% 23,9% 24,5% 25,2%
Germania 15.452 18.072 39.727 68.811 67.723 66.750
% 5,5% 6,3% 15,0% 22,7% 25,0% 19,8%
Germania 87.137 98.186 106.468 130.033 128.223 134.917
% 32,7% 35,2% 36,2% 37,3% 38,2% 36,2%
Germania 64.496 76.882 85.843 101.050 104.664 124.680
% 16,0% 16,9% 17,5% 18,5% 18,4% 19,0%
Germania 35.801 41.799 47.880 59.393 60.797 69.573
% 12,8% 14,0% 14,4% 15,9% 15,8% 16,2%
Germania 62.475 63.921 71.311 80.033 86.162 105.700
% 15,3% 14,1% 14,4% 14,7% 15,6% 15,8%
Ungaria 65.400 75.003 86.636 147.416 139.385 161.636
% 20,2% 20,8% 21,9% 29,9% 27,8% 24,1%
23 Reziduuri ale industriei alimentare 395.357 450.290 507.262 532.313 574.573 688.086
Ungaria 144.906 138.774 135.118 153.605 162.282 185.449
% 36,7% 30,8% 26,6% 28,9% 28,2% 27,0%
24 Tutun și înlocuitori de tutun 322.879 372.443 381.218 365.273 354.750 342.178
Germania 99.061 99.007 84.642 81.555 87.819 82.135
% 30,7% 26,6% 22,2% 22,3% 24,8% 24,0%


Așa cum a fost menționat anterior, cea mai mare valoare a produselor
importate pentru un singur capitol s‐a înregistrat pentru „Carne și măruntaie
comestibile”, în anul 2021 România a importat în valoare de 973,6 milioane euro,
iar 21,4% din această valoare a fost realizată prin parteneriate externe cu
Germania. A doua cea mai mare valoare pentru un singur capitol a fost înregistrată
pentru „Fructe comestibile”, România a importat în anul 2021 în valoare de 765,5
milioane euro, din care 17,9% din Germania.
Analizând în funcție de ponderea primei surse de import, s‐a constatat faptul
că din importul de „Plante vii și produse de floricultură”, peste 60% din valoarea
acestora a provenit din Olanda. În continuare, din capitolul „Produse ale industriei
morăritului”, 47,5% provin din Ungaria, iar 43,4% din valoarea importurilor
aferente capitolului „Cereale” provine tot din Ungaria.
Analizând frecvența primei țări (surse) exportatoare către România pentru
fiecare capitol în parte din Nomenclator, se observă că Germania este prima sursă
pentru 12 din cele 24 de capitole, apoi Ungaria fiind prima sursă pentru 6 capitole,
Olanda pentru 3 capitole și Italia, Turcia și Bulgaria pentru un capitol.

 Exportul de produse agroalimentare
Analizând valoarea totală a produselor agroalimentare exportate de
România, se poate observa o tendință generală crescătoare, dar cu anumite
oscilații în ultimii ani, în funcție de anii agricoli mai mult sau mai puțin favorabili.
Așa cum se poate observa, în anul 2016, România exporta în valoare de 6,17 mld.
euro, iar în anul 2021, valoarea exporturilor a fost de 9,56 mld. euro, reprezentând
o creștere cu 3,39 mld. euro, respectiv 54,9%, ceea ce presupune o creștere medie
anuală de 10,9%, mai mare decât sporul anual al importurilor.
Tabelul 123. Valoarea produselor agroalimentare exportate de România
în funcție de capitolele Nomenclatorului Combinat, în perioada 2016‐2021 (mii euro)
Export 2016 2017 2018 2019 2020 2021
01 Animale vii 370.222 420.694 376.360 437.450 404.256 495.037
04 Lapte și produse lactate; ouă; miere 156.194 188.765 199.146 205.311 198.661 226.257
naturală


Export 2016 2017 2018 2019 2020 2021
10 Cereale 2.102.202 1.989.132 2.158.052 2.588.110 2.143.536 3.620.646
12 Semințe și fructe oleaginoase; 1.140.662 1.296.551 1.197.029 1.080.331 971.156 1.514.267
13 Gume, rășini și alte seve 1.039 1.060 1.061 1.439 950 933
14 Materiale pentru împletit 2.465 1.438 939 1.369 1.157 2.014
vegetale
24 Tutun și înlocuitori de tutun 769.728 730.327 693.764 948.141 1.372.226 1.342.807
TOTAL 6.169.235 6.442.036 6.473.956 7.195.544 6.980.234 9.563.200

Se remarcă faptul că pe primul loc, din perspectiva valorilor aferente
exporturilor, se află capitolul „Cereale”, care a înregistrat o creștere de 72,23%,
respectiv 1.518.444 mii euro, de la 2.102.202 mii euro în anul 2016 la 3.620.646
mii euro în anul 2021. Pe locul al doilea, din perspectiva valorilor aferente
exporturilor, se află capitolul „Semințe și fructe oleaginoase; plante industriale sau
medicinale”, care a înregistrat o creștere de 32,75%, respectiv 373.605 mii euro,
de la 1.140.662 mii euro în anul 2016 la 1.514.267 mii euro în anul 2021. Locul 3,
din perspectiva valorilor aferente exporturilor, este deținut de capitolul „Tutun și
înlocuitori de tutun”, care a înregistrat o creștere de 74,45%, respectiv 573.079 mii
euro, de la 769.728 mii euro în anul 2016 la 1.342.807 mii euro în anul 2021. Este
de subliniat că aceste 3 capitole au contribuit cu 64,35% (ca medie a perioadei
2016‐2021) la valoarea totală a exporturilor de produse agroalimentare.
Din perspectiva partenerilor externi, conform clasamentului realizat în
funcție de ultimul an, Italia a importat din România cea mai mare valoare a
produselor agroalimentare (805,3 milioane euro), aproape aceeași valoare ca la
începutul perioadei analizate. Pe poziția a doua se clasează Bulgaria, aceasta a
importat din România produse agroalimentare în valoare de 616,4 mii euro, cu
83% mai mult față de anul 2016.

Tabelul 124. Valoarea produselor agroalimentare exportate de România
în funcție de destinații, în perioada 2016‐2021 (mii euro)
Importatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Italia 803.783 805.749 822.421 842.242 772.406 805.375
Bulgaria 337.583 344.477 366.045 447.962 471.926 616.437
Egipt 258.659 184.226 204.223 345.006 202.909 584.137
Olanda 334.828 384.690 411.460 382.164 386.128 521.776
Ungaria 222.437 253.909 270.507 270.040 302.641 473.398
Spania 233.256 325.211 366.708 319.095 223.800 426.458
Iordania 252.987 173.510 187.191 179.234 223.185 371.314
Iran 9.721 26.743 41.443 34.349 48.054 329.849
Germania 236.354 281.804 322.617 249.963 271.574 321.870
Turcia 136.777 172.634 177.888 388.502 155.504 302.233
Israel 141.605 115.751 103.578 171.293 177.863 296.345
Franța 218.743 196.842 242.826 245.373 197.135 293.882
Cehia 83.155 91.258 76.401 120.939 88.995 228.787
Marea Britanie 134.113 158.956 164.808 176.864 213.318 217.376
Polonia 44.232 52.071 54.848 115.743 206.902 212.863
Grecia 141.896 161.330 160.683 179.786 158.256 185.337
Coreea de Sud 18.410 6.380 4.405 84.630 77.575 155.247
Japonia 433 29.726 65.267 59.119 256.656 131.821
Belgia 177.541 202.272 89.685 44.276 62.762 127.978
Irak 22.778 6.057 5.543 10.175 18.030 99.018
Arabia Saudită 0 0 864 42.925 105.905 89.973
Portugalia 37.440 90.856 89.545 76.900 37.983 59.551
Lituania 4.839 6.788 5.917 5.746 25.670 47.856
Croația 39.217 46.967 47.124 48.669 37.105 40.456
Africa de Sud 17.804 30.870 7.951 13.616 30.647 30.401
Serbia 14.317 15.138 15.872 17.855 18.174 26.104
Austria 18.364 19.385 22.535 23.134 19.005 25.305
Maroc 10.887 3.304 15.968 6.635 4.560 24.906
China 86 349 185 238 1.805 19.602
Slovacia 11.115 6.820 7.675 12.801 10.930 14.937
Tailanda 0 9 0 5 33 12.373
Danemarca 7.925 6.762 8.049 8.623 10.563 11.365
Libia 49.131 69.713 66.107 45.792 12.255 8.942
Palestina 1.358 1.073 1.445 277 1.101 8.376
Vietnam 2.450 4.318 3.328 5.763 7.912 8.033
Irlanda 1.341 1.528 2.098 3.416 4.544 5.320
SUA 0 0 88 1.804 4.000 5.239
Finlanda 642 1.731 3.917 3.769 4.008 3.955
Ucraina 119 208 198 543 1.275 1.253
India 0 0 0 214 166 186
Slovenia 31 108 105 44 57 59
Belarus 44 50 51 58 14 43


Importatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Bangladesh 52 27 0 0 0 35
Suedia 0 0 0 0 4 3

Pe locul al treilea, în funcție de valoarea exporturilor României de produse
agroalimentare se află Egipt, cu o valoare de 584 milioane euro, cu peste 125%
față de anul 2016. În total, România a exportat produse agroalimentare în 45 de
state în anul 2021, cu valori ale exporturilor cuprinse între 3 mii euro și aproximativ
805 milioane euro. Italia a ocupat prima poziție în funcție de valoarea produselor
agroalimentare pe care le importă din România, cu o pondere cuprinsă între 8,42%
și 13,03%.

6,11% 4,46%
2021 8,42% 6,45% 5,46% 4,95% 3,88%
2,91% 3,21%
2020 11,07% 6,76% 5,53% 4,34% 3,20%
4,79% 4,43%
2019 11,71% 6,23% 5,31%3,75% 2,49%
3,15% 5,66%
2018 12,70% 5,65% 6,36% 4,18% 2,89%
2,86% 5,05%
2017 12,51% 5,35% 5,97% 3,94% 2,69%
4,19% 3,78%
2016 13,03% 5,47% 5,43% 3,61% 4,10%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Italia Bulgaria Egipt Olanda
Ungaria Spania Iordania Iran
Germania Turcia Israel Franța
Cehia Regatul Unit Polonia Grecia
Coreea de Sud Japonia Belgia Republica Moldova
Irak Arabia Saudită Portugalia Lituania
Croația Africa de Sud Serbia Austria
Maroc China Slovacia Tailanda
Danemarca Libia Palestina Vietnam
Irlanda SUA Finlanda Ucraina
India Slovenia Belarus Bangladesh
Suedia

Graficul 103. Ponderea valorii produselor agroalimentare exportate de România
în funcție de destinații, în perioada 2016‐2021 (%)

A doua țară care importă produse agroalimentare din România, ca pondere,
a fost Bulgaria, cu valori cuprinse între 5,35% și 6,76%. Conform clasamentului din
ultimul an, Egipt ocupă a treia poziție, cu un aport în cadrul produselor
agroalimentare exportate de România de 6,11%. Olanda, sursa clasată pe locul al
patrulea în funcție de clasamentul din ultimul an, a înregistrat ponderi cuprinse
între 5,43% și 6,36%.
Analizând ponderea primelor cinci destinații care importă produse
agroalimentare din România, respectiv: Italia, Bulgaria, Egipt, Olanda, Ungaria,
acestea însumează aproximativ 31,4% din valoarea produselor agroalimentare
exportate de România.
Tabelul 125. Valoarea produselor agroalimentare exportate de România în funcție de capitolele
Nomenclatorului Combinat și destinația principală, în perioada 2016‐2021 (mii euro)
Capitole Nomenclator/Importatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
01 Animale vii 370.222 420.694 376.360 437.450 404.256 495.037
Iordania 83.103 49.412 46.490 52.540 79.250 137.090
% 22,4% 11,7% 12,4% 12,0% 19,6% 27,7%
Marea Britanie 43.917 42.501 45.133 37.921 27.462 36.430
% 18,5% 15,1% 17,1% 15,8% 14,1% 15,2%
% 13,3% 15,5% 19,0% 29,1% 34,1% 35,5%
04 Lapte și produse lactate; ouă; 156.194 188.765 199.146 205.311 198.661 226.257
miere naturală
Italia 24.290 29.336 32.779 32.496 27.686 34.469
% 15,6% 15,5% 16,5% 15,8% 13,9% 15,2%
Italia 2.926 3.232 4.162 4.429 3.339 5.565
% 10,6% 9,8% 11,5% 13,6% 13,4% 16,1%
Germania 520 473 513 500 479 674
% 18,5% 14,9% 17,8% 20,2% 20,0% 24,0%
Italia 37.459 50.904 44.859 45.307 48.953 51.026
% 43,2% 35,5% 46,7% 47,5% 51,5% 47,8%
Germania 8.711 11.187 11.413 7.976 14.580 20.756
% 16,5% 17,0% 17,3% 13,1% 18,2% 21,0%
Germania 4.449 3.272 3.655 6.714 7.355 5.540
% 17,8% 12,8% 15,2% 23,6% 24,7% 16,3%
10 Cereale 2.102.202 1.989.132 2.158.052 2.588.110 2.143.536 3.620.646


Capitole Nomenclator/Importatori 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Egipt 258.659 184.226 204.223 345.006 202.909 584.137
% 12,3% 9,3% 9,5% 13,3% 9,5% 16,1%
Bulgaria 1.776 2.191 2.598 3.138 3.392 3.623
% 6,6% 12,7% 20,4% 18,5% 18,2% 13,6%
12 Semințe și fructe oleaginoase; 1.140.662 1.296.551 1.197.029 1.080.331 971.156 1.514.267
Olanda 208.035 273.476 215.716 169.008 193.992 284.883
% 18,2% 21,1% 18,0% 15,6% 20,0% 18,8%
13 Gume, rășini și alte seve 1.039 1.060 1.061 1.439 950 933
India 0 0 0 214 166 186
% 0,0% 0,0% 0,0% 14,9% 17,5% 19,9%
14 Materiale pentru împletit 2.465 1.438 939 1.369 1.157 2.014
Olanda 791 170 74 96 164 790
% 32,1% 11,8% 7,9% 7,0% 14,2% 39,2%
vegetale
Bulgaria 22.118 18.385 13.949 16.336 14.582 57.202
% 11,4% 8,7% 6,2% 7,3% 7,5% 16,0%
Franța 14.518 17.467 25.199 28.817 31.762 41.334
% 10,6% 11,9% 14,8% 15,8% 16,3% 20,0%
Bulgaria 21.605 24.112 15.947 16.845 23.370 15.224
% 34,0% 44,0% 33,7% 41,6% 55,5% 40,0%
Bulgaria 23.155 28.281 32.247 46.493 35.981 27.097
% 30,3% 33,4% 38,8% 40,0% 33,6% 22,2%
Bulgaria 26.668 28.706 35.113 41.308 35.090 34.992
% 17,4% 16,7% 18,8% 19,1% 15,8% 13,3%
Bulgaria 13.481 19.690 19.773 21.445 22.620 27.777
% 24,5% 29,5% 29,7% 32,2% 30,9% 29,5%
Germania 42.024 44.273 37.567 39.193 37.200 35.104
% 25,1% 24,4% 21,6% 21,3% 19,0% 15,6%
Bulgaria 24.362 24.168 26.175 27.603 24.307 34.168
% 20,3% 18,1% 17,2% 16,8% 15,5% 17,6%
Israel 24.373 27.816 39.035 37.513 41.541 58.738
% 13,4% 15,9% 17,7% 15,8% 17,8% 20,2%
Italia 464.432 336.013 310.161 332.146 384.519 324.826
% 60,3% 46,0% 44,7% 35,0% 28,0% 24,2%

Așa cum a fost menționat, cea mai mare valoare a produselor exportate
pentru un singur capitol s‐a înregistrat pentru „Cereale”, în anul 2021 România a
exportat în valoare de 3,62 mld. euro, iar 16,1% din această valoare a fost realizată
prin parteneriate externe cu Egipt. A doua cea mai mare valoare pentru un singur
capitol a fost înregistrată pentru „Semințe și fructe oleaginoase; plante industriale
sau medicinale”, România a exportat în anul 2021 în valoare de 1,51 mld. euro, din
care 18,8% în Olanda. A treia poziție, în funcție de cele mai ridicate valori exportate
pentru un singur capitol, s‐a înregistrat la exporturile de „Tutun și înlocuitori de
tutun”, România comercializând în anul 2021 în valoare de 1,34 mld. euro, din care
24% doar către Italia.
Analizând în funcție de ponderea primei destinații de export, s‐a constatat
faptul că din exportul de „Legume, plante, rădăcini și tuberculi”, peste 47% din
valoarea acestora a fost direcționată în Italia. În continuare, din exporturile aferente
capitolul „Zahăr și produse zaharoase”, 40% sunt direcționate în Bulgaria, iar 39,2%
din valoarea exporturilor de „Materiale pentru împletit” este direcționată în Olanda.
Analizând frecvența primei țări care importă produse agroalimentare din
România, pentru fiecare capitol în parte din Nomenclator, se observă că Bulgaria
este prima destinație pentru 7 din cele 24 de capitole, apoi Italia și Germania fiind
la egalitate, aceste țări sunt primele destinații privind patru capitole. Printre țările
care participă la activitatea de export a României, fiind prima direcție în funcție de
capitole se numără: Olanda (destinație principală pentru două capitole), Egipt,
Franța, India, Iordania, Israel, Marea Britanie și Republica Moldova.
 Balanța comercială de produse agroalimentare
Creșterea competitivității produselor agroalimentare românești reprezintă o
condiție esențială în vederea echilibrării balanței comerciale. În anul 2021, deficitul
balanței comerciale pentru produsele agroalimentare a fost de 0,56 mld. euro,
capitolul „Cereale” fiind cel care a contribuit semnificativ la diminuarea deficitului.
Tabelul 126. Soldul balanței comerciale de produselor agroalimentare
a României din perioada 2016‐2021 (mii euro)
Balanță 2016 2017 2018 2019 2020 2021
01 Animale vii 206.928 241.423 195.214 253.355 221.191 308.667
02 Carne și măruntaie comestibile -406.632 -485.849 -553.576 -699.758 -717.287 -733.921
03 Pește și crustacee -154.878 -177.041 -186.909 -183.555 -176.291 -221.110
04 Lapte și produse lactate; ouă;
miere naturală -245.177 -310.657 -303.091 -370.246 -441.168 -525.356
05 Alte produse de origine animală -26.252 -23.728 -28.358 -37.128 -39.033 -36.855


Balanță 2016 2017 2018 2019 2020 2021
06 Plante vii și produse de
floricultură -112.567 -125.563 -131.447 -148.975 -147.673 -195.809
07 Legume, plante, rădăcini și
tuberculi -278.140 -260.027 -331.688 -422.544 -384.671 -423.748
08 Fructe comestibile -510.109 -570.818 -576.378 -593.711 -621.964 -666.682
09 Cafea, ceai, condimente -217.662 -222.731 -217.975 -225.002 -242.934 -267.830
10 Cereale 1.505.753 1.550.568 1.835.783 2.190.299 1.438.835 2.977.647
11 Produse ale industriei morăritului -78.678 -84.790 -88.625 -96.857 -94.333 -104.517
12 Semințe și fructe oleaginoase;
plante industriale sau medicinale 824.861 931.982 765.055 681.979 511.363 980.737
13 Gume, rășini și alte seve -26.931 -28.339 -21.514 -26.875 -30.368 -30.273
14 Materiale pentru împletit 875 28 -188 -479 -380 148
15 Grăsimi și uleiuri animale sau
vegetale 3.975 19.362 51.931 50.592 -6.069 85.772
16 Preparate din carne și pește -12.588 -44.106 -41.835 -66.701 -76.807 -112.115
17 Zahăr și produse zaharoase -218.794 -230.549 -216.950 -262.570 -228.494 -299.129
18 Cacao și preparate din cacao -190.010 -194.311 -210.988 -232.601 -228.589 -251.048
19 Preparate pe bază de cereale -250.365 -282.732 -303.131 -330.413 -346.982 -393.397
20 Preparate din legume, fructe -224.835 -231.663 -265.567 -307.725 -311.710 -334.624
21 Preparate alimentare diverse -240.030 -270.723 -322.493 -362.271 -357.158 -443.481
22 Băuturi alcoolice și nealcoolice -203.993 -227.379 -244.421 -328.794 -344.721 -475.209
23 Reziduuri ale industriei
alimentare -213.739 -275.178 -286.274 -295.310 -341.203 -397.989
TOTAL AGROALIMENTAR -622.139 -944.937 -1.170.879 -1.232.422 -1.948.970 -559.493

Analizând balanța comercială, se poate observa că se înregistrează excedent
în toată perioada analizată pentru patru categorii, și anume: „Animale vii”,
„Cereale”, „Semințe și fructe oleaginoase; plante industriale sau medicinale” și
„Tutun și înlocuitori de tutun”.
Valoarea cea mai mare a excedentului a fost înregistrată pentru categoria
„Cereale”, în ultimul an, atingând aproape 3 mld. euro, iar la polul opus se află
categoria „Carne și măruntaie comestibile” care înregistrează cel mai mare deficit,
respectiv 733,9 milioane euro.
În ceea ce privește soldul final al balanței comerciale, calculat indiferent de
grupa de produse, se poate observa un deficit al acesteia cuprins între 559,5
milioane euro (în anul 2021) și 1,95 mld. euro (în anul 2020).

Capitolul 8
Strategia „De la fermă la consumator”

În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat „Pactul verde european”
ca fiind direct legat de strategia Comisiei de a implementa Agenda 2030 a
Națiunilor Unite.3 Ulterior, Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 privind
Strategia „De la fermă la consumator” a consolidat și mai mult eforturile pentru
construirea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.4
Strategia „De la fermă la consumator” face parte din „Pactul verde
european”, care își propune să facă din Europa primul continent neutru din punct
de vedere climatic până în 2050. Strategia „De la fermă la consumator” își propune
să creeze un sistem alimentar durabil, echitabil, sănătos și ecologic. Scopul acestei
de strategii este de a se asigura că lanțul alimentar are un impact neutru sau
pozitiv asupra mediului, respectiv că toată lumea are acces la alimente suficiente,
hrănitoare și durabile.
Strategia „De la fermă la consumator” are în vedere următoarele obiective
principale:
 asigurarea unei producții alimentare durabile;
 asigurarea securității alimentare;
 stimularea prelucrării durabile a produselor alimentare, a comerțului cu
ridicata, a vânzării cu amănuntul, a practicilor din sectorul ospitalității și
al serviciilor de alimentație;
 promovarea unui consum alimentar durabil și facilitarea trecerii la o
alimentație sănătoasă și durabilă;
 reducerea pierderilor și a risipei alimentare;

3
European Commission, 2019. The European green deal. Brussels, COM/2019/640 final.
https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities‐2019‐2024/european‐green‐deal_en.
4
European Commission, 2020. Farm to fork strategy—for a fair, healthy and environmentally‐
friendly food system, COM/2020/381 final. https://ec.europa.eu/food/farm2fork_en.

 combaterea fraudei alimentare de‐a lungul lanțului de aprovizionare cu
alimente.5
Pandemia de COVID‐19 a scos în evidență importanța unui sistem
agroalimentar rezilient, care să permită accesul la produse alimentare la prețuri
accesibile pentru cetățeni. De asemenea, inundațiile, secetele, incendiile
forestiere, războaiele etc. sunt elemente care subliniază importanța unui sistem
agroalimentar rezilient.
Impactul aplicării Strategiei poate fi semnificativ în ceea ce privește
producția de produse agricole și alimente, utilizarea resurselor naturale (pământ,
apă) și a inputurilor chimice (de exemplu, azot), precum și impactul socio‐
economic asupra fermelor și teritoriilor rurale.6 Studiul realizat de autori
evaluează impactul reducerii utilizării inputurilor chimice, așa cum este definit în
strategia „De la fermă la consumator”, asupra sectorului agricol italian, pe baza
practicilor și tehnologiilor actuale de producție, precum și pe piața și cadrul politic.
Autorii au concluzionat că strategia ar putea fi un impuls fundamental pentru a
revizui unele deficiențe și slăbiciuni ale agriculturii europene. Analiza arată că
intervențiile direcționate și orientate spre viitor sunt deosebit de importante
pentru anumite tipuri de agricultură, sectoare de producție și teritorii.
Strategia „De la fermă la consumator” afirmă că cercetarea și inovarea sunt
factori cheie în accelerarea tranziției către sisteme alimentare durabile, sănătoase
și incluzive, de la producția primară la consum.7
Referitor la structura fermelor, în România se poate observa cel mai mare
număr de ferme din Uniunea Europeană, având în vedere că fiecare gospodărie
individuală este considerată fermă, ceea ce ar putea fi apreciat ca un aspect
favorabil în concordanță cu Strategia, având în vedere faptul că proximitatea
consumatorilor față de producători este mult mai dezvoltată. Cu toate acestea, o
bună parte din ferme produc mai mult pentru autoconsum, iar componenta de

5
https://eur‐lex.europa.eu/legal‐content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0381&from=RO
6
Cortignani, R., Buttinelli, R., Dono, G., 2022, Farm to Fork strategy and restrictions on the use of
chemical inputs: Impacts on the various types of farming and territories of Italy, Science of The
Total Environment, Volume 810, 1 March 2022, 152259, https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.
2021.152259
7
Riccaboni, A., Neri, E., Trovarelli, F., Pulselli, R.M., 2021, Sustainability‐oriented research and
innovation in ‘farm to fork’ value chains, Current Opinion in Food Science, Volume 42, December
2021, Pages 102‐112, https://doi.org/10.1016/j.cofs.2021.04.006

comercializare este slab dezvoltată. Totodată, numărul fermelor de dimensiuni
medii este foarte redus în România, astfel fermele care ar trebui să aibă activitate
de comercializare, mai ales către consumatorii finali, lipsesc, existând ferme mari
și foarte mari ce comercializează către agenți comerciali sau la export. Aceste
considerente afectează obiectivele Strategiei, din această perspectivă.
În ceea ce privește specializarea fermelor din România, se observă o tendință
de creștere a numărului de ferme din sectorul vegetal și o scădere a celor din
sectorul zootehnic. Asistăm, astfel, la o diversitate mai scăzută care afectează oferta
pieței de produse agroalimentare și, implicit, accesul consumatorilor la acestea.
Dacă ne referim la agricultura ecologică, conform Strategiei, statele membre
sunt încurajate să elaboreze planuri naționale pentru agricultura ecologică în
vederea atingerii obiectivului ca 25% din terenurile agricole ale Uniunii Europene
să fie cultivate în sistem ecologic până în anul 2030. În anul 2020, media Uniunii
Europene atingea nivelul de 9,08%, astfel, în următorii ani, media Uniunii
Europene a terenurilor agricole trebuie să crească cu peste 15 puncte procentuale,
fapt destul de dificil, având în vedere că multe state sunt sub această medie,
România fiind la capătul clasamentului, cu o pondere de aproximativ 3%.
De asemenea se înregistrează și o îmbătrânire a managerilor fermelor, atât
la nivelul Uniunii Europene, cât și în România, ponderea fermierilor de peste 64 de
ani fiind cea mai ridicată, iar continuitatea activității este supusă unor presiuni,
având în vedere tendința generală de îmbătrânire a populației din mediul rural.
În ceea ce privește producția agricolă, analizând dinamica suprafețelor
cultivate cu principalele cereale, se observă că s‐a înregistrat o diminuare a
acestora în ultima perioadă, iar pentru anumite culturi această dinamică a
influențat în mod evident și producțiile totale. La nivelul Uniunii Europene se poate
discuta despre o intensificare a agriculturii, în ideea în care, cu toate că suprafața
cultivată cu grâu a scăzut, producția totală a fost mai mare, astfel randamentele la
hectar au crescut, însă, analizând la nivel național, producțiile au variat foarte
mult, cu scăderi ce depășesc chiar 30%, de exemplu la cultura de porumb. Aceste
variații foarte mari sunt încă întâlnite în agricultura românească, din cauza
condițiilor pedoclimatice, ceea ce afectează direct gradul de durabilitate al
producției pe care o impune Strategia „De la fermă la consumator”. Strategia
urmărește să încurajeze o agricultură durabilă și rezilientă, prin care consumatorii
să fie mai aproape de alimentele pe care le consumă.


Referitor la indicele prețurilor produselor agroalimentare, se observă o
tendință crescătoare, analiza fiind realizată în perioada de dinaintea creșterii
bruște a inflației din anul 2022, astfel situația actuală este mult mai accentuată
față de cea prezentată în analiza anterioară. Din analiza realizată se observă
prețuri cu creșteri cuprinse între 5 și 30%, ceea ce va acționa ca o barieră din
perspectiva consumatorului și a Strategiei. Însă, trebuie evidențiat faptul că există
specificat în Strategie recompensarea fermierilor și altor operatori din lanțul
alimentar care realizează tranziția către practicile durabile, astfel există o
posibilitate de a atenua din nivelul prețurilor, însă trebuie menționat faptul că și
tranziția, în sine, implică costuri suplimentare.
În ceea ce privește sectorul zootehnic, majoritatea efectivelor, cu excepția
porcinelor la nivelul Uniunii Europene, și cu excepția ovinelor și caprinelor în
România, au înregistrat scăderi, la fel și la producția de carne, cu excepția celei de
pui. Astfel, în teorie, având în vedere asigurarea bunăstării animalelor ce conduce
la îmbunătățirea sănătății animalelor și la îmbunătățirea calității alimentelor,
conform Strategiei „De la fermă la consumator”, bunăstării animalelor ar trebui să
fie asigurată mai facil, însă totodată trebuie realizate investiții pentru ca toate
fermele să asigure bunăstarea animalelor, conform normelor în vigoare și a celor
viitoare referitoare la sacrificarea animalelor.
Printre alte obiective, Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să
genereze randamente economice echitabile și să îmbunătățească competitivitatea
sectorului de aprovizionare al Uniunii Europene. Performanța economică a
sectorului agricol influențează direct fermele, fermierii și muncitorii agricoli, și
indirect activitățile din amonte și din aval, comunitățile rurale și consumatorii finali
de produse agricole. Din analiza efectuată rezultă o tendință de evoluție a valorii
producției ramurii agricole la nivelul Uniunii Europene, din care jumătate provine
din sectorul vegetal, iar aproape 40% din producția animală, iar în România
dinamica este similară, înregistrându‐se creșteri, cele mai importante fiind
înregistrate în cadrul serviciilor agricole, însă la un nivel mult mai redus față de
cele două sectoare importate (vegetal și animal), aproape 65% din valoarea
ramurii agricole provine din sectorul vegetal și doar 24% din cel zootehnic. Chiar
dacă se înregistrează aceste creșteri ale venitului brut care se calculează în funcție
de valoarea producției și valoarea consumurilor intermediare, trebuie evaluată
situația din componenta valorii producției, astfel apare întrebarea dacă valoarea

producției a crescut datorită creșterii randamentelor (a producției) sau ca urmare
a creșterii prețurilor, iar din analiza efectuată posibilitatea creșterii valorii
producției și implicit a creșterii valorii producției ramurii agricole din creșterea
prețurilor este mult mai mare. Astfel, în contextul durabilității conform strategiei,
producțiile agricole ar trebui să înregistreze o intensificare.
În cadrul valorii producției ramurii agricole, producția primară, fie ea
vegetală, fie animală, înregistrează ponderi semnificative atât la nivelul Uniunii
Europene, cât și la nivel național. Se așteaptă o creștere a valorii din perspectiva
procesării, cel puțin la nivel european, dacă în România dezvoltarea acestui sector
nu a luat încă amploare. Tot în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”
procesatorii de alimente și băuturi sunt încurajați să sporească disponibilitatea și
accesibilitatea alimentelor sănătoase și durabile, prin schimbarea tipurilor și a
conținutului nutrițional al alimentelor pe care le produc, a opțiunilor lor de
furnizori sau a metodelor lor de producție.
Referitor la productivitatea muncii s‐a înregistrat o tendință generală de
scădere a forței de muncă în agricultură, în majoritatea statelor europene, având
în vedere creșterea gradului de mecanizare și a schimbării tehnologiilor de
cultivare sau creștere a animalelor, precum și în unele state din cauza lipsei forței
de muncă din perspectiva îmbătrânirii populației rurale și a migrării populației
tinere către zonele urbane. Pe de altă parte, analizând productivitatea valorică a
muncii, s‐a observat că, odată cu creșterea valorii producției și a scăderii forței de
muncă, productivitatea muncii a crescut implicit în majoritatea statelor, cu
excepția celor pentru care s‐au înregistrat creșteri ale forței de muncă din
agricultură. Acest lucru este oarecum firesc, având în vedere intensificarea
agriculturii, însă din perspectiva Strategiei, se dorește o abordare durabilă. Trebuie
observat dacă intensificarea agriculturii este de tip durabil, sau nu, chiar să se
discute despre concepte sustenabile de tipul smart farmig (agricultură
inteligentă), dar la nivelul întregii Uniuni Europene, lucrurile încă nu au avansat
atât de mult. S‐a adus în discuție conceptul de agricultură inteligentă având în
vedere alt obiectiv al Strategiei „De la fermă la consumator”, respectiv cel de
reducere cu 50% a utilizării pesticidelor până în anul 2030. Analiza volumului
pesticidelor este insuficientă, având în vedere că substanțele active utilizate sunt
într‐o permanentă schimbare, indicatorii de risc armonizați includ estimări ale
riscurilor asociate cu utilizarea pesticidelor pe baza conținutului de substanță
activă, astfel, aceștia ar trebui luați în analiză.


Din perspectiva cererii, respectiv a consumatorului, cheltuielile totale cu
alimentele și băuturile non‐alcoolice nu au înregistrat creșteri semnificative, ci
evoluții în concordanță cu creșterea populației, astfel se respectă Legile lui Engel,
prin care proporția veniturilor dedicate alimentelor rămâne constantă sau chiar
scade odată cu creșterea veniturilor. Strategia vizează și întreprinderile care
comercializează și servesc produse alimentare și băuturi (cei din retail), respectiv
angrosiștii și comercianții cu amănuntul, precum și HoReCa în sensul solicitării
unor angajamente din partea acestor organizații cu privire la aspecte legate de
sănătate și durabilitate, precum reformularea produselor alimentare în
conformitate cu direcțiile privind alimentația sănătoasă, reducerea amprentei
ecologice și reducerea ambalajelor.
Analizând consumul mediu, cu toate că dinamica socială în România este în
declin, acesta a înregistrat creșteri pentru produsele de origine animală, pentru
legume și pentru fructe, scăzând consumul mediu pentru produsele de bază
(cereale), astfel acest lucru corespunde cu un venit de trai puțin mai ridicat în
perioada analizată, odată cu traversarea crizei economice precedente și cu
creșterea venitului mediu, prin urmare și consumatorii s‐au îndreptat spre
durabilitate în concordanță cu Strategia. De asemenea, tot în cadrul acestei sfere
nu trebuie omisă menționarea reducerii pierderilor și a risipei alimentare, care
face parte integrantă din planul de acțiune al strategiei „De la fermă la
consumator”. Acest sector a generat în anul 2018 aproximativ 57 milioane tone
deșeuri la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 2,7% din totalul deșeurilor
provenite din activități productive.8
Cu toate aceste provocări actuale ale sectorului agroalimentar, se pot
întrevedea aspecte favorabile, legate de nivelul investițional și finanțarea acestuia
prin fonduri europene structurale și de investiții, precum cele finanțate prin
Programul Național de Dezvoltare Rurală.
În perioada de programare 2007‐2013, valoarea totală contractată a
proiectelor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost de
5.011.423.316 euro, iar valoarea proiectelor ce au intrat la plată este de
4.757.611.023 euro. Astfel, dacă în funcție de numărul proiectelor, 99,23% dintre
cele contractate au fost și plătite, în ceea ce privește valoarea acestora din totalul

8
European Commission, 2021. Key figures on the European food chain, https://ec.europa.eu/
eurostat/web/products‐key‐figures/‐/ks‐fk‐21‐001

valorii contractate 94,9% au fost efectiv plătite. Cea mai mare valoare plătită s‐a
înregistrat pentru proiectele aferente măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea
satelor, conservarea și îmbunătățirea moștenirii rurale”, aproximativ 1,486 mld.
euro (aproximativ 31,2% din valoarea totală), apoi pentru măsura 121
„Modernizarea exploatațiilor agricole” cu 681 milioane euro (aproximativ 14,3%
din valoarea totală), iar pe locul al treilea măsura 123 „Creșterea valorii adăugate
a produselor agricole și forestiere” cu 527,8 milioane euro (aproximativ 11,1% din
valoarea totală).
În perioada de programare 2014‐2020, au fost contractate 74.551 proiecte,
cu o valoare totală contractată de 5.200.908.469 euro, iar valoare efectiv plătită a
acestora a fost de 3.896.023.867 euro. Din totalul valorii plătite a proiectelor din
cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014‐2020, cel mai mare aport
a fost susținut de măsura 7.2. „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii
de bază la scară mică”, acesta fiind de 930,77 milioane euro, respectiv 23,9%.
Această situație este similară cu cea din perioada anterioară de programare, unde
proiectele dedicate dezvoltării rurale și regionale cuprindeau o pondere
consistentă. Pe poziția secundă, în funcție de valoarea proiectelor plătite pe
fiecare submăsură, se clasează măsura 4.1. „Investiții în exploatații agricole”, suma
atrasă prin aceasta fiind de 761 milioane euro, reprezentând 19,5% din total. Pe
locul al treilea, conform datelor deschise ale Agenției pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale, se poziționează măsura 6.1. referitoare la instalarea tinerilor
fermieri, suma finală accesată prin această submăsură fiind de 507,94 milioane
euro, reprezentând 13% din valoarea accesată.
În ambele perioade de programare, printre măsurile cele mai accesate s‐au
regăsit cele referitoare la investițiile în modernizarea fermelor, precum și cele
referitoare la finanțarea tinerilor fermieri, lucru încurajator, atât pentru
dezvoltarea competitivității și implicit a calității produselor agroalimentare, dar și
din perspectiva continuității și a durabilității.
În anumite situații specifice se poate considera drept oportunitate existența
unui număr ridicat de ferme mici, având în vedere direcțiile Strategiei „De la fermă
la consumator”, respectiv cele de scurtare a lanțului alimentar. Totodată, s‐a putut
observa această oportunitate și în perioada pandemiei de COVID‐19, atunci când
libera mișcare a fost restricționată, iar lanțul scurt și fermele mici au funcționat
eficient, necesarul de hrană fiind asigurat de fermele de subzistență și


semi‐subzistență. De asemenea, acest concept de lanț scurt și de asigurare a
hranei prin intermediul fermelor mici poate crea sinergii alături de noua Strategie
de dezvoltare teritorială a României, care vizează consolidarea parteneriatului
rural‐urban, iar complementaritatea economică din acest parteneriat poate fi
asigurată din perspectiva agriculturii.
Având în vedere faptul că Strategia face parte din „Pactul verde european”,
care la rândul său vine în completarea Agendei 2030 se pot remarca o serie de
aspecte în această direcție, referitoare la scurtarea lanțului alimentar, precum:
 contribuirea la Obiectivul 2 privind hrana sănătoasă, având în vedere
proximitatea hranei, respectiv mai proaspătă și mai concentrată în
elemente nutritive;
 contribuirea la scăderea poluării prin reducerea sau chiar eliminarea
activității de transport;
 alinierea la principiile de dezvoltare ale lanțurilor agroalimentare
europene, respectiv acțiuni de promovare a lanțurilor scurte;
 creșterea atractivității sectorului agricol pentru agricultori, având în
vedere reducerea numărului de intermediari și implicit o posibilă creștere
a marjei de profit.

Bibliografie

Comisia Europeană, 2019. The European green deal. Brussels, COM/2019/640 final.
https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities‐2019‐2024/european‐green‐deal_en.
Comisia Europeană, 2020. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor O Strategie „De La Fermă La Consumator”
pentru un Sistem Alimentar Echitabil, Sănătos și Ecologic, https://eur‐lex.europa.eu/legal‐
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0381&from=RO
Comisia Europeană, 2020. Farm to fork strategy—for a fair, healthy and environmentally‐friendly
food system, COM/2020/381 final. https://ec.europa.eu/food/farm2fork_en.
Comisia Europeană, 2021. Key figures on the European food chain, https://ec.europa.eu/eurostat/
web/products‐key‐figures/‐/ks‐fk‐21‐001
Comisia Europeană, Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat
Cortignani, R., Buttinelli, R., Dono, G., 2022. Farm to Fork strategy and restrictions on the use of
chemical inputs: Impacts on the various types of farming and territories of Italy, Science of
The Total Environment, Volume 810, 1 March 2022, 152259, https://doi.org/10.1016/
j.scitotenv.2021.152259
Guida, A., 2021. 5 Trends in the food and beverage industry for 2022, Barcelona Executive Business
School BEBS, https://bebs.org/5‐trends‐in‐the‐food‐and‐beverage‐industry‐for‐2022/
Institutul Național de Statistică, 2017. Bilanțuri alimentare anul 2016, Editura Institutului Național
de Statistică, București, https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/bilanturi_
alimentare_in_anul_2016.pdf
Institutul Național de Statistică, 2017. Disponibilitățile de consum ale populației în anul 2016,
Editura Institutului Național de Statistică, București, https://insse.ro/cms/sites/default/files/
field/publicatii/disponibilitatile_de_consum_ale_populatiei_anul_2016.pdf
field/publicatii/disponibilitatile_de_consum_ale_populatiei_anul_2019_0.pdf

de Statistică, București, https://insse.ro/cms/ro/tags/bilanturi‐alimentare
Institutul Național de Statistică, 2022. Seria statistica agriculturii ‐ Bilanţuri de aprovizionare pentru
principalele produse agroalimentare, în perioada 2016‐2020, https://insse.ro/cms/ro/
content/seria‐statistica‐agriculturii‐bilan%C5%A3uri‐de‐aprovizionare‐pentru‐principalele‐
produse‐2
Editura Institutului Național de Statistică, București, https://insse.ro/cms/ro/content/
disponibilit%C4%83%C8%9Bile‐de‐consum‐ale‐popula%C8%9Biei‐%C3%AEn‐anul‐2021
Institutul Național de Statistică, Tempo‐Online baze de date statistice, http://statistici.insse.ro:
8077/tempo‐online/
Riccaboni, A., Neri, E., Trovarelli, F., Pulselli, R.M., 2021. Sustainability‐oriented research and
innovation in ‘farm to fork’ value chains, Current Opinion in Food Science, Volume 42,
December 2021, Pages 102‐112, https://doi.org/10.1016/j.cofs.2021.04.006
Slow Food. Serving up care for the climate. Sustainability in restaurants is possible. DG ENV – NGOs
Operating grant 2019 – LIFE18 NGO/SGA/IT/200050. Available at: https://www.fondazione
slowfood.com/wp‐content/uploads/2019/12/ENG_Indaco2_ristorante_LR.pdf.
The Business Research Company, 2022. Food And Beverages Global Market Report 2022 – By Type
(Alcoholic Beverages, Non‐Alcoholic Beverages, Grain Products, Bakery & Confectionary,
Other Foods Products, Frozen, Canned And Dried Food, Dairy Food, Meat, Poultry And
Seafood, Syrup, Seasoning, Oils, & General Food, Animal And Pet Food, Tobacco Products),
By Distribution Channel (Supermarkets/Hypermarkets, Convenience Stores, E‐Commerce,
Other Distribution Channels), By Nature (Organic, Conventional) – Market Size, Trends, And
Global Forecast 2022‐2026. https://www.thebusinessresearchcompany.com/report/food‐
and‐beverages‐global‐market‐
report#:~:text=The%20global%20food%20and%20beverages,(CAGR)%20of%208.7%25

Sectorul Agroalimentar Romanesc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectorul Agroalimentar Romanesc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Georgiana-Raluca LĂDARU

Ionuț Laurențiu PETRE

Copertă: Mihai GĂZDARU

Revizie text: Elena CONSTANTIN

Tehnoredactare computerizată: Nicoleta BOBOCEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Petre, Ionuţ Laurenţiu

Sectorul agroalimentar românesc

Copyright © Editura Economică, 2023

Autorii sunt responsabili de clarificarea dreptului de utilizare a informațiilor cuprinse în lucrare.

1.1. Structura fermelor

Suprafața arabilă Pășuni și fânețe Vii si pepiniere viticole, livezi si pepiniere pomicole Alte suprafețe

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0%

1.2. Forța de muncă din agricultură

2.1. Dimensiunea fizică a producției agricole

2.1.1. Producția agricolă vegetală

2.1.2. Producția agricolă animală

2.1.2.1. Efectivele de animale

100,00 91,57 91,20 88,93

2.1.2.2. Producția de carne

2.2. Dimensiunea valorică a producției agricole

10,00% 4,97% 3,62%

2016 2017 2018 2019 2020

Contribuția activităților secundare a fost relativ constantă în perioada

2016 2017 2018 2019 2020

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Cantitățile de zahăr destinate prelucrării industriale au reprezentat 3,85%

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Stoc inițial Producție Import

Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

Alimente și băuturi non‐alcoolice Băuturi alcoolice Servicii de catering

S-ar putea să vă placă și