Filiera Cerealelor - GRÂU

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZARE MARKETING ANUL III
Proiect Marketing Agroalimentar

Filiera cerealelor panificabile
Grâu
Conf. Univ. Dr. Student(ă):

Popescu Cristian Matei Ioana-Claudia
București
2019
CUPRINS
I. Scurt istoric....................................................................................................................................4
Tabel nr. 1 Evoluția suprafețelor cultivate cu grâu – U.E.- TOP 11 TĂRI – Perioada 2010-2019
(1000 ha.)......................................................................................................................................6
Tabel nr. 2 Producția totală de grâu – U.E – TOP 11 ȚĂRI – perioada 2010-2019 (1000 TONE).....8
Tabel nr. 3 Prețurile grâului de panificație la bursă (RON/TONĂ)................................................10
II. Caracteristicile filierei..................................................................................................................11
1. Agricultura...............................................................................................................................11
Tabel nr 4. Contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în PIB, perioada 2017-2019..........11
Importanța grâului.......................................................................................................................12
a Specii de grâu.......................................................................................................................12
Tabel nr. 5 Zonarea soiurilor de grâu de toamnă în România......................................................13
b Tehnologia de cultivare........................................................................................................14
Tabel nr. 6 Suprafața cultivata cu grâu , pe forme de propietate, regiuni, perioada 2010-2018 18
Tabel nr. 7 Utilaje utilizate în agricultură - Grâu..........................................................................20
2. Colectare..................................................................................................................................20
Recoltarea grâului........................................................................................................................20
Tabel nr. 8 Producția medie de grău/ hectar...............................................................................23
Tabel nr. 9 Producția totală de grău...........................................................................................24
Tabel nr. 10 Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii................25
Centralizator la data de 08.03.2019.............................................................................................25
3. Depozitare și transport.........................................................................................................26
Spații de depozitare (tipuri de depozite și silozuri)......................................................................27
Operațiile tehnologice.................................................................................................................28
4. Procesarea...............................................................................................................................32
Condiții de calitate ale grâului.....................................................................................................32
Etape de prelucrare.....................................................................................................................33
Utilaje cu ajutorul cărora se realizează măcinarea grâului..........................................................39
5. Comercializarea.......................................................................................................................40
Tabel nr.11 Cantitatea de grâu importat în perioada 2010-2018 (mii tone)................................41
Tabel nr.12 Valoarea importurilor de grâu, perioada 2010-2018 (mii euro)................................42
Tabel nr.13 Cantitatea de grâu exportat în perioada 2010-2018 (mii tone)................................42
Tabel nr. 14 Valoarea exporturilor de grâu, perioada 2010-2018 (mii euro)...............................43
Tabel nr. 15 Date privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg)..............................43
Tabel nr. 16 Date privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg) - anul 2019............44
Tabel nr. 17 Balanța comercială (EXPORT-IMPORT– grâu – perioada 2010-2018)......................46
III. Cererea și consumul de grâu în România.................................................................................47
Tabel nr. 18 Consumul și ponderea cheltuielilor cu cerealele - Medii lunare; perioada 2015-2018
.....................................................................................................................................................48
Tabel nr. 19 Consumul din totalul de grâu; utilizare, autoconsum; perioada 2012-2017............50
Tabel nr. 20 Evoluția consumului de grâu pe categorii sociale, cheltuieli cu produse
agroalimentare............................................................................................................................52
IV. Previziuni piața grâului............................................................................................................53
1. Previziuni privind evoluția suprafețelor cultivate cu grâu – anul 2020................................53
2. Predicții privind producția de grâu – anul 2020 (1000 tone)...............................................53
3. Previziuni privind prețurile grâului de panificație la bursă (RON/TONĂ) – anul 2020 – FOB
Constanța....................................................................................................................................54
4. Previziuni privind contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în PIB, perioada 2017-
2020(trim.II).................................................................................................................................55
5. Previziuni privind cantitatea de grâu importată - anii 2019 și 2020 (mii tone)...................57
6. Previziuni privind valoarea importurilor de grâu – anii 2019 și 2020 (mii euro)..................59
7. Previziuni privind cantitatea de grâu exportat – anii 2019 și 2020(mii tone).......................60
8. Previziuni privind valoarea exporturilor de grâu – anii 2019 și 2020(mii euro)...................61
9. Previziuni privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg) – 2019 și 2020..........62
10. Previziuni privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg) - anul 2019 – lunile
octombrie, noiembrie și decembrie.............................................................................................63
11. Previziuni privind ponderea consumului și cheltuielilor cu cereale - Medii lunare; anii
2019 și 2020.................................................................................................................................64
12. Consumul din totalul de grâu; utilizare, autoconsum; anii 2018, 2019 și 2020................66
13. Previziuni cu privire la evoluția consumului de grâu pe categorii sociale – anii 2019 și
2020 69
Concluzii..............................................................................................................................................71
I. Scurt istoric
Datorită importanţei deosebite, grâul reprezintă cultura cu cea mai mare răspandire pe plan
mondial, în ţara noastră ocupând anual puţin peste 2 milioane ha.
Grâul este cultivat în peste 100 de țări și reprezintă o importantă sursă de schimburi
comerciale.
Cultura grâului este cea mai importantă cultură agricolă din România. Cereala păioasă a
înregistrat în 2017, dar și în 2018 recolte record de peste 10 milioane de tone la hectar la
nivel național cu o producție medie la hectar de 4.655 de kilograme în 2018. Cultura grâului
reușește în România ultimilor ani să aducă fermierilor performanți profituri în creștere,
asigurate de producții de peste 10 tone la hectar, cu medii de 8-9 tone la hectarul cultivat.
Soiurile de grâu, tehnologia de cultivare, fertilizarea cerealelor, tratamentele efectuate la timp
și volumul de precipitații sunt factorii de care depinde recolta de grâu în fiecare an.
În perioada 2010 – 2018 comerţul cu cereale al României a avut o dinamică accelerată în ceea
ce priveşte exporturile şi un ritm ponderat în cazul importurilor. România este un exportator
net de cereale, din care cele mai vândute produse pe piaţa externă sunt grâul, porumbul şi
orzul, iar principalele destinaţii tradiţionale sunt Egipt, Spania, Italia, Turcia şi Arabia
Saudită.
Una dintre principalel cereale exportate de România este grâul, cu ponderi medii anuale de
45% din totalul exportului de cereale al ţării (atât ca volum, cât şi în termeni valorici).
Competitivitatea grâului românesc pe piaţa externă a crescut în ultimii ani, fapt datorat unui
complex de factori. Exporturile de grâu ale României au devenit atractive pentru principalii
importatori, inclusiv cumpărătorii tradiţionali de grâu din Rusia (Turcia, Egipt şi Iran), având
în vedere poziţia sa geografică, mai apropiată de ţările din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi
pe fondul creşterii producţiei interne a ţării noastre.
Comerțul care se practică pe piața liberă cu grâu are unele particularități și caracteristici care
îl deosebesc în numeroase privințe de cel care se efectuează cu alte mărfuri, neagricole.
Principalele trăsături ale grâului, care determină încheierea tranzacțiilor comerciale în

anumite condiții, sunt următoarele:
- producția de grâu este diferențiată în timp, în sensul că recoltarea este sezonieră și durează
numai câteva zile dintr-un an, pe când consumul este permanent. Nivelarea acestor diferențe,
între timpul scurt de recoltare și durata lungă de consum, se face prin intermediul comerțului;
- producția de grâu este diferențiată în spațiu, în sensul că în unele zone recolta este
excedentară, iar în altele este deficitară. Echilibrarea între excedent și deficit se realizează
prin operațiunile de vânzare-cumpărare;
- grâul este indispensabil pentru hrana oamenilor și furajarea animalelor, din care cauză
prezintă importanța națională și chiar mondială, fiind considerat în anumite conjuncturi, din
punct de vedere economic, o mărfă de interes strategic;
- tranzacțiile comerciale cu grâu se încheie, în funcție de împrejurari, prin: prezentarea mărfii

în totalitate sau numai a unei probe reprezentative, prezentarea unei fișe descriptive;
- încheierea tranzacțiilor cu grâu se face atât în situația când vânzătorul posedă efectiv
cantitatea respectivă, cât și în cazul când grâul este în stadiul de cultură sau abia semănat;
- tranzacțiile cu grâu se lichidează atât prin materializarea livrării, cât și prin compensarea
între contracte;
- caracteristicile calitative ale grâului determină influențe, în anumite sensuri, asupra prețului,
bonificațiilor și penalizărilor valorice;
- însușirile de higroscopicitate, termodifuziune, autosortare, conservabilitate etc. Ale grâului

determină luarea anumitor măsuri și stipularea anumitor condiții contractuale, în special la
tranzacțiile cu termen viitor (lung) de livrare.
Tabel nr. 1 Evoluția suprafețelor cultivate cu grâ u – U.E.- TOP 11 TĂ RI – Perioada 2010-2019 (1000 ha.)
Țara Ani
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Franța
5.405,36 5.407,33 5.303,33 5.319,15 5.297,28 5.477,77 5.533,32 5.332,08 5.234,09 :
Germania
3.297,70 3.248,20 3.056,70 3.128,20 3.219,70 3.282,70 3.201,70 3.202,60 3.036,30 3.130,50
România
2.162,39 1.947,01 1.997,63 2.103,99 2.112,87 2.106,59 2.137,73 2.052,92 2.116,15 2.091,53
Polonia
2.141,50 2.258,70 2.077,20 2.137,90 2.338,80 2.395,50 2.364,08 2.391,85 2.417,23 2.485,00
Spania
1.948,07 2.372,71 2.188,17 2.124,97 2.171,20 2.176,35 2.256,85 2.062,71 2.063,68 1.918,18
Marea Britanie
1.939,00 1.969,00 1.992,00 1.615,00 1.936,00 1.832,00 1.823,00 1.792,00 1.747,70 1.814,60
Italia
1.829,52 1.726,03 1.853,64 1.902,16 1.874,18 : 1.912,42 1.806,57 1.821,73 :
Bulgaria
1.131,56 1.137,46 1.185,00 1.314,29 1.267,91 1.105,92 1.192,59 1.144,52 1.212,01
Ungaria
1.010,73 977,84 1.070,02 1.090,48 1.112,73 1.029,32 1.044,31 966,4 1.026,15 1.017,17
Cehia
833,58 863,13 815,38 829,39 835,94 829,82 839,71 832,06 819,69 839,45
Danemarca
763,6 747 614,1 567,9 662,1 632,4 583 586,6 425,8 570,1
Sursa: Eurostat
În tabelul de mai sus (TABEL NR. 1) am prezentat evoluția suprafețelor cultivate cu grâu,
top 11 țări din U.E.
România se prezintă astfel:
 Statele membre ale Uniunii Europene au cultivat în anul 2010 o suprafață foarte mare
cu grâu, România situandu-se pe locul 3, cu 2,16 mil. ha. care a fost depăşită de
Franţa, cu 5,4 mil. ha, Germania, cu 3,3 mil. ha., urmată de Polonia, cu 2,14 mil. ha.,
Spania, cu 1,9mil. ha., Marea Britanie, cu 1.9 mil. ha., Italia, cu 1.8 mil. ha., Bulgaria,
cu 1.1 mil. ha., Ungaria, cu 1 mil. ha., Cehia, cu 833 mii ha. și Danemarca, cu 736 mii
ha.
Privind evoluția suprafelor cultivate cu grâu, în perioada 2010-2019, observăm următoarele:
 Am luat în considerare anul 2010, ca an de referință.

 În 2010 Romania s-a situat pe locul trei, cu 2.162,39 ha., în 2011, 2012, 2013, 2014,
2015, 2016, 2017, cultura grâului s-a diminuat, respectiv cu: 10% (1.947,01 ha.), 8%
(1.997,63 ha.), 3% (2.103,99 ha.), 3% (2.112,87 ha.), 3% (2106,59 ha), 2% (2.137,73
ha.), 6% (2.052,92 ha.), 3% (2.116,15 ha.), ajungând ca în anul 2019 , suprafața
cultivată cu grâu să fie de 2.091,53 ha., poziționând România pe locul patru, după
Franța, Germania și Polonia.
Tabel nr. 2 Producția totală de grâ u – U.E – TOP 11 Ț Ă RI – perioada 2010-2019 (1000 TONE)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Franta 38.035,51 35.992,79 37.920,80 38.637,49 38.991,62 42.715,92 29.253,73 38.677,90 35.840,89 :
Germania 23.782,96 22.782,70 22.409,30 25.019,10 27.784,80 26.549,50 24.463,80 24.481,60 20.263,50 23.171,40
Marea Britanie 14.878,00 15.257,00 13.261,00 11.921,00 16.606,00 16.444,00 14.383,00 14.837,00 13.555,00 16.282,70
Polonia 9.408,10 9.339,20 8.607,60 9.485,20 11.628,70 10.957,80 10.827,90 11.665,70 9.820,32 10.870,80
România 5.811,81 7.131,59 5.297,75 7.296,37 7.584,81 7.962,42 8.431,13 10.034,96 10.143,67 10.052,00
Spania 5.941,19 7.777,00 5.189,83 7.744,80 6.471,40 6.362,69 7.873,14 4.830,28 7.989,91 5.839,22
Italia 6.777,26 6.622,00 7.654,25 7.312,02 7.141,92 : 8.037,87 6.966,47 6.932,95 :
Bulgaria 4.094,59 4.458,49 4.455,10 5.504,94 5.347,08 5.140,14 5.801,12 6.132,67 5.832,45 :
Ungaria 3.745,19 4.106,63 4.010,99 5.058,30 5.261,89 5.331,43 5.603,18 5.246,26 5.258,43 5.369,68
Cehia 4.161,55 4.913,05 3.518,90 4.700,70 5.442,35 5.274,27 5.454,66 4.718,21 4.417,84 4.865,43
Danemarca 5.059,90 4.831,40 4.525,10 4.145,20 5.153,30 5.030,00 4.201,50 4.834,10 2.654,80 4.644,75
Sursa: Eurostat
Privind producția totală de grâu prezentată în tabelul de mai sus (TABEL NR. 2) în perioada
2010-2019, observăm următoarele:
 Începând cu anul 2010 Romania se afla pe locul șapte în UE la producția de grâu, cu o

recoltă de 5 milioane tone, după Franța – 38 milioane de tone, Germania – 23,78
milioane de tone și Marea Britanie – 14,87 milioane de tone, Polonia - 9.408 milioane
tone. Pe locul cinci s-a aflat Italia, cu 6,777 milioane de tone.
 Din 2010 până în 2019, România și-a crescut producția, de la 5,81 milioane de tone la
10,05 milioane tone, având loc o creștere de 72% .
 Raportându-ne strict la anul trecut, în anul 2018 a fost înregistrată cea mai mare
producție de grâu, de 10,14 milioane tone, cu 2% mai mult comparativ cu anul 2019.
În tabelul de mai jos (TABEL NR. 3) am prezentat evoluția prețurilor grâului de panificație,
la bursă și am observat următoarele:
 Preţul grâului românesc vândut în portul Consţanta a înregistrat 800,535 Ron/tonă

începând cu anul 2015, înregistrând o scădere de 6% (754,168 RON-TONĂ) în 2016
comparativ cu anul 2015, o creștere de 5% (795,28 RON/TONĂ) în anul 2017
comparativ cu anul 2016, o creștere de 4% (825,34 RON/TONĂ) în 2018 comparativ cu
anul 2017.
 Anul acesta prețurile la bursă sunt următoarele: FOB CONSTANTA - 786,97
RON/TONĂ; RO-MUNTENIA – 720 RON/TONĂ; CUMPĂRARE
CEREALECOLECTD. CONSTANTA - 827,885 RON/TONĂ cu mult mai mici,
comparativ cu prețurile de la bursele MATIF PARIS (861,17 RON/TONĂ) și CME
CHICAGO (762,90 RON/TONĂ), respectiv cu 4-20% mai mult.
Tabel nr. 3 Prețurile grâ ului de panificație la bursă (RON/TONĂ )
ANI
2019 IANUARIE-
2015 2016 2017 2018
NOIEMBRIE
MATIF PARIS 837,88 762,90 792,14 876,71 861,17

CME CHICAGO 780,29 673,51 691,31 763,92 762,90
DAP CONSTANTA TRADERI
COLABORATORI - - 797,815 - 832,158
CUMPĂRARE LANDMAR
MOLDOVA FCA - - 652,72 677 698
RO BANAT 628,854 612,49 665,465 - 697

HAMBURG 840,04 767,42 827,44 - -
UCRAINA 818,7 724,11 777,88 - -
FOB CONSTANTA 800,535 754,168 795,28 825,34 786,97
RO-MUNTENIA 712,09 639,22 721,29 694 720
RO-OLTENIA 684,125 634,355 681,077 632 -
CUMPĂRARE - - 738,86 805,49 827,885
CEREALECOLECTD.
CONSTANTA
MILANO (tranzactii nationale) 914,05 830,74 892,89 965,528 973,56
MILANO ( tranzactii EU) 918,815 834,82 894,118 971,18 1.004,21
UE- MAREA NEAGRA 845,32 770,41 803,10 873,15 884,83
CUMPĂRARE ELA GENERAL - - - - 667,5
COM (CPT LITENI SV)
Cumpărare UnitedGrain Constanta - 706,79 992,02 751 -
Sursa: https://www.agrogo.ro/ro/
II. Caracteristicile filierei
1. Agricultura
Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei
româneşti. Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
ponderea agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în PIB în anul 2018 a fost de 11,4%.
Tabel nr 4. Contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în PIB,

perioada 2017-2019
Trimestre
2017 2018 2019

Categorii de resurse
si utilizari
T. I T. II T. III T. IV T. I T. II T. III T. IV T. I T. II
2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018 2018 2019 2019
Milioane lei
Agricultura,
silvicultura si pescuit
8889,4 9362,8 9361,4 9060,1 10033,8 10479 11087,5 7317,7 10930,4 11462,4
Sursă: INS
Structura culturilor din România şi, respectiv, a producţiei vegetale este dominată de
producţia de cereale. Suprafeţele agricole ocupate de aceste culturi reprezintă circa 66% din
suprafaţa cultivată anual.
Grâul este cereala cea mai importantă din lume, ocupând pe plan mondial cele mai mari
suprafeţe.
Importanța grâului
 Importanţa deosebită a grâului este relevată prin următoarele elemente:
 conţine substanţe hrănitoare necesare organismului uman, În cantităţi bine
proporţionate: peste 67% extractive neazotate, pană la 13,5-14% proteine, 2%
grăsimi, 1,6% substanţe minerale, vitaminele B, E, PP;
 transformat În făină, se foloseşte la fabricarea painii; făina se mai foloseşte la
fabricarea pastelor făinoase, a prăjiturilor, biscuiţilor, grişurilor; boabele de grâu se
folosesc în industrie, la fabricarea amidonului, dextrinei, glucozei.
 Tăraţele, obţinute la măcinarea grâului, reprezintă un nutreţ concentrat foarte valoros,
bogat in proteine, grăsimi, săruri minerale; un număr însemnat de oameni le consumă
ca produs dietetic şi de slăbire sau pentru producerea borşului;
 Conferă posibilităţi nelimitate de mecanizare a culturilor şi de obţinere a unei
producţii la un cost scăzut. Boabele pot fi păstrate timp îndelungat sau transportate la
distanţe mari, fără să se altereze;
 Prezintă posibilităţi de cultivare în cele mai diferite condiţii de climă şi la altitudini
pană la 4000 metri.
a Specii de grâu
 Grâul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploidă cea mai cultivată în lume.
 Einkorn - (T. monococcum) Specie diploidă, există atât în varietăți cultivate cât și în
varietăți sălbatice. Una din primele specii de grâu, rar cultivată astăzi.
 Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploidă, cultivată sau sălbatică. În
antichitate era foarte cultivată, în zilele noastre mai rar.
 Durum sau Grâu arnăut - (T. turgidum var. durum) Forma tetraploidă de grâu
cultivată azi.
 Alac Spelt - (T. spelta) Altă specie hexaploidă cultivată pe scară restrânsă.
În România, sunt cultivate numeroase soiuri de grâu, în tabelul următor am prezentat soiurile
de grâu cultivate în România, dar și zonele în care se cultivă:
Tabel nr. 5 Zonarea soiurilor de grâ u de toamnă în Româ nia
Zona de cultivare a grâului Soiuri

Boema I, Crina, Dor F,
1 Sudul țării irigat
Dropia, Faur F, Glosa,
Gruia, Izvor, Alex Ciprian,
Lovrin 34, Romulus LV,
Kuskun Serina, Renesensa,
G.K.Cipo, G.K.Gobe, G.K.
Elet, G.K. Othalom,
Kraljevica, Apache
2 Sudul țării neirigat Boema I, Crina, Dor F,
Dropia, Glosa, Izvor, Alex,
Lovrin 34, Romulus LV,
Kuskun Serina, G.K. Elet,
G.K.Miska, G.K.Palma,
G.K.Petur, Mv Magvas,
Apache
3 Oltenia Briana, Șimnic 30, Crina,
Dor F, Dropia, Glosa, Gruia,
Izvor, Ciprian, Lovrin 34,
PKB Kristina, Kraljevica,
Renesensa
4 Zona piemonturilor sudice Albota, Trivale, Dor F,
Glosa, Gruia, Crișana,
Apache
5 Vestul țării Alex Ciprian, Lovrin 34,
Romulus LV, Crișana,
Briana, Dor F, Dor F,
Dropia, Glosa, Kuskun
Serina, PKB Kristina,
G.K.Cipo, G.K.Elet,
G.K.Gobe, G.K.Kalasz,
G.K.Miska, G.K.Othalom,
G.K.Petur, Mv Magvas, Mv
Palma, Kraljevica, Apache,
Cezanne, Enesco, Renan.
Renesansa, Bercy
6 Zona colinară din vest Crișana, Arieșan. Ciprian,
Dor F, Glosa, Eliana Pl,
Apache, Cezanne.
7 Transilvania Apullum, Ardeal 1, Arieșan,
Transilvania, Turda 95,
Turda 2000, Crișana, Dor f,
Drobeta, Dumbrava,
Delebrad 2, Faur F, Glosa,
Esențial, Eliana P1,
Gasparom, lași 2, Suceava
84, Voroneț, Kuskun,
Serina, G.K.Cipo, G.K.Elet,
G.K.Kalasz, G.K.Miska,
G.K. Petur, Mv Magvas, Mv
Palma, Apache, Cezanne,
Enesco, Renan, Bercy, Beti
P1
8 Moldova centrală și de sud Gabriela, Moldova 83,
Eliana P1, Delabrad 2, lași
2, Ardeal l, Turda 95,
Boema l, Dor F, Dropia,
Faur F, Izvor, Glosa, Cruia,
G.K.Elet, Mv Magvas. Mv
Palma, Enesco
9 Nordul Moldovei Aniversar, Eliana Pl,
Esential, Gabriela,
Cașparom, lași 2. Moldova
83. Suceava 84, Voroneț,
Arieșan, Delabrad 2,
Drobeta, Dumbrava,
Crișana, Turda 95, Turda
2000. Faur F, Kuskun
Serina, G.K.Cipo, G.K.Elet,
G.K.Kalasz, G.K.Petur. Mv
Palma, Apache, Cezanne,
Enesco, Bercy, Beti P1
1 Alte soiuri Aximut, BC Renata, Felix,
0 Ilinca. Litera, Mv Kolo, Mv
Marsall, Mv Regiment, Mv
Toborzo, PKB Rodika, PKB
Roxanda, PKB Vizelika,
Pobeda, Șimnic 50, Zimbru,
Cato, Joseph
Sursă: [ CITATION Ghe11 \l 1048 ]
În ţara noastră, grâul reprezintă circa 40% din totalul necesar de calorii în alimentaţia
oamenilor. Tăraţele şi alte resturi de la industrializarea grâului contribuie cu 10-15% din
totalul unităţilor nutritive consumate de animale.
b Tehnologia de cultivare
Rotația culturilor - La grâu nu se recomandă monocultura.

Fertilizarea - Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată
la 3 – 4 ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă
activă/ha. În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg s.a.
la hectar.
Lucrarea solului - Se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să
treacă un interval de 15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”. Arătura se
efectuează în funcţie de sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o
vegetaţie prea înaltă se procedează mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri.
Dacă solul este prea uscat şi rezultă bulgări prea mari, se renunţă la arat şi se pregăteşte
terenul utilizând grapa cu discuri grea, GDG-4,2M, în agregat cu grapa stelată. Pregătirea
patului germinativ se face cu 1 – 2 zile înainte de semănat şi constă în afânarea şi mărunţirea
bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.
Sămânţa - trebuie să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea

următoarelor condiţii: puritate peste 98%, capacitate germinativă peste 90%, sănătoasă,
umiditate sub 14%. Înainte de semănat sămânţa se tratează în mod obligatoriu cu fungicide
pentru protejarea împotriva principalelor boli.
Semănatul - se realizează în epoca optimă, data semănatului fiind diferită în funcţie de zona
ecologică. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar de cultură este cuprinsă între 200
şi 240 kg/ha, funcţie de condiţiile pedo-climatice, fertilitatea terenului şi epoca semănatului.
Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi 5–6 cm pe
solurile nisipoase.
Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de întârziere a

semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha.
Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrăţească şi să se călească,
fortificându-se pentru perioada de iarnă, în aceste condiţii putând rezista până la -200C.
Tâvălugitul semănăturilor - de grâu imediat după semănat apare ca necesar atunci când s-
a semănat în sol afânat și mai uscat, și se face cu scopul de a pune sămânța în contact cu solul
și de a favoriza, astfel, absorbția apei.
Controlul culturilor - pe timpul iernii și eliminarea apei pe porțiunile depresionare sau

microdepresionare sunt operațiuni de bună gospodărire, care se fac de către orice bun
cultivator de grâu. La amplasarea culturilor de grâu trebuie evitate, pe cât posibil terenurile
unde pe timpul iernii apar băltiri.
Tăvălugitul la desprimăvărare - este necesar numai în situații extreme când, din cauza
alternanței temperaturilor negative cu cele pozitive pe timpul iernii, rădăcinile plantelor de
grâu au fost desprinse de sol (plantele sunt descălțate); ca urmare, la încălzirea vremii la
desprimăvărare poate apare ofilirea și uscarea plantelor de grâu, parțial dezrădăcinate;
fenomenul este mai frecvent pe solurile argiloiluviale (podzolite). Atunci cand situația o
impune, lucrarea de tăvălugii trebuie efectuată pe sol bine scurs, dar încă reavăn, pentru a
realiza aderarea rădăcinilor și a nodului de infrățire la sol, dar fără a tasa suprafața solului.
Grăpatul culturilor - de grâu la desprimăvărare este o lucrare din tehnologia clasică de

cultivare, în prezent, grăpatul a fost scos din tehnologia recomandată, deși continuă să fie
efectuat de unii cultivatori de grâu de la noi. În majoritatea cazurilor se consideră că lucrarea
de grăpat a semănăturilor de grâu la desprimăvărare, nu este necesară, iar consecințele
negative sunt, adesea, importante: multe plante de grâu sunt distruse, altele sunt
dezrădăcinate; terenul, încă umed, este tasat prin trecerea tractorului; cresc costurile.
Combaterea buruienilor - este principala lucrare de îngrijire din cultura grâului. Pierderile
de recoltă la grâu din cauza concurenței buruienilor sunt, în mod obișnuit, de 10 - 20%, dar
pot ajunge în situații extreme până la 60 - 70%. Ca urmare, reducerea rezervei de buruieni și
împiedicarea apariției acestora în culturile de grâu trebuie urmărite prin toate mijloacele:
rotație, lucrările solului, semănatul în epoca și cu densitatea optimă, combatere chimică.
Irigarea - este o lucrare din tehnologia de cultivare a grâului care prezintă interes pentru
majoritatea zonelor de cultură a grâului din România. Necesarul de apă al grâului este de
3.500 - 4.500 m /ha pe întreaga perioadă de vegetație și este acoperit, de obicei în proporție
de 70 - 75%, din rezerva de apa a solului la semanat și din precipitațiile căzute în timpul
perioadei de vegetație.
Udările de toamnă aplicate în cultura grâului sunt cele mai eficiente, în situațiile în care solul
este prea uscat și nu permite efectuarea arăturii sau dacă s-a arat, dar nu se poate pregăti patul
germinativ, se recomandă administrarea unei udări de umezire, cu norme de 400 – 600
m3/ha. în situațiile în care pregătirea patului germinativ s-a făcut corespunzator, dar s-a
semănat în sol uscat și grâul nu răsare din lipsa apei, se recomandă o udare de răsărire cu
norme de 300- 500 m3/ha.
Udările de primăvară se aplică în funcție de situația concretă din primăvară (apa acumulată
în sol în sezonul rece, regimul precipitațiilor în primavară), cu norme de 500-600 m3/ha. Se
aplică 1-3 udări în fazele de alungirea paiului (in luna aprilie, mai rar, numai în primăverile
secetoase și după ierni sărace în precipitații), înspicat-înflorit (luna mai) și la formarea
bobului (luna iunie). Metoda de udare folosită la grâu în țara noastră este aspersiunea.
Tehnologia de cultivare folosită în producerea seminţei are în vedere respectarea

următoarelor aspecte specifice:
 Izolarea culturii folosită pentru sămânţă la cel puţin 4 m faţă de alte soiuri de grâu
sau alte specii de cereale păioase;
 Asigurarea celor mai bune premergătoare şi evitarea cu stricteţe a revenirii în rotaţie
a culturilor de grâu după grâu sau alte cereale păioase la intervale mai mici de doi
ani;
 Executarea a cel puţin 2 purificări biologice, din care prima imediat după înspicare
iar ultima la intrarea în faza de coacere în pârgă;
 Curăţirea perfectă a combinelor şi a sacilor utilizaţi la recoltare;
 Uscarea, condiţionarea şi păstrarea seminţei până în momentul semănatului în
magazii răcoroase şi uscate.
 În funcţie de nivelul precipitaţiilor, irigarea constituie o măsură eficientă şi se aplică
astfel: o udare pentru răsărire şi 1-2 udări în timpul vegetaţiei, cu o normă de udare
de 500-600 m3/ha apă.
Tabel nr. 6 Suprafața cultivata cu grâ u , pe forme de propietate, regiuni, perioada 2010-2018
Principalele Forme de Regiuni Ani

culturi propietate 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
hectare hectare hectare hectare hectare Hectare hectare hectare hectare
Regiunea NORD-VEST
113526 118839 116677 118421 121675 145916 143873 142161 143834
Sector privat
Regiunea CENTRU
91890 98076 75890 89205 90042 88489 89797 87487 91020
Regiunea NORD-EST
154680 135734 181292 151098 156634 166515 166191 148032 159222
Regiunea SUD-EST
Grâu 524979 416161 462406 512326 503961 498041 476785 450299 462356
Regiunea SUD-MUNTENIA
625996 595788 632570 594367 587186 581873 584083 577191 585328
Regiunea BUCURESTI –
17210 15267 17956 19197 18135 18408 18156 18050 17791
ILFOV
Regiunea SUD-VEST
395212 345342 308330 385866 380097 362537 397984 403643 411066
OLTENIA
Regiunea VEST
218329 201407 184474 220067 240124 231435 246103 212088 233666
Exploatații Regiunea NORD-VEST

68027 81942 73751 74077 73558 101297 95032 102308 100438
agricole
individuale Regiunea CENTRU
66602 73556 49516 57038 59357 61377 61201 64280 64612
Regiunea NORD-EST
65602 64875 72167 47621 62715 63658 66977 75903 81537
Regiunea SUD-EST
197437 118454 158807 201469 211508 206220 158091 179348 178529
270924 253214 235619 204541 221697 225027 224262 242813 242660
4503 4767 5549 5287 5421 6215 6223 6121 6119
ILFOV
Regiunea SUD-VEST
296344 294779 207496 259364 263698 260861 266329 286500 286672
OLTENIA
Regiunea VEST
80575 87654 69541 65190 82237 77175 79337 79328 79378
Sursa: Eurostat
În tabelul de mai sus (tabel nr. 6) am prezentat principalele culturi de grâu, atât din sectorul
privat cât și din exploatații agricole individuale, observând următoarele:
 Regiunea N-V – din 2010 până în 2018 a avut loc o creștere a suprafeței cultivate cu
grâu, de 30.308 hectare ( aproximativ 26%) în sectorul privat și o creștere de 34.411
hectare (aproximativ 47%) în sectorul explaotațiilor agricole individuale.
 Regiunea Centru - din 2010 până în 2018 a avut loc o scădere a suprafeței cultivate
cu grâu, de 870 hectare ( aproximativ 4%) în sectorul privat și o scădere de 1.990
hectare ( aproximativ 5%) în sectorul exploatațiilor individuale.
 Regiunea N-E – din 2010 până în 2018 a avut loc o creștere a suprafeței cultivate cu
grâu, de 4.542 hectare (aproximativ 3%) în sectorul privat și o creștere de 15.935
hectare (aproximativ 25%) în sectorul exploatațiilor individuale.
 Regiunea S-E - din 2010 până în 2018 a avut loc o scădere a suprafeței cultivate cu
grâu, de 62.623 hectare (aproximativ 12%) în sectorul privat și o scădere de 18.908
hectare (aproximativ 10%) în sectorul exploatațiilor individuale.
 Regiunea SUD-MUNTENIA – din 2010 până în 2018 a avut loc o scădere a
suprafeței cultivate cu grâu, de 40.668 hectare (aproximativ 7%) în sectorul privat și
o scădere de 28.264 hectare (aproximativ 10%) în sectorul exploatațiilor individuale.
 Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV – din 2010 până în 2018 a avut loc o scădere a
suprafeței cultivate cu grâu, de 581 hectare (aproximativ 8%) în sectorul privat și o
creștere de 1.616 hectare (aproximativ 35%) în sectorul exploatațiilor individuale.
 Regiunea S-V OLTENIA – din 2010 până în 2018 a avut loc o creștere a suprafeței
cultivate cu grâu, de 15.854 hectare (aproximativ 6%) în sectorul privat și o scădere
de 9.672 hectare (aproximativ 5%) în sectorul exploatațiilor individuale.
 Regiunea V – din 2010 până în 2018 a avut loc o creștere a suprafeței cultivate cu
grâu, de 15.337 hectare în sectorul privat și o scădere de 1.197 hectare (aproximativ
5%) în sectorul exploatațiilor individuale.
În tabelul nr. 7 sunt prezentate principalele utilaje folosite în cultivarea grâului.
Tabel nr. 7 Utilaje utilizate în agricultură - Grâ u

Ani
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Categorii de tractoare si
masini agricole
Tractoare agricole fizice 180433 183064 184446 191301 193120 199284 207901 212730 215980
Pluguri pentru tractor 142671 146386 147471 152031 156964 159334 168617 169647 169964
Cultivatoare mecanice 27795 28926 29173 29565 29562 30355 30632 29648 29337
Semanatori mecanice 69337 71554 73519 74805 76301 77560 81255 80038 78612
Masini de stropit si prafuit

cu tractiune mecanica 5680 6053 5459 5293 5315 5607 5327 5494 5709
Combine autopropulsate
pentru recoltat cereale 25285 25418 25626 26454 25694 27485 26923 26690 27464
Combine autopropulsate
pentru recoltat furaje 797 777 752 826 868 891 985 1069 1104
Prese pentru balotat paie si

fan 7181 9018 9087 10225 10871 11966 13840 14166 14697
Vindrovere pentru furaje 1233 1201 1817 1221 1217 1254 1327 1375 1399
Sursa: INS
2. Colectare
Recoltarea grâului
În România, grâul se coace începând cu a doua decadă a lunii iunie - în sudul țării - și până la
sfârșitul lunii iulie - în nordul țării și în zonele premontane. Alegerea momentului de recoltare
trebuie să asigure, pe de o parte, reducerea pierderilor, datorate treieratului incomplet - dacă
treieratul se face prea devreme , și prin scuturare - dacă treieratul se face la supracoacere, iar
pe de altă parte, să asigure condiții bune de păstrare. Recoltarea grâului pentru consum cu
combina poate să înceapă când umiditatea boabelor scade sub 18%, dar cele mai bune
rezultate se obțin când umiditatea este între 14 și 15%. De remarcat că la umiditatea de 15%,
grâul nu poate fi păstrat decât foarte puțin timp, pentru a preveni deprecierea calității de
panifcație și a germinației.
Grâul pentru sămânță nu se recoltează decât când umiditatea a scăzut sub 15%. Întârzierea
recoltării duce la pierderi de recoltă, prin scuturarea boabelor, și la îmburuienarea lanurilor.
Reglarea combinelor trebuie făcută de mai multe ori de-a lungul unei zile de lucru, numai
astfel se pot reduce pierderile de recoltă și se previne spargerea boabelor. O combină bine
reglată trebuie să aibă în buncăr boabe curate și întregi, proporția de pierderi putând să fie sub
2%.
Grâul cultivat pe terenurile în pantă, dar și culturile de grâu puternic îmburuienate se pot
recolta cu combinele de mare productivitate numai după ce în prima fază se taie plantele, iar
în faza a doua se treieră. Recoltarea în aceste cazuri se face la coacerea în pârgă, când
umiditatea boabelor este de aproximativ 20-25%. Plantele de grâu se taieră cu coasa sau
vindroverul, la înălțimea de 10-15 cm. După tăiere, plantele de grâu se leagă în snopi și se
așază în clăi, unde în 7-10 zile se coace.
Treieratul se poate efectua și direct din brazdă, caz în care miriștea se lasă mai înaltă în așa
fel încât combina echipată cu ridicator de brazdă să poată lucra mai bine. Din recolta
obținută, paiele reprezintă între 55 și 65%.
În tabelul de mai jos (tabel nr. 8) am prezentat evoluția producției medie de grâu/hectar în
perioada 2010-2018, obținând următoarele informații:
 Regiunea N-V – se observă faptul că în perioada 2010-2018 producția medie de grâu/

hectar a crescut de la un an la altul, ajungând ca în anul 2018 producția medie să fie
de 4.280 kg/ha, cu 1.360 kg/ha mai mult comparativ cu anul 2010 (aproximativ 30%)
și cu 25 kg/ha (aproximativ 2%) mai mult decât în 2017.
 Regiunea Centru – se observă că în perioada 2010-2018 producția de grâu/ha a
crescut de la un an la altul, ajungând ca în anul 2018 producția medie să fie de 4.210
kg/ha, cu 1.457 kg/ha mai mult comparativ cu anul 2010 (aproximativ 37%) și cu
53kg/ha mai puțin (aproximativ 1%) mai puțin decât în 2017.
 Regiunea N-E – se observă că în perioada 2010-2018 producția de grâu/ha a crescut
de la un an la altul, ajungând ca în anul 2018 producția medie să fie de 4.128 kg/ha,
cu 1.432 kg/ha mai mult comparativ cu anul 2010 (aproximativ 35%) și cu 185kg/ha
(aproximativ 5%) mai puțin decât în anul 2017.
 Regiunea S-E - se observă că în perioada 2010-2018 producția de grâu/ha a crescut de
la un an la altul, ajungând ca în anul 2018 producția medie să fie de 5.094 kg/ha, cu
2.369 kg/ha mai mult comparativ cu anul 2010 (aproximativ 46%) și cu 34kg/ha
(aproximativ 1%) mai mult decât în anul 2017.
 Regiunea SUD-MUNTENIA - se observă că în perioada 2010-2018 producția de
grâu/ha a crescut de la un an la altul, ajungând ca în anul 2018 producția medie să fie
și cu 226 kg/ha (aproximativ 5%) mai puțin decât în anul 2017.
 Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV - se observă că în perioada 2010-2018 producția de
 Regiunea SUD-VEST-OLTENIA - se observă că în perioada 2010-2018 producția de
 Regiunea V - se observă că în perioada 2010-2018 producția de grâu/ha a crescut de
la un an la altul, ajungând ca în anul 2018 producția medie să fie de 5.100 kg/ha, cu
2.107 kg/ha mai mult comparativ cu anul 2010 (aproximativ 40%) și cu 174 kg/ha
(aproximativ 3%) mai puțin decât în anul 2017.
 Totodată putem observa faptul că în anul 2018 regiunea în care s-a înregistrat cea mai
mare producție este Regiunea Vest unde avem o producție medie de 5.100 kg/ha.
Tabel nr. 8 Producția medie de gră u/ hectar
Principalele Regiuni Perioada
culturi 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha
Regiunea NORD-VEST
2920 3620 2968 3811 3843 3891 3380 4255 4280
Regiunea CENTRU
2753 3656 2647 3312 3699 3736 3795 4263 4210
Regiunea NORD-EST
2696 3366 2317 3173 3340 3029 3609 4313 4128
Grâu
Regiunea SUD-EST
2725 3732 2353 3224 3486 3702 4202 5060 5094
2621 3822 2669 3772 3746 4039 4110 5127 4901
ILFOV 3008 3791 2846 4174 4035 4231 4157 4579 4273
Regiunea SUD-VEST
OLTENIA 2478 3219 2396 2831 3197 3326 3315 4735 4717
Regiunea VEST
2993 4032 3878 4342 4005 4451 4658 5274 5100
Sursa: INS
În tabelul de mai jos (tabel nr.6) am prezentat evoluția producției totale de grâu în perioada 2010-2018, obsrvând următoarele:
 În anul 2018 producția totală de grâu a fost de 10.143.671 tone, o producție cu 108.716 tone mai mare
compartiv cu anul 2017 (aproximativ 5%) și cu 4.331.861 tone (aproximativ 55%) mai mare față de
producția din 2010 (5.811.810 tone).
Tabel nr. 9 Producția totală de gră u
Principalel Perioada
e culturi 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
tone tone tone Tone tone tone tone tone tone
Grâu 5.811,81 713159 529774 729637 758481 796242 843113 1003495 1014367
0 0 8 3 4 1 1 5 1
Sursa:
INS
Tabel nr. 10 Grupul de producă tori de cereale recunoscuţi de Ministerul
Agriculturii
Centralizat la data de 08.03.2019
Producători
1. S.C. MUREŞUL CEREALE S.R.L.
2. SC „DN AGRAR CEREALE” SRL
3. FERMIERUL NĂDLĂCAN COOPERATIVĂ AGRICOLĂ
4. SC „G-6 FERMIERI GRUP” SRL
5. COOPERATIVA AGRICOLĂ A FERMIERILOR VARIDOR
6. AGRO MUREȘANA COOPERATIVA AGRICOLĂ
7. Societatea Agricolă Aurora Burdea
8. Societatea Agricola ˝Ceres Miroşi˝
9. SC GRUP PRODUCĂTORI SIRETU SRL
10. SC MAIS GRUP PROD SRL
11. SOCIETATEA GRUP DE PRODUCĂTORI AGRICOLI BIHOR S.R.L.
12. S.C. GRUP DE PRODUCĂTORI TRITICUM SRL
13. S.C. SEMAGRI SRL
14. S.C. AGROPUIA S.R.L.
15. S.C. GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE TARA S.R.L.
16. S.C. CRIŞANA CEREALE GRUP S.R.L.
17. S.C. DARIPLANT S.R.L.
18. S.C. GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE AGROIND S.R.L.
19. SC CEREAL FEED SRL
20. S.C. GRUP DE PRODUCĂTORI AGRICOLI CÂMPIA IERULUI S.R.L.
21. S.C. CRIȘANA CEREALE GRUP S.R.L
22. SOCIETATEA ELISIUM AGRO S.R.L.
23. SOCIETATEA GRUP DE PRODUCĂTORI SEMCEREAL S.R.L.
24. BRAICOOP COOPERATIVĂ AGRICOLĂ
25. UNIREA SUTEȘTI COOPERATIVA AGRICOLĂ
26. SC AGRO GRUP SMEENI SRL
27. CĂLMĂȚUI IZVOARE COOPERATIVA AGRICOLĂ
28. INDAC AGRO COOPERATIVA AGRICOLĂ
29. GMS CEREAL BOLDU COOPERATIVA AGRICOLĂ
30. S.C. ROD BOGAT UNIREA S.R.L.
31. S.C. SICO REAL AGRO S.R.L.
32. DOROBANŢU 2009 COOPERATIVA AGRICOLĂ
33. S.C. CONSORŢIU CERES DOR MĂRUNT S.R.L.
34. ,,ASOCIATIA CONSORTIU DE EXTENSIE SI DEZVOLTARE RURALA’’
35. SOCIETATEA AGRO GRUP SPICUL S.R.L
36. AGROSÎRBI CIOCĂNEȘTI COOPERATIVA AGRICOLĂ
37. DOBROGEA SUD COOPERATIVĂ AGRICOLĂ
38. SOCIETATEA AGRICOLĂ SPICOM
39. SC FERMA CERNAT SRL
40. S.C. GRUP DE PRODUCĂTORI AGROCEREAL SOLVENT S.R.L.
41. S.C. CONSOL MOTATEI S.R.L.
42. AGRO COM SIC COOPERATIVA AGRICOLĂ
43. S.C. DROPIA GRUP DE PRODUCĂTORI S.R.L
44. SC AGRO GRUP UNIREA
45. SOCIETATEA COMERCIALĂ GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE –
„LUNCA PRUT” S.R.L.
46. AGRODAVA NEMȚEANĂ COOPERATIVA AGRICOLĂ
47. S.C. ACSZR GRUP S.R.L.
48. AGROPLANT BIO GRUP DE PRODUCĂTORI COOPERATIVĂ AGRICOLĂ
49. BUZGĂU TĂȘNAD COOPERATIVĂ AGRICOLĂ
50. CÂMPIA CAREIULUI COOPERATIVA AGRICOLĂ
51. CHEREJI PISCOLT COOPERATIVA AGRICOLĂ
52. SC AGRO SOLUTION TRANSILVANIA SRL
53. COOPERATIVA AGRICOLĂ GRUP TOP AGRO
54. S.C. BANAT AGRI GROUP S.R.L.
55. COOPERATIVA AGRICOLĂ TORMAC
56. S.A.COMLOSANA
57. S.C. EXIGENT TM S.R.L.
58. S.C. GRUP DE PRODUCĂTORI DE CEREALE BODO S.R.L.
59. S.C. WEST PROD CEREAL S.R.L.
60. S.C. GRUPUL DE PRODUCĂTORI GLIA DELTEI DUNĂRII S.R.L.
61. S.C. GRUPUL DE PRODUCĂTORI LASER S.R.L.
62. S.C. GRUPUL DE PRODUCĂTORI GLIA DELTEI DUNĂRII S.R.L.
63. S.C. GRUPUL DE PRODUCĂTORI LASER S.R.L.
64. COOPERATIVA AGRICOLĂ ŞASE SPICE
65. ASOCIAȚIA „GRUPUL DE PRODUCĂTORI CEREALE JILIȘTE ”
66. S.C. GRUPUL DE PRODUCĂTORI CEREAL GAIC-KAISER S.R.L.
67. SC CERIF OIL SRL
68. COOPERATIVA AGRICOLĂ CODRII VLĂSIEI
69. COOPERATIVA AGRICOLĂ HORTISUD AGR
70. S.C. AGROUNION S.R.L.
Sursa: Ministerul agriculturii
3. Depozitare și transport
Baza materială a sectorului de depozitare poate fi constituită din silozuri sau magazii,
realizate pe întreg teritoriul țării și în special în zonele mari producătoare de grâu.
Depozitele de cereale ale morilor cu regim comercial și cu capacitate mare de producție sunt
depozite cu caracter permanent, mecanizate sau semimecanizate și în majoritatea cazurilor
sunt separate de moara propriu-zisă sau de curățătorie.
Spații de depozitare (tipuri de depozite și silozuri)
Depozitele de cereale pentru morile comerciale se împart in :

- magazii (hambare) mecanizate;
- silozuri semimecanizate;
- silozuri complet mecanizate.
Din punct de vedere al posibilităților de precurățire a grâului , depozitele se împart în:

- depozite de cereale fără utilaje de precurățire;
- depozite de cereale cu utilaje de precurățire – amplasate în curățătoria morii;
- depozite de cereale cu utilaje de precurățire independente.
Magaziile de cereale Sunt construite din lemn (dar din ce în ce mai rar) sau din cărămidă.
Depozitarea grâului se face pe orizontală , în straturi de o anumită grosime sau sub formă de
grămadă.
Magaziile (hambarele) simple se construiau de obicei din lemn (ceea ce nu se mai

recomandă) si pe un singur palier. Ele sunt destinate depozitării cantităților mici de grâu.
Construcția este împărțită în hambare, iar înălțimea pe care se poate depozita este de 3m.
Magaziile (hambarele) cu etaje au fost construite ca o consecință a necesității spațiului redus

de depozitare și pentru îmbunătățirea condițiilor datorită mecanizării.
Astfel, s-au creat și condiții mai bune de depozitare, aerisirea făcându-se prin simpla scurgere
a grâului de la un etaj superior la unul inferior. În general sunt construite din cărămidă și
beton armat, fiind prevăzute să fie deservite și de linii de cale ferată.
Silozurile de cereale
Sunt depozite în care grâul este depozitat pe verticală, în celule de diferite tipuri și
dimensiuni. Aici are loc primirea, precurățirea, compartimentarea, păstrarea și conservarea
grâului în vederea procesării. Silozurile asigură o mecanizare completă a operațiilor de
încărcare-descărcare și a precurățirii cerealelor dar și condiții mult mai bune de conservare a
cerealelor.
Depozitarea grâului în silozul morii se desfășoară după un anumit flux tehnologic care
cuprinde o serie de operații:
 descărcarea cerealelor din mijlocul de transport;
 evacuarea grâului din sorbul silozului, cântărirea, precurățirea, cântărirea și
introducerea în celule;
 evacuarea grâului din celule, dozarea pentru amestec, cântărirea și trimiterea lui la
curățătoria morii;
 recircularea și prefirarea pentru prevenirea încingerii;
 evacuarea și trimiterea grâului și către alte unități de morărit;
 ventilarea utilajelor instalațiilor și a grâului din siloz.
Toate operațiile tehnologice, care au loc în silozul de cereale, se execută cu următoarele

categorii de utilaje și instalații: sorbul sau stația de primire; utilaje de transport intern
(elevatoare, snecuri, redlere sau transportoare cu bandă, tubulatură, distribuitoare și șubere);
instalații de ventilație formate din ventilatoare, cicloane, conducte și subere; aparate de
măsură volumetrică și gravimetrică; mașini de curățit grâul; motoare și transmisii de
acționare; diverse accesorii de comandă și control.
Operațiile tehnologice
a Descărcarea cerealelor
Cerealele sosite cu vagoane de cale ferată se descarcă prin mai multe procedee, ca de
exemplu:
- lopatare manuală;
- descărcare gravitațională;
- descărcare cu lopeți mecanice;
- descărcare pneumatică;
- descărcare cu transportor elicoidal mobil;

- descărcare în releu, folosind succesiv lopeți mecanice, sorb (buncăr) de primire, elevator,
etc.
b Recepția produselor
Cerealele care sosesc și urmează a se prelucra în moară sunt supuse unor operații de
verificare a cantității și calității, numite recepție cantitativă, respectiv recepție calitativă.
Verificarea cantității se face de regulă prin cântărire, iar a calității prin analize de laborator.
Cu recepția cantitativ-calitativă și compartimentarea cerealelor în siloz începe de fapt

pregătirea lor pentru măcinis.
Datele înregistrate în urma determinărilor făcute însoțesc cerealele pe tot parcursul procesului
tehnologic de prelucrare, iar caracteristicile cantitative și calitative ale produselor finite
trebuie sa fie în concordanță cu cele înregistrate la recepție. Daca recepția cantitativă se
rezumă numai la operația de cântărire, cea calitativă implică o serie de operații de prelevare a
probelor, analize de laborator și calcule.
După efectuarea recepției calitativ – cantitative se trece la descărcarea și depozitarea grâului,

pe cât posibil separat, în funcție de principalii indici calitativi. Depozitarea separată, după
criterii de calitate se numește lotizare sau compartimentare. În funcție de destinația cerealelor
se stabilesc și criteriile de compartimentare în depozit. Deși la recepția calitativă se determină
mai mulți indici, la compartimentare se ține seama de unul, cel mult doi indici calitativi.
Pentru a nu se îngreuna manipularea grâului în interiorul depozitelor, compartimentarea

(lotizarea) se face pe indici cât mai caracteristici pentru perioada de timp respectivă sau
pentru regiunea de cultură de unde se livrează acestea. De obicei, diferențele calitative prea
mari sunt limitate de standarde. În funcție de condițiile climatice sau de regiunile de cultură,
pot apărea diferențe sensibile la doi sau trei indici.
c Evacuarea si transportul cerealelor în depozite
Evacuarea cerealelor din sorb se face întotdeauna prin căderea lor liberă întrunul sau mai
multe utilaje de vehiculare internă. Reglarea debitului de cereale ce cad din sorb în utilajul de
transport intern, se face cu mare atenție deoarece introducerea unei cantități mari provoacă
imediat sau într-un timp foarte scurt, avarierea utilajului respectiv. Reglarea debitului se face
cu subere manevrate manual sau mecanic.
Preluarea cerealelor din buncăre se face, după caz, cu utilaje de transport pe orizontală, pe
verticală sau cu un releu format din aceste două tipuri. Alegerea celui mai bun tip de
transportor este condiționată de următorii factori:
- cereala ce urmează a fi transportată;
- distanța de transport;
- capacitatea și viteza de transport.
După poziția lor de lucru, instalațiile de transport din interiorul silozului pot fi:
a. Instalații de transport pe orizontală, care cuprind:
· transportoare cu lanț;
· transportoare cu bandă;
· transportoare elicoidale.
b. Instalații de transport pe verticală (de urcare și de coborâre), care cuprind:
· elevatoare cu cupe (pentru ridicare);
· conducte și distribuitoare (pentru coborâre).
c. Instalatii de transport în orice direcție, care cuprind:
· transport pneumatic prin aspirație;
· transport pneumatic prin refulare;
· transport pneumatic mixt (aspirație-refulare).
d Compartimentare
Compartimentarea se face în funcție de destinația produsului supus măcinării pentru
fabricarea făinurilor obișnuite de consum:
 pentru extracții obișnuite;

 pentru fabricarea făinurilor speciale (făina pentru fabricarea pastelor făinoase, făina
grișată, etc.).
În funcție de conținutul de umiditate, cerealele vor fi depozitate separat astfel:
 cereale cu umiditate scăzută până la 13,5 %;

 cereale cu umiditate medie între 13,5 și 15 %;
 cereale cu umiditate ridicată peste 15 %.
Nu se amestecă cereale cu umidități diferite (dintr-o grupă în alta), deoarece are o influență
negativă asupra calitații produselor finite, datorită faptului că se comportă diferit în procesul
de prelucrare (măcinare).
Indicele glutenic este un indice calitativ care caracterizează proprietățile de panificație ale
făinurilor care se obțin din măciniș. Astfel:
 cerealele cu un indice glutenic care depașește valoarea 35 se vor rezerva pentru făina
destinată industriei de paste făinoase;
 cerealele cu un indice glutenic între 0 și 25 vor fi depozitate separat pentru a fi
amestecate într-un procent redus cu cele care au un indice glutenic mai ridicat (între
25 și 35).
Conținutul în substanțe minerale este necesar a se urmări în depozitele de grâu.

Compartimentarea în funcție de conținutul de substanțe minerale se face în felul următor:
 grâu cu conținut sub 1,9 %;

 grâu cu conținut peste 1,9 %.
e Introducerea si evacuarea cerealelor din celule

După precurățire și cântărire cerealele se introduc în celule în care sunt păstrate până sunt
trecute la fabricație. Timpul de depozitare depinde de trei factori:
- capacitatea totală de depozitare a silozului;
- periodicitatea formării partizilor;
- calitatea cerealelor introduse în celulă.
Pentru asigurarea păstrării corespunzătoare este necesar ca atât celula cât și cerealele să
îndeplinească anumite condiții:
 celula trebuie sa aibă pereții uscați, perfect netezi, să nu se desprindă tencuiala de pe

ei și să nu impurifice cerealele; de asemenea să fie aerisită și prevazută cu sistem de
închidere etanșă;
 cerealele introduse trebuie sa corespundă calitativ și mai ales din punct de vedere al
conținutului în umiditate. Păstrarea cerealelor cu umiditate mai mare de 14 % pune în
pericol calitatea acestora.
În timpul depozitării în celule, cerealele nu rămân inerte, ci ele trăiesc și activează influențate
de o serie de factori. De obicei morile prelucrează cerealele din recolta anului agricol în curs
și numai în cazuri foarte rare se apelează la anumite rezerve, prelucrându-se astfel cereale cu
o vechime de mai mulți ani.
4. Procesarea
Condiții de calitate ale grâului

Aprecierea calității grâului folosit la obținerea făinii se face după criterii fizice, chimice și
tehnologice. Calitatea cerealelor primite la moară trebuie să corespundă condițiilor minime
stabilite prin standardele de stat. Aprecierea calității se stabilește în funcție de: indicii
generali și însușirile tehnologice ale cerealelor.
Indicii generali. Se referă la însușirile senzoriale ale cerealelor (aspect, culoare, miros, gust),
însușiri care se constată cu ajutorul organelor de simț. Indicii generali au o influență directă
asupra obținerii făinii.
Aspectul trebuie sa fie normal, caracteristic cerealelor sănătoase. La aspect se observă dacă
masa de cereale conține corpuri străine, dacă boabele sunt sănătoase, bolnave sau alterate.
Boabele sănătoase au un aspect lucios, spre deosebire de cele bolnave, alterate, încolțite, care
au un aspect mat. De asemenea, se observă, dacă boabele sunt uniforme ca mărime și formă,
daca sunt bine dezvoltate, coapte, sau dacă nu sunt încolțite, sistave, etc.
Culoarea boabelor reprezintă un criteriu de apreciere a calității, prin faptul că acesta poate
evidenția vechimea, componentele masei de boabe și starea ei de sănătate. Pentru a aprecia
calitatea cerealelor după culoare este necesar să se cunoască în prealabil culoarea normală a
fiecărei specii sau varietăți în parte. Determinarea corectă a culorii se face cu diferite aparate
sau, în special, de către persoanele cu multă experiență. Culoarea este în funcție de soiul
cultivat. Grâul are culoarea de la galben deschis la galben roșcat. Grânele albicioase și mai
puțin sticloase dau o faină albă. Grânele roșiatice și sticloase dau o faină gălbuie.
Mirosul trebuie să fie caracteristic grâului. Masa de cereale să nu prezinte mirosuri de
mucegai, de încins, de substanțe toxice folosite la dezinsecție. Făinurile care prezintă
mirosuri particulare nespecifice cerealelor nu pot fi consumate.
Gustul trebuie să fie puțin dulceag, caracteristic grâului. Dacă boabele sunt alterate, se pune
în evidență gustul amar, acru, rânced, mucegăit, sau eventual, de diverse substanțe chimice
străine impregnate în bob.
Toate mirosurile straine sunt strans legate de gustul cerealelor care se denatureaza. Cerealele
care au mirosuri sau gust particular necaracteristic celor normale sunt supuse unui proces
special inainte de macinare. Îndepartarea mirosului sau gustului se poate realiza prin una din
urmatoarele metode:
- spălarea grâului;
- aerarea prin sepărătoare-aspiratoare;
- curățirea de corpurile străine mirositoare;
- amestecurile de cereale.
Etape de prelucrare:
1. Dezinsecția
Normele de recepție a cerealelor din industria morăritului interzic depozitarea produselor care
conțin în masa lor insecte dăunătoare. În multe cazuri însă prezența insectelor nu poate fi
sesizată, acestea trecând neobservate la analiză, deoarece fie că recoltarea probelor nu s-a
efectuat corect, fie că gradul de infestare este atât de redus încât în probele recoltate nu se
prinde nici o insectă. Odată cu cerealele descărcate, insectele ajung în instalațiile și celulele
silozului, unde se înmulțesc și dăunează calității și cantității produselor. Pentru a pune în
evidență existența infestării masei de cereale, înainte ca acestea să ia proporții, este necesar să
se verifice periodic masa de boabe.
2. Uscarea grâului
Umiditatea constituie una dintre cele mai importante însușiri calitative ale grâului. Existența
ei în limite normale nu periclitează sănătatea cerealelor în timpul păstrării, dar depășirea
acestor limite duce la apariția unor procese nedorite (autoîncălzirea, mucegăirea, încolțirea,
etc.) care favorizează degradarea boabelor.
Pentru asigurarea păstrării boabelor, umiditatea care depășește limita optimă (14%), trebuie
extrasă prin uscare. Uscarea constă în forțarea migrării umidității din interiorul bobului către
exterior și de aici, vaporizarea ei în aerul înconjurator. Se produc astfel, două operații
simultane dar distincte: o difuzie internă și una exterioară. Viteza cu care se efectuează
uscarea depinde de următorii factori: temperatura și umiditatea inițială a grâului, proprietățile
lui fizico-chimice, structura stratului de boabe, temperatura și viteza de deplasare a agentului
termic și construcția uscătorului.
Cerealele pot fi uscate natural, prin utilizarea căldurii solare, sau artificial, prin utilizarea unei
surse de căldura produsă într-o instalație. În silozurile de cereale se folosește numai uscarea
artificială, care are la bază principiile transmiterii căldurii prin: convecție, conducție și
radiație.
3. Aerarea grâului
În primele luni de recoltare grâul pentru consum alimentar este admis la recepție în mori, cu o
umiditate mai mare cu 1-3 % decât în restul anului. Acest plus de umiditate, împreună cu
corpurile străine și microorganismele, duce în multe cazuri la autoîncălzirea boabelor în
celulele silozului. Dacă starea cerealelor nu este supravegheată și apariția autoîncălzirii nu
este înlăturată operativ, se produce încingerea și mucegăirea masei de grâu și deprecierea
calității acestuia. Acest fenomen are loc mai ales când păstrarea se face pe o durată de timp
mai îndelungată (de peste 10 zile).
4. Conservarea grâului
Tipuri de conservare
Conservarea grâului reprezintă un ansamblu de măsuri tehnice care se aplică pentru dirijarea
proceselor fizico-chimice și biologice din masa de boabe, în scopul păstrării în bune condiții
și cu pierderi minime ale acestora. Conservarea are ca principal obiectiv menținerea
integrității cantitative și a însușirilor calitative ale produselor depozitate cu un consum optim
de energie și combustibil.
În funcție de conținutul în umiditate a grâului, respectiv activitatea apei, pe grâu se pot
dezvolta diferite specii de microorganisme:
 la peste 20 % umiditate și temperatura de 20 °C se dezvoltă rapid microflora aeroba
anaeroba mezofila, inclusiv bacterii lactice, drojdii și mucegaiuri cu acțiune puternic
degradantă (Aspergillus candidus, flavus, Penicillium cyclopium)care contribuie la
creșterea temperaturii masei de cereale la 60 – 70 °C, ducând la denaturarea
proteinelor. Prin autooxidarea lipidelor din grâu se poate ajunge la autocombustie.
 la umiditatea de sub 15 % se pot dezvolta numai mucegaiuri xerotolerante.
 la umiditatea de 14 % conservabilitatea grâului este bună datorită valorii limită a
activității apei, deoarece practic nu se mai dezvoltă nici mucegaiurile xerofile care pot
consuma lipidele și glucidele din grâu, cu producere de căldură, apă și dioxid de
carbon.
Conservarea grâului se poate face în mai multe feluri. Noile tipuri de conservare adoptate la
nivel mondial sunt:
 Conservarea la temperaturi scăzute;

 Conservarea prin aerare activă;
 Conservarea anaerobă;
 Conservarea pe cale chimică;
 Conservarea prin radiații.
Conservarea la temperaturi scăzute (conservarea prin răcire) este o metodă care se

folosește în toate țările producătoare de cereale. Deoarece conținutul de umiditate al grâului
proaspăt recoltat este prea mare ca sa permită o depozitare fără riscuri de degradare și
deoarece uscarea lui nu se poate realiza în ritmul strângerii recoltei, se recurge frecvent la
conservarea la temperaturi scăzute.
Scopul conservării prin răcire este eliminarea autoîncălzirii și încingerii boabelor cu un

conținut ridicat de umiditate, reducerea activității biologice a acestora precum și frânarea
dezvoltării microflorei, acarienilor și insectelor.
Conservarea prin aerare activă constă în schimbarea periodică a aerului intergranular din
masa de boabe cu aer atmosferic necondiționat, în scopul reducerii temperaturii acesteia, cu
toate efectele sale. Folosind aer atmosferic rece se asigură mărirea duratei de conservare fără
pierderi a produselor. Față de conservarea la temperaturi scăzute cu utilizarea agregatelor de
răcire, aceasta prezintă avantajul că nu necesită consum de energie pentru răcirea aerului, dar
și marele dezavantaj al dependenței de temperaturi scăzute.
Conservarea anaerobă (autoconservarea cerealelor) se folosește mai ales pentru conservarea

cerealelor furajere. Principiul autoconservării se bazează pe reducerea activității vitale a
organismelor vii (cereale, microfloră, dăunători) într-un mediu lipsit de oxigen.
Conservarea pe cale chimică constă în introducerea în masa de boabe a unor substanțe

chimice sterilizante, în scopul frânării dezvoltării microflorei, insectelor și acarienilor și
activității vitale a boabelor. La cerealele cu un grad ridicat de umiditate, metoda prezintă
interes pentru păstrarea temporară a cerealelor în bune condiții până la uscarea lor.
Indicii tehnologici
Însușirile tehnologice ale grâului se manifestă în procesul tehnologic de pregătire și
transformare a acestuia în făină. Ele sunt în directă legatură cu însușirile fizice, confundăndu-
se cu unele din ele.
Principalii indici care determină însușirile de măciniș ale cerealelor sunt:
 Dimensiunile boabelor;
 Uniformitatea, forma și mărimea boabelor;
 Însușirile aerodinamice;
 Conținutul în corpuri străine;
 Umiditatea boabelor;
 Masa hectolitrică (masa volumetrică);
 Masa absolută a 1000 de boabe;
 Sticlozitatea boabelor;
 Conținutul în substanțe minerale;
 Conținutul în gluten;
 Masa specifică;
 Tăria (duritatea) boabelor.
Însușiri tehnologice care se manifestă în timpul procesului de prelucrare și îl influențează:

 Boabele de grâu se separă de impurități diferențiindu-se de acestea prin mărime,
formă, masa specifică, însușiri aerodinamice;
 Boabele de grâu prezintă diferența de rezistență între endosperm, înveliș și germene,
ceea ce ușurează procesul de separare în măciniș;
 Boabele de grâu se pot măcina, iar produsele rezultate se pot sorta și calibra la
dimensiunile dinainte stabilite;
 Suprafața specifică a boabelor poate mari sau micșora cantitatea de tărâțe.
Suprafața specifică reprezintă raportul dintre suprafața tuturor boabelor conținute de 1 kg și
volumul ocupat de aceste boabe. Suprafața specifică depinde de mărimea boabelor, cu cât
boabele sunt mai mici cu atât suprafața lor specifică este mai mare. Această caracteristică
prezintă importanța pentru procesul de prelucrare și gradul de extracție.
5. Perierea grâului
Perierea este ultima treaptă a descojirii la care, pentru a evita producerea electricităţii statice
în timpul frecării, periile sunt confecţionate din material plastic stabilizat electrostatic.
Deoarece prin descojiri repetate nu se pot îndepărta în totalitate impurităţile de pe suprafaţa
boabelor, acestea se supun unei spălări prin care sunt separate eventualele resturi de
fragmente de pietre, pământ paie, sau pleavă. Spălarea este considerată o operaţie costisitoare
prin consumul mare de apă (1-3 l/kg boabe) şi de aceea ea nu este obligatorie.
6. Condiţionarea grâului
Condiţionarea boabelor de grâu se practică deoarece s-a constatat că prin tratarea lor cu apă şi
căldură se influenţează în mare parte procesul de măcinare, gradul de extracţie, conţinutul în
substanţe minerale ale făinii şi într-o oarecare măsură însuşirile de panificaţie ale făinii.
Moara sau secţia de măciniş este locul unde boabele diverselor cereale sunt transformate în
făină, germeni, tărâţe şi uneori griş comestibil. Principalele operaţii tehnologice din moară
sunt măcinarea şi cernerea, pentru a căror realizare sunt necesare instalaţii de transport şi
ventilaţie, complexitatea unei mori fiind influenţată de tipul de cereale măcinate şi sistemul
de transport al produselor în moară. Cea mai simplă din punct de vedere constructiv este
moara de porumb, iar cea mai complexă este moara de grâu.
7. Şrotuirea sau zdrobirea
Şrotuirea sau zdrobirea realizează o fragmentare a boabelor de grâu în particule de diverse
dimensiuni şi detaşarea sub formă de tărâţe a celei mai mari părţi din coajă. Fiecare treaptă de
şrotuire este formară din una sau mai multe perechi de tăvălugi, respectiv unul sau mai multe
compartimente de site. Din amestecul de produse rezultat la şrotuire se separă la primele trei
trepte şroturi (mare şi mic), grişuri (mare, mijlociu şi mic), dunsturi şi făină, la treptele patru
şi cinci şroturi până la stadiul de tărâţe, grişuri, dunsturi şi făină de calitate inferioară, iar la
ultima treaptă se obţine făină inferioară, tărâţe măruntă şi tărâţe obişnuită.
 Sortarea şi curăţirea grişurilor
Grişurile mari separate la primele trepte de şrotuire sunt trimise la operaţiile sortat şi curăţat,
pentru aceasta folosindu-se maşini speciale pentru griş. Pe lângă curăţire, se realizează o
accentuare a fracţionării grişurilor după granulaţie, această fază tehnologică fiind importantă
întrucât aceste grişuri constituie materia primă pentru făinurile de calitate superioară.
Cu toate că au fost sortate în două etape anterioare, grişurile de la şrotuire mai conţin
particule de făină şi tărâţe, fiind necesară separarea şi dirijarea lor conform schemei de
măcinare. Concomitent cu aceasta se execută şi o împărţire a grişurilor pe grupe de granulaţie
cu limite mai restrânse. Grişurile mijlocii şi mici sunt trimise la sortat la un compartiment cu
site plane, acestea conţinând o cantitate mai mare de făină. Acelaşi tratament se aplică şi
dunsturilor la care o parte din fracţii întră în categoria făinii.
Desfacerea grişurilor este faza tehnologică prin care se realizează micşorarea granulelor
grişului mare şi desfacerea fragmentelor de coajă pe care de obicei le conţin. Ca efect
secundar se realizează şi dislocarea în cea mai mare parte a germenilor. Operaţia de desfacere
se realizează printr-o acţiune uşoară a tăvălugilor (de regulă cu suprafaţă netedă) asupra
granulelor, rezultând un amestec de grişuri noi, germeni, coji şi făină, fracţii care se separă
prin cernere.
 Măcinarea grişurilor şi a dunsturilor
Grişurile rezultate de la şrotuire şi pregătite prin sortare, curăţire şi desfacere, sunt

transformate treptat prin măcinare în făină, numărul treptelor de măcinare la morile de
capacitate medie şi mare fiind de 8-10. În faza tehnologică de măcinare se obţine circa 70-75
% din totalul făinii extrase, procentul fiind dependent de calitatea produselor supuse
măcinării şi de felul în care este condus regimul de lucru. Făinurile rezultate la diverse
compartimente de cernere diferă calitativ şi cantitativ, astfel că pentru a obţine făina ca
produs finit se face amestecarea lor în diferite proporţii. De regulă, un tip sau sort de făină se
alcătuieşte din aceleaşi făinuri colectate de la compartimentele de cernere.
În morile de cereale se folosesc scheme de cernere complexe la care, prin ordinea de

dispunere a sitelor, se urmăreşte ca produsele cu granulaţie mare să fie trecute cât mai repede
la măcinare. Prima grupă de site care refuză aceste produse au ochiurile mari şi sunt executate
din sârmă de oţel. Urmează sitele care refuză a doua categorie de produse (grişuri), care sunt
dirijate la măcinare sau curăţire. A treia categorie de site o constituie sitele cernătoare de
făină, iar a patra grupă de site sortează dunsturile sau fracţiile cu granulaţia cuprinsă între
grişurile mici şi făină.
Utilaje cu ajutorul cărora se realizează măcinarea grâului :
i. Valţurile pentru măcinat
Valţurile pentru măcinat au cunoscut diverse forme constructive, dar la toate măcinarea se
produce prin trecerea boabelor printre doi tăvălugi aşezaţi paralel, la o anumită distanţă unul
de celălalt. Tăvălugii sunt executaţi din fontă cu suprafaţa netedă sau profilată, în funcţie de
rolul tehnologic, capacitatea de lucru a valţurilor fiiind influenţată de o serie de factori, cei
mai importanţi fiind:
 gradul de măcinare sau de mărunţire: depinde de caracteristicile tehnice ale valţurilor

şi modul de conducere a operaţiei;
 tipul de produse obţinute: de regulă, fiecare pereche de tăvălugi macină doar o
anumită categorie sau tip de produse;
 gradul de încărcare: depinde de caracteristicile tehnice ale valţurilor, respectiv de
sortimentul de făină ce urmează a fi obţinut (scade încărcătura specifică la obţinerea
făinii albe faţă de cea la obţinerea făinii integrale);
 starea suprafeţei de lucru: scade capacitatea de lucru odată cu creşterea gradului de
uzură a suprafeţei active de lucru, prin aceea că nu se mai obţine granulaţia dorită;
 umiditatea boabelor: cu cât boabele sunt mai umede trec mai greu prin valţuri, aderă
la suprafaţa lor şi afectează negativ gradul de mărunţire;
 granulaţia boabelor: boabele cu granulaţie mult diferită vor fi măcinate selectiv,
afectând capacitatea de măcinare;
 temperatura valţurilor: prin căldura degajată în timpul măcinării un valţ neventilat
transpiră şi împreună cu făina formează o cocă ce se depune pe suprafaţa tuturor
părților utilajului.
ii. Dislocatorul sau finisorul de tărâţe
Dislocatorul sau finisorul de tărâţe este un utilaj care realizează desprinderea învelişului de pe
miez şi mărunţirea miezului, prin lovirea puternică a boabelor de o manta cilindrică perforată.
Învelişul rămâne sub forma unor particule mari, spre deosebire de valţuri care macină în mare
măsură şi învelişul. Măcinarea cu dislocatorul de tărâţe este folosită atât la terminarea
şrotuirii, cât şi a fazei de măcinare.
5. Comercializarea
În prezent există peste 1061 firme/ companii care activează în domeniul fabricării produselor
de morărit.
Comerțul care se practică pe piața liberă cu cereale are unele particularități și caracteristici
care îl deosebesc în numeroase privințe de cel care se efectuează cu alte mărfuri, neagricole.
Principalele trăsături ale cerealelor, care determină încheierea tranzacțiilor comerciale în
anumite condiții, sunt următoarele:
- producția de cereale este diferențiată în timp, în sensul că recoltarea este sezonieră și
durează numai câteva zile dintr-un an, pe când consumul este permanent. Nivelarea acestor
diferențe, între timpul scurt de recoltare și durata lungă de consum, se face prin intermediul
comerțului;
- producția de cereale este diferențiată în spațiu, în sensul că în unele zone recolta este
excedentară, iar în altele este deficitară. Echilibrarea între excedent și deficit se realizează
prin operațiunile de vânzare-cumpărare;
- cerealele sunt indispensabile pentru hrana oamenilor și furajarea animalelor, din care cauză
prezintă importanța națională și chiar mondială, fiind considerate în anumite conjuncturi, din
punct de vedere economic, mărfuri de interes strategic;
- tranzacțiile comerciale cu cereale se încheie, în funcție de împrejurari, prin: prezentarea
mărfii în totalitate sau numai a unei probe reprezentative, prezentarea unei fișe descriptive;
- încheierea tranzacțiilor cu cereale se face atât în situația când vânzătorul posedă efectiv
cantitatea respectivă, cât și în cazul când cerealele sunt în stadiul de cultură sau abia
semănate;
- tranzacțiile cu cereale se lichidează atât prin materializarea livrării, cât și prin compensarea
între contracte;
- caracteristicile calitative ale cerealelor determină influențe, în anumite sensuri, asupra
prețului, bonificațiilor și penalizărilor valorice;
- însușirile de higroscopicitate, termodifuziune, autosortare, conservabilitate etc. Ale
cerealelor determină luarea anumitor măsuri și stipularea anumitor condiții contractuale, în
special la tranzacțiile cu termen viitor (lung) de livrare.
Din tabelul nr.11, mai jos prezentat, reiese faptul că în anul 2010 cantitatea de grâu importată
era de 719.954,0 tone, cu 24.780,8 tone (aproximativ 5%) mai mult comparativ cu anul 2018,
în anul 2016 România impotând cea mai mare cantitate de grâu, respectiv 2.155.962,6 tone,
cu 1.460.789,4 (aproximativ 70%) mai mult decât în 2018.
Tabel nr.11 Cantitatea de grâ u importat în perioada 2010-2018 (mii tone)

ANI
Cereale
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
719.954,0 559.138,5 531.827,0 679.827,7 670.919,4 652.266,9 2.155.962,6 1.249.972,1 695.173,2

Grâu
Sursa: INS
Din tabelul nr.12, mai jos prezentat, reiese faptul că în anul 2010 valoarea exportului era de
112.444,4 (mii euro), cu 3.100,3 (milioane euro) mai mult comparativ cu anul 2018
(aproximativ 3%), în anul 2016 România obținând cea mai mare valoare înregistrată din
exportul de grâu, respectiv 330.860,5 mii euro, cu 215.215,8 milioane euro (aproximativ
65%) mai mult comparativ cu 2018.
Tabel nr.12 Valoarea importurilor de grâu, perioada 2010-2018 (mii euro)

ANI
Cereale
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Grâu 112.444,4 124.235,5 118.663,4 122.897,1 116.079,9 115.459,3 330.860,5 203.869,0 115.544,7
Sursa: INS
Din tabelul nr.13, mai jos prezentat, reiese faptul că în anul 2010 cantitatea de grâu exportată
era de 2.480.143,0 tone, cu 3.406.612,9 tone (aproximativ 140%) mai puțin comparativ cu
anul 2018, în anul 2016 România exportând cea mai mare cantitate de grâu, respectiv
6.993.999,2 tone, cu 1.107.243,3 tone (aproximativ 17%) mai mult comparativ cu 2018.
Tabel nr.13 Cantitatea de grâ u exportat în perioada 2010-2018 (mii tone)

ANI
Cereale
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
2.480.143,0 1.568.734,0 2.314.888,2 4.773.293,8 4.965.442,7 3.555.280,7 6.993.999,2 5.837.479,8 5.886.755,9

Grâu
Sursa: INS
Din tabelul nr.14, mai sus prezentat, reiese faptul că în anul 2010 valoarea exportului era de
379.446,1 (milioane euro), cu 658.281,7 (milioane euro) mai puțin comparativ cu anul 2018
(aproximativ 62%), în anul 2016 România obținând cea mai mare valoare înregistrată din
exportul de grâu, respectiv 1.141.908,4 mii euro, cu 104.180,6 milioane euro (aproximativ
10%) mai mult comparativ cu 2018.
Tabel nr. 14 Valoarea exporturilor de grâ u, perioada 2010-2018 (mii euro)

ANI
Cereale
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Grâu 379.446,1 309.768,9 544.095,9 977.679,5 959.356,8 692.534,9 1.141.908,4 1.003.815,9 1.037.727,8
Sursa: INS
Din tabelul nr.15, mai jos prezentat, reiese faptul că în anul 2010 pretul mediu de achizitie pe
piața internă a fost 0,59 lei/kg, cu 0,09 lei/kg mai puțin comparativ cu anul 2018 (aproximativ
1%), în anul 2012 România fixând cel mai mare preț mediu de achiziție pe piața internă, 0,91
lei/kg, cu 0,23 lei/kg (aproximativ 30%) mai mult față de anul 2018.
Tabel nr. 15 Date privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg)
ANI
Cereale
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
0,59 0,88 0,91 0,85 0,76 0,74 0.63 0.65 0,68

Grâu
Sursa: INS
Tabel nr. 16 Date privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg) - anul 2019
ianuari februari martie aprilie mai iunie iulie august septembrie

e e
0,75 0,79 0,77 0,79 0,74 0,74 0,7 0,69 0,68
Sursa: INS
Observăm că în anul 2019 cel mai mare preț s-a înregistrat în lunile martie și aprilie cu 0,79
lei/kg, urmate de lunile martie (0,77 lei/kg), ianuarie (0,75 lei/kg), mai și iunie (0,74 lei/kg),
august (0,69 lei/kg), cel mai mic preț înregistrandu-se în luna septembrie (0,68 lei/kg).
Din tabelul de mai jos (tabel nr. 17) observăm următoarele:
 În anul 2010 producția de grâu a fost de 5.811,810 tone , din care au fost exportate
2.480.143,0 tone cu o valoarea de 379.446,1 mii euro , la un preț de 123 euro/tonă
În ceea ce privește importul, România a importat 719.954,0 tone grâu cu o valoarea de
112.444,4 mii euro.
1.568.734,0 tone cu o valoarea de 309.768,9 mii euro , la un preț de 184,48 euro/tonă.
112.444,4 mii euro.
118.663,4 mii euro.
122.897,1 mii euro.
116.079,9 mii euro.
3.555.280,7 tone cu o valoarea de 692.534,9 mii euro , la un preț de 155,13
euro/tonă.
115.459,3 mii euro.
6.993.999,2 tone cu o valoarea de 1.141.908,4 mii euro , la un preț de 132,07
euro/tonă.
În ceea ce privește importul, România a importat 2.155.962,6 tone grâu cu o valoarea
de 330.860,5 mii euro.
euro/tonă.
În ceea ce privește importul, România a importat 1.249.972,1 tone grâu cu o valoarea
de 203.869,0 mii euro.
euro/tonă.
115.544,7 mii euro.
Tabel nr. 17 Balanța comercială (EXPORT-IMPORT– grâ u – perioada 2010-2018)
Producție CANT. EXP. VAL. EXP. CANT. IMP. VAL. IMP PREȚ
ANI mediu Total

lei/kg Lei/tonă
tone tone mii euro tone mii euro
2010 5.811,810 2.480.143,0 379.446,1 719.954,0 112.444,4 0,59 590
2011 7.131,590 1.568.734,0 309.768,9 559.138,5 124.235,5 0,88 880
2012 5.297,748 2.314.888,2 544.095,9 531.827,0 118.663,4 0,91 910
2013 7.296,373 4.773.293,8 977.679,5 679.827,7 122.897,1 0,85 850
2014 7.584,814 4.965.442,7 959.356,8 670.919,4 116.079,9 0,76 760
2015 7.962,421 3.555.280,7 692.534,9 652.266,9 115.459,3 0,74 740
2016 8.431,13 6.993.999,2 1.141.908,4 2.155.962,6 330.860,5 0.63 630
2017 10.034,955 5.837.479,8 1.003.815,9 1.249.972,1 203.869,0 0.65 650
2018 10.143,671 5.886.755,9 1.037.727,8 695.173,2 115.544,7 0,68 680
Sursa: INS
III.Cererea și consumul de grâu în România
Creşterea consumului de grâu a fost confirmată în statele aflate în dezvoltare, ceea ce face ca
din ce în ce mai mult aceste ţări să fie dependente de importuri. Acest lucru se întâmplă și în
România, unde sunt cultivate suprafețe restrânse cu grâu „durum”, evaluate în ultimele
decenii la sub 1% din suprafața totală semănată cu grâu (sub 100 mii hectare), fiind
dependentă de importuri pentru acoperirea consumului intern de paste făinoase.
Boabele de grâu „durum”, destinate fabricării pastelor făinoase, conțin o cantitate mai mare
de proteine și gluten, dar glutenul are o calitate inferioară pentru panificație; în schimb, este
foarte potrivit pentru fabricarea pastelor făinoase, având stabilitate mare la fiert, datorită
filamentelor de proteină foarte rezistente.
Din tabelul de mai jos (tab. nr. 18) observăm următoarele:
- Din totalul gospodăriiilor - cantitatea de cereale și produse din cereale consumate lunar a
scăzut de la 10,022 kg/gospodărie (18,4% din totalul cheltuielilor) în 2015 la 9,976
kg/gospodărie (16,7% din totalul cheltuielilor) în 2018 și de asemenea putem observa faptul
că o cauză seminificativă pentru acest lucru ar putea fi creșterea prețurilor ( în 2015 pt 10,022
kg cereale și produse din cereale aveam o valoare de 36,96 lei iar în anul 2018 deși consumul
a scăzut populația României a fost nevoită să plătească un preț mult mai mare, respectiv
42,62 lei pentru 9,976 kg cereale și produse din cereale).
Tabel nr. 18 Consumul și ponderea cheltuielilor cu cerealele - Medii lunare; perioada 2015-2018
Lucrători pe cont
Produs Total gospodării Salariați propriu în activități Agricultori Șomeri Pensionari
consumat Ani neagricole
Cant. Val. Ch. Cant. Val. Ch. Cant. Val. Ch. Cant. Val. Ch. Cant. Val. Ch. Cant. Val. Ch.
kg lei % kg lei % kg lei % kg lei % kg lei % kg lei %
2015 10,022 36,96 18,4% 9,839 38,01 17,0% 9,576 33,71 20,9% 8,563 29,26 25,7% 9,556 32,88 22,8% 10,804 38,77 18,5%
Cereale 9,897 37,18 17,9% 9,760 38,71 16,7% 8,950 32,98 20,4% 9,126 28,81 24,7% 9,439 33,76 21,7% 10,629 38,68 18,1%
2016
și
produse 2017 10,014 39,15 17,1% 9,654 39,98 16,0% 9,463 35,06 19,2% 9,364 31,51 24,2% 9,225 33,7 20,4% 10,84 41,24 17,3%
1 6
din
2018 9,976 42,62 16,7% 9,697 43,84 15,5% 8,915 36,54 19,0% 9,153 35,02 23,3% 9,331 36,9 21,9% 10,87 44,47 16,9%
cereale 6 5
Sursa: INS
În tabelul de mai jos (tabel nr. 19) observăm următoarele:
În anul 2012 România a înregistrat un stoc total de grâu de 9.173,5 mil tone dintre care
aproximativ 42% (3.854,8 mii tone grâu) rezervate utilizării interne (72% - 2.778,5 mii tone
pt consum; 28% în industrie - 1.073,3 mii tone), restul de 58% (5.318,7 mii tone) grâu este
exportat din care exporturi intra UE-28 și exporturi extra UE-28.
În anul 2013 România a înregistrat un stoc total de grâu de 11.143,8 mii tone dintre care
pt consum; 40% în industrie - 1.205,4 mii tone), restul de 8.025,8 mii tone grâu este dat spre
export din care exporturi intra UE-28 și exporturi extra UE-28.
aproximativ 32% (3.740,3 mii tone grâu) rezervate utilizării interne ( 70% - 2.569,8 mii tone
pt consum; 30% în industrie - 1.167 mii tone), restul de 7.926,7 mii tone grâu este dat spre
Tabel nr. 19 Consumul din totalul de grâ u; utilizare, autoconsum; perioada 2012-2017
Consum Ani
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total resurse grâu
9.173,5 11.143,8 11.677,0 11.792,7 14.126,6 15.073,7
Producție+import+stoc
inițial
Utilizare internă 3.854,8 3.118,0 3.740,3 4.832,2 3.519,5 5.657,3
Consum uman 2.778,5 1.909,4 2.569,8 3.467,1 2.042,5 4.436,3
furaje 358,2 417,0 418,3 469,2 531,1 539,3
semințe 662,7 714,8 671,2 818,7 848,6 574,8

Utilizare
industrială
pierderi 52,4 73,6 77,5 73,7 93,1 102,4
Sursa: INS
Din tabelul de mai jos (tabel nr. 20) se observă următoarele:
 Pe parcursul celor 9 ani (2010-2018) a avut loc o scădere constantă de 10% a
numărului mediu de membri componenți ai unei gospodării.
 Luând în calcul principalele categorii sociale putem spune că veniturile totale medii
lunare pe o gospodărie au crescut cu aproximativ 40-70% în anul 2018 comparativ cu
anul 2010, cu 49,69% - pentru salariați, 65% - pentru lucratorii pe cont propriu în
activități neagricole, 60,36% - pentru agricultori, 78,81% - pentru șomeri, 69,52% -
pentru pensionari.
 Concomitent cu veniturile au crescut și valorile/cheltuielile lunare acordate pentru
cereale și produse din cereale de la 28,6 lei/lună la 42,62 lei/lună, respectiv o creștere
de 67,10%.
 În ceea ce privește consumul putem spune că acesta a crescut în mod constant pe
parcursul celor 8 ani, de la 2.215,00 mii tone la 4.968,656 mii tone, cu o creștere de
44,58%.
Tabel nr. 20 Evoluția consumului de grâ u pe categorii sociale, cheltuieli cu produse agroalimentare
ANI
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Numarul mediu de membri componenti

ai unei gospodarii
2,897 2,879 2,874 2,857 2,667 2,658 2,648 2,627 2,606
Salariati
3.091,09 3.146,53 3.238,41 3.419,13 3.421,02 3.656,36 4.051,07 4.694,71 6.220,07
Lucratori pe cont
propriu in activitati 1.931,84 1.988,25 1.890,12 1.968,42 1.993,82 2.059,71 2.275,66 2.521,05 2.936,14
neagricole
Agricultori 1.672,24 2.085,67 2.029,84 2.098,1 2.061,61 2.181,06 2.155,79 2.634,23 2.770,27
VENITURI (lei) Someri 1.647,32 1.637,5 1.647,79 1.689,99 1.717,11 1.541,3 1.915,29 1.931,91 2.090,23
Pensionari
1.905,44 2.016,96 2.034,24 2.072,58 1.963,41 2.040,21 2.150,99 2.396,76 2.740,68
CHELTUIELI Cereale și produse

28,6 30,04 31,92 33,52 35,2 36,96 37,18 39,15 42,62
din cereale
LUNARE (lei)
CONSUM (mii tone) 2.215,0 2.480,80 2.778,5 1.909,4 2.569,8 3.467,1 2.042,5 4.436,3 4.968,656
0 3
Sursa: INS
IV.Previziuni - piața grâului
În realizarea următorelor previziuni ( 2019/20 și 2020/21) am utilizat pentru preziziunile pe

termen lung-metoda ritmului mediu iar pentru cele ce termen scurt - media lunară.
1. Previziuni privind evoluția suprafețelor cultivate cu grâ u – 2019 și 2020 (1000 ha)
An 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21

i
r= ha 2.112,8 2.106,5 2.137,7 2.052,9 2.116,1 2.116,80 2.117,46
7 9 3 2 5 7 3
x 1−x 0 100
×
x0 n−1
2.116,15−2.112,87 100
r= ×
2.112,87 6−1
3,28 100
r= ×
2.112,87 5
r=0,00155×20
r =0,0310
De la un an la altul suprafața cultivată cu grâu, în România a crescut în medie cu 0,0310%.
r
I= 1+
100
I=1+ (0,0310/100)
I= 1,000310
I2019=2.116,15× 1,000310
I2019= 2.116,807 mil. ha.
În anul 2019/20 suprafața cultivată cu grâu va ajunge la 2.116,807 mil.ha. cu aproximativ

0,0310% mai mult comparativ cu anul 2018/19.
I2020=2.116,807 × 1,000310
I2020= 2.117,463 mil. ha.
În anul 2020/21 suprafața cultivată cu grâu va ajunge la 2.117,463 mil.ha. cu aproximativ

0,0310% mai mult comparativ cu anul 2019/20.
2. Predicții privind producția de grâ u – anul 2020 (1000 tone)
Ani 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21

ton
e 7.584,81 7.962,42 8.431,13 10.034,96 10.143,67 10.827,35 11.557,11
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
10.143,67−7.584,81 100
r= ×
7.584,81 6−1
2.558,86 100
r= ×
7.584,81 5
r= 0,337×20
r = 6,74%
De la un an la altul producția de grâu a României a crescut în medie cu 6,74%.
r
I= 1+
100
I=1+ 6,74/100
I= 1,0674
I2019=10.143,67×1,0674
I2019=10.827,35 mil. tone
În anul 2019/20 producția de grâu a României va ajunge la 10.827,35 mil. tone, cu

aproximativ 6,74 % mai mult comparativ cu anul 2018/19.
I2020=10.827,35×1,0674
I2020=11.557,11 mil. tone

În anul 2020/21 producția de grâu a României va ajunge la 11.557,11 mil. tone, cu
aproximativ 6,74 % mai mult comparativ cu anul 2019/20.
3. Previziuni privind prețurile grâ ului de panificație la bursă (RON/TONĂ ) – anul

2020 – FOB Constanța
Ani 2015/1 2016/1 2017/1 2018/1 2019/20 2020/21

6 7 8 9
ton 800,535 754,168 795,28 825,34 831,73 838,137
e 3 7 x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
825,34−800,535 100
r= ×
800,535 5−1
24,805 100
r= ×
800,535 4
r= 0,0309×25
r =0,77%
De la un an la altul prețul la bursa FOB Constnța a crescut în medie cu 0,77 %.
r
I= 1+
100
I=1+ (0,77/100)
I= 1,0077
I2019=825,34×1,0077
I2019=831,733 Ron/tonă
În anul 2019/20 va ajunge la 831,733 Ron/tonă, cu aproximativ 0,77 % mai mult comparativ
cu anul 2018/19.
I2020=831,733 ×1,0077
I2020=838,1377 Ron/tonă
În anul 2020/21 va ajunge la 838,1377 Ron/tonă, cu aproximativ 0,77 % mai mult
comparativ cu anul 2019/20.
4. Previziuni privind contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în PIB,

perioada 2017-2020(trim.II)
2017/18 2018/19 2019/20 2020/21
TI TII TIII TIV TI TII TIII TIV TI TII TIII TIV TI TII TIII TIV
8889, 9362, 9361, 9060, 10033, 1047 11087, 7317, 10930, 11462, 11.813,1 9.450,48 12.181,9 12.773,85 13.157,0 10.533,2
4 8 4 1 8 9 5 7 4 4 1 8 3 5 7 7
a Previziuni pe termen scurt privind media lunară
∑ TIII 20.448,9
V
VTIII2019= × VTIII2019 = ×11.462,4
∑ TII 19.841,8
V
V=1,03×11.462,4
V=11.813,11
În lunile iulie, august, septembrie (trim. III) al anului 2019 contribuția agriculturii, siviculturii
și pisciculturii în PIB a fost în medie de 11.813,11 mil. lei.
∑ TIV 16.377,8
V
VTIV2019= × VTIV2019 = ×11.813,11
∑ TIII 20.448,9
V
V=0,800×11.813,11
V=9.450,488
În lunile octombrie, noiembrie, decembrie (trim. IV) al anului 2019, contribuția agriculturii,
siviculturii și pisciculturii în PIB a fost în medie de 9.450,488 mil. lei.
b Previziuni pe termen lung – prin metoda ritmului mediu trim. I 2019-trim. II 2020
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
10.930,4−8.889,4 100
r= ×
8.889,4 3−1
2041 100
r= ×
8.889,4 2
r=0,229 ×50
r =11,45 %
De la un an la altul (în primul trimestru) contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în

PIB a crescut în medie cu 11,45%.
r
I= 1+
100
I=1+0,1145
I= 1,1145
I2020=10.930,4×1,1145
I2020=12.181,93 mil. lei
În primul trimestru al anului 2020/21 ) contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în

PIB va ajunge la 12.181,93 mil. lei, cu 11,45% mai mult comparativ cu anul 2019/20.
c Previziuni pe termen scurt privind media lunară
∑ TII 31.304,2
V
VTII2020= × VTI2020 = ×12.181,93
∑ TI 29.853,6
V
V=1,048×12.181,93
V=12.773,855 mil. lei
În lunile aprilie, mai, iunie (trim. II) al anului 2020, contribuția agriculturii, siviculturii și
pisciculturii în PIB va fi în medie de 12.773,855 mil. lei.
∑ TII I 32.262,01
V
VTIII2020= × VTII2020 = ×12.773,855
∑ TII 31.304,2
V
V=1,030×12.773,855
V=13.157,07 mil. lei
În lunile iulie, august, septembrie (trim. III) al anului 2020, contribuția agriculturii,
siviculturii și pisciculturii în PIB va fi în medie de 13.157,07 mil. lei.
∑ TI V 25.828,288
V
VTIV2020= × VTIV2020 = ×13.157,07
∑ TII I 32.262,01
V
V=0,800×13.157,07
V=10.533,27 mil. lei
În lunile octombrie, noiembrie, decembrie (trim. IV) al anului 2020, contribuția agriculturii,
siviculturii și pisciculturii în PIB va fi în medie de 10.533,27 mil. lei.
5. Previziuni privind cantitatea de grâu importată - anii 2019 și 2020

(mii tone)
Ani 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21
ton
679.827,7 670.919,4 652.266,9 2.155.962,6 1.249.972,1 695.173,2 698.308,431 701.457,802
e
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
695.173,2−679.827,7 100
r= ×
679.827,7 6−1
15.345,5 100
r= ×
679.827,7 5
r=0,0225×20
r =0,451%
De la un an la altul cantitatea de grâu importată a crescut în medie cu 0,451%.
r
I= 1+
100
I=1+ (0,451/100)
I= 1+0,0036
I= 1,00451
I2019=695.173,2×1,00451
I2019=698.308,431 mii ha.
În 2019 cantitatea importată de grâu va ajunge la 698.308,431 tone, cu aproximativ 0,451%

mai mult comparativ cu anul 2018/19
I2020=698.308,431 ×1,00451
I2020=701.457,802 mii ha.
În anul 2020/21 cantitatea importată de grâu va ajunge la 701.457,802 mii ha., cu

aproximativ 0,451% mai mult comparativ cu anul 2019/20.
6. Previziuni privind valoarea importurilor de grâ u – anii 2019 și 2020 (mii

euro)
Ani 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21

Mii
euro 122.897,1 116.079,9 115.459,3 330.860,5 203.869,0 115.544,7 114.169,7 112.811,09
1
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
115,544,7−122.897,1 100
r= ×
122.897,1 6−1
−7.352,4 100
r= ×
122.897,1 5
r=-0,059×20
r =-1,196%
De la un an la altul valoarea importată de grâu a scăzut în medie cu 1,196%.

r
I= 1+
100
I=1-1,196/100
I= 1-0,0119
I=0,9881
I2019=115.544,7×0,9881
I2019=114.169,71
În anul 2019/20 valoarea importului de grâu va ajunge la 114.169,71 mii euro, cu 1,19%
mai puțin comparativ cu anul 2018/19.
I2020=114.169,71×0,9881
I2020=112.811,09 mii euro
În anul 2020/21 valoarea importului de grâu va ajunge la 112.811,09 mii euro, cu 1,19% mai
puțin comparativ cu anul 2019/20.
7. Previziuni privind cantitatea exportată de grâ u – anii 2019 și 2020(mii

tone)
Ani 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21

r=
Mii 4.773.293 4.965.442 3.555.280 6.993.99 5.837.479 5.886.755 6.161.078 6.448.184,99
tone 9
x 1−x 0 100
×
x0 n−1
5.886.755−4.773 .293 100

r= ×
4.773.293 6−1
1.113 .462 100

r= ×
4.773 .293 5
r=0,233×20
r =4,66%
De la un an la altul cantitatea exportată de grâu a crescut în medie cu 4,66%.

r
I= 1+
100
I=1+4,66/100
I= 1+0,0466
I=1,0466
I2019=1,0466×5.886.755,9
I2019=6.161.078 mii tone
În anul 2019/20 cantitatea exportată de grâu va ajunge la 6.161.078 mii tone, cu 4,45% mai
mult comparativ cu anul 2018/2019.
I2020=1,0466×6.161.078
I2020=6.448.184,99
În anul 2020/21 cantitatea exportată de grâu va crește cu 4,45%comparativ cu anul 2019/20,

ajungând la 6.448.184,99 mii tone.
8. Previziuni privind valoarea exporturilor de grâ u – anii 2019 și 2020(mii

euro)
Ani 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21
Mii
eur 977.679,5 959.356,8 692.534,9 1.141.908, 1.003.815, 1.037.727, 1.050.471,09 1.063.370,88
o 4 9 8
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
1.037.727,8−977.679,5 100
r= ×
977.679,5 6−1
60.048,3 100
r= ×
977.679,5 5
r=0,0614×20
r =1,228%
De la un an la altul valoarea exportului de grâu a crescut în medie cu 1,228 %.
r
I= 1+
100
I=1+1,228/100
I= 1+0,01228
I=1,01228
I2019=1,01228×1.037.727,8
I2019=1.050.471,09
În anul 2019/20 valoarea exportului de grâu va ajunge la 1.050.471,09 mii euro, cu 1,21%
mai mult comparativ cu anul 2018/19.
I2020=1,01228×1.050.471,09
I2020=1.063.370,88 mii euro
În anul 2020/21 valoarea exportului de grâu va ajunge la 1.063.370,88 mii euro, cu 1,21%
mai mult comparativ cu anul 2019/20.
9. Previziuni privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg) –

2019 și 2020
Ani 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21

Lei/kg
0,85 0,76 0,74 0.63 0.65 0,68 0,65 0,62
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
0,68−0,85 100
r= ×
0,85 6−1
−0,17 100
r= ×
0,85 5
r=-0,2×20
r =-4%
De la un an la altul prețul mediu de achiziție pe piața internă a scăzut în medie cu 4%.
r
I= 1+
100
I=1-4/100
I= 1-0,04
I=0,96
I2019=0,96×0,68
I2019=0,65lei/kg
În anul 2019/20 prețul mediu de achiziție va ajunge la 0,65 lei/kg, cu 4,41% mai puțin
I2020=0,96×0,65
I2020=0,62lei/kg
În anul 2020/21 prețul mediu de achiziție va ajunge la 0,62 lei/kg, cu 4,41% mai puțin
10. Previziuni privind preţul mediu de achiziție pe piaţa internă (lei/kg) -

anul 2019 – lunile octombrie, noiembrie și decembrie
Ian. Feb. Martie Aprili Mai Iunie Iulie Augus Sept. Oct. Nov. Dec.
e t
0,75 0,79 0,77 0,79 0,74 0,74 0,7 0,69 0,68 0,671 0,6625 0,653
Luna octombrie
y 1− y 2 0,68−0,75
∆= =
n−1 9−1
−0,07
∆=
8
∆=-0,00875
Yk=yo+(k-1)× ∆
Y10=0,75+(10-1)×(-0,00875)
=0,75+9×(-0,00875)
=0,671
Sporul mediu lunar pentru luna octombrie privind prețul mediu de achiziție pe piața internă
este de 0,671 lei/kg.
Luna noiembrie
Y11=0,75+(11-1)×(-0,00875)
=0,75+10×(-0,00875)
=0,6625 lei/kg
Sporul mediu lunar pentru luna noiembrie privind prețul mediu de achiziție pe piața internă
Luna decembrie
Y12=0,75+(12-1)×(-0,00875)
=0,75+11×(-0,00875)
=0,653 lei/kg
Sporul mediu lunar pentru luna decembrie privind prețul mediu de achiziție pe piața internă
11. Previziuni privind ponderea consumului și cheltuielilor cu cereale - Medii

lunare; anii 2019 și 2020
Ani 2015/16 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21

Cons.
kg 10,022 9,897 10,014 9,976 9,975 9,975
Val.
36,96 37,18 39,15 42,62 44,79 47,02 Totalitatea
lei
gospodăriilor
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
9,976−10,022 100
r= ×
10,022 4−1
−0,046 100
r= ×
10,022 3
r=-0,00458×33,33
r =-0,000137%
De la un an la altul consumul de cereale în totalitatea gospodăriilor a scăzut în medie cu

0,000137%.
r
I= 1+
100
I=1+(-0,000137/100)
I= 1+0,000000137
I=0,99
I2019=0,99×9,976
I2019=9,975
În anul 2019/20 consumul mediu de cereale și produse din cereale în totalitatea gospodăriilor
a scăzut cu 0,000137% comparativ cu anul 2018/19.
I2020=0,99×9,976
I2020=9,975
În anul 2020/21 consumul mediu de cereale și produse din cereale în totalitatea gospodăriilor
va ajunge la 9,975 kg, cu 0,000137% mai puțin comparativ cu anul 2019/20.
Valoare consum
Totalitatea gospodăriilor
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
42,62−36,96 100
r= ×
36,96 4−1
5,66 100
r= ×
36,96 3
r=0,153×33,33
r =5,099%
De la un an la altul valoarea consumului de cereale în totalitatea gospodăriilor a crescut în

medie cu 5,099%.
r
I= 1+
100
I=1+5,099/100
I= 1+0,0509
I=1,050
I2019=1,050×42,62
I2019=44,79
În anul 2019/20 valoarea consumului mediu de cereale și produse din cereale în totalitatea
gospodăriilor a crescut cu 5,099% comparativ cu anul 2018/19.
I2020=1,050×44,79
I2020=47,02
În anul 2020/21 valoarea consumului mediu de cereale și produse din cereale în totalitatea
gospodăriilor va ajunge la47,02, cu 5,099% mai mult comparativ cu anul 2019/20.
12.Consumul din totalul de grâ u; utilizare, autoconsum; anii 2018, 2019 și

2020
Ani 2012/13 2013/14 2014/15 2015/1 2016/17 2017/18 2018/19 2019/20 2020/21
6
Resurse
9.173,5 11.143,8 11.677,0 11.792,7 14.126,6 15.073,7 17.002,42 19.178,72 21.633,607
grâu
Utilizare 3.854,8 3.118,0 3.740,3 4.832,2 3.519,5 5.657,3 6.166,457 6.721,438 7.326,36
Int.
Consum 2.778,5 1.909,4 2.569,8 3.467,1 2.042,5 4.436,3 4.959,78 5.545,037 6.199,35
Ut. Ind. 1.073,3 1.205,4 1.167 1.361,6 1.472,8 1.216,5 1.248,85 1.281,32 1.314,63
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
15.073,7−9.173,5 100
r= ×
9.173,5 6−1
5.900,2 100
r= ×
9.173,5 5
r=0,643×20
r =12,86%
De la un an la altul totalul resurselor de grâu a crescut în medie cu 12,86%.
r
I= 1+
100
I=1+12,86/100
I= 1+0,128
I=1,128
I2018=1,128×15.073,07
I2018=17.002,42
În anul 2018/19 totalul resurselor de grâu a crescut cu 12,86% comparativ cu anul 2017/18.
I2019=1,128×17.002.42
I2019=19.178,72
În anul 2019/20 totalul resurselor de va crește cu 12,86% comparativ cu anul 2018/19.
I2020=1,128× 19.178,72
I2020=21.633,607
În anul 2020/21 totalul resurselor de grâu va crește cu 12,86% comparativ cu anul 2019/20.
Utilizare internă
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
5.657,3−3.854,8 100
r= ×
3.854,8 6−1
1.802,5 100
r= ×
3,854,8 5
r=0,467×20
r =9,34%
De la un an la altul utilizarea internă a grâului a crescut în medie cu 9,34%.
r
I= 1+
100
I=1+9,34/100
I= 1+0,093
I=1,09
I2018=1,09×5.657,3
I2018=6.166,457
În anul 2018/19 utilizarea internă a grâului a crescut cu 9,34% comparativ cu anul 2017/18.
I2019=1,09×6.166,457
I2019=6.721,438
În anul 2019/20 utilizarea internă a grâului va crește cu 9,34% comparativ cu anul 2018/19.
I2020=1,09× 6.721,43
I2020=7.326,36
În anul 2020/21 utilizarea internă a grâului va crește cu 9,34% comparativ cu anul 2019/20.
Consumul total de grâu
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
4.436,3−2.778,5 100
r= ×
2.778,5 6−1
1.657,8 100
r= ×
2.778,5 5
r=0,59×20
r =11,8%
De la un an la altul consumul total de grâu crește în medie cu 11,8%.
r
I= 1+
100
I=1+11,8/100
I= 1+0,118
I=1,118
I2018=1,118×4.436,3
I2018=4.959,78
În anul 2018/19 consumul total al grâului a crescut cu 11,8% comparativ cu anul 2017/18.
I2019=1,118×4.959,78
I2019=5.545,037
I2020=1,118× 5.545,03
I2020=6.199,35
Utilizare industrială
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
1.216,5−1.073,3 100
r= ×
1.073,3 6−1
143,2 100
r= ×
1.073,3 5
r=0,133×20
r =2,66%
De la un an la altul utilizarea industrială a grâului crește în medie cu 2,66%.
r
I= 1+
100
I=1+2,66/100
I= 1+0,026
I=1,026
I2018=1,026×1.216,5
I2018=1.248,85
În anul 2018/19 utilizarea industrială a grâului a crescut cu 2,66% comparativ cu anul

2017/18.
I2019=1,026×1.248,85
I2019=1.281,32
În anul 2019/20 utilizarea industrială a grâului va crește cu 2,66% comparativ cu anul

2018/19.
I2020=1,026×1.281,32
I2020=1.314,63
În anul 2020/21 utilizarea industrială a grâului va crește cu 2,66% comparativ cu anul

2019/20.
13.Previziuni cu privire la evoluția consumului de grâ u pe categorii sociale –
anii 2019 și 2020
Ani 2013/14 2014/1 2015/16 2016/17 2017/1 2018/19 2019/2 2020/21

5 8 0
Nr 2,55 2,5
2,857 2,667 2,658 2,648 2,627 2,606
mediu
c.g
Consum 1.909,4 2.569,8 3.467,1 2.042,5 4.436,3 4.968,656 6.558,62 8.657,38
Mii
tone
Membri componenti ai unei gospodarii
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
2,606−2,857 100
r= ×
2,857 6−1
−0,251 100
r= ×
2,857 5
r=-0,087×20
r =-1,75%
De la un an la altul numărul mediu de membri componenți ai unei gospodării scade în medie
cu 1,75%.
r
I= 1+
100
I=1+(-1,75/100)
I= 1+(-0,017)
I=0,98
I2019=0,98×2,606
I2019=2,55 membri
În anul 2019/20 numărul mediu de membri componenți ai unei gospodării va scădea la 2,55,
cu aproximativ 2,14% mai puțin comparativ cu anul 2018/19.
I2020=0,98×2,55
I2020=2,50 membri
În anul 2020/21 numărul mediu de membri componenți ai unei gospodării va scădea la 2,5,
cu aproximtiv 2,14% mai puțin comparativ cu anul 2019/20.
Consum mii tone
x 1−x 0 100
r= ×
x0 n−1
4.968,656−1.909,4 100
r= ×
1.909,4 6−1
3.059,256 100
r= ×
1.909,4 5
r=1,60×20
r =32%
De la un an la altul consumul total de grâu crește în medie cu 32%.
r
I= 1+
100
I=1+32/100
I= 1+0,32
I=1,32
I2019=1,32×4.968,656
I2019=6.558,62 mii tone
În anul 2019/20 consumul total de grâu va fi de 6.558,62 mii tone, cu aproximativ 24%
I2020=1,32×6.558,62
I2020=8.657,38 mii tone
În anul 2020/21 consumul total de grâu va ajunge la 8.657,38 mii tone, cu aproximativ 24%
Concluzii
În mod tradiţional, România este un producător important de grâu, aceste

culturi ocupând, an de an, cele mai mari suprafeţe.
Astfel, în anul 2019, din cele 2 milioane hectare suprafaţă cultivată cu
grâu, am obținut o producție de 10 mil tone. Din resursele totale de grâu
aproximativ 19 mil tone grâu (Producție+import+stoc inițial) , 692.183,95
tone grâu a fost importat (preponderent durumul folosit pentru realizarea
făinii utilizate pentru fabricarea pastelor făinoase), am exportat
6.887.504,403 tone grâu la un preț de 786,97 RON/tonă (bursa FOB
Constanța), o cantitate de 4.968,656 tone consum la un preț de 0,686
lei/kg.
Bibliografie
1. http://www.insse.ro/cms/
2. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
3. https://www.madr.ro/agricultura.html
4. https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/2092-ins-
romania-a-produs-mai-mult-grau-in-2015-fata-de-2014-cu-3-5-la-suta-suntem-insa-
abia-pe-locul-v-in-ue.html
5. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/stirile-saptamanii/europa-cea-mai-mica-productie-
grau-ultimii-6-ani.html
6. http://www.agrostandard.ro/top-producatori-grau-in-ue-in-2018-romania-pe-locul-
patru/#more-15375
7. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Special
%3ASearch&search=GRAU
8. https://artaalba.ro/randamentele-medii-ale-productiei-romanesti-la-grau-si-porumb-
comparativ-cu-tarile-membre-ue/
9. http://www.agrostandard.ro/tag/productie-grau-ue-2018/
10. https://www.agrogo.ro/ro/preturi-cereale/grau-panificatie
11. https://www.agro.basf.ro/ro/search.html?searchTerm=grau
12. https://agrointel.ro/41615/tehnologia-de-cultura-a-graului-bio-o-provocare-pentru-
fermieri-cat-se-investeste-pentru-a-obtine-o-productie-buna-la-hectar/
13. https://agrointel.ro/118775/bursa-cerealelor-pretul-graului-ferme-port-constanta/
14. file:///C:/Users/user/Desktop/mk%20agro%C3%A2/secara/grau%20-
%20doc/bilanturi_de_aprovizionare_pentru_principalele_produse_agroalimentare_in_
anul_2017.pdf
15. file:///C:/Users/user/Desktop/mk%20agro%C3%A2/secara/grau%20-
%20doc/bilanturi_de_aprovizionare_pentru_principalele_produse_agroalimentare-
2015.pdf
16. http://www.agrostandard.ro/tag/pret-grau-2018/
17. https://bursacereale.com/?p=graph&m=1051&j=1026
18. http://www.ziare.com/articole/romania+export+grau
19. https://www.money.ro/producatorii-agricoli-prefera-piata-interna-pentru-
comercializarea-graului/
20. http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=1898&language=1
21. https://fermierinromania.ro/creste-cererea-de-grau-pe-pietele-internationale-un-
semnal-bun-pentru-preturi/
22. https://fermierinromania.ro/concurenta-pe-piata-graului/
23. https://www.bursa.ro/producatorii-agricoli-prefera-piata-interna-pentru-
comercializarea-graului-8483319
24. https://www.gazetadeagricultura.info/grau/afaceri-grau/distributie-procesare-
grau.html
25. http://proalimente.com/obtinerea-fainii-grau-porumb/
26. https://www.academia.edu/9668957/Linia-Tehnologica-de-Curatare-a-Graului
27. http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Conditii-de-pastrare-si-conser624.php
28. https://www.gazetadeagricultura.info/carti-cultivarea-plantelor/culturi-de-
camp/18641-tehnologia-graului.html
29. http://www.muzeultaranuluiroman.ro/carti/cartea-de-grau-ro.html
30. https://www.academia.edu/23538831/GRAUL_SI_DAUNATORII_LUI
31. https://www.academia.edu/3426139/CALITATEA_PANIFICABILA_A_UNOR_SOI
URI_DE_GRAU_DE_TOAMNA_IN_CONDITIILE_STATIUNII_DE_CERCETAR
E_DE_LA_LOVRIN
32. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/cultura-graului-cand-semanam-
graul-tratamente-ingrasaminte.html

Filiera Cerealelor - GRÂU

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Filiera Cerealelor - GRÂU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

Proiect Marketing Agroalimentar

Conf. Univ. Dr. Student(ă):

Principalele trăsături ale grâului, care determină încheierea tranzacțiilor comerciale în

- tranzacțiile comerciale cu grâu se încheie, în funcție de împrejurari, prin: prezentarea mărfii

- însușirile de higroscopicitate, termodifuziune, autosortare, conservabilitate etc. Ale grâului

România se prezintă astfel:

Privind evoluția suprafelor cultivate cu grâu, în perioada 2010-2019, observăm următoarele:

 Am luat în considerare anul 2010, ca an de referință.

Italia 6.777,26 6.622,00 7.654,25 7.312,02 7.141,92 : 8.037,87 6.966,47 6.932,95 :

 Începând cu anul 2010 Romania se afla pe locul șapte în UE la producția de grâu, cu o

 Preţul grâului românesc vândut în portul Consţanta a înregistrat 800,535 Ron/tonă

MATIF PARIS 837,88 762,90 792,14 876,71 861,17

RO BANAT 628,854 612,49 665,465 - 697

Tabel nr 4. Contribuția agriculturii, siviculturii și pisciculturii în PIB,

2017 2018 2019

Zona de cultivare a grâului Soiuri

Rotația culturilor - La grâu nu se recomandă monocultura.

Sămânţa - trebuie să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea

Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de întârziere a

Controlul culturilor - pe timpul iernii și eliminarea apei pe porțiunile depresionare sau

Grăpatul culturilor - de grâu la desprimăvărare este o lucrare din tehnologia clasică de

Tehnologia de cultivare folosită în producerea seminţei are în vedere respectarea

Principalele Forme de Regiuni Ani

Exploatații Regiunea NORD-VEST

Tabel nr. 7 Utilaje utilizate în agricultură - Grâ u

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Masini de stropit si prafuit

Prese pentru balotat paie si

 Regiunea N-V – se observă faptul că în perioada 2010-2018 producția medie de grâu/

Tabel nr. 9 Producția totală de gră u

Depozitele de cereale pentru morile comerciale se împart in :

Din punct de vedere al posibilităților de precurățire a grâului , depozitele se împart în:

Magaziile (hambarele) simple se construiau de obicei din lemn (ceea ce nu se mai

Magaziile (hambarele) cu etaje au fost construite ca o consecință a necesității spațiului redus

Toate operațiile tehnologice, care au loc în silozul de cereale, se execută cu următoarele

- descărcare cu lopeți mecanice;

- descărcare cu transportor elicoidal mobil;

Cu recepția cantitativ-calitativă și compartimentarea cerealelor în siloz începe de fapt

După efectuarea recepției calitativ – cantitative se trece la descărcarea și depozitarea grâului,

Pentru a nu se îngreuna manipularea grâului în interiorul depozitelor, compartimentarea

c Evacuarea si transportul cerealelor în depozite

 pentru extracții obișnuite;

În funcție de conținutul de umiditate, cerealele vor fi depozitate separat astfel:

 cereale cu umiditate scăzută până la 13,5 %;

Conținutul în substanțe minerale este necesar a se urmări în depozitele de grâu.

 grâu cu conținut sub 1,9 %;

e Introducerea si evacuarea cerealelor din celule

- capacitatea totală de depozitare a silozului;

- periodicitatea formării partizilor;

- calitatea cerealelor introduse în celulă.

 celula trebuie sa aibă pereții uscați, perfect netezi, să nu se desprindă tencuiala de pe

Condiții de calitate ale grâului

- aerarea prin sepărătoare-aspiratoare;

- curățirea de corpurile străine mirositoare;

 Conservarea la temperaturi scăzute;

Conservarea la temperaturi scăzute (conservarea prin răcire) este o metodă care se

Scopul conservării prin răcire este eliminarea autoîncălzirii și încingerii boabelor cu un

Conservarea anaerobă (autoconservarea cerealelor) se folosește mai ales pentru conservarea

Conservarea pe cale chimică constă în introducerea în masa de boabe a unor substanțe

Principalii indici care determină însușirile de măciniș ale cerealelor sunt:

Însușiri tehnologice care se manifestă în timpul procesului de prelucrare și îl influențează: